SC. SIMPLU CONS 2004 S.R.L.

J28/278/2008
RO23456465

APROBAT,
ADMINISTRATOR
MARIUS IOVA

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND

SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA
IPSSM 10
IPSSM
TRANSPORTUL INTERN
Generalitati/Cai de circulate si acces
Circulatia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care apartine persoanei juridice sau
persoanei fizice se va face numai pe cai de circulatie si acces special amenajate in acest
scop.
Latimea cailor de circulatie in incinta unitatii se va stabili in functie de gabaritul
mijloacelor de
Transport utilizate, felul circulatiei (intr-un sens sau in ambele sensuri), natura si
dimensiunile
materialelor transportate.
Amenajarea cailor de circulatie din incinta unitatii se va face potrivit tipurilor de mijloace
de transport utilizate.
Pentru circulatia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate selectiv prevederile
"Regulamentului de circulatie pe drumurile publice". Zonele periculoase vor fi marcate prin
indicatoare de securitate, corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi
semnalizafe prin lumini de culoare rosie.
Cand este necesar, in zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor de transport
sau se vor stabili posturi de supraveghere si dirijare a circulatiei.
Imbracamintea cailor de circulatie si acces trebuie intretinuta in permanenta astfel incat
sa nu prezinte denivelari care sa afecteze securitatea circulatiei.
Pe timp de noapte caile de circulatie trebuie iluminate corespunzator standardelor in
vigoare.
Caile de circulatie trebuie mentinute in permanenta libere, curate, asigurate impotriva
pericolului de alunecare si derapare.
Distanta libera minima intre doua mijloace de transport alaturate care se incarca sau se
descarca simultan va fi:
- pentru autocamioane -1m;
- pentru tractoare cu remorci -1,5 m;
- pentru autostivuitoare -2m.
Daca din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distantele prescrise, se interzice
incarcarea
sau descarcarea simultana. Stationarea mijloacelor de transport auto se va face astfel
incat sa se
asigure o distanta libera de cel putin 2,5 m pana la linia de cale ferata.

Viteze de circulatie
Vitezele maxime de circulatie a mijloacelor de transport auto in incinta trebuie stabilite de
conducerea persoanei juridice sau persoana fizicasi astfel limitate, incat sa fie asigurata
securitatea circulatiei.
La autovehiculele cu instalatie de franare pneumatica sau hidraulica coborarea pantelor se
va face fara oprirea motorului si in mod obligatoriu cu frana de motor.
Coborarea pantelor trebuie facuta cu motorul cuplat in treapta de viteza cu care s-a urcat.

Circulatia pietonilor
Circulatia pietonilor, de regula va fi separata de circulatia autovehiculelor. incrucisarile
cailor de circulatie a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce la minimum. In
locurile periculoase se vor instala bariere, indicatoare etc.
Cand lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stanga a cailor de circulate, in
directia lor de mers.
Traversarea cailor de circulate de catre pietoni se va face numai prin locurile unde sunt
indicatoare sau marcaje. Atunci cand acestea lipsesc, traversarea se va face dupa ce in
prealabil pietonii s-au asigurat ca nu exista vreun pericol.
IPSSM GENERALE LUCRARI DE SAPATURI

1.Lucrarile de sapaturi necesare executarii fundatiilor, santurilor, canalelor, caminelor,

puturilor, precum si altor activitati specifice lucrarilor de constructii, se vor executa numai pe
baza de proiect. In fisa tehnologica de lucrare, se vor mentiona eventualele lucrari ascunse:
conducte de gaz, cabluri electrice etc., pentru a se putea lua masuri de evitare a deteriorarii
acestora si a producerii de accidente prin electrocutare, explozii, incendii etc.
2.In cazul in care, in timpul lucrului, se descopera instalatii subterane sau emanatii de gaze,
care nu s-au cunoscut dinainte, lucrarile trebuie imediat intrerupte si personalul evacuat,
pana la identificarea instalatiilor descoperite si luarea masurilor sigure de continuare a
lucrarilor.
3.Coborarea in santuri, gropi sau zone de lucru, trebuie sa se faca numai pe scari sau rampe
de acces prevazute cu mana curenta. Pentru lucrari adanci, precum si sub nivelul apei,
trebuie sa se execute sprijinirea peretilor sapaturii cu cadre orizontale si dulapi verticali, care
se
monteaza
pe
masura
inaintarii
lucrarilor.
4.In cazul in care se executa sapaturi in apropierea cablurilor electrice subterane, aflate sub
tensiune, lucrarile se vor executa numai dupa ce curentul a fost oprit. In cazuri cu totul
deosebite, sub o supraveghere tehnica competenta, se vor continua sapaturile, dar nu se vor
folosi rangi, tarnacoape, lopeti sau alte unelte metalice. Se va lucra numai cu cazmale din
lemn,
fara
a
se
executa
lovituri
bruste.
5.Saparea gropilor cu pereti verticali, fara consolidare, este admisa in urmatoarele categorii
de teren: pana la adancimea de 0,75 m teren usor (nisip, umplutura etc.); 1,25 m teren
mijlociu; 2 m teren tare si foarte tare. Peste aceste limite, gropile si santurile se vor executa
cu pereti in taluze, fara sprijinire, sau cu pereti verticali, sprijiniti pe toata inaltimea.
6.Sprijinirea sapaturilor se va face prin armare cu material lemons, sanatos (dulapi), fara
noduri,
depreciat
sau
materiale
de
dimensiuni
prea
mici.
7.Zilnic se va verifica starea elementelor de sprijin a peretilor verticali ai gropii de fundatie,
pentru a constata eventualele deformari, ca urmare a umiditatii sau inghetului si care ar
putea ceda datorita suprasolicitarilor. In cazul aparitiei pericolului surparii, se vor indeparta,
de
indata,
lucratorii,
luandu-se
masuri
de
consolidare
a
armaturilor.
8.Gropile de fundatii si santurile care se executa pe caile de acces si circulatie, vor fi
imprejmuite si vor fi semnalizate prin indicatoare de avertizare, iar noaptea prin lumini de
marcaj. Trecerea peste sapaturi se va face numai prin locuri amenajate cu podete special
destinate
acestui
scop.
9.Pamantul provenit din sapatura trebuie asezat la o distanta de cel putin 0,5 m de la
marginea peretilor sapaturii. Este interzisa asezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii
de sus a gropilor sau a santului, la o distanta mai mica de 0,75 m, de la margine.
10.La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m, se vor monta
platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste
incarcaturii
pe
care
trebuie
sa
o
suporte.
11.La executarea lucrarilor de sapaturi mecanizate, se vor pune placi avertizoare, iar
lucratorii nu vor avea acces la o distanta mai mica de 10 m, fata de raza de actiune a
utilajului. Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii, in cazul cand

