Coordonator Stelicé Ene Ofelia Tanase ” Nicoleta Ciobanu Cecilia Raducu ok Ce OL0 2S w GHID PENTRU Q BACALAUREAT DE NOTA 10 (zece) LA _BIOLOGIE CLASELE XI — XII Oo. #8 Editura GIMNASIUM © | | lance py 1 ; i | i \tuoiny -aBojorg way 1p | weamMeyeOUg 9p ynjmUDUIEXD Po.suyisns vj sejoot ue ss90e uy edioisred 404 azmo so]!A9/2 4ouminy sogons WRI “3801 agooyysoygzundsaxo9 jnusese4 no Infos so} doud waresvduico usd “souayn “8 osndoad sojoisay zamajoza1 utad “ay/Snsus Jofeluaroduioo 18 s0jaiunyfouno uniod ‘gsinazed gyepo “aseiony isveoW 1 gusnfazenywsoonne 0 “osenyena ap 2180) 18 uunoosd “emnsgoats insajaiuy ad “umads +18 oreusoysis owumonais *e— [TX #8 B— 1X # 4OjDsejo BuazeUE UIP yUBUN ato[ooa 16 luase oy ‘we ‘soncepip aupeo ap atetjeo w gi¥jnuinoe enswoU BluolIedxa 9p 1409 pupLLL “a1eion] wyseeoe gyn sz Lon arBoporg euyjdiosip 1B womnnyeoeq ap jnuaUeX9 v| HHepipuvo :Aaja ap ovews ARUIMU UN gO WapSID) ‘wou 0} ad a1Bojorg wszouneje0eq op jnuausexo vop ws Hep azeu no wrerdonse 1 soNwin ‘seo0e osogn asz9 Jo} Aaj jrrgunU “ue areoay Uf {99S aJusFUy S092 azodoosap YS 4OA a1¥o 190 yurouy wupangy T-1S-266L-€L6-8L6 “NASI PESLITS PTO “XPT “OLSTIEETLO *876IPITTLO “SSLOITSPTO *PEBLITS HCO MIL ehinoguig ‘eiSino8ig, O1/ d Ie BLEURZ nosaog epens User eatATPeE tHomy sgumoau09 syuradoo 18 go1pe1) :grezoinduios oxeyouparoury> | ENP [E SOS |NpIOGE inaxay & gjexBoyur nes grertted eazoonpoidoy ede rlypa roysooe eidnse ojtiridarp o7eo]- ergy WstzsonUyays0 rh 1ayso08‘CUPRINS PROGRAMA pentru examenul de bacalaureat — 2012/6 CLASA.a XI- a- ANATOMIE $I FIZIOLOGIE UMANA / 12 1. ALCATUIREA CORPULUL UMAN / 12 Topoyrafia erganelor gia sistemelor de organe / 12 Pt raporturi anatomice ale corpului uman / 12 PHILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN /14 Analizatorul cutanat / 32 GLANDELE ENDOCRINE /34 Hi Pancreasul endocrin /36 Glandele suprarenale /37 Gonadele / 38 SISTEMUL OSOS /39 Sche 18 gi patologie / 45 2. 2, FUNCTIILE DE NUTRITIE / 46 DIGESTIA $I ABSORBTIA / 46 Ee Transformati fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv / 48 aS gros /53 ui $i patologie / 54 4 CIRCULATIA /55 Grupele sanguine / 55 Imunitatea / 56 ini elementare de igien® si patologie / 60 TRATIA / 61 insportul acestora / 63, Nofiuni elementare de.igiena i patologie / 64 EXCRETIA / 64 5 re de igient si patologie / 66 2.3. FUNCTIA DE REPRODUCERE / 67 Sistemul reproducdtor / 67 Sanitatea reproducerii / 69 ‘Notiuni elementare de igiend si patologie / 70 'LASA a XI ~a - GENETICA $I ECOLOGIE UMANA /71 GENETICA /71 INETICA MOLECULARA / 71 Organizarea materialului genetic (77 1, 2, GENETICA UMANA /82 Genomul uman / 82 tn genetica umana / 84 de investigare / 86 MODELE DE SUBIECTE / 96“ ‘rojasvo v owysou8 uy 18 ou Funy uy waroySaso “fou “axrmygoye - ymjoqauas - IHOMUop aToaya ANIOOGNA FTEGNV19 "BNO “anoUNfNOD ‘woane ‘goesTED ‘SodLay :afBOjoned 1 RUDI ap aauaUIDp FunNoU - ‘neueano ‘aejnqnysan ‘arspre “Tenzin IRIOLVZIIWNV + “ayeiqaioo 1 esowoy “puso ‘ey Sutuou :o}Rojored ap #6 uo!) ap auzqusutaja tungiou - ‘tnnoneduayseaed 1S mjropeduys qreynumns je stvojo ‘ammoyyse}o = agmoer soasou jnwoisis ~ sexo1s20e jj ys assonptiog ap Jo1320 waz8>4}5e]9 ~ swsonpuoa ap silouny ‘xoysi ymise - yxoyar woury iopeutOs soxoN jmUIISIS = ‘euoyioung »$ ayes8oder axapon ap round utp sonsou njnuuaists vaxeoytse| - SLLV Tae 30 ATMLONA 7 NVINO LAINWSINVOUO FIV ATVINGWVONOA ATLONOT “7 ‘aoyworeue Jimiodss 18 tmrejd - aue8io ap sojauraisis vf LojautBi0 exyesBodoy NYWO 1N1NdHOD VAUINLYOTV “1 YoIX V YSVTD - RIA.LANIINOD - YNVD ‘ID01004 IS YOLLANGD ‘YNVIAN SISO TIOIZ 1S TINOLVNY THALANILNOD *¢ xo[duroo vy njduiys 6] 9p exinjons foyeyssaazp-ayes}un vormyun fofounj-zmjonsys —vayEUN :o[muOWMEpUR aoxojo1q sopaydo9u0I ang ad jyznjonoo ‘yjeaysaauy ‘qivaiosqo sopfudord waurjuownsay 5 “aqeanyeu s0jourays1s099 widnse adonue wadnse quowmyoduos jnjnyidoad a vas ‘savin 78) so }Iax9 soatuadaad “vaxEDydxo - 4 son waaquonaud “vaso}SeounDd4 - Joun & "339 o1vayHAVD ‘u¥IyLIOA, you Joun Jojeduy> waseypojoid - myuurswedi0 wudnse wafeynuT podaojod no sop fausaz0 op omoysts ‘ouw810 049 904B0j0%q 189] 959004 ‘oxedpszaut ap doos no ofeuoumpsodxs gy YS LOuN eazENYBEUN (20) wasmagorox #6 outs|qoad 1oun eaIIMA FOYE anep wurajqoxd-tenays ‘antafqozd 10un wasvagoro3 - ep wyt037e un ydnp 294909 3x9) mun worEIOquTD ~ 3}9 ‘ourayas ‘aymynzas sou KaAwIauds93N GaAeZTICON « uy 9130j01q 9p zojeiunsouns vaseondy “990 ‘eayBojo1q asaoaid sown Jojsuisursou v Suumsnajs 10M w goREWOYas vammUOZeLdeY 5 -syumdonyue ayouars|so20 uy soyzoodssoymy y}0ja1 xoun waserasdioquy y6 vatesynMOpT | uroqqoxd soypoads qwounsay pay ° -upuan prjnuistue3s0 soptiouny eaduse nypou 9p sojgiypuod soputsea ope 932959 1ouN voseqaadso}Cy sermande ‘oouod feyatioyeu af uvurn yajousiuedso op apeuourepuny Ny oun [8 aapeqes |S aaeinues 104 “(quar nus 9 ei wei eB yeuorjouny yysdepe 0 afeies e] Meu ynjouiseELO ape 9p 5 nae Sojoujuaes puyzypn ‘opousd yojnyeLsoyeu LojouA 8 1 eee eee rauisuedro wean ‘aqejuounepany “ayo ‘ouwdixo op awoasys ‘oue310 rea}aage 94t9 tYoq Loun ¥ ‘soxBojo(q asazoud ‘guaWoUds JOUR vaIUZIO}IUTE) + ee “azousa0ng aye If myndojoyq zopimptremopzed voueLs8s8q = ‘onauol ynjnpeprayeur oye apeamonns pnsusysees sopppedioujsd woroysosop torlouny-wamn.s {uo w[ oui ap sojoumysis [8 speuor}ouny "es078998 A ot oppinaysts ae ayermansys ayuauoduos 4ojpjudjsusad varus! . fee -sordoqo1g sopeiumn$ soyroods rdroud ep ‘worasévouND7y = COTE 18 B-TX 8 Ope) ME BUENA LVOTVAT Fd TINALIAWOD °C asojajdusoo ap jtusyy ~ 40j pjuspusdapsoym vosssluapy 16189] ‘oydaou09 “uoutar coun HaBoyo}uy seanyonaas nesotuiyy - auroygoud 9p waxeajozay~ ‘oywanyons [aga] - suai “G11 HD) atoaiqns rain ad reanonais ai89 218 9p 0 ayo v auwoeyy (IT “LD 910" sonnets ofa} oP Ie YNVINN 81907004 1S SINOLYNY &Ii ® wueLEA LAOTA AIOO IOI “1 WUELEA (9 UL AIpNAs 1S0j & BIROJOIG yoRp ‘oqUeIZEA ads 18 inyyord ‘By ysHOS vgozd 1 rexdo apvod jnxofe 2x00 jauowex> [N4pes Ul NGIVXS JO TANITAIOSIG TOALOLVIS ‘T gIDO10Ia VNITAIOSIC 7107 LVIAAVTVOVE 3d TANAWVXG OULNAd YIVNOLLVN VINVESOUd| i | ~nofiuni clementare de igienf si patologie: deforméri,fracturi, entorse,Iuxatiis » SISTEMUL MUSCULAR = muschi scheletici alele grupe, = nofiuni elementare de igien& si de patolo smusculare. 2.2. FUNCTULE DE NUTRITIE, SORBTIA imentelor in tubul digestiv; de contractiis BEE obosealai musculard, intinderi si rupturi - grupe sanguine, imunitate; - activitarea cardi inteme $i exteme, leucemii, anemii, * ——-RESPIRATIA pulmonar, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume $i ‘elementare de igien’ si patologie: grip’, fibroza pulmonaré, cclementare de igiend si de patologie: cistiti, ne frit, glomerulonetrit 2.3. FUNCTIA DE REPRODUCERE ~ sisternul reproducdtor: componente, fiziologi Jnatatea reproducerit: planificare fam trea, juni elementare ANATOMIE $1 EIZIOLOGIE UMANA, GENETICA $I ECOLOGIE UMANA - CONTINUTURI- CLASA A XIF-A 1. GENETICA 7 11, GENETICA MOLECULARA ia, conceptie ‘si contraceptie, de igient si de patologie: anexitd, adenom de prostatt. funcjia autocatalitics si heterocatalitic’. *) ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote $1 1.2, GENETICA UMANA, © GENOMUL UMAN - complementul cromozomial, * _MUTAGENEZA $I TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate cancerului-uman (fenotipul canceralui, agenti carcinogen’ * _DOMENII DE APLICABILITATE $I CONSIDERATH BIOETICE iN GENETICA UMANA ~ sfaturile genetice; - diagnosticul prenat « fertilizarea in vitro; ~ clonarea terapeuticd; ~ terapia genica. 2. ECOLOGIE UMANA = CARACTERISTICILE _ECOSISTEMELOR — ANTROPIZATE $I MODALITATI DE INVESTIGARE; particularititi ale biotopului si biocenozel; rel interspecifice in ecosistemele antropizate, IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: troduceres de specii noi, supraexploatarea resurselor Biologia este sustinut& ca proba scris8. Timpul alocat probei este de 3 ore. Punctajul maxim este de 100 puncte dintre eare 10 puncte se acordi din oficiu, Nota finali se ealeuleazii prin impirtirea punctajului obtinut la 10, Nota minim pentru: promovarea probel este 5, echivalentul a 50 de puncte. Conform “Metadologici de organizare si desfésurare a examenulul ce pregitirea pentru examen si elaborarea sublectelor se reslizeazi in conformitate strict en PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizati prin O.ME.C.T'S. Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaboraté in conformitate eu Programele scolare de biologie pentru clasele a 1X-a, a X-a, a XI-a, a Xilea, in vigoare.‘anoaigo orpoide foun easezyeor puyzioney ‘Wseio—100 eaymIZoNBls Binise B 9p jnfeuEAE fore FonTOUE vouBjON "won s2eoay nhuad MOU yUILHZO}9p ‘syeUSu ‘oxEO azound Epu0sE ‘95 1] sundsgs 2p soj!hinup, "wion! azeoayy e] ays jnsundse: uy azarluapiao 2] ¥s aingan inagjo aio ad (Sundse ap Heiun) afueuuoysed 10) wosmuyuuorsp gordey visa “sonpeUe {LamOU WEq ad TeD!01d as9 armoU ep 1S a2enjeAd op jnuisieg, “woroaio9 anuip ariou ap afatuasogtp wut e| gonpar BS 3goUY [apse ‘ay 8 oIEHANOdIGO 9p yeu) pes no wiogeI aIsa oueIOU ap 1S azENTEAD of ‘foun yerp0se anmjou ap 18 arenyeas ap qwowns 1S “JOHAD|9 ajLsRION} yZEIOOUdE 95 wings wzeq od jnyuoWNNsU ase oamoM of ; ‘auunpeas 9p jnuaseg "ote sojarep vasea} wayeor 8 9p “2jlop! exSormy 1S wziuv80 ‘woods v op varEyoud: “atep aluiso 9p tos un no aier}WEsuOO Ut ‘3uaz80D 1NaI IMUN waIBIOgea = WRIMIONATS MOSDIU” + “an9 azvajozat ap Jof|oquyar found ¥ areotide ap eayeoedeo IU 9p aiuouTEOdwWoD yZEOISA- uayqosd op waswajozay * B saysuen ap 1 atszyqesaue8 op vareioedeo 10} ‘amBysonut ‘szei0jdxe :njdwioxa op wo ‘sowodns “ono aueuauindse “szaod! ap aueynuoy ide “gorrewayos armuazaidas ‘omeseduioo ‘ormaudorur “eutmgoye ‘es21080p riSeoungar “autuyep :mjduoxo op uO ayeILEA auawELodUoD "ZvOIsOI- “(unwios tuows]a un-nuud oma] “upganulgns eyur you) ayeamonays yeqanNy + “oye pnjoquass wzi}nn v 2p voxel! “eoyjoads sapaooid 8 “alojoususiay waoxseouns) ojomoopou tuneaquy punyiou soun vasespeou}) axwrayduos op wy] |S (joquuts ‘sewn yaodoid ‘op Ruuio} qné [ansundsey JoUN vastiogejo) Janes sundsys no WOH, + ‘ya joqjo-vareo dit | saoons9jor nfoumage JOUN BaxEn|eAg ‘qousa3 JOUR BasOrSeOUND EzEaISel~ “(geagaepe Aap gs wiswase wo nujuad ute (UN fnZ0D Uy “Ox8O U “oyenyoey atep soun easeyeudioqu! nes voreoyfde ‘eareBajaiuy ‘vosexsvouno gevarsoy~ (qo0u09 sundses anuis ynun waceBoye) mdm exoBoqe no YomorT + ‘angio awueumpiodusos soun earenyexs wenSise a}ojoig ap miso “es “gimjooé euresSoud uy astcino sojatuaredia fy ganfe ouso ‘iaojo ap 1 ulosajoud ap atezyjn aouepip ejmuodns ais> Jooot yen “sUMUe JoMueLL yun jnUOD FEREZIA Nu os “yazgaaud | iy pupind ‘eeingjeoeg ap oureiBosd 38 oxxjoos sojouresBoad mnymanuyiuos 2 ‘ayexojduos ap pea un axe * ‘siaputidna 0 wngise = faupzro@aisqe | eazeayozas uLid “yOIsLIOIBA = SLORWP oyeqoude yeaineyeoeq 9p ajeuresBoud no 36 a32]008 ajowwsBoud no giueproou0o uy uns ~ uot sjereorgun ‘9p 1009 uit uawexe op wsU0s wqoud nunuad ofarDaigns z7g¢-s9esnoqN009 ap MynuawUoxD p aunsyfop $8 aiozjunBi0 ap miBojoporyw WP { "UW ‘ep “MY UMOZUOD rvavenjeas ‘e2oiuls-vz1[eue “eareot|de “raraBajaful ‘easoisvouno squns a1Bopoig 2] asi9s roqoud jrupyo uy axenywas aaryuBo> ofayuoureoduto3 ‘suas yoqosd wasEnyead We axEoy}I9}04 MEZIIOA ‘op 18 aiwziesouel op ‘gzaruus ap ‘gfe op varetondeoANATOMIE SI FIZIOLOGIE. UMANA, Hq 1. ALCATUIREA CORPULUI UMAN TOPOGRAFIA ORGANELOR $1 A SISTEMELOR DE ORGANE COrganele sunt alestuite din gruphri.de clule si fesuturi care s-au diferentiat in vederea indeplinirii anumitor funetii in organism. Sistemele de organe sunt unitati morfologice ‘care indeplinese functile organismului: de reletie, de nutritie si de reproducere. ‘Corpul uman este un tot unitar din punet de vedere morfol find alcdtuit din: cap, gat, trunchi si membre. Capul este alcdtuit din dovk parti: = oraniani, corespunzltoare neurocraniului (cutia eraniand); = facialg, corespunzitoare viscerocraniului (oasele fete). Gatul (regiunes cervical), prezinté dou parti: ard - nucal& (ceafa), oar ~ gtul propriu - zs. 2 fein cavate pean Musebial diag separ cavitaee traci de cavitaten abdominal ‘Membrele superioare sunt aici seen scapular care ea membele superioare de tru = portiunea liber’ are tei segmente: brat, antebrat si mana, Membrele inferioare sunt aledtuite din: MO eutua pelviand care leagh membre inferioare de = portiunea liberd are trei segmiente: coapsa, gamba §i PLANURI $I RAPORTURI ANATOMICE ALE CORPULUIUMAN Corpul uman este tridimensional, strabstut de trei axe si tei planuri. AXELE corespund dimensiunilor spatiului gi se intretaic in unghi drept. 