Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii

Master: Ingineria Cldirilor

Construcii speciale in mediu rural

Ser

Profesor ndrumtor:
Conf. Univ. Dr. Ing. Decher Emanuela

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

Memoriu tehnic

1. Generaliti
Conform temei de proiectare dictate de cerinele beneficiarului se
urmrete proiectarea i execuia unei sere cu regim de nlime P.
Construcia este amplasat n localitatea Cristeti, judeul Iai.
Regimul de nlime al cldirii este: structura parter cu nalimea de
6,00m.
Cldirea are form dreptunghiular n plan cu dimensiunile de 32,00
x 15,00 m un bloc.
Conform normaltivului P100/2013, amplasamentul se afl n zona cu
ag=0,25g , avnd perioada de col Tc=0,7 s.

2. Infrastructura
Ancorarea la sol a serei este proiectat printr-un sistem cu structur
telescopic articulat sau incastrat cu elemente prefabricate sau din
zidrie.
Conform studiului geotehnic terenul de fundare prezint urmtoarele
caracteristici: Ic=0.87-0.96; c=22.1 Kpa; =120; =20.4 KN/m3.

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

3. Suprastructura:
- Grinzi din teava rectangulara, amplu dimensionate, realizate din
materiale zincate la cald
- Jgheaburi realizate din otel zincat la cald, grosime 20/10, latime
310 mm
- Sticla pentru horticultura cu grosimea de 4 mm, latime 1500 mm,
1400 mm, 1100 mm, 2000 mm .
- Aerisire continua pe ambele capete
- Deschidere actionata de cremaliere din aluminiu
- Comanda manuala sau automata cu regulator electronic pentru
computerul de clima
- Grinzi realizate cu ranforsari simple sau complexe super
triangulate
- Stalpi pentru sustinerea jgheaburilor lPE, din teava rectangular
- Suruburile sunt clasa 8.8, cu protectie impotriva coroziunii
- Suport de grinda amplu dimensionat
- Coltare si finisaje din aluminiu
- Cadru usa de sticla din aluminiu

Prezentare

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

n ultima perioad n Romnia s-a manifestat un interes crescut n

privina legumelor proaspete, care pot fi obinute n orice perioad a
anului. Dispunnd de un teren foarte bun n zona Cristeti cu ajutorul
investitorilor s-a inceput construcia de sere pentru producii masive de
legume.
Cu ajutorul serelor pmntul este folosit foarte eficient pe tot timpul
anului astfel se proiecteaz sere de nalt calitate i rezisten.
Proiectul i propune s ofere o imagine n ansamblu a eficienei serelor
i etapele de la plantare pana la distributia produsului finit, la fel si
etapele organizatorice.

Justificarea produciei de legume cu ajutorul serelor

Conform informaiilor deinute, volumul anual de producie a legumelor
este foarte sczut datorit intemperiilor, astfel serele ofer o garanie a
produciei foarte bune, cantivativ si calitativ.
Se dorete producia de legume de cea mai bun calitate pentru
distribuia nspre marile orae ale trii.

Valoarea legumelor
In medie legumele conin:
0,5-1,5% proteine
(n cartofi 2% i n mazre verde 5-6%);
carbohidrai (glucide) n cantiti variabile (1-5% in salat,
dovlecei, roii, vinete, castravei, verdeuri; 5-10% in fasole verde,
ceap, bame, morcovi, praz, sfecl, telin, mazre verde, varza de
2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

Bruxelles, carote; 15-20% in cartofi, hrean, fasole uscat fiart,

mazre uscat fiart) i celuloza cu o structur mai fin dect cea
din cereale; legumele si leguminoasele verzi conin aminoacizi
eseniali (in special triptofan), dar nu in propor ie optim ca in
proteinele animale.
grsimi n cantiti foarte reduse;
70-95% ap (in castravei, tomate, salat si ridichi chiar 93 95%);
vitamine: C in verdeturi, ardei gras, roii, sparanghel, cartofi i
ceap crud, caroten in spanac, lobod, morcovi, patrunjel, ardei
rou, ceap verde, vitamina K in conopid, urzic, spanac, varz,
lptuci, vitamine din complexul B in fasolea si mazrea verde,
cartofi, sfecl roie, varz, spanac si salat i vitamina E in
mazre verde, varz si spanac;
minerale: potasiu in morcovi, ridichi, cartofi, salat,
castravei; calciu n spanac, lobod, sfecl; fier n fasolea si
mazrea verde, papdie, patrunjel, urzici, spanac, varz de
Bruxelles; fosfor in mazrea verde boabe.
Fibrele din legume scad viteza de absorbie a carbohidrailor; dac
sunt fierte, celuloza este distrusa, amidonul se absoarbe mai repede
si acestea ingra mai mult. Nici sucul de legume (rosii, morcov) nu
contine celuloza (fibre insolubile).
Legumele se impart n:
legume rdcinoase:
morcovul conine vitamine (B1, B2, caroten) si elemente
minerale (fier, cupru, calciu, fosfor). Este cea mai bogat
sursa de beta-caroten, un antioxidant cu efect protector