LUCRARI DE TENCUIRE
Lucrrile de tencuire interioar, ca i lucrrile de ipsosrii n interiorul ncperilor, trebuie
s se execute de pe schele interioare sau podine aezate pe capre deplasabile. Folosirea
scrilor duble este permis numai pentru executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii)n locuri izolate.
Lucrrile de tencuire exterioar trebuie executate de pe schele metalice sau din lemn,
schele suspendate sau schele mobile.Executarea schelelor va fi conform cu prevederile
prezentelor IPSSM
In cazul n care nu exist schele, tencuirea glafurilor-exterioare ale ferestrelor trebuie
executat de pe podine mprejmuite, aezate pe console (schele n consol) trecute n
afar, prin golul ferestrei, respective sau de pe schele suspendate sistem leagn.
Se interzice utilizarea pigmenilor vtmtori sntii oamenilor, miniu de plumb, galben
de crom, oxid sau acetat de cupru, la prepararea mortarelor colorate necesare lucrrilor de
tencuire.
Zilnic, nainte de nceperea lucrului, la fiecare schimb-trebuie controlat bunstarea
tuturor utilajelor, a pompelor de mortar, a mainilor de torcretat etc., utilizate la
executarea mecanizat a lucrrilor de tencuire. Se interzice executarea lucrrilor de
tencuire cu instalaii defecte.
Este interzis utilizarea pompelor de mortar si a mainilor de torcretat, la o presiune mai
mare dect presiunea maxim indicat n fiele tehnice respective.
Locurile de munc unde se execut tencuirea mecanizat trebuie s fie legate printr-un
sistem de semnalizare acustic sau-optic de punctul de lurcu al mecanicilor pompelor de
mortar Manipulantul, trebuie s urmreasc cu atenie semnalele date pentru punerea n
funciune a pompei. Lucrrile cu pompa de mortar fr semnalizare, snt interzise.
Inainte de nceperea lucrului, pompa de mortar trebuie-ncercat la o presiune de 15 atm.
Se interzice ndoirea furtunului sau ajustarea tuurilor n timpul funcionrii pompei de
mortar si a aparatului de torcretat.
Dac uscarea tencuielilor proaspete se face cu instalaii mecanice pe baz de raze
infraroii sau n couri de cocs, accesul muncitorilor n aceste ncperi va fi interzis.In
cazuri speciale se permite accesul, numai dup ce acetia au fost dotai cu mti contra
gazelor.
Depirea presiunii maxime n instalaii n timpul lucrului este interzis cu desvrire.
Presiunea va fi indicat vizibil pe placardcle de la locurile de munc.
In procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie s se in la o distan de 1-5 m, de
la suprafaa care se tencuieste i sub un unghi de circa 90 fa de aceast suprafa.
Aplicarea mortarului se face de sus n jos n straturi de cel mult 6-7 mm, grosime.
In cazul opririi pompei de mortar mai mult de 20 minute, conducta trebuie suflat cu aer
comprimat, pentru evacuarea dopurile formate n ea. Aceast operaie trebuie fcut
numai dup ndeprtarea din zona periculoas a lucrtorilor.
Dup ncetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta i pompa de mortar se spal bine cu
ap.
Conductorii electrici adui la ntreruptorul de funcionare al pompei de mortar trebuie s
fie izolai n tub de cauciuc, iar ntreruptorul se monteaz n cutie nchis cu lact.
Att pompa de mortar ct si tuburile metalice trebuie s aib legtura cu pmntul prin
prize executate reglementar.
Dup terminarea lucrului este interzis demontarea supapei de aer, nainte de a se
convinge c presiunea a sczut la zero.
Muncitorii care execut aplicarea mortarului pe suprafee cu ajutorul duzelor vor fi
nzestrai cu ochelari de protecie.
La lucrrile de tencuire, vopsitorie, zugrveli etc., ce se execut manual se vor respecta
aceleai msuri de securitate ca la lucrrile de zidrie.

LUCRARI DE VOPSITORIE SI ZUGRAVELI.

Lucrrile exterioare de vopsitorie i zugrveli trebuie executate de pe schele sau leagne
reglementare. Se interzice utilizarea scrilor suspendate, sau alte mijloace improvizate.
Lucrrile de vopsitorie si zugrveli interioare trebuie executate de pe schele interioare sau
scri duble. Utilizarea scrilor rezemate este permis numai n cazul vopsirii sau zugrvirii
unor suprafee mici i la nlimi de cel mult 3 m de sol, podea, sau podina de lucru.
La vopsirea luminatoarelor este necesar s se utilizeze rampe de acces respectndu-se
prevederile din prezentele norme, iar muncitorii vor fi nzestrai si cu centuri de siguran.
Se interzice circulaia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.
Aparatele pentru vopsit si zugrvit ct i furtunurile trebuie controlate nainte de nceperea
lucrului. Ele vor fi probate sptmnal, supunndu-se la compresiune de 1,5 ori mai mare
dect presiunea de regim. Rezultatele verificrilor vor fi consemnate ntr-un pro-ces
verbal.
In cursul lucrrilor de vopsitorie interioar cu mijloace mecanizate i n cazul utilizrii
lacurilor si vopselelor cu uscare rapid care conin solveni toxici, muncitorii vor purta
mti cu filtro adecvate sau izolante ori ochelari de protecie (n cazul cnd se poart o
semimasc).
Lucrrile de vopsire interioar, la care se folosesc materiale ce produc vapori toxici
duntori sntii oamenilor, se vor executa sub ventilaie intens care s asigure
schimbarea continu a aerului din ntreaga ncpere, n cazul utilizrii lacurilor preparate
cu nitro-derivai trebuie s se asigure o aerisire continu i ct mai complet n ntivfga
ncpere.
In locurile n care se utilizeaz nitrolacurile i alte materiale care formeaz vapori uor
inflamabili se interzice fumatul i executarea lucrrilor care necesit folosirea focului, sau
produc scntei etc.
Dac n ncperile n care se execut vopsirea cu vopsele pe baz de ap se gsesc
conductori electrici sub tensiune, acetia vor fi deconectai nainte de nceperea lucrului.
Se interzice prezena oamenilor n ncperile proaspt vopsite cu vopsea pe baz de ulei
sau alte nitrolacuri, nainte ca acestea s se fi uscat.
Atelierele de antier n care se prepar vopselele trebuie s fie prevzute cu instalaii de
ventilaie care s asigure schimbarea continu a aerului.
La prepararea materialelor de vopsitorie (lacuri i vopsele) care conin substane toxice i
inflamabile se admit numai muncitori pregtii n aceast direcie Lucrrile cu acizi i
substane inflamabile vor fi ncredinate unor muncitori cu mult experien.
La fierberea sau nclzirea uleiului de in fiert, a colo-oniuliii, cerii etc., este necesar s se
ia msuri mpotriva mprstierii prin stropire i mpotriva incendierii materialului. Este
interzis umplerea cazanului cu ulei de in fiert mai mult decit 3/4 din capacitatea lui, ridicarea temperaturii diluantului pn la punctul de fierbere i adugarea de diluani volatili n
cazanul care se afl pe foc. Fierberea uleiului de in fiert, colo fonului, cerii, rinii etc.,
trebuie executat n locuri speciale, izolate, respectndu-se regulile de prevenire a
incendiilor.
Se interzice folosirea pigmenilor albi pe baz de plumb, drept componeni ai vopselelor,
precum i utilizarea benzenului i a benzinei etilate ca diluant.
In timpul arderii vopselelor vechi, cu ajutorul lmpile ie benzin n ncperi nchise, se va
asigura aerisirea acestora pentru ndeprtarea fumului i a vaporilor ce se degaj.
La ndeprtarea vopselelor vechi pe cale chimic, reziduurile rezultate din aceast
operaie trebuie s fie strnse cu grija ntr-o lad i arse sau ngropate la cel puin 50 cm
adncime.
Dup vopsirea instalaiilor de nclzire central i in timpul funcionrii acestora,
ncperile trebuie aerisite.
Muncitorii care efectueaz lucrri cu substane toxice trebuie s fie supui controlului
medical la fiecare trei luni.

LUCRARI DE PLACARE
Aezarea i fixarea pietrelor, coloanelor i detaliilor arhitecturale utilizate pentru placarea
pereilor si lucrrii la faade trebuie realizat cu respectarea prevederilor prezentelor
norme.
Prelucrarea pietrelor pe antier trebuie executat n. locuri special ngrdite n care se
interzice accesul persoanelor strine.
Locurile de munc ale cioplitorilor de piatr trebuie s se afle la o distan de cel puin 3 m
unul de cellalt, n caz contrar trebuie aezate ntre acestea ecrane de protecie. Se
interzice aezarea pietrarilor unul n faa celuilalt.
In timpul prelucrrii, pietrele (placajele de marmorai piatr de construcie etc.) de
dimensiuni mari i grele trebuie bine aezate pentru a nu produce cderea lor i
accidentarea muncitorilor.
La locul de tiere a blocurilor cu ferestrul, trebuie s fie amenajat o podin din scnduri
i prevzute anuri pentru scurgerea apei. Podin trebuie s se curee mereu, pentru a se
evita alunecarea i accidentarea muncitorilor.
La prelucrarea uscat n ncperi speciale, acestea trebuie s fie n permanen ventilate
pentru evacuarea prafului.
Mainile electrice de lefuit vor avea mnerele izolate conductorii electrici izolai n tuburi
de cauciuc i ntreruptoarele nchise n cutii. De asemenea, vor fi prevzute cu al patrulea
fir pentru legarea la pmnt a corpului mainii.
Depozitarea plcilor va fi fcut n condii conforme cu normele de tehnica securitii la
depozitarea materialelor ; acestea se vor face n stive de maximum 1 m nlime. Pentru a
evita rsturnarea lor, plcile vor fi aezate pe lat i cu ipci ntre ele.
Transportul plcilor, att pe orizontal ct i pe vertical la locul de montare trebuie s se
fac cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.
Plcile i piesele sculptate, proaspt montate, nu pot fi lsate fr a fi bine consolidate.
Montarea plcilor se face ncepnd de jos n sus pentru ca fiecare plac s se rezeme pe
placa inferioar.
Dac dimensiunile sau greutatea plcilor pentru placaje nu permit ca ele s poat fi
manipulate cu uurin de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat.
La locurile de spargere si de prelucrare a pietrei, muncitorii snt obligai s poarte ochelari
de protecie, pentru pietrari, iar n cazul cnd concentraia n praf a aerului la nivelul
muncitorilor depete limitele admise se vor purta mti contra prafului cu filtru pentru
praful fin
IPSSM
MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