2 Asal longitudinal - vertical la om Gin Jungimea corpatu) are dot pol: Axul transversal - orizontal (al Kifimii corpului) are doi poli: - stings rept. PLANURILE corpului uman tre prin cate douf axe, Planul frontal, verti ~ este paralel cu fruntea; = trece prin axul longitudinal gi transversal; imparte corpul in dou parti asimetrice:(anterioari - ventrala) si (posterioara — dorsal); {exemplu: nasul este situat anterior, coloana vertebral posterior). Planul sagital, vertical: ~~ este perpendicular pe planut frontal; ~ _imparte corpul in doug jumatiti simetrice: dreapts si sting; (exemplo: ochii sunt agezafi lateral fk de nas si medial fafé de urechi). Planol tansversal, orizo = imparte corpul in doud parti asimettice: superioara - craniala si inferioari - caudal’; (exemplu: ochii sunt situagi cranial fad de gurl, iar gura, caudal fay de nas).st ‘ninjas eareysuaaut no joUorsodoud ‘orepRS jeriusIod 9p feyea uid ‘ynuys v] apundsea axeo yliqeyoxs gunionuas 0 o1so RTO}OIST Y= 0y995q — sora nayUad — so.do0941 UAL Inauw a1s9 xaLal NyMve v RORWIOVEUE wzWEy“azocado094 auOZ IoUR mt wounijoe v] sundse: 9p ofBojorzy nsaooud siso KOS TRIS (ins udioo) 20g yojonu = sous ey + {(gugate9 jrxou0o) yesgataowl10008 -s4s01%3 &| + ‘wrsouboy anion ehuersqns apesgaoo apesapsj9 ui -snurejmod)y 18 snavejeuida ‘snusepeseyou ‘snumes :ofes ajowtouoduioa ‘ayeo} uy yojonue ap yuLiog gns ayénuao glueIsqns 9p asew uns “JapEFIOUDIP uy - “oxsnuae alueysqns op tojanu = s0paIUy 2 ‘svojeqatso elito0s - ous sRzeouuoy o\$nuao ehumsgn: tuadoud ¥ 1aneia894 ‘anyzuas u0101 1 giewuouieyg oysoquy vj yondsyp 289 aisnuso efueisqns ‘feaqodo9 [nqyoUNA TANIZUASONDOSIA 980A yuosnau uyuoo 29 ‘sye1eyB] sUeOD PROP - 19s0}EUIOs {UouND UHIUOD 99 ‘arBoHlaysod auzeoD FOP foanou usluoo 99 ‘areoLsowe oureca ynop 18 Hoyowoso9514, 18 sopaiut ef ysndsip ajs2 oySnus9 wiueysqns Wagwo}gUiun 2}$9 [BAUD SOAIDE IM “Soasou injnwioysis & aySnu29 wlureysqns ut yxadau VILONO OLLVIWOS SOAWIN TAWALSIS noysod “aunusig ‘edera ap aunutigo 7 yass0s4) suo Jojoundio vaxmianoe yevouopioos (ANS) AILVIEDIA SOAWIN WISTS ‘gota ap ngs jnypeur uy injnuisyue8i0 wouesBaquy - joo 9p ortouny uy leuozuas - onnizuss vayegisuas 16 yoeWIOS aLOIOU voTey wndise amo ALLV TOA aq ULSIA TV - OILVWOS SOAWEN WGISIS $Y ROWISWIo 98 soALoN inutoysis quUoHouny o49poA 9p yound WIC “IL 1 ¥ powolse th uns ‘ifeuoinau ydioe 9p pisWo} snSorut uns “ypauod 1¢ 9p st fuos ins ‘hysored 7] 9p aywI vaudax quns ‘9jeuosneu oysiBunjoxd wip Hf woo =p ourou 9000 - 7 8 BigaHioA vy Bud ‘at 1D Brpotate wgay2n ‘wu 1 neous os apa 2p ‘C7 Bg oS Eiguoe umes Sees 9 Haus WARDEN. (1 ‘ayeaqostoo aaogsuto ~ ‘yaqasss ~ isnuupporody + ‘snuoponda« ‘onuonpoypiow 6 ‘snwop + ‘np BUI] THySOUOID ~ ‘ypfrouszou 0 forpoung inj paqund fupypryps ging ¢ "gp auragoye asa (gure suaguids eanpput#$ y9je0ua up s0ULIO) 2189 “TyNIESOUMTATD XV AVS XVUAIN TVELNGD SOAWIN WEISS "t {uy youyseja 35 soxsou nuroysys ‘ogeaodos a4opaa ap round UIC ‘T euotioury #8 ayesBodor azopon ap sound utp aovy 08 FORTS TONS SOANAN TAWGLSIS aLiv1ae ad ATHLON “Te i NVWA LYIOWSINVOUO FTV AIVINGWV NOS FTLONDAj este dea transforma energia stimulului in influx nervos, Rolul recepton Clasificarea receptorilor: 1. Dupa localizare: ‘© exteroceptorii sunt sit medial extern; ‘© propricceptorii sunt localizati tm mus (membrana conjunctiva e ouselor), pericondra « interoceptorii_ (viscerocept viscerelor) $i primese informatit din interiorul organism ipre periferia organismalui si primese informagii din termoreceptori (pentu diferente de tem rest iociveptori (pentru du algoreceptori fotoreceptori. Ja mentinerea face legitura dintre receptori gi centri nervogi. = Calea aferentd este se Este reprezentatt de: ‘© dendritele 5i axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi eranieni nervos central care analizeazi = Centsii nervosi rept toate structurile sister i prelucreazl informatiile primite si genereazA impul: dow compertime + compartimentul motor eare transmite com: = Calea_oferenti: este motorie, face legitura dintre centri nervosi si efectori, iransmitand comenzile. Este reprezentata de: Sunt reprezentati de: % smului nervos somatic); sistemului nervos vegetativ), care rispund prin = glande exocrine; + glande endocrine, care rispund prin secretie FUNCTIA DE CONDUCERE CLASIFICAREA CAILOR DE CONDUCERE FUNCTIA DE CONDUCERE ce realizeaza prin substenta alba, formata din cai ascendente si descendente. ‘CAILE ASCENDENTE - ALE SENSIBILITATIE conduc excitaiile sub forma de influx nervos de Ia teceptori (exteroceptori, Proprioceptori $i interoceptori) la centrii nervosi si deservese sensibilitatea imputsuri cu rol in perceperea si i * mespecifice care conduc sen: ‘impreuna cu calea spinotalamica, ain proiectie corticald, Sensibilitatea tactila fini, epicritied este condusi prin fasciculele spinobulare Gal urdach Cale sensibiivaitractile fine au pe parcurs trei neuroni: tritoneuronul) - in talamus. neocortexul receptor - + Sensibilitatea tactili grosieri, protopaticl este condusi prin fasciculul spinotalamic amerior. Chile sensibiliteyii tactile grosiere au pe parcurs trei neuroni - primul neuron (protoncuronul) - fn ganglionul spinal; ~ al doilea neuron (deutoneuronul) - in comul posterior medular; ”6 woanau top noses; od ne Heapooqns yryua9 up asausod axed oyepjunsderxe IBD (q ‘ayuids roanpput je Joliayute jnUO9 wy - (JauouNauoIap) toAnNeU valfop fe = ‘o}oUt jrxs}o90aU Ut - (;nuouNoUOVOd) HOLME juomett fop nasesj ad ne = young voun/Bas utp oused o 1$ ynjndeo eounaa mp aorrewos ot feuopress ‘paid “smunjon opaot ad! eto> onpuco oe muorous sojsiqy» suxSto ap orow ofons o-(qnuodnoUOHtep) uosnou 29 f ut ~ (jnuounauoroid) uosnou | juosnou sop ulp areaurog ans 190199 iMJMAYDUNA 9}@ aLZBIp afota B g2v—sionzOUN Os ‘ueypuyes jnging uy ssaido os = saxeqinqoopo9 31FeD (4 oigax vounifar wip oped © 15 sojasquia app “ajeu0pi009 + axaUOD 18 LOIOW JO}LAUDD ;NFOALL e] 9p InjMIEs juyouna vaumos wIp doneWos sMeosMLE aid ‘supjUnjon sfyosiu nsywed rettoWoD onpuos ~ FOR 165 1oANpgUL [w JOL:aIuP jnuoD us - (JruosNauOsRep) LOUNEL B9}L0p [P= ‘sor0U injnxani0900u 9} (jnuoanauooad) uomau jruud - fount fop wip sweunop UNS = 80 pupwuof “roaup popnuaoaad yn ‘qupurds wanpgus ur 19 gjnq uw) ezeasfoniou 9s nu Igy UIP %ST spostonuou joprumad mnmoposof Pupusog ‘injnging jnjanit wy eeeassonsoUL os auqy UIP %SL supp aise ymgusunodwioo inynging ynjanste B= Speaqae0 injmyounn 2yafer op sopourdsoopioa opopnanesd ay129 (0 ‘auvqinqosp.oa i$ (oyeéonsouy 6 apoautp ) apenydsoap.s09 opeprurvsid anyo od ysnpuos o1s9 YAEjURIOA vase ‘STOPRUBITT ~ BaTHTjOA TAB ‘azmunjoaut 18 arsunJoA :tandn Rnop ap uns ‘panpyui aids 1njoyejeous re Sonu 1u90 Bj ap aseOAIOU LiNs}Rduut SNpUOD ‘angndios eayeyjnous asansosop AILYLYDLLOW STV ~ SINIGNIOSAG TTLYD Log NpLOD ~ TH “sneer w| upd yreioes anpyul 3] ap purty 28 e260 Bejnonad eluuIsgns ap ayewuazaudos uns dayloadsou ego ~ 3 -conureyeioutds ajaynoroses wud esnpuoo uns sorfioadsau 18 aoyfoads uns (aapdevosa9st4) aapdano.oyus ids jruonfSu0 squomneu op sunored ad ne a1tansuodu) anjsdacoridoud | Jonnppur jnjaare 2] wzeasionsow, as ‘eseoyedns afeaquiou 18 ynpneyounay v ysvorodns nf = payed up qlewiosy; wiosd aww suomop awsyonsou sojaqadsoouds ‘eprvowajuy eoyred uip teunrojuy word a1mo Sisypo|y, s224%p 80]299402 sovouiagt Woo ud gsnpuoa 2199 muon suoauy wanpdaooutdo4d wove pzvasionsout 9g “eyorouronnizuas wuoz ty « 10ydeoas inxoqI0000 wos aU0} ‘ging wip ypepang 1S ‘yourds yn suomatt jon simased.ad ne apuanstuoo aapsdaoqudoud ‘rvonsooqns nes BP aoidsooudard ej ap onz9U uios euio7 uy - Jo}da0aL |MXo}OD0BU UY y8O!H09 eee Snug ut = (jnuomovoH.s une ‘agjnpaut sovioysod jn: \wosnauoyap) uounot ‘yeutds 1nuoy Sued wy - (Jruououoxoid) wosnaut Tm suosnou tan sinosnd dd ne aspouounp 16 20} ISU 2129 onupprrouds pymnarosof usd gsnpuoe 2189 eswoxaanp 1S juwogn oungsaud ap 1$ a194sou8 aff1oe2 ay greaSionsouy ag “[] PorzaisaUos wuoz uy - zoydaoas ynxay0008 dana suey wy ~ (quounouos!n ) NosnaMte 4 neuron (protoneuront lea neuron (deutoneuroi = sunt prozentate de fascicl Testospinale i din pedunculii cerebrali din mezencefal; Je ale mBduvel spintr Rol = conduc comenzi c&tre muschii scheletici si determini contracti :museulare automate - intervin in iviiti umane complexe cum ar fi mersul, i, cAntatul la instrumente, SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV) CLASIFICARE Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului nervos care coordonenzi activitatea viscerala (inconstient. I Din punet de vedere structural i functional, SNV este format din dout part: + sistemul nervos simpatic, care actioneaza in situatii neobisnuite: fried, Furie, spaimé * sistemul nervos parasimpatic (cranian si obignuite de liniste si relexare a organism acral), care actioneazi in situatii IL, Din punet de vedere structural si topografic este asemandtor cu sistema! nervos ind alcatuit din: ‘* sistem nervos central ce cuprinde: ~ _ centrii de comanda situafi tn indduva spindrit si trunchiul cerebral; Fd + Centrii nervosi parasimpatic coarnele laterale ale mduvei spin - Partea perifericd este reprezentati de trunchiului cerebral si al mAduvei spinirii din regiunes sacral& si vegetative, Fe nervoase de I EFECTE ALE STIMULARI SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC SI bogat ccontinut enzimatie PARASIMPATIC Nr. | Organul inervat | Efectele stimularii Efectele stimulirii ert simpaticului parasimpaticului 1. | Globui ocular fre smuschii radiari ai mu are efect irisului(muschi dilatator) ~ pupiloconstrictie (miozt) | -nware tet + bombarea cristalinului pentru vederea de aproape nu are efect 2. | Glanda lacrimal = vasoconsiicio = vasodilatatie = stimuleaza secretia, 3. | Glandele salivare yard apoass cu asons whoa 9p :porernaM noe 1s run wareidope ~ 18 taoveasdsa | ypuryord ‘aaisooxe | __soyiouny eazensed no aswonsot wimtanse | “Sumunjon tiounous & ap waiRopoed nyneusns js varopiaid~ ‘2am jog youn aims - ‘asmse~ | luouno eazpioid |v aveuun 9 atede~ vod t TROT | npaypi us goyspou - “(vuds ‘9j90 | soyypénus ey9e23409 - | & seis SBE T ooo oF TST soyesldsay unyr$ sind =| ajseoxa ymunsuos | ul afeuqeo9 tent njruarouys 870% j ‘somBugs 1A 9p ‘unisuarodiy = 18 ynavuany ~ ajasea, i abiasl qs yun wazexdope - inp sajadugs awutin voqze | “SI | wayeo “joooye “uram varesigsoi~ | [— 9p ynyrunstuos ; arvana ‘warms = ‘Squosos ca[ujoo- | wounjsuayiodiy - | TOVHOWSE | | : super | = | SsnorTSaRESTpSUT | | oreouedns : oaya om ot utd yoqyo am nu = FIeaounoK exlaraos eesoinuils ~ ereaaseadns epueys aansoBtp ajapeouod wy | Uwaponp ut Heflq BasENDBAe = | spo imyrusiouys earexa]ay - ‘wityajnosud wOBs3109 ~ ‘SALaSOB PUTT japeo1sed 49 waseyzodop - PPO yoynsaiouyys e909 = (s199100) eINIZAA, songs wets 9p putin, pecan vainidope 2p vous) axqoyondy | vilasoes wae - qaeong | “TL {9ai800K0 ‘nygsies = sojoBunuaw qansopa Igo ries ‘deo ap uainp =| ‘2o18s9[@ “soyxoy| wast ~ ve oas ereoINONS- svarouva | “OL sandy wareytAd ~ TRAY = “asworjoazut- | V.LISNINGW ammauys- aMINTATYT ‘ENOLANIS AZAVS TI04 | vexeyan ee out 1 ynsnuoy 95019 - ou MIDOTOLVA 1S YNAIT AC RIVINAWATA INDILON 109s y2va|NUNS = aaa eaaRFOT= SRpSOMISL [GT suexeas+ eee panenifizous i$ jnsmuo} 050:0 ~ Seca ‘orfonsuos0sva - tpaaua inansa, | “g1 ‘eiloz09s 218019 ~ ‘etlasgas apuos ~ sous pid « : Same eset qoogo azo nu = 18 atloenoo - mag | “11 ayass HRT aera | ——_ SveeTn RPE JoROLNSUODOYUOLG = opsuorg jegeled soojo ox mtt- dejo + | aaa ae atiersposea ~ godin - TaSTTOSSTRTOIOS = SREEOTONIRHEA | qoaye auz nu - quournda1 - JOPEIOPOUIOTPAE ~ Seat RP =a ¢ rouyaduns asta | “91 “Bilaioos wave[ NaS ses a]SpuP Tuna: aaut Teued aa acpee un vaupynaunoe = yoaru oy xiooas wevaynass- | _wissoos wavaIns ~ agedqiopns aj2paut |p |cavitih ~ obezitate; ~ pupil ingale; 7 (accident traumatisme vascular cerebral). ANALIZATORIL SEGMENTELE UNUI ANALIZATOR na, conduce gi transforma in senzafii specifice ssau intern, Sanus Analizatorii sunt ale&tuiti din punet de vedere anatomic din tei segmente: periferic, intermediar si centr 1. Segmentul periferi 7 ‘este reprezentat de structuri specializate ale organelor de sim; ‘+ este stimulat de variatia unei anumite forme de energie; * determin formarea potntilul de receptor cx se poste + oa locomotor; 7 = situagi in peretele organelor | i interoceptori interne, Clasfcarea recepiorior de ul: ® de atingere, presiune, lovire, iferentele de temperaturd; electromagnetici = —stimulati d electromagnetice luminoase, rreceptorilor dupit distanja de la care actioneazeé stimula: | | Clasificarea de contact - ex. receptorii tac © conduce de la receptori mesaje sub form de impulsuri nervoase. 2 . Umoarea apoasd - lichid transparent, secretat de procesele + este reprezentat de aria din scGartacerebrala'la care ajunge calea de conducere; ‘+ transforma in senzatii specifice informatiile primite, ANALIZATORUL VIZUAL comeeda - portiunea anterioas%; ~ transparentd, avasculard; = ou fibre nervoase ai 2s Tunica medie - are trei por in fibre musculare netede dispuse radiar ~ ghemuri vasculare care secret umoares spoasi ‘risul-aledtuit din fibre musculare netede circulare si = prezinti an orificiu central functie de intensitatea lumi Intern - retina - membrand care confine celule fotoreceptoare. th le nervoase (celule fotoreceptoare, neuron bipolari, neuroni de sustinere, celule pigmentare; © doul zone importante: in care se gisese numai t8 zona cu acuitatea vizual maxima; ~ are compozitie asemanato: 2syeWOTIINOL 28 doaaz0y0} 2079|nI99 vasEdepy pimjo vasopor. 