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

mpotriva cancerului. De asemenea conine si o cantitate

apreciabil de substane pectice care se umfla in prezena
apei, avnd proprieti absorbante, detoxifiante si
antiseptice n intestin din acest motiv aceasta legum este
util in terapia dietetic a colitei si diareei;
ptrunjelul - este bogat in vitamine C si A i n uleiuri
volatile (din acest motiv este utilizat ca plant condimentar);
pstrnacul - este bogat in B1, B2 si C; deoarece cuprinde
uleiuri eterice se folosete ca plant condimentar;
elina - este bogat in vitamine A, C si complexul B, sruri
de calciu i unele substane aromate;
ridichia este bogat in vitamine B1, B2 si C si compusi
sulfurai specifici ce i confer gust neptor;
sfecla - este bogat n carbohidrai (9%), vitamine (B1, B2,
C) si elemente minerale (potasiu, calciu, fosfor); conine
radicali liberi metil implicai in numeroase biosinteze i n
detoxifierea organismului; prin coninutul de fibre
solubile ajut la scderea LDL-colesterolului; de
asemenea, datorita zaharului continut, usor absorbabil,
poate fi folosita de sportivi dupa efort fizic.
legume bulbifere - sunt legume bogate in carbohidrai, vitamine
(B si C), uleiuri volatile si elemente minerale (calciu,
fosfor); identificam:
usturoiul scade LDL-colesterolul si crete HDLcolesterolul, scade cantitatea de lipide din snge, reduce
tensiunea, are proprietai antibacteriene si antivirale,
crete eliberarea de oxid nitric in snge;

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

ceapa conine quercetina (un antioxidant);

prazul;
legume
tuberculifere - reprezentantul
principal
este
cartoful. Conine proteine (2%), aminoacizi liberi (asparagina),
vitamine C, B1, iar ca minerale indeosebi fier. Datorit
coninutului bogat in amidon (20%) el poate substitui n
alimentaie cerealele si glucidele concentrate. Amidonul
coninut se absoarbe mai repede dect cel coninut n pine,
orez sau ngheat (indice glicemic 85) deci cartofii ingrasa
nu numai prajiti ci si fierti, copti sau piure. S-a stabilit c
aceast legum are mai multe valente alcaline dect apele minerale
alcaline, fiind util n combaterea tendinei de acidifiere pe care o
creeaz carnea si derivatele sale, cu care de altfel se asociaza
adesea sub form de garnituri. In coaja lor se gasete solanin o
substan care, ingerat n cantitai mari, provoac intoxicaii
grave; din acest motiv coaja trebuie curatata bine, mai ales la
cartofii incoltiti;
legume vrzoase dintre reprezentaii grupei ndeosebi varza
conine substane care impiedic fixarea iodului n
tiroid; cuprind:
varza - este bogat in vitamina C si calciu; conine
fitosteroli ce inhiba cancerul de san si de prostat; are
proprietai antiinflamatorii, amelioreaza inflamaiile
articulare si acneea (prin aplicare local), este adjuvant in
tratarea ulcerului si a constipaiei;
gulia si conopida - conin vitamine din complexul B,
vitaminele C, K si caroten si elemente minerale ca potasiu si
calciu;
legume fructoase cuprind:
2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

patlagelele rosii - sunt bogate in vitamine (caroten,

B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu, fosfor si
clor); contin lycopen, substanta cu rol in reducerea
riscului de boli cardiovasculare, a riscului de cancer
de prostat, n absorbia razelor ultraviolete, n meninerea
tinereii pielii, n protejarea celulelor cerebrale, a muchilor i
articulaiilor de efectul mbatrnirii; lycopenul nu se distruge
prin gatit iar tocatul si adaosul de puin ulei elibereaz mai mult
lycopen;
ardeii - sunt bogai in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale
(fier, potasiu, calciu, magneziu, fosfor i clor);
dovleceii si pepenii conin numeroase elemente minerale;
castraveii au o valoare nutritiv mai redus; conin
ascorbatoxidaza o enzima care descompune prin oxidare vitamina
C;
ptlgelele vinete;
legume pastaioase si boabe (leguminoase)(fasolea, mazarea,
lintea, bamele si soia) sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2,
C, niacina, vitamina E) si minerale (calciu, potasiu, fosfor, fier,
magneziu). n form uscat leguminoasele au un coninut ridicat de
proteine, amidon, iar soia cuprinde si lipide bogate in acizi grai
eseniali. Fasolea boabe este cea mai buna surs de proteine
vegetale; de asemenea contine fibre insolubile care scad
colesterolul, riscul de boli cardiovasculare i incidena
cancerului de colon. Boabele de soia conin si isoflavonoide
(previn aparitia cancerului de prostat si de sn, reduc LDL2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