SCOPUL - prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc

specifici manipularii,
transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor
materialelor existente.
Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor
adecvate se
realizeaza in conformitate cu prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI
UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE".
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea
societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei
operatii cu privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii

B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau

reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :
CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi
sau cu flexie a trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in
special in eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea
activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu
poate fi schimbat de salariat

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic
Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor
medicale periodice
Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, care pot genera dezechilibrari
Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare
Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate
intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi
timp a maselor care sunt instabile intre ele
Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalaje
Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie
cu obstacole, instabil sau alunecos
Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare
sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de
protectie adecvat(palmare, manusi de protectie rezistente la penetratie etc.)
Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau
verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri
suplimentare pentru micsorarea riscului de accidentare

Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste

prevederile legale
Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu
au echipament individual de protectie corespunzator si in buna stare
TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE
Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost
destinate
Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui si platforma pe care se aseaza sarcina
Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor. Pentru evitarea ranirilor la
maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca
materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate
Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcare a vehiculelor la rampa, intre
aceasta si vehicul se va aseza un podet de trecere pentru preluarea denivelarilor
existente. Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport
manual, vor fi rezistente, astfel incat sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele
pot fi sprijinite si dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase si vor fi prevazute cu dispozitive de
prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor in timpul lucrului. Panta podetelor
inclinate va fi maxim 20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr-un singur
sens). Podetele orizontale sau inclinate, situate la inaltimi mai mari de 0,7 m fata de sol
sau nivelul imediat inferior si unde exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu
parapeti de protectie
In cazul in care operatiile de incarcare-descarcare se executa manual, fara mijloace
ajutatoare(roaba, carut), podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci(nervuri) transversale,
fixate la o distanta de 300-400 mm intre ele sau cu alte mijloace care sa impiedice
alunecarea
Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare-descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea
apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare
nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate
Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare dintr-un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu
mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de
franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Este interzisa deplasarea vehiculwelor in
timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare
Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat trebuie scrisa obligatoriu capacitatea
de transport a acestuia
Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni
Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de franare defect
DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN
BUCATI

Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,

incendii si explozii
Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat san nu fie posibila caderea lor
Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care nu trebuie depasita
La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima
admisa a planseului si/sau pardoselii

Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale
cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor
trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte
deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta
mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie
Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise,
prevazute in normative. Se va asigura ca obiectele(materialele) respective sa se poata
prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile
In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau trnsportata prin purtare,
concomitent de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi
timp(la comanda conducatorului operatiei)
Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva
deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs
Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga
solul in timpul mersului
La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se
loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcaredescarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m
Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici
o atributie la aceste operatii
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
LA
MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a

sanatatii, determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de
referinta :
caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in
special de afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu
flexia ori ritatia trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri

efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare daca:
- este prea mare
nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila

caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot determina o

crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina
dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit
angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de
lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei
la diferite niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare

cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni

dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat

factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :

- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar

PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC, TREBUIE EVITATE:

pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile
fiziologice si biomecanice.
IPSSM
ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE MANUALE

Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor li prevzute cu dispozitive

care s mpiedice funcionarea lor necomandat.
Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, nct la
lsarea lor din mn s se ntrerup acionarea micrii mecanismului portscul.
Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie
s corespund presiunii de lucru. Va ti asigurat fixarea lor pe racorduri.
Echipamentele portabile rotative cu acionare pneumatic trebuie s fie prevzute cu
sistem de limitare automat a creterii accidentale a turaiei arborelui peste valorile
admise.
(1) Cozile i mnerele uneltelor manuale vor ii netede, bine fixate, i vor avea dimensiuni
i forme ergonomice, care s permit prinderea lor sigur i comod.
(2) Cozile i mnerele din lemn se vor executa din lemn de esen tare, cu fibrele
axiale drepte, tar noduri, crpturi i achii desprinse. Pentru fixarea cozilor i
mnerelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunztoare.
(3) Utilizarea aceluiai mner !a mai multe unelte manuale se admite numai pentru
trusele de unelte construite n mod special cu mner demontabil.
(1) Uneltele de percuie (ciocanele, dlile, dornurile, cpuitoarele i toate uneltele de
mn similare) vor fi executate din oeluri corespunztoare, n aa fel nct, sub aciunea

eforturilor la care sunt supuse n timpul lucrului, partea activ s nu sufere deformri
permanente, fisuri sau desprinderi de achii.
(2) Folosirea uneltelor de percuie deformate, nflorite, tirbite sau improvizate este
interzis.
Uneltele manuale folosite n mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive,
vor fi confecionate din materiale care nu produc scntei prin lovire sau frecare i care, n
contact cu atmosfera respectiv, ar putea iniia incendii sau explozii.
(1) Uneltele manuale prevzute cu articulaii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o
construcie robust i nu vor prezenta frecri mari sau jocuri n articulaii, care pot duce la
eforturi suplimentare pentru acionare sau nesiguran n timpul lucrului.
(2) Braele de acionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute nct la nchidere s
rmn un spaiu suficient ntre ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor
pri ale organismului uman.
La executarea lucrrilor la nlime, uneltele manuale vor fi pstrate n geni rezistente i
vor fi fixate corespunztor, pentru a fi asigurate mpotriva cderii.
n timpul transportului, prile periculoase ale uneltelor manuale, tiuri, vrfuri etc., vor fi
acoperite cu teci sau aprtori adecvate.
Uneltele manuale vor fi verificate la nceputul fiecrui schimb Este interzis utilizarea
acelor unelte manuale care nu se prezint ntr-o stare tehnic corespunztoare.

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI DE

ELECTROCUTARE

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in
realizarea protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime
de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza
a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
-

executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie

sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respective
delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa

se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor
si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze
una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de
electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind
principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

GENERALITATI
OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu,
a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor
de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor
OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol
NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR
AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI

SI

ALTOR

- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta

-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe
durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in
depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor
de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a
materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie
REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA
LUCRARI CU FOC DESCHIS
-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu
foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET
FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta si
iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator, usi
si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri
etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de
interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare
de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile
de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm
EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME
efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu
perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le
pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii
societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins
incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi
ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI
-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si
sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare
CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE
-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie
si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si
in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile,
in refugii sau in alte locuri special amenajate

caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand
cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface
conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice,
astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica,
etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in
conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe
toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si
realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din
motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si
incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse
finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor,
aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu,
stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta
si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate
in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
-

CAILE DE CIRCULATIE

-Caile de circulatie trebuie sa fie

- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar
la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace
sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii
luminoase)
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori
de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie
colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase,
ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a
asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate
ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

MASURI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

PRINCIPII GENERALE
privind organizarea aciunilor de prim ajutor la locul accidentului
1.

Cnd NU suntei pregtit pentru acordarea msurilor de prim ajutor i v gsii n preajma
unui accidentat, NU ncercai s intervenii cu orice pre: aceasta constituie o grav
eroare.
Chemai pe cel mai apropiat salvator!
La ordinul salvatorului sosit, anunai accidentul i cerei ajutor de specialitate!
Anunai ct mai repede posibil orice accident orict de uor ar prea, la cel mai
post de prim ajutor i chemai salvatorul (salvatorii) respectiv (respectivi)!
Organizai protecia victimei i prevenii extinderea strii de accident!
Nu atingei victima (victimele)!

apropiat

2.