219 of 1420 ap reKdoude veur [29 mound = Wy ungoutasjayound 1 wy ems 209.91 po 8 aneidepe op re oreranige seooud un a1so ~ FaTEROUOSY ypoysdnd = oyforgur as eydnd ~ ‘(onedunsesed 2 prepo easopan nud ‘peopl = 0 2iqy ap atearout) ~ ponuamd puny ‘od greayoud n uid) xoyar ¥ze>}BeH [Ns 19 nvs— py = nero 2182 rsodosowue 3B 2] YeMUIs yoo1qo un ap estuto ajayesed yuyu ap jozes ~ (jeuoU) TOMI HIT % i sojorooigo aye areuanysps 16 four rou ‘aywau ‘one (UBB, Leouuoy a puttoa og “2otupoioy oustiouay od 16 aondo ou Fis guns ulp axeoxdaaas010y soja|njao jrjaant e| Bzwazyyead 98 -ayenzya soyfezues vaxeunoy ‘fants syotesout reyoyumsuusy “prone eiidoood stuns wozapan "ZECZ||eou 38 o180 UL 9IOs=oO%d AVOZIA LV INNOLVZITYNY VISOTOIZIS ‘guuesjea sNzI9s [200] a1s0 - FEATS TATUSUIBGS “€ syuyBreur ad “Tertdioso ingo] wip Brenzia snuejeseout utp poiony spor padaoo 04 2389 = (moanouond) uoatou D2U 0 Po sysndo gayied ap 1ouno4 ® ‘eaxeyewin{ upp #6 oped ybesane ap fousos # yyeuoda ghdo yen azwoor ‘oro punsaoar aquinusp “ Ui “2uinad BROp 40j90 9f@ ate a sondo yourseya yma eT jquoxy “yupaL wip avjodyjnu wosnau un 2 4 ajodsq uoanott uoanatt fan Ulp yoUnI0s 29 (@soorpUCD ap JTETPIMTOTAT sup BOP 25% ujacad 2160 (woanauosnap) u sa = (ftuoanouoyoud) uoanan rated ~ FUSUIIS"Z fad yordagos uns - s(uoyegas jrundand) euysdopos aiuin 114 9P 01 areoydaaaucyog ajayn|a ap rewuazaudas - TOOK AVOZIA LVINMOLVZVIVNV FTALNAWOSS. «yp8 ap pluarsisuoo no "iuavedsues quran 1§ ueys9 anny aisased 98 ~ (psv0.4F4 Cgjidnd wid osunngd aseoutuny ofezes ua] 0 2yse = PmayDISHAD *>Mecanismul vederii cromatiee - ‘eoria tricromatice: Young - Helmholtz - consider: . i it de celule cu conuri — ce contin pigmenti pentra . ularea concomitentd si inegalé a celor trei categorii de conuri d8 dif ularea concomitent& si egal a celor trei categorli de conuri d& senzatia de ina alba; psa stimuli . luminoase se produce senzatia de negru. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $IPATOLOGIE ALE ANALIZATORULUI VIZUAL BOLI | CAUZE SIMPTOME PREVENIRE | Cataracta - pierderea vede ~opacifierea totala sav partiala @ ~ folosirea ‘ochelatilor de soare sia ochelarilor de protectie Ia locul de munca; Glancomul (apa neagra) - produce intraoculare; ~ sciderea vederii pani la pierderea ei; fn ape p - dureri de cap violente; ~ roseata tn ochi, ~ evitarea inotului | | Conjunctivita ~inflamarea gi ~infectie viral inrosirea mancérimi oculare. ANALIZATORUL ACUSTICO - VESTIBULAR Urechea este formata din: - wechea externd - formati din pavilionul urechii si conductul auditiv exterm; -medie.( camera timpanic8)- situaté in osul tempo preziati la exterior timpanul, iar sp Sereasira rowed; + comunic& cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio; = contine 2er Ia presite atmos ~ — intre timpan si membrana ferest clocanul, nicovata si sdrita + wechea interna - este formatii din labi ‘membranos; r Jereasta ovale $i ‘ovale se fl antl detrei oscioare: ‘sos in care se aflé Iabirintul i canale semicirculare, vestibul osos si meleul osos (cohleea); intul membray “eulare membranoase, vestibul membranes ( format membranos (canalul cohlear); + in-canalele semicircular, utricula si sacula se afla receptori vestibular + in melcul membranos se gisese receptori pentru ave, SEGMENTELE ANALIZATORULU! AUDITIV 4, Segmentul periferic (receptoru!) - se afla in melcul osos (cohlee). Gohleea - este wn canal osos risucit de dow’ ori si jumatate in jurul unui ax central — columela; »"BIOS puots ap 4c ‘es gynat guia - varmoedsan Pusan D0 SMINGARI SIWOLANIS | sznWo ‘UV TALLSHA “OOLLSIV IN TANOLVZVIVNV V AISOTOLVA IS YNAIST AC FAVINAWATA INOLLON: nu} axed LejnseUL Lo}L.oyde0as eadnse ysede ajejo10 aeaghuaU prs jndeo pug UVINALISTA LYTAWOLVZITVAY VID0 TOC uouedns jeioduioy sna’ Uy eye 28 - TEXUIT HOOT sruneyer uy eye 98 = wowiaw najtau jO - ‘uvypryes inging wp 1zeINguson Yojonu uy PIpR OS - (Piuounoua}ap) uoUnDW Pa}tOp {0 = wosnou fp amoye 289 -(61904pU09 9p) THTPOTATSTUT TATUSED njraqu iyo wasoutuows omuniod ‘201,818 IHpuoD ‘0 yoequo9 Ul Re a8 a1v9 1/9 no aeizozuas aynjeo H6 slauliens ap 9fpja0 uL}uO9 ‘noes 16 youn uy BE os Tao (2qesore ‘3p mjndioo 18 ynindes oye auvjnonto sojyfesajae0e jpuoo uy ‘(gindno) eseouneyo eSeUL Onn HeqoyBuy 19 No areLozuas ajnja0 {8 asourlsns 9p 9[n|99 UL}uOD ot ‘aevouniquou arminou}oruas sojojeue> ojoqndure wy gye as & SDL I TTTS (eine anxfor0 em anpjndure ojeyseus ap yowazaudes oso - (jnaoxdooos) STraRTIOT [wus T UVINALLSTA INTAMOLVZITVNY AISLING aS -abvof ajorouns daoiad 95 wymso08 ngiga ese ‘a:yeuy ajarauns daored os ynynojour wzeq v'] “ane ap exlezuas uy guO}SUEAL 3 apn ua jniuauslas m“parupne Teo wud ‘sons sinduut ap YUNOs gs stisuEa yzeasuyjoop as 8 sora wubiquiow ap Flej ofeopu os ‘gjuuyjtied 9p ayenjaid uns opun ap gfero Bnswarey ‘aubo|oso ap [nWaISIS “EvaIgIA aw “yoqUduIN vUB.qWOU Bf aUISUEN a] ox ANIPAE Jmonpuoo “s1ouos sjapun zzeardeo jai 18 2H 000 02 ~ 9{ s11u zsuticna ejuerseiy no ajouns odooied yuewn eayDaur) OLLSAOV INTANOLVZITYNY VISOTOIZIA ~ovedns uodwas jnsnay# 1 3ye a8 - TSS TATSOISS E + ooysnoe injassou v (guv9[too) woRSNOe enue y2WoUE {|a}10zues 2j9]njo9 no oye}99u09 UNS 2 Injaum yzvaxtuMNJap - asourlsns op 2]nj20 p YULOS ‘seyoroe) puesquiour |§ az2]:zeq fouesquiour w yur ‘uog [nuieBI0 wy - anIpn danas aut09 i2ajUoo [2 Worx ojaiaued 1S pijnqnsaa wuvsquiour “piel;Zeq BuBsqUIOWH 9p TeNWHFoP — 472}409 jnyoW? ‘gurenioo1[oq tuud gojunwoo ze pomodiuy ndluna 18 pavynguses odubs yadurex gop tn pmmquse outta pazny muocqtou Pseove Pods Cr] 9p Eeage 28-Oita medie + dureres + scdderea auzuluis = febri, frisoane; =stare generala | ANALIZATORUL CUTANAT 1 cutanat confine receptorii tactili, termici, durerosi, de presiuné gi iderm, derm, hipoderm. ses coe omnes ot izat, agezat pe membrana bazslé pidermua -jesut epitelial pluristratificat, ke ‘Dermul -tesut conjunctiv dens; = prezinté papile de ut conjunetvla celle pose; Pineda es oe aera de rise staat a organism SEGMENTELE ANALIZATORULUI CUTANAT 1. Segmentul periferi (receptor) ferm; Merkel - sunt situ fini, corpuscul -Pacini - situati in ©) Receotorii dureros!: '* termina nervoase libere - in epiderm, derm. 2. Segmentul de conducere - este reprezentat de = condue informatiile de la exteroceptori = au pe parcurs trei neuror = conduc impulsuri prin fase! alamice - lateral - pentru se a) 3 + anterior = pentru se ~primul newron ~ neuronul somatosenzitiv din gang! al doilea neuron - in eornul posterior al miduvei s al treilea newon - in talamus. se incruciseazi la nivelul midu b).spinobulbare - pentru sensi ! neuron - neuronul somatosenzit lea neuron - it protopatica; 3. Segmentul central — se afla in girusul postcentral din lobul parietal - aiile somestezice FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI CUTANAT. ~ este determinatd de deforméri usoare ale ‘tegumentuiui; = _ zone cu sensibiitate mere sunt pulpa degetelor si ld grosierss (protor determinata de apisare; =. Feceptorii sunt situati in profunzimea tegumental ~ doud sau mai multe excitatii tact ate simuttan Sunt receptionate nummai dack distanga dintre puncte este suficient de mare, nsibilltan raticd - este neuniforma pe suprafata tegum feceptorii pentru rece sunt mai numerosi decat cei pentru cald; ntensitatea senzatiei depinde de marimea suprafetei excitate si de . diferenta de temperatura dintre tegument si excitant, ata de excitanti care produc lez © mare: degete, buze, virfullimbi > durerea tegumentari se manifest cu o mare capacitate de durerea Viscerala nu se poate NOTIUNI ELEMENTARE DE IGUNA $I PATOLOGIE A ANALIZATORULUI CUTANAT BOLT CAUZE [eatoNe PREVENIRE ~virale; | -eruptie de mici | - baie general regul = spllarea pe mi i Spun fina‘unisuarodry “(ede 9 foun areUlU|a) fauoosodiey “(gutin 9p wear aunyod ujsd wzLsisereo FONT PRQETB gurussiop ‘Cy ap ‘9p [seur Heusues foun vasewnsu0d) 2 -gujsoudosea ayfouunu 19UB oUN|suDT o38aI9 = u uy jade eorosquax guluuajep —- raudosos “(FICTY) 2uauipuun nuowuoyy | énpoad ucws0} wouoy ep syz0dep un autiucc) MAAN) WOT mqOT -tyotd » amuoudyd 9p jos no “aysoupjaui ty “gupuejou aims - (Lg7y) dommunssoy.204ejouN pruowsoY eanPOLd TO UV NV THOT “auaureut sojopuays varegjoxzap om ‘(01 Yomjonzap ‘orejnosnur Jasew vaseyjonzap varejnuns und “injnuusyuedio vazejoxzap : GL) doworuos jruouuoy °| ‘woGorpue) juynoseu yuoutioy ap eiiaiv0s yZN: a squsuoyep ~ (1) menpautisoynoyof pruousoy siyrede ‘noq98 ynynda “aqeuasesdnsooquod sojepuey® eijazoas yzeoymuns 0 10japue|s vaseyorzep I$ wouaySaro FZPOIONUCD ~ LHLD¥) Purdosos11409 °Z fe quounoy ap v1fasa0s zeaqmUs - ‘parvyjoazep I$ wauaigalo FruapONUCO = (ESI) buidossoup * I 8 TCT Lpuproojoud ‘oasorowos uowéoy :idosyoynpueys - wou swouLOY ~ usoy 18 nuvziuiom) nuouoy ‘ourdossoonao9 “ouyossou oyu ange yze9jOmuoD 9789 _JUOWLOY I Souoopus, pues s0He 82 Pree seonpoxd (WZIHOAIONTAV) MORTAINY TAO wwouuoy jmuodsues asndsip Bugs grmymid ety weymmd ef wud ynjnsnu uasod 16 se1pouien YAVLIALd VONVIO - VZ1E0dI INRIQOUNE TTAGNVID pS = WOU TOMO ‘eneuog ajaueosiod no surgougUl iS> exofialmicd), caract Se * 2 celle alfa care prod lucagon > cebu berg insuli ducind ta Szig care produc in Activmile hormonilor pancreatiet: 2. Ocitocina stimuleaza: : = contractia uterului Ia gravide in perioada travel tl = eliberarea lapte din glandele mamare. ismului, deoarece: muscular si fesutul adipos; lular; leazi glicogenogeneza hepatic (fo TIROIDA ensi “umul de {n partea antericaré a gatului, intr-o loja fibroasa, : ici consumul de glucozi unifi printr-un ist i luce iroxina gi triiodotironina, Semi tpouenea Conare ede ain gue, ietabolismului protec, stimuleazd sinteza proteinelor, © Localizare: este situ = auefect calorigen, manifestat prin eresterea met = aut rol in cresterea si dezvoltarea orgat nervos; = determing descompunerea proteinelor si cresterea eliminarilor de azot, ‘glucozurie (prezena glucozei in urind) ; = determing hiperglicemie; polifagie (consumarea unei cantit8ti mari de alimente); = stimuleaza li Lz stare de aj produc iritabilitate si neliniste; stimuleazi activitatea gonadelor; 13 determing la copil nanismul tiroidian, caracterizat | A redusl (cretinism), defecte ale a (descompunerea lipidelor); [ = sciiderea in greutate; | Hipersecretia de 7 hipoglicemie, 5 i musculare si chiar pierderea cunostingei si apé toca eee tari de coma. Hiposecretia tio mink prin: inlyime redus8, dezvoltare fizicd si. psi dingilor, deformari osoase, 2. Glucagon: Este prineipalul hormon hiperglicemiant, deoarece: oe + stimuleazii glicogenoliza (descompunerea glicogenu Hiposecretia tiroidiand determi’ Ia adult mixedemul, caracterizat pri muna nel einai NO crostere tn groiate, senzatie permanenté de fig, edem mucos, piele ascatl si ~ _stimuleaza gluconeogeiieza (formarea de glucide din aminoaciz), ‘SngrosatZ, ofderes plrului, scéderea capacitiii de concentrare si fnvatere. | ae “aa : Hipersecrefia GLANDELE SUPRARENALE la adult boala Basedow-Graves (gusa Localizare: sunt situate la polul superior al rinick | % — Strueturdé: sunt aledtuite din dows formagiuni: medulosuprarenala, hipertensiune, hiperfagie (cresterea po! corticosuprarenala si imentaie produce gusa endemled care se caracterizeazk and, insoitt de marires glandel, Un rol important deoarece este o sursé de iod, care este necesar form ° Corticosuprarenata este dispusi ta periferia glandei si produce trmatoarele grupe de hormoni: glucocort ir ii el i: icoizi, mineralocorticoiai $i sexosteroizi : eee PANCREASUL ENDOCRIN Sunt reprezentati de cortizol. Ei determin’ fn spatele stomacului. - leazd_giuconeogeneza (sinteza de glucoza i © Structurd: este sulefor Langerhans, formate din: hiperglicemie; Geer ne 0oe tou up |apessoue osarsodype auno ate] asv0 g yp erEWHIO} “gumyueso BND - jnyuBDOAnON, (P “yryuressoxsosi4 “ynuess0mou :apupsdna ¥6 a5u0 ap Zz Ip swUNZOS 2459 ITNAVD "NLT TAKS *T “auv0139 6 s1eoyadns sojasquisus imyajoyos 16 Ingniyounn jmsfayos “imyndyo ymajayos aeons = mjnuosatsorser 2jamafq + -uoseysoysoy UN yednsson noseur panxes tmuoussoy anposd 90 Sip497 2p : po 1 yzozoquiods anpod 3189 a auy}uoD osul maxilarului inferior - mandibula; + 6 case pereche: = oasele cometele nazale inferioare, 2, SCHELETUL TRUNCHIULUI cuprinde: coloane vertebral, coastele si stern a) Coloana vertebral este formats din 33 - 34 vertebre articulate prin discurite | intervertebral. Cuprinde 5 regiuni: = cervical, formata din 7 vertebre; = toracal, formata din 12 vertebres = lombaré, formata din 5 vertebre; stra Frmac in vert - i, formatd din 4 - $ vertebre reduse, resin 4 eurbur fog = lordoza cervicalt si lordoza lombard, posterior, + cfora tract cifor serl, cu concave dapusk posterior, cu convexitatea dispush are se articuleazi X care se articuleazs Acoaste; ©) Steraul: pendice xifoid; Ie 7 perechi de coaste. ; Sternul, coastele 5i regiunea toracalA a coloanei vertebrale, Formeaz cutia toracicd. | ” | 3, SCHELETUL MEMBRELOR este format din scheletul centutilor gi scheletul