colesterolul i
osteoporoza);

riscul

de

boli

cardiovasculare,

previn

legume frunzoase (spanacul, salata verde, loboda, macrisul) sunt bogate indeosebi in vitamine (tiamina, riboflavina, caroten,
vitaminele E si K) i n sruri minerale (fier, fosfor, calciu, cupru,
potasiu);spanacul contine luteina, substana cu rol n protejarea
cristalinului;
legume condimentare (mararul, patrunjelul, telina - frunzele,
busteanul, tarhonul, cimbrul) sunt bogate in uleiuri eterice, au
mirosuri aromate i se folosesc atat in form proaspat (verde), ct
i uscat;
legume perene - cele mai reprezentative sunt:
hreanul conine glucide (17,2%), vitamina C si elemente
minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier);
sparanghelul;
ciuperci comestibile conin 90-93% ap, minerale (potasiu,
fosfor, fier, calciu, magneziu, cupru, sodiu) si vitamine (A, B1, B2,
C, D). Au dezavantajul ca sunt indigeste deoarece proteinele
sunt inglobate in celule vegetale cu o membrana celulozica greu de
digerat, De aceea, trebuie consumate foarte proaspete, bine fierte,
bine mestecate si in cantitate mica. Singurele care pot fi
consumate crude sunt ciupercile champignons. Ciupercile nu
conin fitai, fierul coninut fiind uor de absorbit. De
asemenea, distrug o serie de bacterii si intaresc sistemul
imunitar.
Din punct de vedere al continutului de amidon legumele se impart
in:

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

legume cu amidon (cartofi, mazre, fasole boabe, soia) au

valoare caloric mare, apropiat de a cerealelor;
legume fara amidon (vegetale: salat, varz, ardei gras, roii)
se pot manca crude, teoretic in orice cantitate.

Ser din sticla

Adaptate pentru orice tip de soluie, serele din sticla rmn o certitudine
n ceea ce privete calitatea i sigurana unor prestaii tehnice superioare.
Materiale si tratarea cu zinc:
Structurile serelor respecta normele in vigoare si sunt originale si
patentate. Materialul utilizat este zincat SENDZIMIR sau zincat la cald.
Caracteristici structur ser:

Grinzi din eava rectangular, amplu dimensionate, realizate din

materiale zincate la cald

Jgheaburi realizate din oel zincat la cald, grosime 20/10, latime

310 mm

Aerisire continu pe ambele capete

Deschidere actionat de cremaliere din aluminiu

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

Comanda manuala sau automat cu regulator electronic pentru

computerul de clim
Grinzi realizate cu ranforsari simple sau complexe super
triangulate
Stlpi pentru susinerea jgheaburilor IPE, din eava rectangular
sau de tip C
uruburile sunt clasa 8.8, cu protectie impotriva coroziunii
Suport de grinda amplu dimensionat
Coltare si finisaje din aluminiu
Cadru u de sticl din aluminiu
Fundaii ser:
Ancorarea la sol a serei este proiectat printr-un sistem cu structur
telescopic - articulat sau incastrat cu elemente prefabricate sau de
zidrie.
Acoperirea si izolarea serei
Tipul de structur al serei prezint varianta de acoperire i izolare din
sticl.
Ser de sticl - Sera Romania
Sunt disponibile structuri profesionale performante, cu sau fara dotari,
echipamente si instalatii de inclzire, irigare prin picatur, sisteme
hidroponice, fertirigare.
Ui acces in ser:
Glisante cu dou panouri lime 6,00 m

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

Caracteristici:
Modele din aluminiu anodizat. Panou izolant in partea inferioara pentru
a conferi lejeritate, inchidere cu carlig, cu imbinari de tip perie. Sticla
de 4 mm pentru horticultura.
Se monteaz manere antipanic i dispozitive de auto-nchidere la uile
batante, si sisteme de actionare automatizat pentru uile glisante din
aluminiu.

Primire semine

Depozitare semine

Pregtire teren

Plantare semine

Irigare i stopire cu substane protectoare

Colectarea legumelor

Depozitare

Splarea legumelor

Sortarea legumelor

2014-2015

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Construcii i Instalaii
Master: Ingineria Cldirilor

Ambalarea

Etichetarea

Depozitare i paletare

Controlul calitii

Expedierea

2014-2015