Prima obligaie a fiecrui salvator este aceea de a asigura securitatea victimei (evitarea
unei explozii, electrocutri, striviri, etc.), de a elimina orice cauz imediat care ar putea
aciona n defavoarea ei.

3.

Victima va fi deplasat de la locul accidentului numai dac pericolul de accidentare

continu s existe i i agraveaz starea.

4.

Salvatorul trebuie s ndeprteze persoanele care prin agitaia pe care o creeaz, prin
aciuni sau sfaturi nepotrivite, duneaz salvrii victimei, instituind un baraj de
securitate marcat vizibil n jurul victimei (victimelor).

5.

Pe ct posibil, salvatorul i alege 1-3 persoane ca ajutoare, anunnd accidentul i

solicitnd ajutor att n interiorul societii ct i n afara ei.

6.

Salvatorul va avea grij s nu-i pericliteze propria sntate (s nu devin din salvator,
victim), el trebuind s:

cunoasc regulile de aplicare a primului ajutor;

s-i pstreze calmul;
- s acioneze energic, eficace i rapid n luarea unor msuri; s urmreasc
semnele vitale ale victimei (prezena respiraiei, a pulsului, starea de
contiin), s supravegheze n continuare efectele primului ajutor
acordat (restabilirea respiraiei i circulaiei, oprirea hemoragiilor, starea
pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziia de siguran).
- S asigure interveniile necesare dac survin modificri n starea victimei.
PRIMUL AJUTOR
la locul accidentului privind leziuni ale ochiului i otrviri accidentale
-

CORPI STRINI N OCHI

Nu se ndeprteaz : - cnd particula este pe cornee; cnd particula este ncastrat sau s-a lipit
de globul ocular; cnd particula nu poate fi vzut dei ochiul este umflat i doare.
Primul ajutor const n:
- avertizarea persoanei s nu-i frece ochiul
- cel care ajut i va spla minile nainte de a acorda primul ajutor
- nchiderea pleoapei i acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un
tifon (se poate fixa bandajul cu banda adeziv astfel nct s se evite presiunea asupra
ochiului).
- Solicitarea asistenei medicale de specialitate

ARSURI ALE OCHIULUI

Acestea pot fi provocate de substane chimice corozive (acizi sau baze), solide sau lichide.
Primul ajutor const n:
-punerea victimei n poziie aezat sau culcat, cu capul nclinat ctre spate i ntoarcerea
uoar a capului spre partea lateral.
-acoperirea ochiului nelezat
-splarea ochiului lezat cu ap cldu sau rece (sau lapte) prin forarea uoar a
deprtrii pleoapelor.
-inerea capului persoanei sub jetul de ap curgnd uor
-dup splare acoperirea ochiului lezat cu un pansament i solicitarea asistenei medicale.
OTRVIRI ACCIDENTALE
1. Acionai ct mai repede!
2. Identificai substana otrvitoare (cutai sticle, tablete, ambalaje de material otrvitor, chiar
i voma).
3. Determinai cantitatea absorbit (estimativ, dup mrimea ambalajului, numr pilule,
cantitatea de substan rmas), determinai calea de intrare n organism (nghiire, inhalare
n plmni, absorbie prin piele, injectare n snge sau orice combinaie de dou sau mai
multe metode), determinai timpul scurs.
4. Daca nu putei identifica imediat substana otrvitoare, nu pierdei timpul, cerei ajutor
specializat.
5. Dac ajutorul nu este disponibil de urgen, primul ajutor const n eliminarea otrvii sau
reducerea efectelor ei.
6. Otrvurile nghiite nu trebuie diluate. Dac victima este contient, punei-o s-i clteasc
gura, splaii faa pentru a ndeprta substana otrvitoare/coroziv (n cazul celor solide sau
pulberilor).
7. Nu provocai vrsturi dect n cazurile cnd medicul indic acest lucru (substanele corozive
produc arsuri la vomitare, iar produsele petroliere pot fi aspirate n plmni ducnd la
pneumonii chimice grave). Vrsturile provocate mecanic sunt de obicei ineficiente.
8. Otrvurile inhalate (gaze toxice) trebuie curate din plmni ct mai repede posibil.
Victima trebuie transportat la aer curat, departe de sursa de otrvire. n cazul cnd
victima nu respir se aplic metodele de respiraie cunoscute.
ATENIE!
n cazul intoxicaiilor cu gaze i vapori NU se aplic respiraia gur la gur. Dac n gur sau n
jurul acesteia se gsesc reziduuri otrvitoare/corozive trebuie folosit o metoda de respiraie
artificial alternativ.
9. Otrvurile absorbite prin piele trebuie ndeprtate prin splare cu ap cald i spun (se vor
urmri n special zona unghiilor i a prului).
Otrvurile injectate trebuie reinute n zona de injectare. Se va menine victima relaxat cu
membrul afectat la nivelul inimii pentru a ntrzia absorbia. Zona de la suprafa se spal
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZUL ELECTROCUTRILOR
Fenomenul care apare n organism ca urmare a trecerii curentului electric se numete
electrocutare sau soc electric. Electrocutarea se manifest prin vtmri de diferite grade pn
la deces.
Consecinele electrocutrii depind de trei factori i anume :
- intensitatea curentului electric;
- timpul ct trece curentul prin corp;
- traseul sau calea strbtut de curentul electric prin corp.
Intensitatea curentului electric a crui limit de suportabilitate a fost stabilit
experimental i care se consider nepericuloas este de :
- 10 mA n cazul curentului alternativ de frecven industrial
- 50mA n cazul curentului continuu

Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent sub aciunea
cruia omul se poate elibera din circuitul electric prin fore proprii. Accidentul prin electrocutare
apare atunci cnd corpul omului se intercaleaz accidental ntre dou puncte cu poteniale
electrice diferite, situaie n care prin el circul un curent capabil s afecteze funciile vitale ale
corpului ( respiraia, circulaia sngelui i activitatea nervoas).
Efectele curentului electric asupra funciilor vitale pot avea urmri imediate sau
ntrziate.
Urmrile imediate se manifest prin paralizarea funciilor respiratorii i/sau
circulatorii, apariia stopului respirator i/sau a stopului cardiac, ori deces instantaneu .
Urmrile ntrziate ( ore, zile) se manifest printr-o slbire a forei musculare,
amoreli, chiar n cazul n care accidentatul se afl n stare de repaos.
Acordarea primului ajutor depinde n cea mai mare msur de competena celor prezeni
(salvatori) n momentul producerii accidentului, n practic ntlnindu-se dou situaii :
- accidentatul nu se poate desprinde de instalaia electric;
- accidentatul s-a desprins de instalaia electric, nemaifiind n contact cu aceasta
i nici n imediata ei apropiere.
Aciunea de acordare a primului ajutor se desfoar printr-o succesiune de operaii
astfel :
1. Scoaterea accidentatului de sub influena curentului electric : se procedeaz
astfel :
- Se acioneaz pentru ntreruperea tensiunii prin nchiderea
ntreruptorului de
alimentare, scoaterea siguranelor sau scoaterea din priza de la caz la caz.
- Dac scoaterea de sub tensiune a instalaiei necesit timp, defavoriznd operativitatea
interveniei, accidentatul se scoate de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale
sau echipamente electroizolante care sunt la ndemn, astfel nct s se reueasc
ndeprtarea accidentatului de zona de pericol.
Dac accidentatul este n contact cu instalaia electric i se afl undeva la nlime se
analizeaz situaia i se iau msuri de prentmpinare pentru evitarea cderii accidentatului
procedndu-se astfel :
Se sprijin accidentatul cu proptele izolante / se organizeaz atenuarea cderii prin
prinderea victimei / prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei cderi (paie,
materiale textile, crengi etc.)
2. Determinarea strii accidentatului. Dup scoaterea accidentatului de sub tensiune se
va determina starea clinic a victimei printr-o examinare rapid , aciunile de prim ajutor fiind
difereniate n funcie de starea accidentatului :
- dac accidentatul este contient;
- dac accidentatul este incontient;
- dac accidentatul prezint vtmri sau rniri.
Accidentatul este contient :
- Se stabilete contactul verbal i se caut vizual eventuale semne exterioare ale strii
de ru (culoarea pielii, transpiraia feei i a palmelor, prezent i caracteristicile
respiraiei i ale pulsului).
- Se solicita salvarea;
Accidentatul este incontient : i lipsesc reflexele de autoaprare i capacitatea de micare
autonom, se procedeaz astfel :
- Se aeaz accidentatul ntr-o poziie care s permit examinarea sa ( poziia culcat pe
spate pe o suprafa plan i suficient de rigid);
- Se desfac hainele la gt, piept i zona abdominal;
- Se verific starea respiraiei i existena pulsului;
- n cazul lipsei funciilor vitale, acestuia i se va face respiraie artificial sau reanimare
cardio-respiratorie ( aceasta se va executa pn la revenirea la normal sau pn la
sosirea medicului ).
Atenie !
Modalitatea de acordare a primului ajutor i n general orice intervenie se
stabilesc n funcie de starea concret a accidentatului.