membrelor propriu - zise, a) Scheletul membrelor superioare cuprinde: + centura scapular care leagi oasele membrelor superi x trunchiulut si este formati din: eee = omoplat - scapul = clavicul, propriu - zis format din; ik care leagi scheletul membrul si este formats din: 2 ase coxale, care fmpreund cu osul sacrum si coecisul formeazt bazinul sgheletul piciorulul - 7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange; rotula (patela) osul genun ROLUL SISTEMULUI OSOS Sistemal ososindeplinejtefunetit importante penta vias organism * formenzi cavititi de protectie: raniand, adiiposteste encefalul; vertebral, adpost racied, adipostest reproducitor. BPE + consttuie depozi rmarea elementelor figurate ale singel; + _oasele reprezint& parghiile cu rol in miscare ee CRESTEREA IN LUNGIME $I GROSIME A OASELOR 1) Cresterea in tungime: > caracterizeazi oasele lungi (exemplu: femur, tibie, radius, a° ‘Hpjo0 10 6 mponeds pysinyy. (@ ‘duns 101A HONAME HOSA “¢ snag jnsoqaid Hans ITALY MHOSNINZ “oanypne ‘ojenqi0 ‘oyezeu IOLLVINOS - IDLLATAHOS IHOSAW Id GND FTF TVAIONTA AVINOSAW TAWALSIS 109 od 4 1 ae ad vo1opyo ‘njdiwoxe) wspewnes inun areiolep — aoqrewiren + ganounfuos yueiquiout - | iy og arejnonse ods us ‘wbeynome youn aye ausuodwod sjsiueusjeaye too wud eevazusisues 98 TILLYXAT “# jnowse aje yunyeysuin ‘ozowys9 “ojedo} 2m ‘suusyqeumne ‘ayEomuogat ‘ar | sey uo \ ) ocnuy sojoquoure8y] wasodnu nes vasopunuy wud yzeaziimoewo 2 ATISHOLNA “f uintB2s BaseuUosep “(yeIeUEA) ezowstya ‘azainp — LEISasIUyA uueplooe “ouisiyeuinsayjod — 22ne—) OU01K9 © St yoénu foyooge auns goup “osiyasop HMR = oequt Supp vajoid Boep “esiySU MORI = 1g 10g “Jojosao eoweinsyy nes eased Wy NeISUOO A TIALOVAL “TZ ‘auvoygzundsas090u stunt ede ‘ayo EzeouNOS 9s NU 2oaNROIP 4Ojes¥O IoIéor9 Indu Wy ezode — amd B3q9A ‘givaajde ayirzod uy pupis ossounuu ozo auvossod by MUTE sop AL IwBuNfapUL dum 1ajndioo w RoOI0>% fafeiganioa jouvojoo w apeoesoy jungano varenusose UU gyezDIDENS — EZOD ( “yeBunjopuy duiy snpncios v yisooou! panut} famorojd uy weBunjapuy |ryess- 2yanoe youn di sayuayip aznea vane jod ASVOSO ATAYWUOAA “Tt AIDOTOLVA IS YNAIDI Ad TAVINGNGTS INDILLON: 130360} nzojvo uy proBog autmuowye 0 2p (CL +5 *y) sojouruimyya sluezoid 9p “uuoopus 1301205 2p apuldap s0Iasw0 waeISAID “queiquiou 9p aseouiso ulad now soso ynso} op wazewios yunBisy axe> ynynso |mucLaIxe B] HrEMIs fad voymyayoe wad greoctyea! 06 saunos “21, uo op a]aulioy ey8or ¥zwoz}ojoee ‘oumpsoaS uy wasaysox (Z eyo ‘ap woitoyiso utd gzyerp suds now soso ansa} ap vareuios punsjse - ‘peice 18 wzyeIp anup a] atoms ‘osorgoxo ap sojafeynies yrsoinfe no weeaziivar 28 -= trapez; ©) Maschii abdomen ren Grp abdomi | } | mug 4, MUSCHI MEMBRELOR ‘© Muschii membrelor superioare sunt: ps bral, i ori si extensori ai degeielor, pronatori si etl membrelor nferioare seat hers jurul articulatiei coxo —femurale. = mugchiul eroitor, jul evadriceps femural; i plan mugshia lexors extensori a degetelor CONERCTIILE IZOTONICE se caracterizear * CONTRACTILE FUZIONATE sunt de mai multe ti ©) TONUSUL MUSCULAR osturale care asigura statiunea biped a corpului ‘mugchiul se scurteaza gi se produce migea ~ fensiunea rimane aceeas izeazA lucru meca sunt caracteristice majortatii muschilor membrelor (exemplu - prin contractia musculaturii membrelor inferioare se realizeazA mersul) * CONTRACTIA SIMPLA sau secusa muscular se objine dack se” aplica ‘mugehiulué excitatio unicd, de scurti duratl, declangati de o singurd stimulare a a). tetanos incomplet; b) tetanos complet; ¢)_fonus muscular. a) TETANOSUL INCOMPLET ~ sse obtine prin aplicarea repetitiva a stimufilor cu freeventitjoast; ~ graficul inregistreazi un platou dinat care “exprima sumarea ineompleti a secuselor. b) TETANOSUL COMPLET = se obtine prin aplicarea repetitiva a stimuluilor cu freeventé mai mare; - graficul fnregistreaz4 un plato regulat, exprimind sumarea totala a secuselor. svoase care provin de la maduva $i iv fibrele musculare, = menginerea tonusului postural (pozitia corpul - expresia fetei; NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE ‘TIPURI DE CONTRACTIE {pour CAUZE, SIMPTOME PREVENIRE, {OBOSEALA igctrii care asigur® tonusul, postura, Muschii sunt organe active ale migctrii care asiguri t RROSEALA echilibrul, mimica si migcrite voluntare. * CONTRACTILE IZOMETRICE se caracterizeazi ‘muschiul nu isi modificd. dimensiunil in: } starea de tensiune din muss = activitae fics ~ dureri musculare = seldere fore muscular; = dozarea efortului muscular, ~evitarea = energia este transformat8 in c&lduri, “4& ‘ynjnovwors viodouy “ywouorzadosiau semis - I BpUE|E - mnsPocoung nounfuoo ansai ‘ase11¢ nus aieiideo ‘(eoredoy 9jnj90) axaoyeday sup yimgoye = ynanoU@ yreuottouny 1 geamonas vaxeuun o1s9 - ouDday jnynqo7 « INO] 8 eqaUBos ‘Igo] uIP yIMROFe aIs9.- noon ws zodop a9 aapseBprte ojepeoted ind wad uy gu aynoyyeueo ‘auginqypuewgns ‘ojendinyqns ‘spyomd - axmaypos ayapuotey ~ ‘evaound 1 ivy “zeae ope ss aNs98ip yng 2 STE SOS ‘snure wud apiyosap 2s 90 [Bue |nyeUB no ENUUOD 9s = n;9>4 ‘prowilys 1S uapuoosap ‘sionsiman uopuodse :ajaquouiBas no - pmuofo2 - uugyuston a[soipuede no gnuuoa as - na ~ ‘noed 18 wojoo ‘oo wip ymagaye ‘snonuu wyasoes opps 9]9]19/90 OIA ap wisdiy Aisa soi inyrunscau! esvoonU uw 0] Bupd preoecoo|! BinajeA H] ap apunU 2s - sou pmangsapuy - \quosge 2p tolajeadas w autseu ap injor ‘epotou ogejnosniu asqy. = Sqenuao sey4o onesuuy zzyde —- tgjnuoa ‘ovejideo ‘gowioyse- aBugs ap agua - ( awnzopa « eseoonty eleyeidns ad 2B) “2eunsonuy AOIDIU ND 2]N]99 = 9y}90N9}U9 NO = “oqeupsonuy IZOIIA RUB 95 ayeULDEAT 18 joussera; ons yaioes axe apuei® eye a8 Uh ‘ajiqout runthiod - jnuoay Indes es voywyxeouos uy spuidno - pxy aumbiod = muaponp nun [af “Inuaponp coqwowlSas fan are ‘IMATBA B| JoIEd B] ap puny 26 - auzlgns pnuyysorur “219808 rons gjasoas 90 901nsv8 sjopuels osas"B 96 InInoeWONS USBOONLL UL ‘oqaoytd pouno ‘nano ‘d4oa *(snynoewors \npuny) aqwzof sp TeWLL0} 1d Injoyyo urd jnusponp no 16 wIpsso jnfoyt10 upd jnBegoso no YoKUNUIOD —- freyfawo uBBs0 aso ‘uowiopge uy yerys - pranuioss ~ cf ‘soayen 2p play Jo! ‘soueuqurou! - ojnosnus ” fe]oBuysny “gjvong wowavo ‘opezt womurdsau #29 1 9Al : squouodwloo - asad prurarsig VLLAUOSAY 1S VILSTDIT naasoxa ssoooud afasmoyguiin ulid yzeaziquas 95 = isyue840 [AsOLOTUL UIp a ABULIOJSUEN 1S uinooud ‘nipout (8 wisiueRio anuip siueisqns ap o[nquiyes wzeazijwan - apiiumnu ap ations SLLRILAN Td ATLLONAA “2 “7 | usoripe ey aed ‘8 Baiseoxa oyfaes1409 utero ut seo: paeinohtn rua eet § RISGNLLNT on yan 2 (aL) sorio0.90ut usasqns vasapEos 80x wed -arynosmuRR RSET = aleatuit din cap, corp, coads partea exocrink secret sucul pancreatic care este: {TRANSFORMARI FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR {N TUBUL DIGESTIV DigestiareprezintAtotalitatea trensformBrilor suferite de alimentele ingerate eee sansforma substanjele organice complexe in substente organice inat in duoden. ile, absorbabile, numit sentele suferd transformtiri mecanice, fizice gi chimice. = Transformarile fis = famuierea elimentelor, = dizotvarea substanfelor hidrosolubile; = emulsionares gr&similor Transformerrile chimice: ve “feansformarea substanfelor alimentare complexe in substante o7ganice iple sub actiunea enzimelor digestive. digestive: ‘sunt componente ale sucurilor digestive: ‘sunt substante organice care actioneazk numai asupra anumitor substanje organice alimentare; = unele enzime sunt secretate sub formf inactiva si devin active in prezenta anumitor substante. ice) - transforma —glucidele actor; si semisolide sunt ‘muschilor masticat Masticatia - proves , zdrobire §i triturare prin participarea mandi [Amidon preparat | | Ger, cop) | fn ume acestor transforma: amilaze a eet | malroza | saltvares masticagic Timpregnare eo saliva Bola alimentare DIGESTIA GASTRICA Digestia gastric este rezultatul actvititii secretori motorii a stomacului, Activitatea secretorie — consti in secretia de suc gastric, produs de glandele gastrice. Prstine pepsina [ Atbomoze si peptone tabfrment Cazeinoaea : Pavacaztaat de wkibi ca fa i = oem setatinaza = eect }r i Tipe envlsioate da Tipaca gested lap iged 8 °is visto ans pane en ne ae | UN op nos ap apun suns aoppoxspiod aypotyu = reuoUBos Fry | pny ‘yaw Pea ioe ea sno ETSI RE patap Toure gs moe pHepPzouopy sxopuded pe iretoe gmoponpssvoonus up =ppuia = boas ngs “Ceupsonrtig 1S BUGN ‘uaponp W 16 snonu uy 3080q pr iq - BAD} 9 - BLOTOLIIN DSTETATIOP -goupssonu x6 goneasoued cutigns yuigsoa # quoyou 1 1H039= -—— ers ize 18 joreonD, nore Pramedompes | |___ matory | ees apoyo erento ee | oe evrIADY ‘uoponp jsv8 ynuuyyo gzvoutsdy 25 18 u syaad aypostut ~ euioys 2129 iid 227U0F afEDOSiul = jandi wnop ap SIEs0BISe a1s0 ~ 2 — peojsva qpuoslouss 16 mua] WevanoeAs 28 10 Inge pons no goeTseure os ofoIUoU saquaunye no odin oe nu09 ap F azopudadixog.ivo Senta UTOUTSTOT “FATS nse. zounye oprdog eee avoided “— #§ zoumqiy a spuncar area - aonod ed ounap apo THUSSOUSESE - 90021040 212 ‘urluosin singe sau limf% ) prin vezicule ide energie furizath de ATP, impotriva gradientului de stozd- la nivelul membranei enterocitelor. Mocqulamal abeorbte ‘0 concentratie me Absorbria proieinclor Mesanisol absorbtit | Prin vezicule de pinocitoza Mecanismul absorbfiei Riboza = Pasiv - in singe Ghucozs ~ Activ in singe Fructoza =u un transportor comun eu Na Galactoza Manoza ‘Mecanismul absorbjiel ] ~ Activ in intestinul subpie git colon ‘Mecanlsmul absorbjiet ~ Activ = in singe Vitaminele By, B:, Be By Liposolubile Vitaminele A, D, K, | - eee eee eee FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS 1! gros se desfasoari activititi secretorii, motorii, i de putrefactie in urma c&rora se formeazé mé onstl tn: in limit sub forma de absorbjie, procese de le fecale. colenul ascendent qi jumatatea dreaft a olonult tan = scindeazi glucidele vegetale nedigerate in acizi organici (lactic, butiric) si gaze (CO;, CH,); 3oto ‘ayanfounan vp axpnyrgrrodwos 2p muayos gdnp yeeozreos os (pu Qos qns) aBuys ap Toru riemUe no - ‘(daufioz; a8uys) adru sSeajooe jumpeo uy yzsoztyeo1 og eSups op wu ripe tA euroy easeuNpe— dojpnouay Daven’ ‘uopmemay vasofinuistp - xzyoway = Swumuuojap azeo dhoopue + uaSyue erfoeas sonpoud 9s eeieoap Friqiteduioouy 2189 (seq no gH RFT no Y) sxeoWZUdssi09 eMUNIN|Ze no mnuedouTNTBe waxNluylE “2oy im Bp a [RRS av = avy] wav osa avsa ae al aa oy aysy Bq, v| wy! | appdnit ay20} qe : @o! waraaes wapruudieg | sjeuoprog | gurunnsy | uoSrunnysy Pda res Sora nana opus DBP TRUST 18 re ouutinyse - 1diOSiue oyunu sjourorosd eye 1od 28 riyodues wuuseyd wy ~ : ‘asa ~ SusSounnn(Se - aue8}iiie oommu afouronod eye od os sojmewoy eteyendns od UNINONVS F1Hd0a9 vidynom TROT “angars- Syeuno net WBSIBA ‘unjars ginow erjeweyur rnzopqe amp - meecued “ruse ep snjuureuoa reg erorzoa nes ‘voxoonpos - V1 | ‘puwosty “e1q9y - rg prays 2 | ‘owoumpuoo | fumpergs ‘uno - | 9p rerfenusauos, “una "vayoo ‘rei zo1q0o - "war038010~ ‘ooote ap 10x | ww TajRURSuOS wasoyna-[ _“Tnnuowopge & tumyos uy waseiSouo = aodoy suoppsou snjnseio | augur rumyyouozed 3 sSnasip 35 vvanteoadsau - ‘neatogo | ojounday v6 sojarona naxeygds ~ sojouownye 1 joao vauemmdaud 1S RaywAsDsUOD ~ ngioy oar vaud tuning 18 equowl ‘ap injnuinsuos ‘wosOyAD ‘yamuep j@ o1pors0d using - ‘tinsnta ~ ‘rayaje01 axeap vaxtsoyoy Bn aqumnsal o8naisip yS sojasous eanuteuy | wosundusoasep - id tulgut ad woseyeds ~ ‘quosBuvo - uouoeg- | -enmuap eLED, L gmaacria aINOLANIS azayo r108 | ALLSaDIa INIANGISIS ¥ AIDOTOLVA IS YNAIST I TUVINSWATS INLLON ajo 18 wejnpour nus ap yeuopiods xeyor we UN ma - Pee eee sp[eoo Joqiuarwul wazeuuatfa - wAvooo conap june apun woly Bf Bunty 18 qrosar os fimo ‘oetoure “jorees “Joput ‘suiwE wy ayBioBipau ajoujeroud yzwapuos (quapusasep jnuojoa #§ sioasueay njnuojoo # yupys eawmnyUINE uy geayeco)) pyo.eoun syiavjound ap vaoyf op wezyleo3 = APSepRAMT ap PWEIOTT 7 ‘4 (nxojdwios up aujuma 8 y CoMEIA yzvazHaTUNS‘Sistemeul Bhs Oamenii pot avea: + Rh pozitiy - daca au pe membrane hem: Rh negetiv - daci nu au pe membrana hemati Important cunoat Rh ului 3 antigenul D (mostenit de la tat); r antigenul D. repetate de singe Rh poz la porsoane Rh nega se produc IMUNITATEA Imunitaten reprezinté capacitates organisinului de a recungaste si de a iza particule sau celule strine acestuia, Antigenul este © substanti string organismului si care, pétrunsi in mediut inen,declasea praduerca de ttre ens # enor ‘substanfe specifice, numite inticorpi, care neutralizeaz sau distrug antigen COrganismul uman foloseste finpotriva fact fea nespecificd gi imunitates 5 1. Imunitatea nespecified (inniiseuta): ‘© este prezenti fa toti oamenii; + se realizezi prin - mecanisme celular - fagocttoza - procesul de capturare fi digest a meoorgnismeor pans neo . anlame- uals mee dni nate: pein easter tansplsentar de aco st din ale aterm in vaceinare - introducerea in organism a unor egenti patogeni care determin producerea de anticorpi 5p5 is ~ pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formal