Chiar dac n urma electrocutrii, accidentatul nu acuza stri de ru ( nici mcar

trectoare), el trebuie inut n repaos timp de 0.5-1 or, dup care trebuie supus
unei consultaii medicale.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medical,
deoarece ulterior pot surveni tulburri de ritm cardiac.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N FRACTURI

Prin fractur se nelege ntreruperea continuitii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,
zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai
puternic (cdere de la nlime, lovitur, strivire, tamponare, izbire, rsucire etc).
Toate oasele se pot fractura dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului i ale coloanei vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare a accidentelor de munc i de circulaie
i a activitilor sportive. De asemenea, se produce un numr mare de fracturi n situaia unor
catastrofe (cutremure, prbuiri de mine, ciocniri de trenuri etc).
Prevenirea fracturilor
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate n
diferite activiti profesionale, casnice, sportive etc.
De asemenea trebuie evitate:

suprafeele accidentate sau ncrcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,

cordoane de racord, furtunuri etc.;
pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
scrile luminate insuficient i blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fr balustrad,
acoperite cu ghea i/sau zpad;
folosirea scaunelor pentru a atinge locuri nalte, a scrilor pliante defecte, a scrilor
neasigurate;
neutilizarea balustradelor i centurilor de siguran atunci cnd se lucreaz la nlime.

Tipuri de fracturi
n funcie de modul de producere a accidentului, trebuie suspectat o fractur chiar i la
distan de locul de aciune a agentului agresor.
Fracturile se produc ca urmare a aciunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel:
- Fractura direct se produce la locul de aplicare a forei respective, deci la locul
de aciune a agentului agresor (de exemplu: cderea unei greuti pe coaps, gamb, mn)
- Fractura indirect este fractura care se produce la distan de locul de aplicare a
forei respective, deci la locul de aciune a agentului agresor. Fractura indirect se produce prin:
luxaie, rsucire, traciune, presiune.
Semne i simptome
nainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul s se
informeze asupra agentului agresor, a modului de aciune a acestuia precum i a cror pri din
organism a acionat.
Trebuie suspectat factura dac:
Traumatismul este produs de o for extern puternic;
S-a auzit o trosnitur sau o pocnitur.
Examinarea accidentatului se realizeaz cu atenie i blndee pentru a nu provoca leziuni
suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul de
deformare. mbrcmintea trebuie tiat pentru a permite examinarea zonei traumatizate.
Pot fi prezente unul sau mai multe din urmtoarele semne i simptome.

Semne de probabilitate
Durerea i sensibilitatea dureroas sunt maxime la locul fracturii
Deformarea regiuni traumatizate este un semn de fractur
Impotena funcional
Scurtarea membrului fracturat
Vntaia (echimoza)
Semne sigure:
Micarea anormal ivit n afara articulaiilor indic n mod sigur o fractur
complet
Crepitaia sau frectura rezult din frecarea fragmentelor osoase ntre
ele, n timp ce accidentatul execut o micare.=
Primul ajutor n fracturi are rolul s previn complicaiile i leziunile ulterioare i s
diminueze durerea i umflarea zonei.
Ce trebuie fcut
Nu trebuie s se acioneze brutal sau s se impun victimei micri inutile
Victima nu trebuie ridicat n picioare sau transportat nainte de imobilizarea fracturii,
pentru c toate acestea pot s provoace complicaii:
- Accentuarea durerii;
- Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuite i tioase care distrug muchii,
vase de snge sau nervi provocnd hemoragii sau paralizii;
- Transformarea fracturii nchise ntr-una deschis, ceea ce implic, de asemenea, o
serie de complicaii n plus.
Primul ajutor se acord la locul accidentului, exceptnd cazul n care persist un pericol
pentru salvator sau pentru victim. n acest caz, victima trebuie aezat n cel mai apropiat loc
sigur, unde rnile sale s poat fi temporar asistate i stabilizate.
n caz de fractur deschis trebuie procedat mai nti la oprirea hemoragiei i la pansarea
rnii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fei de jur mprejur, dar nu trebuie forat s intre
napoi n ran.
Ca i n alte traumatisme este necesar administrarea unui calmant (antinevralgic,
algocalmin etc.) pentru a diminua durerea.
Obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a preveni complicaiile i a alina durerea. Imobilizarea se realizeaz cu ajutorul atelelor
confecionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, buci de scndur sau placaj, cozi de
mtur, ipci, pturi etc.
Imobilizarea fracturii trebuie s respecte urmtoarele reguli:

Ca regul general, orice imobilizare trebuie s cuprind dou articulaii

(ncheieturi): cea de deasupra i cea de dedesubtul focarului de fractur (proximal i
distal).
La membre, atelele se pun de o parte i de alta a focarului de fractur (sau membrul
se aeaz ntr-o gutier special).
Atelele se nvelesc n vat (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stnjeni circulaia sau a nu mri durerea.
Se evit aplicarea atelelor pe locul unde osul vine n contact direct cu pielea (faa
antero-intern a gambei, de pild).
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizat, golurile se umplu
cu vat.
Se trage apoi o fa, la nceput circular, apoi erpuitoare, n jurul atelelor i
membrului fracturat, obinnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durat
- n aparat ghipsat - urmnd s se fac la un serviciu medical de specialitate).
Trebuie s se aib n vedere c faa prea strns stnjenete circulaia sngelui i
accentueaz durerea, iar faa prea larg este egal cu lipsa imobilizrii.
Orice accentuare a durerii indic agravarea situaiei i necesit controlarea poziiei

membrelor, a bandajelor i nodurilor i a circulaiei sngelui la extremiti.

Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea
atelelor vor fi fcute peste atel i nu pe zona descoperit deoarece pot provoca
compresiuni dureroase pe tegumente.

Cel puin dou persoane trebuie s conlucreze la efectuarea imobilizrii. Una ridic
membrul fracturat cu o mna, n timp ce cu palma cealalt sprijin locul fracturii iar
cealalt persoan aplic atelele i trage faa.
Transportarea accidentatului la spital urmeaz dup imobilizare. Pn atunci se va asigura
n continuare supravegherea accidentatului lundu-se n continuare msurile necesare pentru
prevenirea ocului: acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru durere i
de lichide, dac victima este contient.
Reducerea fracturii
n cazul fracturrii unui os, muchii asociai acestuia se contract; dac fractura este
complet, contracia rapid a muchilor poate produce alunecarea extremitilor rupte i
ptrunderea lor n esutul nconjurtor. Manipularea brutal poate produce dureri i chiar leziuni
ale muchilor, nervilor i vaselor sanguine.
De aceea poate fi necesar reducerea fracturii prin traciunea membrului accidentat, ceea
ce realizeaz implicit i relaxarea (repunerea, reaezarea n ax) oaselor rupte i deplasate. Dac
aceast reducere este necesar, atunci ea trebuie executat de doi salvatori : unul ridic
membrul deasupra fracturii (proximal), iar cellalt trage cu grij, dar ferm, n josul fracturii,
divergent fa de primul i n axul membrului respectiv.
Atunci cnd se aplic traciunea, luai urmtoarele precauii:

Nu ncercai s ndreptai articulaiile n cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

ncheieturilor minii sau genunchilor. Aceast manevr poate distruge nervi importani i
vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor ncheieturi.

Aplicai o traciune
suficient numai pentru a alinia membrul i a elibera compresia
muscular i a extremitilor osului fracturat asupra nervilor i muchilor. Pentru a realinia
membrul poate fi necesar o traciune mai mare dar nu forai. Dac exist rezisten sau
durere accentuat, ntrerupei traciunea i imobilizai n poziia diformitii existente.

Meninei traciunea pn cnd membrul este complet imobilizat.

Efectuai manevra de axare a membrului fracturat numai dac se constat deformarea
evident a membrului. Ea nu este obligatorie dar este bine s se fac n primele minute
dup accident, pentru c n aceast perioad victima are o scurt perioad de "anestezie
natural".

Notai c ai aplicat traciunea i informai serviciul medical - verbal sau printr-o not scris,
introdus n mbrcmintea victimei.
n funcie de membrul afectat, manevrele de traciune sunt urmtoarele:
Pentru membrul superior:

dac fractura este la nivelul braului, se ndoaie cotul la 90: primul salvator trage n ax
apucnd de antebra, n poriunea sa superioar, imediat sub plica cotului, iar al doilea
salvator apuc de bra cu minile mpreunate ca o ching n axil i trage n sens contrar.
dac fractura este la nivelul antebraului, se ndoaie ncet cotul victimei la 90: primul
salvator trage n ax de degetul mare al minii, iar al doilea salvator trage tot n ax dar n
sens contrar apucnd de poriunea inferioar a braului, imediat deasupra plicii cotului.

Pentru membrul inferior

dac este fracturat femurul (coapsa), se menine genunchiul victimei ntins i se trage n ax,
primul salvator apucnd de picior cu minile sprijinite de glezn i de clci, iar al doilea
salvator trgnd n sens contrar de rdcina coapsei cu minile mpreunate n ching sau cu
ajutorul unui cearceaf introdus ntre coapse;

dac este fracturat gamba sau glezna, se ridic membrul inferior, ndoindu-l la nivelul
genunchiului i se trage n ax: un salvator apuc de laba piciorului i cel de-al doilea
salvator trage n sens contrar, apucnd de genunchi.
cnd deformarea se afl la nivelul degetelor, al minii sau al labei piciorului, se trage ntr-un
sens de vrfurile degetelor corespunztoare regiunii deformate, fixnd cu putere, cu
cealalt mn, pumnul sau glezna victimei, dup cum este vorba de membrul superior sau
de membrul inferior.

Utilizarea feilor i a bandajelor la imobilizarea fracturilor

Bandajele utilizate pentru imobilizarea fracturilor trebuie trecute pe sub victim, folosind
scobiturile naturale ale corpului uman situate la ceafa, mijloc (talie), genunchi i glezne.
Bandajele trebuie s fie:

destul de largi pentru a sprijini ferm dar fr a crea disconfort;

destul de strnse pentru a preveni micarea segmentelor osoase;

nnodate pe partea nernit sau peste atel, pentru a micora disconfortul i a

asigura situarea prii mai late a bandajului pe partea rnit.
Dac sunt rnite ambele picioare, nodurile se fac pe linia median.
Asigurai-v c bandajele nu frneaz circulaia sngelui sau nu produc durere.
Controlai prile imobilizate la intervale de 15 minute pentru a fi siguri c bandajele
n-au
devenit prea strnse prin umflarea zonelor nconjurtoare. Acest control este important n special
n cazul rnirilor la ncheieturi (articulaii), din cauza vaselor i a nervilor vecini.
Rcirea sau modificarea culorii la extremiti sunt indicaii de circulaie defectuoas a sngelui,
impunnd ajustarea bandajelor i feilor.
ntre prile corpului care sunt bandajate mpreun trebuie s se introduc o fa moale
pentru a preveni frecarea i disconfortul.
ACCIDENTE PRIN EXPUNERE LA FRIG
Expunerea la frig poate produce leziuni locale superficiale sau profunde- degerturi- sau poate
cauza o rcire generalizat a corpului hipotermie.
Factorii de care depinde influena frigului asupra organismului sunt:
- temperatura mediului;
- viteza curenilor de aer, a vntului;
- umiditatea;
- gradul de oboseal;
- imobilitatea i ortostatismul prelungit;
- consumul de alcool;
- nclminte sau mbrcminte prin srm;
- vrsta sau starea fizic a persoanei;
- gradul de protecie asigurat de mbrcminte sau de construcie (adpost):
Vtmrile produse prin aciunea frigului nu apar dac respectai urmtoarele msuri
de prevedere:
- Meninei-v cald, purtnd mbrcminte care pstreaz cldura corpului;
- Pstrai-v ct mai uscat, evitnd umezirea cauzat de transpiraie, ploaie sau zpad
care contribuie la pierderea cldurii corpului;
- Limitai perioada de timp pe care o petrecei n frig;
- Nu plecai singur, verificndu-v unul pe cellalt pentru a descoperi semne de nghe sau
de oboseal n exces;
- Evitai oboseala i odihnii-v din cnd n cnd n zone adpostite i calde;
- Consumai produse alimentare cu aport mare de energie i care se transform repede n
surse de energie pentru organism;

Evitai tutunul i alcoolul, nicotina afectnd vasele de snge, iar alcoolul dnd o fals
impresie de renclzire. Ambele poteneaz aciunea frigului asupra organismului.

Reguli generale de acordare a primului ajutor

-

Adpostii victima, scond-o din mediul rece i asigurai-i cldur i buturi calde.
Camerele trebuie nclzite treptat, astfel nct s se ajung la o temperatur de cca. 2024 grade numai dup 3-4 ore.
Slbii mbrcmintea strns, scoatei mbrcmintea uscat i inelele.
ndeprtai hainele umede i nlocuii-le cu mbrcminte uscat, cald.
Protejai faa, minile sau picioarele cu materiale calde i uscate sau folosind ca surs de
cldur propriul dumneavoastr corp.
Nu aplicai direct pe zona ngheat o surs de cldur i nici zpad sau ap rece.
Nu forai victima s se mite inutil, ceea ce poate cauza trecerea sngelui rece de la
extremiti n interiorul corpului, reducnd n continuare temperatura corpului.
Nu agravai leziunea prin manevrele dumneavoastr, tratai prile vtmate cu grij i
blndee, pentru a mpiedica o lezare suplimentar a esturilor.
Dac este necesar, bandajai zonele ngheate sau bicate asigurndu-v c bandajele
nu sunt strnse foarte tare.
Nu frecai zona ngheat deoarece celulele esutului ngheat conin cristale de ghea
care pot tia i distruge acest esut.
Cnd situaia o permite, folosii bi cu ap cald la o temperatur de 40 grade ( o ap
mai fierbinte va cauza dureri foarte mari).
n cazul n care renclzirea se face brusc bolnavul poate intra n stare de oc, prezint
frisoane, crampe musculare, somnolen, pn la pierderea cunotinei i deces dup
cteva ore.
Obinei asisten medical ct mai curnd posibil.

Tipuri de accidente prin expunere la frig

1. Hipotermia apare ca urmare a expunerii la temperaturi deosebit de sczute i nseamn
scderea accentuat a temperaturii corpului sub valoarea normal.
Hipotermia poate aprea ca rezultat al:
- Imersiunii n ap rece sau expuneri n aer rece a unei persoane mbrcate n haine
umede, gravitatea hipotermiei depinznd de temperatura apei i aerului, de durat
expunerii i de circumstanele accidentului.
Expunerii prelungite la temperaturi sczute ale aerului chiar n incinte nchise dar slab
nclzite
Semnele i simptomele hipotermiei sunt progresive, trecnd prin faze de hipotermie uoar,
moderat i grav, indicnd niveluri descresctoare ale temperaturii centrale a corpului.
Hipotermia uoar- poate fi cunoscut dup pulsul normal, respiraia normal, aspect i
comportament caracterizat prin tremurturi i vorbire uor incoerent, persoana fiind contient
dar retras.
Hipotermia moderat vine pe msur ce temperatura corpului scade sub 32 grade, pulsul
devenind mai slab i mai rar, respiraia devine mai slab i superficial, victima i pierde
coordonarea micrilor, se mpiedic, tremur violent, prezint senzaie de greutate a
membrelor, amoreal i furnicturi, se instaleaz o stare de confuzie i somnolen.
Hipotermia grav vine n continuare cu scderea temperaturii corpului sub 27 grade
caracterizat prin puls foarte slab, neregulat, chiar absent, respiraie slab, ncetarea
tremuratului, pierderea cunotinei, com.
Prim ajutor n hipotermie urmrete:
- evitarea pierderii continue a cldurii corpului;
- nclzirea corpului i mbuntirea funciilor respiratorii i circulatorii.