doreazi 2-3 siptimani ACTIVITATEA CARDIACA Anima: + este un organ musculos,cavitar in dows le: celule miocardice jcate care intr in alcBtuirea gesutului contractile si celule miocardice moc excitoconductor sau nodal, Sistemul excitoconductor este format din: i drept, in vecinatates orificiului de varsare al vvenei cave superi = frecventa descarcirilor este de 70 - 80 / minut; + conduce activitatea cardiacd, © nodulul atrioventricular = se aflé in partea inferioard a septului interatrial si se termind In septul . interventricular; freoventa descaircBrilor este de 40 / minut; = _fanctioneazé permanent si in paralel ou nodulul atrioventricular + fasciculul His: A din hodulul atrioventricular; = se imparte in dowd ramuti care coboara in ventricule si formeazi refeaua Purkinje; de decdreare este de 25 / minut; distrus, centrul de contands este preluat de fasc 2. Conductibiltarea consti in conducerea poten comand’ th intreg miocardul. Poten traseu:‘auedi0 6 aje8ugs muodsuen aro “yuoe wou ulad “Bugis (etiwjnouyo wor) mmynugury(d w wreuostouny a1dou9 "ROP oyY|nos1 yuIDIs|S UL aBinaued ajaBuES ‘worutoysis wie) YOUN IS AUVW VILV INOW Jonsay widnse preowoju ‘ss0s0 uejd un ad gaante 0 gunstduios as pugs indaaiod sis Buys up injaBues & axftug wrensead w axeuLiN % “our sojaied wsuoisip ap wieuluuerep fepun jmeyzad as - era nsiMy “S ‘ersiga no giepo osauo juntsaud gop Jo}90 9j¥ ajeuLioU aqojEA ‘auinisuarodiy wasapgos 22 ‘eunisuowedy afounu as ajouuow aio[ea arsed ajeLione sBpqui 08-0¢ OP (OHO! ‘SHuWOPI-021 PG uoysuay [nuoynfe no ofeye1q laloue janie BreoseUL os elnouo eto uj aBugs ap Jojasea sojatod widnse afuys ‘9p wunojoo ang ap yrErHoIeNXe wluoy gwurzaidas - pypuayo (osumsoud) ounssuay “yp rnqnuwos nda uy apeos 18 yaugas (m Hutoses ye “rejnosne jmysoge nduay uy oy$039 seipsEo 19'S = 06 ¥08 = 94 X8q-=9 u ad (04) wovipawo wiuonsoag1§ (sq) #101815 [raiqap aaiuip insnpoud RUIZasdas I 9p wrezindxe auys ap vareques ~ (oq) soar angeq “¢ “Qu 06-01) ‘orsts dueoays 2] ajnoinuan ap rezindxo oBugs ap vorzinued - (Sc) a1OrSTS mmIgaq “T pus afe jloeniog ap yruguunu suNZasdes - PoDIpava BhuaKva4y “L SQVIAV) DLYLIALLOV IV TIVNOLLINOA IRILAW Ud “tojorseip nd ut anasexo 935920) {0 ep auowp* uid warouoriouny nu npseo01 ‘ojexouad Jogorseap vie fppjonsts w R20 yeoap axe re arS9 fa}oseIp wReINp B/pA N}>I9 UN sspasmbap aiS9s090 Mu PU ‘9p {muods asomm0ap youn jmndaous ef gued axey ‘yzeoxejar os ajajnonauan 18 aqyare —- fepunoas ¢%9 Rzeaip - posse’ mporsoIp ‘omnoysnuaaouse a[aaqva plyssop 98 - RoLNUOA uy imgo3ups varoasvoqujon gorparduuy ome oxwunyswos ofSaen piysu as = ‘pmjnoqnusa woysis gdnp gemauLN = ‘apunoas $9 Fzeainp - punpiayaiuan DjorsDIp « 8 «98uys ap uous ofosvA ul noUNUDA UEp yeMOwAS aIs0 9}9BURS —- joe wz | ap aIbUn US 2foATzA pINOsep as ~ In anulp axejouUOAOHW ajoniza plyouy 3s ~ “gqeute ojos ecnp yzeauun ~ sopunoas cp zvainp ~ purjnounuon DpOIKIS « mus -greine apoiss xenp wzvouLn = fopunoos 19 Fzeaunp = mjpiaD DjowDIp joys vareoan yurusoiop ‘ajnoysqusn wy He fopunoas ['9 FzvaINp - PIDLID LIOIIS + ay ‘(eonedusesed ajuanguy “euyosy}208 aygouint 28 ‘eutpeusrpeiou “tulpeuaipe “eanpyeo :yzaluanyjuy 29 ‘arSouinu 2s ynurui / wlownuos o¢ sised ovipze9. ynjnuy anwar yloonuos og ruqued s g'9 ap wresnp aze ip som O-nulp Uloy aso = OOPS x94 Tet ‘2]01s]s OsoUINU. as In|ApswOOIW aiL}oeI40D ‘903304 2 ‘Bugis jnynoqauen uy exer yout ayso Bo 2 sun wounijoe 2 spundses e op injnpaesorw way “bungee op ‘ n injoo warmauidosd aise varonnaonoxy “¢ +] opundsga w op sndos uy oo4precoy — sorpieoomr ammo an [reaper | 4 [“ssqnszanenoine= singele cu oxigen este preluat de la venele pulmonare i transportat in atriul drept: lyeflorpulmonare, prin Ela NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE A SISTEMULUI CIRCULATOR Hemoragi seurgeri de singe in afara sistemului | - vascular. sfingelui la exteriorul corpului = traumatisme; sau alergice ale vaselor de singe. -paloare; = hipotensiune; senzatia de sete, ‘se marese. = pal Ge alcool, tiun, cafea, condimente; ~evitarea totala a drogurilor, - practicarea BOLT CAUZE Cardiopatia {schemicx - afectiune cardiact provocatéi de scliderea vascularizatiet inimii + ateroscleroza; = compresie. ~ evitarea consumului exagerat Totalitatea organelor prin care se face schimbul de gaze dintre aerul atmosferic si se sistemul respirator. tor se compune din:\ 9 : czouo 16 ude “uogsvo ap prxoip pul ‘sqepixo uns aojueso ajaluersqns: ‘amo und ‘areorganpar-opixo asao0ud 90] te met ;PUODOML |MIOAIL BI “3IRIOD Uy yeu 9389 wauntsesd opun “aBugs ap ojoxeiideo ‘quinfuvs owseid uy wayozip —~ I9pSe 208 9 Uog.9 ap mnprxorp maiodsuay ured aout reureo9 purgopSoueys [anus 96¢ 2189 asiulp ayaajorsp alumisgns %S sede %s6*Functiile ovarelor COvarele ati funetic mixta: exocrindi si endocrind. 1, Funofia exocrind - ovogeneza ~ Fecundatia consti in ut (igotu)). Owl celul const spermatozoidului cu ov Toate ovulele contin eromozomul de sex X. 2. Funcfia endocrind ~ consti in secretia de hormoni ovari progesteron. SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULIN ‘Componente: = organe genitale interne; = chi spermatice; <= _slandete anexe esticulare sunt: car s. Glandele anexe sunt: veric! Vericulele seminale: Sunt glande perech sunt situate posterior de v sjeculator, uretra (cale urogenitala pentru nalele eferente, cane fe seminale gi prostata, ezica wrinara; a 10 succesiune de m (celulli nediferentiata) pana la formarea ovoci pulzeazi ovocitul de ordinal treimea superioari a wa de Ia a 15-a 2i pani la aparitia unei noi ind este pregatita pentru nidatie: i, muntele lui Venus, labile ifictri pe care le 1, fn timpul care este captat rezultind celula-ou .xuala feminind, haploida (cu un set de eromozomi). Organul genita} extern - penisul - este organ genital si urinar. Funetiile testiculelor care le sufespematogonia anticipa re in fecundatia; = se formeaza ore). Zigot se formeaz& em si se dezvolté pan la srg au functie mixt&: exoorind sf endo sxocrind - spermatogeneza - consti intr-o succesiune de modifictri pe Planificarea familial reprezint& capacitatea de @ avea numirul dorit de «: in (eeluli nediferenjiatt) pnd la formarca i (cu un set de cromozomi). , dupa cromozomii de sex pe care ii poseds: 22 cat de des dorese s& procreeze. lack gi cind si nibs andonului de coy les; de col uterin si de séin; ioada de maturitate sexual a celor doua sexe. ajunge din ovar in pavilionul trompei uterine unde are loc l care incepe si se segmenteze in timp ce parcurgeuw :umonuns op tind ynop asoqasoap 9s NCLV 9p FINSeJoUKoIDeUL tH] Nav OIF 1IDANOaNxOzZad ThadIOV ojajonu aojezI9e & preuuted wanqonais uyzardas ‘aoypnosjonunjod sojniuoy aseuog no ojo anu Jojeprosjanu wamo7 ‘aphosjont aziUtp aol101so1p9}s0y 2oyLsmagS] TLCTED B|NBOs pons nd Te uoqses ap wore Yoqtes ap ulowe wayouo fe ant) adey as wanTEBOT “ayazoitiad no aoqiarse linge] yzvauos (4) veySOS (MywONPE ‘spHoajonuyjod uuigo as soyapnoatonu wauinjugyuy utd “fofajonu sbyzIoe v yzeq ap vaMUN “EpHoEonE © wynzai ‘apisoajonu jaun ezoruad o| yeysoy aradnsdl o yzwaSoye 2s yoRC “¥pIsoapoNU © yzwauuoy yzowued ono souipruniid nes aoyunind ayejoze azzq foun vasEUIqUIO “NAV Banton uy puszaud “(q) ¥zoguxozep ENR wimonas uy muazaud “() Kz0q):—- cap vejuazasclas ‘(ezowed 0) uoges op jwiore jouo no pyeyezouow un aiss maLyEZ ARIW UL swop auazasd ‘(7 srprooun SNA wy ewe guazasd (1) paras —~ ‘NAYS NAY wh awazaid (9) owzons —- snnuy Nav suns aonupand axojoz0 ayazog “oytrprusard 1$ onuind dn op oonreszo atueisqns uns ayeioze arazeg, (qd) ou0ss05 feoIpes ER ‘(geowed 0) seyez un = ‘oqwouodwoo ox utp yrIniyo[Y 2389 EPHOO|INN, -apposponu oyunu 9jduus HHyaun upp ayeutioy arejnoajowo.opds aotunys alumsqns suns IOTATON ZIV uogys apie tNay arsjeauogusxoz0p jnpioe - :und Enop 9p uns ITI/TOON TIZIOV YOUNIHD aLLIZOdIWOD ~ IDIATOAN WZID¥ YUVINDTION YOLLANAD “TT YOULaNaD ‘tT YNVIA 51901094 IS YOLLANAS Tae a Os fp isin. uy yeu wWequeq anup %09 B axed = ‘greysosd od Buy 21 lonzap 2899 yavisoud quoundxo wana: quStuog ploum =| tq TAWONTAV terwforordau arworgidureay ‘quotSt ap esd - yyueao v 6 outs99n edu eeureg 3y30x08 1A foun onByAa = ug paanp - - VLIXINV aeINGATH GNOLaMIS ‘wzaOvD iow AIOOTOLY A 1S YNIIOL IC TUVINAAATS INDLLON uwiods ‘euiBeszeyp ‘ajaaneatozead :yuaizeg ap ojaanndeovsiu0o areyoazep 9p funy you 10]29 [MISIEIS e] ‘19 jnprozoveuueds yoeq ‘Inynao ezvapunaay aseo plozorewzads ap 1nd Inipawwsotuy ud yzaziqeas 2s agg 18 UH worg “wey BA sjuns (voxezi}493s) etidaoenuos op ann sequroyoasen fauuaga soyedus “aezag timyeradut ndooenuos juns aideoesuos ap axesodutat 2}2pora1y yorldequoe w arwoiporduny ap aporour soun eose9y 1SU09 = wridaoe} U0) ragy eyzyndx us wisuco ~ wasasSeN "gunaynet 199 1g Ba rytdo> A |nWOZOI0N9y doo “x jnuezosayoy 48 Inpiozoyewods uso 40]980A idoo jnxag,‘a. structur’ primara monocatenara, reprezentati de secventa de nucleotide FUNCTIILE ADN dintr-o catena; ADN - ul are dou’ functii: b. structura secundar&, reprezentati de structura bieatenara sub forma de dublu + functia autocat sau replicarea (autocopierea) ADN; helix a ADN —alui. - functis heterocats sau sinteza proteinelor. © Molecula do ADN este bicatenard, formati din doula catene 1. FUNCTIA AUTOCATALITICA sau replicarea (autocopieren) ADN fe in spiral, formand un dublu Sinteza ADN-ului se numeste replicatie si se realizeaz’ dup8 modelul ‘© Cole dou catene de ADN sunt antiparalele, o catend are orientare 5° ~3", iar eoarece fiecare moleculd de ADN fied (now formata) cealaliS caten’ in sensul 3° ~ 5°. Citirea informatici genetice se face conjine 0 catend din molecula parentald i o catend nou - sintetizata. Sntotdeauna in directia CS" —C3"s + Pentru realizarea di celulare trebuie dublati cantitatea de material © Cele dou catene sunt complementare, fn sensul c& intotdeauna o nucleotid® genetic, astfe] inct celulele fice s& aib& aceeasi cantitate de ADN, ca si colule care contine 0 baz& azotati purinici se leagé cu 0 nucleatida care contine © mami R bazk azotatd pirimidinica Dublarea cantititii de ADN este realizat8 prin procesul de replicare gi are loe "ADN existé patra tipuri de legituri: in interfaza cjolulu celular, ° ina = adenina, guonina = eitozina, citozina = guanina. © Cele dou catene de ale macromoleculei de ADN se separa treptat pornind ‘enard a ADN se realizeazii cu ajutorul unor punfi de hidrogen: umn punet, numit ~ punet de continua pang Ja ; punctul terminal de replicae. de hidrogen dintre catene se desfac trey progresiv a macromoleculel de ADN. , care vor avea rol de mi Pe mAsurd ce spirala so desface, avand loc o denaturare fezulta dows monocatene sunt de naturl electrostatica, se atrag intre ele. Legaturile triple dintre itozina confera o stabil i lor ADN bogete in aceste baze azotate, decit legiturile duble dintre adenin DENATURAREA SI RENATURAREA ADN ~ ului covalente, prin intermediul grupului jelor de pe 0 catend este ‘* Dacd o solutie in care se afl ADN este inedlzit& pana la pro. 100° Jegiturile de hidrogen dintre perechile de baze azotate complementare se Fup 1 se separd cele dou catene de ADN, proces numit denaturare si rezultatul : ‘ste objinerea de ADN monocatenar. «© Daca solutia este riciti bruse, ADN-ul rimane monocatenar si se numeste 'ADN denaturat. Dacd solujia se riceste treptat, catenele se atrag pe bazi de avind 0 cateni veche, cu rol de mat ., se refac puntile de hidrogen, moleculele devin bicatenare, sintetizati. Sy ADIN constant ‘* Modelu! semiconservativ de replicare asigura sinteza noilor molecule de ADN ‘cu mare fidelitate, moleculele- fice fiind identice cu molecula ~ mamé. ilor molecular fntr-un amestec de catene de ADN de la speci 2. FUNCTIA BETEROCATALITICA sau sintera proteinch sau sinteza proteinclor Han{uirea intr-o anumita succesiune 7 de la care provine ADN-ul. Cu edt speciile Proteinele sunt macromolecule formate pr a celor 20 de aminoacizi + Macromoteculele de ADN contin programul sintezei proteinelor, informatia genet cu att renaturarea se face mai repede si intr-o proportie mai de renaturare intre monocatene ADN de la om si mare (© Pr I ‘ocatene ADN de la maimute este de 75%, iar procentul de renaturare geneticd ce determina ordinea de succesiune a aminoacizilor. monoestene ADN de om $i soarece este de 25%); © Conform dogmei centrale a geneticit 7 ~ prin hibridarea moleculara ADN - ARN se pot locali in ADN, genele care : ADN —+ ARN — Proteine determina sinteza diferitelor tipuri de ARN.adeyo 1on uy prvsztyvas og wozogitjod puyuuioy guiseidouo up uwozoqu no ¥zeo|dn9 2$ WINE -yojotaud ynoojour uy j2jovoulW op wluendos O-s}U) MWLOJSUBA 2159 LINY UIP apHoo[ont 9p wluonsas o wfougo wun uy ‘onousS jnynfesow (eaasanpen ) eeisuEAT 6 sOAN ' ZTE LEIS « | | mal! aaa opto wy podyosues eUIDHIS “aunvznytp 2p jnusiouay wud swozoqis wy aBunle 1S RUIseidow> ul najone VIP soa Meu UINY - “exe Jouy2u9 Wo]e ANyUE MARTY VarTUIIOS anu (juoxo) a}euorleuLioyUt sojaluaases vamedo] 16 (TuoMUI) sfeuoteunogu-uoU 4 ‘soyoods ouyzzu9 Joun jnxoyn{e no Josansasd maNRAY vosCU01 Hosansasd wARTY fun wars - ‘Huns ajoqr¥ons of yorsdtiosuesy ajoder Inuoinfe no rejquiese 10x9 dip alsnjoxo a op aluansas putsdao ajaua8 WAY 9p yMoejou o-nUy ‘szoUNsuER ‘oua8 s03]nuu you © vsotaioud eoord ey = NAY ap Binosjowosseu up aus ponouad eplouoyul yzedoo WNYY “ezeiowjod NUV founzua UL NAV 2p guaves O-sjUIp soyeued rerlewuosUt vessidoo Ul msuoa ‘yotaaud yzaiuis ap jnseooud uy ydvio eud ‘whdyosuELy,& caxoysuea 6 wyldiiosuen :guns sorayoad yozonuys ajodurg ‘FOITLOUd IAZAINIS ATAEV LT provounu sS49AqUN 2)S9 NUDE [MPO « sSe[908 goyipo9 twopod :Sue0dt OLA vou “ayjonjound op sutras oye nes af 2p OF 190 ROYLPOD 19 ap RUIN UN ‘onOUDE yeu 9p ywoYIpC y oyeod lopoo 9p p9 UIP mMNO|O puusy SesoUaZap 07 OILINGD IN TAGO9 TULUSLIALIVUVD suopoo op oc # “aeypuvamyoo suinu uwioUay noajour uxp 4oyZIOE soioqoud jozons ap vinsejour uy provoutuse nun wizod gutuussr9p 23¢ NAW 2P lip ayurngye appoajanu year op zluaAdes o-RUIP YMBIIP 9189 poo suns aonoua yarfaULAOJUl B azOIsIHO Op 2 naua’ ynyapoo jnscinfe no yzeazITwa! 