Ce trebuie fcut:
-

manevrai cu blndee victima;

ndeprtai victima din apa rece, zpad sau ncperea prost nclzit;
adpostii victima de vnt, zpad sau ploaie i protejai-o de frig sau umezeal;
nlocuii hainele umede cu mbrcminte uscat;
asigurai cldur pentru a mpiedica o rcire ulterioar a corpului prin aezarea victimei
lng o surs indirect de cldur, nfurarea ntr-un sac cald de dormit, folosirea
cldurii corpului salvatorului ( n zona toracelui, gtului, braelor i a bazinului.
dac persoana este contient, oferii-i buturi calde i dulci pentru a-i menine nivelul de
zahr n snge surs de energie.

Respiraia artificial n hipotermie

- dac nu exist nici un semn de existen a respiraiei, ncepei respiraia artificial prin
metode directe i ventilai plmnii ntr-un ritm adecvat vrstei victimei;
- metodele indirecte trebuie evitate deoarece ele pot afecta ritmul cardiac;
- verificai cu grij pulsul la carotid timp de pn la 2 minute pentru a detecta ceea ce ar
putea fi un puls foarte slab i rar. Orice semn al existenei pulsului, orict de slab ar fi,
indic faptul c inima nc bate i deci nu ncepei s facei masajul cardiac extern.
Reanimarea cardio- respiratorie n hipotermie
-

dac pulsul nu poate fi detectat, salvatorul trebuie s decid dac ncepe sau nu
reanimarea cardiac. Reanimarea cardio- respiratorie odat nceput trebuie continuat
fr ntrerupere pn cnd victima este ncredinat asistenei medicale.
Atunci cnd luai decizia avei n vedere urmtoarele aspecte;
Uneori salvatorii se afl i ei ntr-o stare de hipotermie uoar sau sunt
supui i ei riscului de hipotermie;
Sunt salvatorii capabili, din punct de vedere fizic, s realizeze reanimarea
cardio-respiratorie o lung perioad de timp pn la acordare asistenei
medicale?
Timpul estimat pn la acordare asistenei medicale calificate este prea lung
(mai mult de o or) i reanimarea cardio- respiratorie nu ar putea fi
meninut n mod rezonabil pe aceast durat?
Dac reanimarea cardio-respiratorie nu poate fi continuat nentrerupt, ea nu trebuie
nceput. Transportai ct mai repede victima pentru a primi asisten medical,
procednd ct mai blnd cu putin, n timp ce continuai respiraia artificial.
Dac reanimarea cardio- respiratorie poate fi meninut pn cnd victima este predat
asistenei medicale, aplicai respiraia artificial i masaj cardiac extern n ritm adecvat
vrstei victimei.

2. DEGERTURILE
Degerturile pot fi superficiale, atunci cnd sunt afectate numai pielea i esuturile situate
imediat sub piele sau profunde, atunci cnd esuturile sunt ngheate n profunzime.
Degerturile superficiale afecteaz de obicei urechile, faa, degetele de la mini i de la
picioare. La nceput, ele sunt nedureroase i greu de observat de ctre persoana afectat. Pe
msur ce nghearea progreseaz, pielea capt un aspect alb glbui, de cear i este tare la
atingere dar esutul de dedesubt este moale i elastic; progresiv poate apare pierderea
sensibilitii zonei afectate.
Dac degertura este mai grav i afecteaz esuturile de sub stratul de piele, poate aprea o
deteriorare destul de grav a esuturilor i se formeaz flictene ( bici) la suprafaa pielii.
Ce trebuie sa facem:

Renclzii gradat zonele prin: presarea continu i ferm cu o mn , respirarea asupra

prii degerate, plasarea zonei degerate n contact cu o zon cald a propriului corp, cum
ar fi subsuoara sau abdomenul.
- Fricionai cu cea mai mare grij zonele degerate, utiliznd alcool sau o mnu (mneca
hainei) pn ce pielea se nroete i se nclzete, dar aceste manevre vor fi executate
numai cnd sensibilitatea cutanat este pstrat.
Degerturile profunde constituie o vtmare grav, de obicei afectnd minile i picioarele.
Partea degerat are aspect albicios, de cear, este rece i dur la atingere.
-

Ce trebuie s facem:
- dac sunt afectate picioarele, transportai victima cu targa;
- uneori mersul pe jos pe o distan rezonabil nu cauzeaz prejudicii mari, cu condiia ca
picioarele s nu fie n prealabil dezgheate.
Degerturi cronice- sunt rezultatul unei expuneri repetate la temperaturi reci perioada
ndelungat de timp. Aceast vtmare prin frig duce la nroirea, umflarea unor zone ale pielii
cu mncrimi, de obicei la degetele de la mini i picioare. n acest caz nu exist nici un mijloc
de prevenire i de prim-ajutor ci excepia protejrii zonei lezate atunci cnd expunerea la frig
este inevitabil.
Picioare ngheate- atunci cnd picioarele stau ntr-un mediu umed i foarte rece o perioad
ndelungat de timp, la temperaturi puin peste punctul de nghe, se produce o ngheare a
picioarelor. Acest aspect apare de exemplu la persoanele care stau o perioad lung de timp cu
picioarele n ap rece sau noroi.
Iniial picioarele sunt reci, umflate, cu aspect de cear i chiar insensibile. Dup nclzire, ele se
pot nroi, umfla, devin fierbini i pot aprea bici. n fazele avansate se poate produce
cangrena.
Ce trebuie sa facem:
- ndeprtarea nclmintei i mbrcmintei ude;
- nclzirea extremitilor reci;
- prevenirea infeciilor.
Este necesar asisten medical de specialitate.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N FRACTURI
Prin fractur se nelege ntreruperea continuitii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,
zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai
puternic (cdere de la nlime, lovitur, strivire, tamponare, izbire, rsucire etc).
Toate oasele se pot fractura dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului i ale coloanei vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare a accidentelor de munc i de circulaie
i a activitilor sportive. De asemenea, se produce un numr mare de fracturi n situaia unor
catastrofe (cutremure, prbuiri de mine, ciocniri de trenuri etc).
Prevenirea fracturilor
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate n
diferite activiti profesionale, casnice, sportive etc.
De asemenea trebuie evitate:

suprafeele accidentate sau ncrcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,

cordoane de racord, furtunuri etc.;
pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
scrile luminate insuficient i blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fr balustrad,

acoperite cu ghea i/sau zpad;

folosirea scaunelor pentru a atinge locuri nalte, a scrilor pliante defecte, a scrilor
neasigurate;
neutilizarea balustradelor i centurilor de siguran atunci cnd se lucreaz la nlime.

Tipuri de fracturi
n funcie de modul de producere a accidentului, trebuie suspectat o fractur chiar i la
distan de locul de aciune a agentului agresor.
Fracturile se produc ca urmare a aciunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel:
- Fractura direct se produce la locul de aplicare a forei respective, deci la locul
de aciune a agentului agresor (de exemplu: cderea unei greuti pe coaps, gamb, mn)
- Fractura indirect este fractura care se produce la distan de locul de aplicare a
forei respective, deci la locul de aciune a agentului agresor. Fractura indirect se produce prin:
luxaie, rsucire, traciune, presiune.
Semne i simptome
nainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul s se
informeze asupra agentului agresor, a modului de aciune a acestuia precum i a cror pri din
organism a acionat.
Trebuie suspectat factura dac:
Traumatismul este produs de o for extern puternic;
S-a auzit o trosnitur sau o pocnitur.
Examinarea accidentatului se realizeaz cu atenie i blndee pentru a nu provoca leziuni
suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul de
deformare. mbrcmintea trebuie tiat pentru a permite examinarea zonei traumatizate.
Pot fi prezente unul sau mai multe din urmtoarele semne i simptome.
Semne de probabilitate
Durerea i sensibilitatea dureroas sunt maxime la locul fracturii
Deformarea regiuni traumatizate este un semn de fractur
Impotena funcional
Scurtarea membrului fracturat
Vntaia (echimoza)
Semne sigure:
Micarea anormal ivit n afara articulaiilor indic n mod sigur o fractur
complet
Crepitaia sau frectura rezult din frecarea fragmentelor osoase ntre
ele, n timp ce accidentatul execut o micare.=
Primul ajutor n fracturi are rolul s previn complicaiile i leziunile ulterioare i s
diminueze durerea i umflarea zonei.
Ce trebuie fcut
Nu trebuie s se acioneze brutal sau s se impun victimei micri inutile
Victima nu trebuie ridicat n picioare sau transportat nainte de imobilizarea fracturii,
pentru c toate acestea pot s provoace complicaii:
- Accentuarea durerii;
- Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuite i tioase care distrug muchii,
vase de snge sau nervi provocnd hemoragii sau paralizii;
- Transformarea fracturii nchise ntr-una deschis, ceea ce implic, de asemenea, o
serie de complicaii n plus.
Primul ajutor se acord la locul accidentului, exceptnd cazul n care persist un pericol
pentru salvator sau pentru victim. n acest caz, victima trebuie aezat n cel mai apropiat loc
sigur, unde rnile sale s poat fi temporar asistate i stabilizate.