2s yoIoud vyNO=|oU! uy zoypzjoeourie eau [NGI ti sojapaoaqonu elusagas anuip vmx] “atfejsuen 16 offduosuen utd youroods ywrzue nes guiaioud. ‘o-mil giwoyiposep aysa 1 atteoridas urd aonposdar as yorous® wouIOsULInifierea sintezei proteice, etapl in care un aminoacid AA este activat in urma reactiei cu molecula de acid adenozintrifosfat (ATP) care este donatoare sub actiunea enzimelor eminoacil - sintetaze. Ca urmare, se leagi de acidul adenozinmonofosfat ( AMP) si dowd grupari ffosfat sunt puse in libertate. AA+ ATP > AA~AMP+P~P AA= aminoacid oarecare ATP = acid adenozintrifosfat ‘AMP = acid adenozinmonofosfat P~P=pirofosfat ~~ logiitura chimic& purtitoare de energie Aminoacidul activat se ataseaz4 unei molecule de ARN de transfer ( ARN) sub influenga enzimei aminoacil ~ sintetaz8. Aminoacizii sunt transferati la locul sintezei proteice in ribozo: a ARNm prezinti un codon START (AUG) care corespunde aminoacidului metionina gi tun codon STOP care semnificd sfarsitul unui mesa} genetic. AA~AMP + ARNt — AA~ ARNt+ AMP 2, Elongarea catenei proteice consti in formarea legaturilor pepii aminoacizii a doua complexe AA; ~ARN t si Az ~ ARN t 7 Enzimele peptidpolimeraze catalizeazS formarea legiturilor peptidice intre ami Moleculele de ARN, sunt puse in libertate gi sunt reciclate, refolosite in procesul de zh proteic’. AA) ~ARNt + AAr~ ARNt; > AA,~AA:+ ARN + ARN ty 3, Terminarea sintezei proteice presupune eliberarea catenei polipeptidice de la ultimul ARN si disocieree ribozomutui de ARNm. ACIDUL RIBONUCLEIC ~ ARN ‘Acidul ribonucleic - ARN este 0 substantl macromolecular8, in general cu i aledtuit dintr-un singur lant polinueleotidic, sunt fosfodiesterice. TIPURIDE ARN -structurd si funefit ARNY este purtitoru! ARN, fir Snvelis protei + ARNm - mesager copiazi informatia genetic’ a unei catene din macromolecula de ADN 5i 0 duce la nivelul ribozomilor unde are loc sintoza proteinelor. Fenomenul de copiere se numeste transer in nucleu. ARNm este monocatenar si are lungime variabilé in fanctie de marimea moleculelor proteice care vor fi sintetizate; * ARNE - de transfer, tansporti aminoacizii ia locul sintezei proteice, la ribozomi. Molecula este formati din 70 - 90 de nucleotide, este monocatenard, cu portiuni bicatenare, care formeaz& o tijd gi trei bucle mari care fi dau aspectul unei frunze de trifoi. Are doi poli functionali: = un pol Ia care se atageaz§ un anumit amin = un pol care contine o secventa de trei nucleotide care recunoaste 0 anumiti seoventa de ARNin unde se atagea74 pe baza complementarititi. ‘+ ARNr = ribozomal, intrd in alestuiren ribozomilor si are rol in proteinclor, Un ribozom este format din doua subu mic care vor recunoaste gi vor ataga intre ele m inceputul moleculei de ARNm. Ribozomii au fost descoperiti de savantul roman George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru aceastl descoperire. formatici ereditare i la viroizi (care au o moleculi mica de © subunitate mare si o subuni leotidele de recunoagtere dé ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC LA VIRUSURI + Virusurile sunt entititi genetice infectioase, submicroscopice eu dimensiuni cuprinse intre 80 - 2500A, parazi enzime $i metabolism + Stiinta care se ocupi cw stuci Virusuite se prezinté in trei ”N= Nay BROJOUYDS Us Jor — ‘2p auai pueliaiomq B|n[29 uy osnponuy yy tod Buono josomnfe no Yonaues RUOITBUL uw Y0IDA ~ ‘eonoiqnue B gluastzos ap ajaued ulap - oltsioeg e nipow of eareidepe naiuad anoayes faueaw ap 080 I$ Hueuodun ap ajauad urlap axeo “(aon ‘yonaua® wazeurquiooas wy you pupae ‘suauI9170q foun ayesaystten 1g 10d anno auaf ourluco ‘(xas ap n40}98) ropiuaseyd op opdwoxy 108 8-9 ap snpas aguinu tn us}uoo saoseoop ‘wozouoso1ulur un guuizaudes = ‘epzed a]njoo erfirowa #8 ajajumsqns ay.insruy jewiozowo1D Jn - N'Y 9p wepuadapul yorldal os ~ trediouyad ueysei9eg jnurozowro1> up %I eiuizaidas ate seuareo1q NGY 9p suvjnosto ajnaajoul uns = HPHsa}oaEd - opopIUIsEIe ‘apnusojd ap yewuazoxdos ‘yorumozoworoesIx9 NAT IS ul}uCd Yew aya “Jajnj20 jnzyeureyp woop azeut yew 140 9p 9901 ap aulSuny o axe jnwozoLIOS “3 2] 90)9 Uy yustiEn 9s gurews ‘yorseg 2| op 9jou08 ayeoy oxen WE “yMIURIUL HUSUEN a6 a1¥9 oU9B BP NODE = 000Z 290 auitfioa trea}28q yrusozoUrOs> ‘NYY 9p a]naajour oun jruo¥n(e NO ‘antoniis gzwasispd 16 ase tnonspuzadns 18 9709 2p 0S- OF AO 4 NAV 18 Bo pu ‘ap glno9poUi 0 op reuazaides pun] “RIB]NOUIO BOS are URpia13eq [NLLOZOUIOID “wozozeu yd preqnyao wuesquioWl ap Yex!y ‘989 a1e9 “usoI9ug ofun nuiozouorD ¥zwauNioy area 1§ uise|douo u) gsnds!p Unys 9159 yoynjoo yrayued uj euseydoyo so}o v| wae ‘raiod aud ‘NAV 9p 20H yeutzey wozowor9 un op wuszaidar 2180 apoptEI0Id Bf ‘yussejdoyfo uy sndstp ‘pyoafonu 9p reiuszasdos a: rnojonu ap ays Wiss = anseqiy aye SLORIVION VI OLLANAD INI IVRILLV VRIVZINVOAO stata, Imuowediyss uy gimye “pzeduosuensiove1 jetulzua eaunilow gus NAW ap auayeo 1oun wzaqUIs naund wiujeU Bo aySonles NAV ep vInd9jou" inin-poay wows quad ylujew eurAap ‘to inpup! vf aie ‘asmUDUt9 ye Fzaiuls nugued wuIeuL vo abeniss NYY ap wud! yNs “nae eons naa ww v oases NC 9p wore nsts}AOGUNCZ2P 2 rosted 9 ‘ayenoze sojazeq vareyreyawua|dwos od yzvazeg os [B11 prays apauad ynynpeusoyeur Squouitn ap azeat zgwnu un-sUy equeuoduico 40/J0u aze|qUIESE - ‘oyeita sureroud op #§ [Bata o19]anU plow op wzarUts - olny «| “aqyereB0a jnsnata 9p. ezqumy jnfapout ydnp ‘fou azaquls entoozo BA otto ypz~s Jo]nj99 sonsHaIoesED ezaujsoiq ap ajassooad qzeisap ‘ypze3 wnjoo uy opunned jexA [nuioudd asqns ganBise ypzvt wIn|ao “greauzesed o axea ad UL aS Nu oJLNSTULA —« (aoqaizeg aye jinsnats) 10 une inynoy insnaya) youpumfo iswlogIp auuoy wean 10d a]unsnstA, eee SJOqLAnSNAyA BUULOS [pure ‘gon yneday ynsedioy jours ‘vozogana “(einer nyzpesed) vujarwoyjod “yorutepida eypedoy a i jo anpoid uewin jrusiue8s0 wy esunszed ajansnat : “(qunsnutaoas ) aaruar ‘onpoud 189 ATH - auIpuggop aueuin rolustolj2pount Muna taqnotezour yesnuta ‘Ted ynstays) aapuasi2owet INRAY 9p rowuozoides o}50 opate# jnjesoreUt axeD e| “EansNayAOgES + “(4oj{Beouoioeg soyy]0feu ‘oadiay nsMjA) aapuerv21q “Cpe X lud inBegoussised) aaoueymooucne 1g 304 NAV oP 21918291014reclizarea procesclor de sinteci proteic& in celula bacteriand, prin ‘esistena acizilor nucieict ADN gi ARN, ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC LA EUCARIOTE, sunt organisme unicelulare sau pluricelulare, ou nucleu prevazut cu leard si care contin mitocondri si aparat Golgi ‘Materialul genetic la eucariote este reprezentat de: 1, Material genetic extranuclear, locslizat in cloroplaste (ADNep) si mitocondrii (ADNinit). Materialul genetic extranuclear este reprezentat de o moleculé de ADN, de form circular ADN--ul extranuclear are unele particularitaqi = se replici dup modelul semiconservativ, dar nu in perioada de sintezt $ ciclului celular, ci independent de ADN nuclear; greutatea molecular’ si raportul A*T/G+C sunt di vviteza cu care se realizeazd denaturarea ~ renaturare este di nu se obtin hibrizi moleculsri intre ADN nuclear si ADN extranuclea Cromozomul Is eueariote contine: = 13~15% ADN; = 12 13% ARN cromozomi = 68-72% proteine histori de lipide; - de calciu, de magneziu. Proteinele histonice intr8 in structura nucleosomului, iar proteinele nonhistonice sunt activatori ai genelor. ‘Componenta de bazi a cromozomului euciriot este ADN - ul, care poate fi it in dowd categori * secvenfe unice de nucleotide, cu rol informational, in care sunt incluse -genele si care se numese exoni care anumite secvenfe de nucleotide se repett de un nii cu rol in reglajul genetic. nonhistonices care formeazt ADN ~ul repetitiv este non ~ informational. La eucariote secver nice non ~ repetitive. Cromatina encariotelo : ith forma interfazic& a cromozomilor, |, aleatuit din unitii care Se repet denumite nucleoso: prezinti douk stiri funcrionsle alternative si reversibile eucromatina si heterocromatina. ‘© Eueromatina este forme activa genetic in transcrierea cromatinel interfazice condensati, care confine cea mai mare parte din proteinele care condifioneazs funcfionarea materialului genetic tn replicare % Je de nucleotide repetitive sunt interealate cu seevente . ¢ Heterocromating-este forma inactiv genet proteine, evand funcii reglatoare in procesul Modelul nucleosomal ‘Cromatina eucariotelor are aspect de ,sitag de perle”” tn care fi ” Peter pulse Eee een Nucleosoml este element structural libri de romain in nucleosom este format dintr- un octamer histonic care contine molecule de: histona H2A, histont H2B, H3 een ‘Octamerul histonie formeaza un cilinéru tunt, inconjurat la exterior de un segment de ADN, format din circa 140 de perechi de nucleotide dispuse sub forma a dout incl la varfal ila baza octamerului + Legitura dintre doi nucleosomi se realizeazad cu ajutorul unei sec ‘ADN format din céteva zeci de nucleotide care se gisese uni intermediu! unei proteine histonice Hy = ADN - ul impreund cu histonele formeaz complexui nucleo-histoni alcdtuieste fibra de cromatins. Tee ee Cromosomit sunt srctri cromatie, pemanens, rez cromatinei = Cromozomul interfazic Ia procariote si eucariote este alcat singuri macromoleculé de ADN, dublu catenaré. La procariote, c interfazic este reprezentat de ADN circular, + Fibra de cromatiné le eucariote are un grad mai mare de st factorilor mutageni, avnd o structurk chimict mai co aiveluri de condensare si impachetare superioare material procariote Cromozomul metafazic este format din dout molecule de ADN, cromatide. Fiecare catena din structura unei molecule de ADN se m cromonema. Cromatidele sunt unite (constrictie primara), dispus in diferite pos braje egale Sau inegale, pentru fiecare rom: prezintd 0 consiictie secundard ce di cromozomilor se numese relomere + Cromozomii metafazici sunt, mai condensati, se recunose dupa forma gi mirimea lor Tipuri de cromozor ccare nu poate fi transcrist in inteza protei de prin in organizarea genetic de iin functie de pi re ‘* cromozomi telocentrici - centromerul est + au un singur brrf ‘yousejd sja|njao |S BSEOSO wANPRLE W ZreALIIOY as of soouVD - WoPaf - “ploguuty rnsoi uy yzeounsoy as ame9 s20ue> - wofiuyy = s(pjnosnut 9} Ul HZHOULOS 98 a1v9 ss0UNED - woos 9 uy eevounoy as area Josue) ~ wousD4nD = soouys op unde, “equanu s07onj00 varwiay.jout - wysaaBoud 8 vaxnyoazap nynsaf) yeuyyouszou 4, pivobyssop 2s gzauofoutsr¥o op ynso901] Inssoord = wzauadonpasea, own ap #areuui0y 2189 tsgoIgEpoUN s03sa08 Inaeynzoy “speutsoUT wns wYeIsa0e aye s1uapUEdsep ajainjao aiwo} sey “zzwaIA|HOUN ‘igo geULOUe BIN]9o BANBUIS O ef ap eSauod [a :[oUO|o stutsiENY aYSa frUDOUED uowiny e| avaxseu pup ‘apeuHou JAUL 8 FIBJORUOIBUL vosejoazap 18 vasarfai0 wlutoasuoD adaup teun Jomwozowars © adi 8 tysoued od someuopi0 yruvzaicas gndin01409 1-9 sinpand UBD tg-p atiyoasod Seo] ojypaued danse [ruawionusd - 1214uaD0}2} muoZ0WOW « imyjares ‘ynynwozowoso qragdeo | yzvoujumjap ase> erepunses arjonsuos wauyzord - toredeo aguip jnun ap aduoide yesejd aiso jnsowonuss - joquna0oion Iwozoo12 + “ayeSou afsig yop ne - ‘uvypouiqns yesojd a1s0 JRuoUtO.NU99 = fojuaDDyaWUAS HOZOWUOD «6 ‘je atesq enop ne - ‘umypow ywseid asa jrsaisoutuaa = jo}uaanyaue uozoWo1 "Inyruouiosiuso wytzod ap atfouny wt “ytuozourox9 ap rind “so|iifows eluazaud wdnp 1§ (gxeustid erfornstioo) njruswonuse eizod ydnp ‘sugus ednp vaytsefo uns JoreepereU! WULoZoWOL ‘wuozowosd ap 198 un aySases as - (uy) aprojdoy aynjao - aououtes urozowio.o ap 1uns9s yop asase8 38 - (uz) aprordip epnja0 - soxyoU0s 2 aeqHR B] AX !$ o1oUD BI XX NO HeIOU p fwozovaroy ap oyooiad 0 8 sudozomn ap yoaied z¢ ‘ysared 9p ¢z anoadsal ‘tuozoutois op 9 wip sImyole ais [eUNON LIN yeLOZOWOID ynyuoLO;ALIOS NVA TVINOZOWOUD TALNAIWATEWOD NVINA TAWONAD YNVIND VOILINGS 7 ‘T ‘ayoyswooid e| ap j29. no aypezedusoo ‘so1sedns | sequviio op axe un Rwuaud sioyeano w| snouSE yoymoyoiEW vouzzUOALO ‘wo 2] asasdi] -+ leucemie - cancerul glo AGENTI CARCINOGEN carcinogeni si principalele organe pe care le afecteazd: Age ‘Agentul gen ih Pesticide bogate DOMENTI DE APLICABILITATE §I CONSIDERATH BIOETICE IN GENETICA UMANA aplicarea de cercetiri biologice fundamentale, le ereditare care afecteast comportament ele omului. SFATURILE GENETICE ‘Sfatul genetic consti in evaluarea riscului unei persoane de a manifesta 0 4, cuplul prezinta un ez de consangvinizare; 5. au avut avorturi spontane repetate, DIAGNOSTICUL PRENATAL Diagnosticul prenatal urmareste detectarea unor maladii, din primele luni de sarcind. TTehnicile $1 motodele de diagnostic prenatal sunt: = arborele genealogic: + ecografias amniocenteza; Doppler, sts analiza sing 4RBORELE GENEALOGIC - boli intro families se urmarese rel transmitere a bol = _se poate aprecia riscul genetic de apari ECOGRAFIA - se poate efectua pe tot parcurst = _ permite identificarea a numeroase anomal AMMIOCENTEZA - se efectueaz’ in s&ptdiméni tals tern. PEDIGREUL - reprezintd fntr-o diagram® istoricul unei care se stabilesc intre membrii familiei si modul de a bolii [a descendenti romozomiale $i genetice ale acestui in functie de gravitatea maladiilor depistate se poate lua decizia de a intrerupe sau de a continua sarcina, ANALIZA DOPPLER — este utilizati pentru evaluarea vitezei sngelui in circulatia {etali ombilicalé si placentara. FERTILIZARE IN VITRO Fertilizarea in vitro - consti in unirea a doi gamefi, in timpul reproduceriii sexuate,alison uy 16 eroayuinid ‘ede gevontyp ereopd ap 18 injnjos einywu 9p purdop rode 2px rode eazedwiod aeuysep ‘auyjd noo} ad atefeuaure yer aut lonposd soun yourbqo jndoos 1 wefevaure Uuetipe [nupoUur asquEp y9¥ILIOD 9p BUOZ BI BIELE w ‘uo}aou ‘uojaue|d ‘afeur gorreIsoupIY aunisoid 0 ng axeIMuINE ap ojLNOeT ‘oneAde Joyauisiue830 ‘ytendsor op 4S gunneioduior op opuidop yde up uo8ixo op vareaueD “Qe OI- F 9p a189 fode wanyeioduses ‘pun “wl op qns so}unouype s1ogzundsa99 ‘puuojoUa!s puor oS Ww Op — SE my preMUs ‘opuacay MpRpoS 2 puoE O WARDULIN * pF] D oO PI 9P 9TETUR “puuserrana puoz 0 pinjuidns ards aBunsip as sopinoey a dyenidoayue spade suayssoIg & ‘aueuin z0ptgzabe [nU193815099 amifais ap sormysiooz 9xojdutos ‘2joouite amaysjsoo90ae ap aymuazsudas uns aiozidossun ausosa} aweatstso09 {(@jootosid araiSojay i$ unzer ‘amnuinae op 16 feseq ap yanoe|) emstdoanw aoupio0 suojstsove “yf tod ayezidoa o[ou9s19098 “ynjnuso eiuan gu) qns “eporouyue opvo od omnsgde - ayezidoaue !Bojo09 injons woyes ad uewods ainagde ~ ayemeu - "4 tod ajauraysisoza 40] vouy8tz0 gdnd soqorsRy & ajvane * seugey 1f9j000 ydn90 29 Joltinjndod woventf301 ap wrewuszaudos ‘914 wurouodto9 ‘wzousD0Ig + {Cetera pep Joj}i0%0%} varenjei0s ap guazardas ‘ojxou etuiouodIoD “IndowIg « sopuudno, {6 faraysorq 8 ypeuoyfouny 16 preIMonNs “ze ap voHENUN o}s9 jnuIAISISOg [B}908 iq ‘onOIqE indod aiup ayiejou yzwipmys yusuIn wiBojoog 20] ymypaus 1S ouewn SRIVOLISTANT AG LLYLITVGOW 18 FLYZIdOULNV YOTANSLSISOOA FTIOLLSTURLOVUVO YNVIN aID0709a 7 yeypaus-sseuu vayenalsoiBe 9p 10100 aise |nAeujoq Pug - IgRoNIsuoD yep 8:36 jnAwUTOG PUES - fowuousut eyunosts aso6edop apetuoss aiisijouaq pugs - ‘euotsouny ea wua8 yo EzeansuoUap aymuowiodxa Joqizmedi9 ofeeynZay Puyo ‘huojoye yuauimyen wis!xa nu aMvo najuad "GABA areangima 0 op BqIOA aIs9 PUED rupuoae ayvod as youod widssoy ‘2oneuios sja]nja0 waswouy}pow wiozoud Ul RzEaZIA mnjeoe jnduoo w sonpanul yod os on}ouEH aqsULLOYSUEN Ojoqn]20 - ‘ge01j1pou snuja ~ sojo0a nun jraoinfe no yrut} ojojnyoo UL YSNPONUY 2169 HIBULIOU Buds ‘gyeutiow wua gultuoD Bs 19 yout Janse onfoued sywox{pow ajnjao wAaIyD Ul aIUBINU 9f2UaF ose:N20qU! as ‘ajeuuou ayaua no ayueinu ojouad tinoojuy ndoos ui ‘aueuin ajoinyoo wy aua8 ap jrusjsuren UL BIS “avepatoJojipeye v aeat9p gpotat © a4 ~w3}ua8 wes5, YOINSS VIdVuaL -quoydsuen naiued paninsa) nes oueBu0 ap asins rou ap 1111889 ‘goquip “umogy Woupuls ‘uosUTyNd ‘TOUIJOYZTY :oAe8 1j0q Joun yuEsepUIA ~ wore! “astuysip 0} ap di so1s0 azounoy us ajiqedeo ‘syeruasapipou 2[nj0 suns ,,Wu03s" 9J9|N|3) quays 9]n|39 ap BaTaNO 0 aUtIgO jouiquis yavevo|> - yotynadw.ioy waseUOI ‘awod ag axes uy ympers vy gupd YORLNGAVUAL VAVNOTO| | | | ploioase, iar seceta determing evaporares apei si concentrarea in substante nutritiv, it mii de baz in determinarea Biocenoza din masa apei se Humeste pelagos, iar cea de pe fundul Taculs alcdtuieste bentosul EH : ‘masa apei (pelagos) din jelesteie exist dou’ biocenoze: neustonu| plus 0 asociatic de animale ce formeaza nectonul, ‘este biocenoza peliculei de la suprafata apei, populatt de bacteri,| Plenctomul cuprinde bacterii eu rol in descompunerea materiei moans, alge albastre-verzi, diatomee, etc. lin, babusca, biban, stiucd, iar cele de ‘+ Ecosisteme terestre antropizate Agroceosistemele Agroecosistemele sau ecosistemele agricole s-au format ca urmare 1 interventiei omului asupra ecosistemelor naturale. Din punct de vedere trofis biocenozele agroecasistemelor prezints urmétoa fitofage; consumatori secundari (de ordinul Il), reprezentati de animalele carnivory Ble cup jerboase anuale gi Acest ecosistem cuprinde culturile de cer oleaginoase, textile le componente sunt plantele de culturé. Dintre acestea cele mai gréul, orezul, orzul, ovézal, porumbal, cartoful, ceapa, tomatele, ffoarea soarelui, ete. Plantele de culturd sunt uniform repartizate. Ele constituie stratul dominant, protgjat de om, care inlaturé burvienile 2, Ecosistemul plantatiilor de pomi si arbusti frueti Cuprinde plantatiile de pomni fructiferi, arbusti fructiferi si plantatiile de vipé devie. 1¢ de biotopuri, fiecare cu de expunere, i particulaitatile de tpul de sol, dar side elima, tensive si superintensive, stratul ierbos este inlocuit prin culturi de oviz, borceag, batat, iar stratul ierbos spontan este inlaturat prin ierbicidare sau prisiri repetate, Consumatorii sunt reprezentati de inseote si-larvele lor, acarieni si past insectivore. Lanturile trofice pot fi: de tip fitofag se realizeezi prin consumul de muguri, frunze, fructe, lemnul tulpinilor. si rédacinilor. Consumatorii de inul Il, sunt insectele carnivore, dar mai ales pastrile, iar acestea sunt vanate de pistrile ripitoare, care sunt consumatori de ordinul IIL ~ saprofite, care realizeazi consumul biomasei vegetale moarte, de cétre flora si fauna saprobionté de Ja suprafafa solului, obtinandu-se mineralizarea dle hiperparazitism, in care larvele fitofege ale insectelor sunt part alte Iarve de insecte, iar acestea sunt parazitate de virusuri. 3. Ecosistemul culturitor protejate Aceste ci imarese cresterea perioadei de vezetat legumicole gi floricole, Culturile protejate se realizeaza in risadni 2 unor plante Biotopurile sunt ereate 3i controlate de om, Pentru realizarea microclimatului sinutritiei minerale, de care planta are nevoie, se foloseste multi energie. Se timp Iuerari de imensitate si cantitate de lumind, o anumiti umiditate in sol corespunzatoare, o dozare a dio: { bolilor si d&unitorifor, Se cultiva o singur& 7 ingur soi de planté. Se urmareste un de sera prolifereazi micozele (b ‘control strict al bolilor si déun’6 oupry ss ‘tuto ‘21BoJ090 pnjnaqyiyos vaxoUNUDUE Uy IUBUIELEIOP MUOIDeY 2959 opLINPE sopunped ouRsiyoq << go1s07014 HoTasuAsTY VRUVLVOTAXAVUAAS Nd UOTANTLSISONT VAAVAOTAALIC H annde “ 1aquodey ojode wip ‘euersewoyy evade podossyse® PION 9p koHoWY wp “(snsoqqi® simoda7) aos jnueqy Jojede womuofeur uy gupgels 18 eouauy wip preUlBuO “Gojade eum 008 SBNPOLIUL ISOF Ne BIEL UW 1g "ansooe op aynst09 sojn8Ip w azewun 89 unped Wy epeueD UIp JojLJ0%s"9 waxeonponu]~ sonpoad eatapyos 18 guemung wisooe ango op soj,unsyd JB uy axayseq ap vareuLzO} nqUed ‘s1Uops}ED eMON, varquityps (6 azeuotanye Lunuasol soun eazepunU v] anp islonnst oy ofeaeg 18 9[cuea op wlonaysucd uid sojsurais|soo9 EOIEIOLIIIG + ‘arleieBoa no injnjos ¥ gluoueuniod uy vaodooe = fopzwiq ut meas - sede urlos oreo nus ap areywy asei9} ul BaxeAnyino ~ snynyos srunyzouo v auluanasd ap uns8A ‘Bjmsoow RIM}Xo} YZvapwlBop o129 ‘njnjos ape azworgzuNdsol099U JO}LIBION| :2¥aL01ep 98 UOUIOUR} IS20Y joe B areuun 9 Joj!901 ¥ es Injnjos waxepe:Bop urzaldas wountZo, sunyzoxo uysd sojamiaysys009 worws0po;oq + WIVANLYN MOTIWALSISOOT VAUVUORIALIG T WIVEALVN YOTAWALSISODT VAAASV DIAOWINY TALVaWT -nypour ap 4 uoe wasezywundo RUUMoTep nwo = E ie | “aunisisooa0u8e 1$ apeaniv ajouiars}sooa tp suraosd eum = yeu aseoazt res inoid ye no wassuorzinoide = (Brouocapry 1 pjeuoruenuosou BiB1oUO BINSEU YorL UL BsOsoIO sqeammea ynypaur no supa yaxqu09 :utid yaeazysoy2er09 ‘8 16 sjounwios 1S spares ‘ojoumpo suns ems dy op afomaysisoxg < : ‘urequn din ap 18 yearu da ap :tanjay gnop ap sung Suvuin Jonryzase ajautarstsoog, ‘(qwiorxe rzesed) mOUOD UNS 9489 P ojopeuury ‘oxas -arétrcouruny 1 apoypyum ‘gamgesodoy {p yesoue8 youyoomru ayuunue un oe ofttysroozosHe woys|s009_azeoar | “ajeuijue ap aypprorzoso10 apulidno wiays|sooaouBe ap dnt wsa0y sopoyeupue jayuy axoySor9 ap a0qUYo}OOZ AoJoxo]duIo9 jnuID}S\Soog *p “esasdiy [gros op synosmur 'zare 40) sjazous 8 9 “C ab= cresterea arid + intensificarea vitezei van aparitia inundariilor. > Suprapayunatul apare ca urmare a piguntsi | animalelor sAlbatice apare ‘reste frecventa bolilor sia > Supraexploatarea faunel terestre mut 2 contribuit direct 1a reducerea efectivetor, sau chiar dispatifia uncr specii prin vanatoare, pescuit, combaterea bolilor dar si indirest produedid dezechilibre ecologice. Cele mai afectate au fost populajiile de mamifere si asi. In America de Nord s-au redus foarté mult efectivel americane (Antilocepra americana), ursului grizzly (Ursus horri de asin persan (Equus hemionus onaget) rin (Rhinoceros sendaicus), ursul de bambus (Ailuropoda melanoleuca), si-au redus numa pana la 200 de exem in Africa, au dispar a ilopa african (Alcelephus basolaphus), rinocerul alb i hus barbatus), zebra quagca irafe, zebre, s-au redus foarte (Equus quagga), iar turmele de elefant mult, In Europa, bonasus) sia eaprei al i bourul (Bos primigenius), zimbrul (Bos. priseus bbonasus), tarpan , antilopa de stepa (Saiga tatarica), capra de ‘munte (Capra ibex), marmota alpina (Arctomys marmota). Sunt pe cale de disparitie: risul (Lynx lynx), capra neagrl (Rupicapre rupicapra). Dintre pasiri sunt ameningate si dispar&: ziganul (Gypaetus barbatus), ‘ulturul plesuv sur (Gyps fulvus), vulturul plesuv negra (Aegypis monachus), dropia (Otis tarda), cocogul de mesteaciin (Lyrurus tetrix) > Supraexploatarea resurselor oceanice ‘mamiferclor marine, a condus la disparitia unor specii de ‘balena albastrd si balena borealis. piscicol a condus la: 2 ‘Ameninjate cu dispa Supracxploatarca fond - _ sediderea cantitativi a peste numeroase specii de pesti si-au diminuat lupea harengus), batogul (Gadus morthus), albastra (Scomber scomber). Tot pe cule de dispariie sunt si broastele festoase de mare, cButate pentru came, oul gi carapace, > Urbanizarea si industrializarea Ca urmare a cresterii exagerate a populatiel urbane, a avut loc si dezvoltarea industilor si transportu mod excesiv. Ca urmare @ acestui fapt s-au format noxele orasului reprezentate de smog, particule de praf, de fam, compusi chi dioxid de carbon, ce creeazA un mediu neprielnic pentru sinétatca oam conducind la se&derea imunitiii, bol ale sistemelor nervos, respirator, endoc I, DETERIORAREA MEDIULUI PRIN POLUARE sau caloried primul rand dioxidul de carbon, conduc la inelzirea global prin aparitia efectului de sera pe care t! provoaca. ____ Cresterea concentratiei dioxidului de carbon si a altor gaze cu efect de sera (exizi de azot, clorofluorocarboni) se face prin activitati industrial $i agricole si prin ‘xtinderea asezirilor umane gia refelelor de comuni Incalzirea globald are urmétoarele efecte: = topirea ghetar = cresterea nivel + imundarea parmu = schimbarea globala e cl re au ajuns in apa odati cu ploaia; ices 3‘suu20puD HENgINA jue Binjsuoyady ‘ezounou ‘oanmoBoxomneu izgingin; wo "wzausSeynuw ap nus ozez1s20u89 9p "Booz “W904 § Joun yaluensay varorgass ‘9p jnisouwo Looiguing ey 12eur ylenuaoueo uy aisouryruy 26 jmp ‘888050 1Jeuui05/eUB| puvoAD “Injn20380) wey B amiouaBep Oo sonposd jnuapailow ‘uy gun S Ud RISAJIOUI 35 00 ‘uISIUINIES guIMINU vfvoq FUIULOIEP ;NquUNIE “upopusoanat unyioaye wo wf anposd.opronsed aye 18 In-LgC idoo 2] sanposd uogine 2p winging - “2oepre3 Zo1uowo Hging|m aseA0 ay.seu uy sonpoud a189 2 PSECATYINS BpHAPIYE 4Oze 9p IMPIXO - aNVAO DALY.LYNYS VudASV HOTANAISISOOT MAYAORIALAG ITALOGIT 8 auseBip ininursis joyesrdsou yunsfoare no yHzIAIpt US FABOLILOY BOpsOUNE Uy aru soun Uadsyp wud 1ezouso01g waweitsioAip opeos ‘azeuuun ¥ “oads soun wosey}OXz2P nauad sudoiduy o-puyors ‘tode tiynunp vasaysoi9 yUIUUaISp Linaes ap fafes1492u0? 