n caz de fractur deschis trebuie procedat mai nti la oprirea hemoragiei i la pansarea
rnii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fei de jur mprejur, dar nu trebuie forat s intre
napoi n ran.
Ca i n alte traumatisme este necesar administrarea unui calmant (antinevralgic,
algocalmin etc.) pentru a diminua durerea.
Obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a preveni complicaiile i a alina durerea. Imobilizarea se realizeaz cu ajutorul atelelor
confecionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, buci de scndur sau placaj, cozi de
mtur, ipci, pturi etc.
Imobilizarea fracturii trebuie s respecte urmtoarele reguli:

Ca regul general, orice imobilizare trebuie s cuprind dou articulaii

(ncheieturi): cea de deasupra i cea de dedesubtul focarului de fractur (proximal i
distal).
La membre, atelele se pun de o parte i de alta a focarului de fractur (sau membrul
se aeaz ntr-o gutier special).
Atelele se nvelesc n vat (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stnjeni circulaia sau a nu mri durerea.
Se evit aplicarea atelelor pe locul unde osul vine n contact direct cu pielea (faa
antero-intern a gambei, de pild).
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizat, golurile se umplu
cu vat.
Se trage apoi o fa, la nceput circular, apoi erpuitoare, n jurul atelelor i
membrului fracturat, obinnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durat
- n aparat ghipsat - urmnd s se fac la un serviciu medical de specialitate).
Trebuie s se aib n vedere c faa prea strns stnjenete circulaia sngelui i
accentueaz durerea, iar faa prea larg este egal cu lipsa imobilizrii.
Orice accentuare a durerii indic agravarea situaiei i necesit controlarea poziiei
membrelor, a bandajelor i nodurilor i a circulaiei sngelui la extremiti.
Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea
atelelor vor fi fcute peste atel i nu pe zona descoperit deoarece pot provoca
compresiuni dureroase pe tegumente.

Cel puin dou persoane trebuie s conlucreze la efectuarea imobilizrii. Una ridic
membrul fracturat cu o mna, n timp ce cu palma cealalt sprijin locul fracturii iar
cealalt persoan aplic atelele i trage faa.
Transportarea accidentatului la spital urmeaz dup imobilizare. Pn atunci se va asigura
n continuare supravegherea accidentatului lundu-se n continuare msurile necesare pentru
prevenirea ocului: acoperire cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru durere i
de lichide, dac victima este contient.
Reducerea fracturii
n cazul fracturrii unui os, muchii asociai acestuia se contract; dac fractura este
complet, contracia rapid a muchilor poate produce alunecarea extremitilor rupte i
ptrunderea lor n esutul nconjurtor. Manipularea brutal poate produce dureri i chiar leziuni
ale muchilor, nervilor i vaselor sanguine.
De aceea poate fi necesar reducerea fracturii prin traciunea membrului accidentat, ceea
ce realizeaz implicit i relaxarea (repunerea, reaezarea n ax) oaselor rupte i deplasate. Dac
aceast reducere este necesar, atunci ea trebuie executat de doi salvatori : unul ridic
membrul deasupra fracturii (proximal), iar cellalt trage cu grij, dar ferm, n josul fracturii,
divergent fa de primul i n axul membrului respectiv.
Atunci cnd se aplic traciunea, luai urmtoarele precauii:

Nu ncercai s ndreptai articulaiile n cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

ncheieturilor minii sau genunchilor. Aceast manevr poate distruge nervi importani i

vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor ncheieturi.

Aplicai o traciune
suficient numai pentru a alinia membrul i a elibera compresia
muscular i a extremitilor osului fracturat asupra nervilor i muchilor. Pentru a realinia
membrul poate fi necesar o traciune mai mare dar nu forai. Dac exist rezisten sau
durere accentuat, ntrerupei traciunea i imobilizai n poziia diformitii existente.
Meninei traciunea pn cnd membrul este complet imobilizat.
Efectuai manevra de axare a membrului fracturat numai dac se constat deformarea
evident a membrului. Ea nu este obligatorie dar este bine s se fac n primele minute
dup accident, pentru c n aceast perioad victima are o scurt perioad de "anestezie
natural".

Notai c ai aplicat traciunea i informai serviciul medical - verbal sau printr-o not scris,
introdus n mbrcmintea victimei.
n funcie de membrul afectat, manevrele de traciune sunt urmtoarele:
Pentru membrul superior:

dac fractura este la nivelul braului, se ndoaie cotul la 90: primul salvator trage n ax
apucnd de antebra, n poriunea sa superioar, imediat sub plica cotului, iar al doilea
salvator apuc de bra cu minile mpreunate ca o ching n axil i trage n sens contrar.
dac fractura este la nivelul antebraului, se ndoaie ncet cotul victimei la 90: primul
salvator trage n ax de degetul mare al minii, iar al doilea salvator trage tot n ax dar n
sens contrar apucnd de poriunea inferioar a braului, imediat deasupra plicii cotului.

Pentru membrul inferior

dac este fracturat femurul (coapsa), se menine genunchiul victimei ntins i se trage n ax,
primul salvator apucnd de picior cu minile sprijinite de glezn i de clci, iar al doilea
salvator trgnd n sens contrar de rdcina coapsei cu minile mpreunate n ching sau cu
ajutorul unui cearceaf introdus ntre coapse;
dac este fracturat gamba sau glezna, se ridic membrul inferior, ndoindu-l la nivelul
genunchiului i se trage n ax: un salvator apuc de laba piciorului i cel de-al doilea
salvator trage n sens contrar, apucnd de genunchi.
cnd deformarea se afl la nivelul degetelor, al minii sau al labei piciorului, se trage ntr-un
sens de vrfurile degetelor corespunztoare regiunii deformate, fixnd cu putere, cu
cealalt mn, pumnul sau glezna victimei, dup cum este vorba de membrul superior sau
de membrul inferior.

Utilizarea feilor i a bandajelor la imobilizarea fracturilor

Bandajele utilizate pentru imobilizarea fracturilor trebuie trecute pe sub victim, folosind
scobiturile naturale ale corpului uman situate la ceafa, mijloc (talie), genunchi i glezne.
Bandajele trebuie s fie:

destul de largi pentru a sprijini ferm dar fr a crea disconfort;

destul de strnse pentru a preveni micarea segmentelor osoase;

nnodate pe partea nernit sau peste atel, pentru a micora disconfortul i a

asigura situarea prii mai late a bandajului pe partea rnit.
Dac sunt rnite ambele picioare, nodurile se fac pe linia median.
Asigurai-v c bandajele nu frneaz circulaia sngelui sau nu produc durere.
Controlai prile imobilizate la intervale de 15 minute pentru a fi siguri c bandajele
n-au
devenit prea strnse prin umflarea zonelor nconjurtoare. Acest control este important n special
n cazul rnirilor la ncheieturi (articulaii), din cauza vaselor i a nervilor vecini.
Rcirea sau modificarea culorii la extremiti sunt indicaii de circulaie defectuoas a sngelui,
impunnd ajustarea bandajelor i feilor.

ntre prile corpului care sunt bandajate mpreun trebuie s se introduc o fa moale
pentru a preveni frecarea i disconfortul.

INTOCMIT,
SERVICIU EXTERN SSM
INSPECTOR