6 o1siS0:0 1 “usHIxo ap JetfestusouCD va1epyos Y| alfq[stias 40]99 vayiwoU! yzEaZ!sOAES § JojowsIUeEI0 eareyOAzep yeorWIE| WORK |p MINUS worOpEOg “aoluvl.o alumasqns ut a3e80q siezn ade 2p vomssanap usd “wo ap y819[e008 4 aIeod Insaa0ud “NARS ap ForhRsIuaoUoD wa19}$930 8 us8pxo uy rade vaitopms ud anoodsas ymuzoisisoo9 uIP o18oI01q 1 3 © pugonp “ide wleyeadns auZonuy ut undone yod ao auisjuedso0saju nuns aamujuseauo9 ap ajosing sojade ramzyonno 1 sojsjusuype ‘Tad w yoISo[oH9}0Nq waseUIUNEAuOD ULd aoKf oS, worojoiq vouunjog < “anououu ‘quunyd op 940 ‘woqze ‘nyopee uwns ap ajnoyyred aseoruim uyiuos (aytsaqynd) peaidsai ojosoo0d % poifojorg areayyidiwe 2oquniuey nBuny 2-9 wz ap vo ‘ouPuin opfeMAN® UL pour uy apeutuutje (a7axou) 20; yonuyyp warenjog << nssauis ‘|njasynd vare1s[o008 ‘s0jzoLe agyloesiuoa “ynjnzne vammffazop-uns dscuos IHERjod aye onrTeBaU ajaiuioas ap sjauanues “ouawae 1$ aysaioy unpodst puouos naumnjog ‘2 (ieqourrg sop spioe ‘xa) anojonu ojapeauen el afuaroyjop inpung ad asndap yuns 29 ‘uoraq 2p |. Wasnjoul 18 areyisys Suidions Uf asnposi uns a1e> oowaowe 9n98op‘Teste proiectate in conformitate cu modelele propuse de centrul Nafional pentru Curriculum si Evaluare in invatimantul Preuniversitar simodele de rezolvare Testul art “4 puncte A Completatl spatiie bere din aftrmagta urmatoare, astfel tncds aceasta si fle corecti. Cataracta reprezintd opacifieret nnn $i duce Ta pierderea treptati a... B 6 puncte ‘Numi¢l dowd tipurl de ARN celular; precizati, pentru flecare tip de ARN, rollin sinteza proteinelor. c 10 puncte Alegeti thera corespunzdtoare raspunsulul corect. Este corectt 0 singurd variantit de sini gambel oasele: ius 2, Sistemul nervos periferle este: 2) localizat in cutia craniané )responsabil de analiza informaitor 1b) format din gan; 4) format din encefal sim 4. Auul transversal al corputul aman are dol poll: 8) anterior gi posterior ») crani ©) drept sisting 5. Digestia prote 2) cavitatea bucala 6) intestin subgire D ») faringe ) stomac 10 puncte urmittoare. Dac aprectatt ei afirmetia este adevaratt, serieti tn dreptul cifrel corespunzitoare aftrmatiel, litera A. Dact apreciati ct afirmaria este alsa, scrieyl in dreptal cifret corespuncitoare afirmatiei, luera F si modificatt partial afiematia pentru ca aceasta si devind adevarata. Citi, cu atentie, afirm 1. Herpesul este 0 boala a piel $1 a mucoaselor, prodush de o bacterie. 2, Muschiul triceps brahial se inserd pe oasele membrului superior. 96 J. ADN-ul este 0 moleculd ce precintt structurd secundard monocatenara. freevenja seade la 40 = noul centru de comanda care a preluat func; > debitut cardiac cu nou centru de comanda; de gencrare a impulsurilor; ‘cite minute sunt necesare, la noua frecvenfl, pentru ce 6 I de singe si treack in inims. _aceastd problema cu propus-o, B 12 puncte Dol barbapi se ralie. Unul dintre ef are urmétoarele mamifesuart clint ie, polifagle, polidipsie sl scadere in jernte dezechilibra mineral si glicemie fn ceringk pe care © formula ovat ceringa reblema de la B, eu o altl cerinfé pe care o formulafi voi. Rezolvati cerinta pe ‘cate ai propus-. 1 ¥4 puncte Respiratia si excreqia realtreaza funcflle de nutrife 2) Denumifi dou’ etape ale schimburilor de gaze respira )Precizati doua forme de transport ale gazelor respi singe. s) Caracierizagi o boala a sistemului excretor precizind: denumirea boli manifestare, un mod de prevenire sau de cornbatere ud enunfuri (afirmative)dintre care un enun} adevdrat si un enum fas, Scop, in referitoare la urmatoarele continuturi Respiratia- ventHlarla pulmonar © cauzs, 0 16 puncte ‘chimice macromoleculare, cu rol in sinteza proteinelor, structura acizilor nucleic ereplicare a ADN neta heterocataliticd « mater ini specifice acestei teme. Ful acestora, un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind le enumerate corect si fn corelatie notepv2anp peopnoysues DpOIsea “é \nja0e0) eBum (p imjruowopge » wdeaup (@ ‘wapaod wy pyn2y000] 2180 OPO e {njntsouve exsede surwinop aie0d (p murs un 9p esnposd ais 10 aunyoae 0 280 (9 soraioxe nwirsis yzearoaye (2 ohio‘ -sundsps ap Plumaos pandas 0 mz0s0> 21837 122400 imnsundsps s4nosprundses09 wsoMy o8erV. oypand of 2 : ‘wsquv8co wy 11 un 2199 ‘wouasoy a10004f nasuad ‘yn201d ‘payfodgy ap pure4s28 puousoy top puny, 6 TSS “RNAP TUN Warenspd “SuUDAaId ap pow UT Wargo ROUSHOGNS - WOES 9p TI ‘euigojBouroyyxo » nu ‘Slanevody= Hav = sou ‘auloioesody - I aaund 9 a * ~ coe yuna yous 16 gumioowwasapon fou Me "no ABEND ‘pomee ‘oja:qnonpoo ‘soyeyorus sume npmooqa fe A &S wesoao0 Irom efsn ‘supermUM mouse mp 219qy syinds Hosndiuey npuEoyu ye 2 2 shoud p y an sp 5 sung x Zam mse apunaes 93 | dos 7 2844s 1 0009 ous ut st, j ab RRO | IntaSups ¢= Op x It SL ~ soja vrpdadyod uae o yeeouiy ov aay anuy weouiue tora | | || ravoure ym | @ | UNaY or yLomwin pyc 1 waseydona wy gieosejsep os exijsueay i Tabp [ayMaEaON uy BIEUONNE windy | gman sey Bupa jynonon vy eouifo axe yo]WNIS]sayeou! ‘oseoa 2p ayiaejour imyraas bo a1 1 fqnj90 jaja uy BMOARISOP as wduasUDNL | iryndion a[eueti0 noes ssjo wuodsuen ase ojugs_mlojnous 29 undy sjoque und amuguesy | e| |_| impos gag w ne om sen auns sojoud azn ojodeng EUSTON BSS EN HOPAT oI TENGY aE rrvoutoe a 9p yluescos gyjtunue ap soyjoads ezequjs euluUaIep @ ap = ‘varmjordes axe atioue8 jnyetsoyeut yo jradyy uy Rsuos FoNTeIErous}ay eLfouNy For 2 OZOQH “WN ‘OHOUOS [npod ‘ereIsUBA “elLdlosuEN, “JOUNGOZOGHT BouMPDTE UY doc ‘provonue ‘etroid ap wzoius couia) jsooe saysoods sunou oes ~ “puso | ¥{ najoou wip [n- NGTY 8] ap oneuad (nfesou guodswea - soduseu NYY =| 49 nave? mmoyarew » romnoseootaioy ooumg «mney nosey | 2 | «| “foun oi ojo NNW 9p und eG] A eezTOATS WOU aim aypSR |) Z Tt usm = ainooy atuoivoig lay 9p oqnoejoutosonu prop » wareutOg suopan ‘wy uniou ap njeuie-|_¥ too 9p og ad puseidcu wp alo aofepnooionu voweay | Wa ee arogginxozsp "ezoary |e | soatans | i “HoTea asi 2 9p yeuusrop apse seooad un aso ef AVLON IS UVATOZaY a0 WHE 2 nyduexs = 7 yeuai injnynasndios © ‘wenn 2 aised e174 soooud un oso protnsoWolT areass)O,tseeunde BY) OS secunde —)OAsecunde 4) 0,5 secunde ©) Caracterizati o boala a sistemulut ‘circulator precizind: denumizes boli, © cauzd, © rmanifestare, un mod de prevenire sau de combstere 4) Construiti dou enunurt (aftrmative) dine care un enunt adevarat gun enunt fas roferitoare la urmatoarele Lives 4 ‘Se va construefte un enun$ din fiecare continut. Folosif, in acest scop, inform a) areca fb posterior a este 0 ganda cu secrete eh ©) pentozi prezentd in ADN' 10 puncte le urmatoare. Dac aprectat cit aftrsafia este aleniruta, -arespunsaloare rel corespuiizitoure afemsfiel, tera F gi modificati pi ‘acest Scop, enumerafi52se nofiunt ‘cu ajutorul acestora un text coevent, format din trei-patru faze, folosind nofiuaile enumerate BAREM DE REZOLVARE $1 NOTARE. [SUBIECTT Gapansta 11eM 18 puncie “AL | “exemple najant baslonage,rodopsine Coretes ment stettact genom una, 4). Precizai ptr situ th ear se apeeaza la future genetice 1 [Be ) Se da urmatoatee succesiune de tucletide penis © ealend din molecule de ADN: | | 30p GAcTATE, stabil suocesfuneanueleoideor de peeatena de ADN complementeracatene! dts: seeventa de ARN mesager compicmentar catcnei de ADN obfinuts la ora ED precedent, 2 eas problem exo alta cern pe care o formula vo: rezol d= ropus-o, > : 12 punete “alt este de 5000 mi, Valoarea voluawululcxrent este de 500 de aer lnsplrat, peste volun! curent exte de 2500 ek 4, -cuplul prezintd un caz de consangvinizare A 3 | seated de ABN complement catenel date; GCTCATAG, < seevenia de ARN mesager complementark catenei de ADN objinutt # Ja punctul precedent: CGAGUAUG; ST] Enamerali dou componente svuclurale comune ADNoalul gf ARN u ai sunt: 20p 1) Previa dou faze ale ciclulu cardia cate ocaractristcs pentru fecare faza. I 3 ‘ to 11ot !NAIY 9p BInoejowoxsew Up payZOx}9 No: iqeig PUNUAPE U0 eojsaoe enmip ogg 24 ‘epiosjonu ap gooe aulluos AY ap preKorseuiojut pluonoas (q ‘iolsona wf a2fo}oud fazanys ec (Axo tojaujaord yazoquts ape odeye ynop 2]00 Hu (@ ‘opeu98 wjo.nuos so00ed un ayso wojoupjoad moans: INARA qsRIMywU josD90ad ‘souod und auySumy up 95809 10080“ into wy adsout sojouaioud wasaayg = “g ‘stoyfa19 op juousoy apa z ‘vosupsape psp ps sv. oiled gocyfpow 8 vuoi Yorbouyfo acv0;y2undsox0> fash, ans opiouuafo po ajsazdo gong 'y aioyy ‘aptouunfo aevongzundsea fio ymadeup wy oqsos ‘pinayope 2480 oifouutfo pa Ynioaudo yoog “eavospuumn ajiionuafe 'hu219 22 ‘BD ‘yound gr a ylepnau way 6 oun a6 (p Sugis myrayausa wy adaouy (2 day 2k uj gujuuonas(q —areuounnd ojo mucin aseoona (p —yul|noset epeued (> — ayodsy spueS(q_ _gprosn wpur ap 1001998 2389 jnno.esso1 adarp inmmounuon (pups mmjnaynuen (9 adap mye (Q’ —_—Bups mae Ce 1 appyosop 98 pavoqsafin pana mag '€ wiozoqu 2 wz!ovoune guodsuen (p° eumuaurejduioe ausieo nop az (2 redi8 yrsraya nad a12ue8 iryeozaa asa (@ ‘ujum no opnosjonu are (@ aodsunss 2p NPT ‘smu owen (p —ayULN ynpEGME O -—yeuay HIMstAyod (q jeu yosndion (& :papospu my pavazy ves a6 nlats9g “| ssundsps 2p ucpion ganans 0 yoson axsg 120100 papnsuandsps aavosyeundsetod vaoyy ind2qy pound oF 2, aumSoa aivoayf ngued s0 jnun vesjanuop yorpooud ‘aunoyesds sojoaqueoua ayo tunpB24 vuop ppuns; spend 9 4 ‘puayed wae opanidns soa wos ‘poses 21 210200 214 foo sav0squan opaafo ap atven andnds porauey aputd p v rg Eau (msg, ‘ube ww 9002 = BA. > 1 wqiosqe ojapiani® wlqiosge ‘ojo ‘oagiosae op awusiuroom "Yull| 'eups :9uIO, j3s300 ooy:oeds wunvou aset ~ ‘seepoussay ml Q05g9 Tey SSSI a= Hoy anys — azsayps apts - ylarsesw f sxou apun|s gnop eeastumnusa | ELGRE MWA “SHUTS TSSB|p 00] Sie 0189 WH SISTENT |e “AeA ROT SURaUT ay HopLIDIRA eluan uy eleNUy WOT OTNTT dog yearn ~ sey Jung in ssoqznysea, vatezjves nuguad prseosu o3s9"outnBues Jojadnud waseiseouncy cngdwoxe -yempaape long |p “wlPS rarer apse te jm soaedt 2 Taopsynorisn ose ssundsgs ap nyduoxo - prep e1eo0y nud ajonsts "Bleue eens ap njduxa -azey woop-| 9 Stan aren iqidod sondee 3p Fjdusxs |e ‘quxeur ajeardsuy 0 gdap wenioajo uyogid wp sons y ayeod 20 398 op jruinjon yuu mae) 2 [SORE Tey fo sosesow EMU fun ws > 28 [80001 = YA, 01:05 XYBA= WA, syenpyeou myauinioa wazeinoye9 = |g©) Completati aceast8 problem’ cu © alt ceringl pe care 0 formulagi pe care at propus-o 12 puncte 1 mat multe persoane: tre birbagt donator! si dona fen ‘ul srrge Rh negatl, Unul dbste barboft are gripa age ambelor femel. Celalt dot barbart pot dona sAnge doar sn schtmd ar putea prini singe de ln orice fara grpubil. Sabilif urmtonrel ind ca nfl une nu are anbele tipuri de Sruv-uis 5p) care an nevoie de transfuil oft. sunpuina A (1D $ a nid aceeasl grup ‘grup su we pot avea cele dows fem iogene au ci doi birbat care pot si-si doneze singe mutual nite b) ce grup sanguin si ce ©) ce grupe de sta persoane; putea f folusite pentru o transfuzie, pentru oricare dintre cele cine a de la B. cu o alt ceringk pe care o formulayi voi. Rezolveti ceria pe Ta puncte ‘Trotda st pancreasul enducrin secret hormont, gliminall direct in tinge ‘acest scop, i Glantete endocrine Se va consirul 16 puncte complexe si unitare care an rotul de @ petite dia medal exter 2. Anolizatortt swat sIateme morfofunciton ion, condce $f transforma fn senzufl specifice excl si roll receptoritor vizuali ipurt de receptori ai analizatorl iulet ySegmencul intermediar al analicatorulud vigual sh at in acest soap, enumerafi sase nojiuni specifice acestelteme, acestorg, un text coerent, format din tei-patru fraze, folosind i enumerate. ‘out repiuni ale membrelor superioare / dant And bra} humerus: ie 30punet) “| 309 " 30P matur. in exon intron, 3 se formeazk ARN-In 6600 nucleotide contin adenin&. 3-000 -( 600+ 600) = 1800 nucteotide eu gu = 1800: 2= 900 nucleotide cu citozind; triple de hidrogen care sunt mai stable decSt logs Deci, 0 moleculd de ADN care co tre mucleotidele cate contin ctozind sf uanint se stabilese legttur Imicleotide eu citezint va aves mai multe leghturi triple si va denatura mai uri duble de hidrogen ; C— rupa de singe A (1) rupa de singe AB (IV); utinine are birbatul eu grupa sanguina A (I), ‘Bavbatul ou grupa sengulna A (I) are eglutinina beta, saglutinogene A,B; um cauzA: biposecretia insulin, (© manifestare:hipere! (Un mod de preveniea:respectarea unui regim alimentarcchilibrat ‘Enun} adevarat -exermplu: ‘Nanistl troidian apare la copil gi se caracterizeaz prin dezvoltare ‘aSegusentl termiedlan af anvaliaator > yase dollea peuron, al teilea neuron, receptor, el corticale i specfice aeestel tome: e&i nervoase, primul neucon, al jena st | ry-zorkojong wojsuiaigs 2p jopus8 op apoung wy axvzenSc0 appa 0 poupaed aauad pnotaorazy ‘roqequion ap nes aituohaud ap pour un ‘asqumuap :pupzjoeud soso injnuysis ® pjeog 0 HezsairEseS (0 jaiqewos fauvojoo ape jun(das gnop sezouaraa (@ njaoes0 fe Iyagnun op tunuagy Ce edlae ap soypiounfa gruouoduon ays vesooSipy siauiad 91 4 ‘omrasayiuour o “yzne9 & ‘osndoid fe 20 sd ejuyie0 Hevjozey 104 outs o ase ad uso eye 0 no "1 ap Bus;goudsimpeuD» (p; ‘Quapjooe prgsaoe jrawo uy aljzod wy 18g edie wip aBugs vo yznysueas foun widjesuod (9 “annuoiuop Jo|surupse sian. sued yar 18g ‘sueSou war 8 gy ‘anz0d ir 180 spouse 80 sayedina8 mo }82j09 mazod ppupzoad 08 jayeds 97 ypnfouna foun wanneypaa prosscau ang 28upS 9P1 0 spend pen a H god w sojoenca ‘pou 29 29290 pe Mp sound gy luisoo Header ‘Jon veins 0 aina od xluieo Bie on tpULTOp 99 ap 2x0 ap yz wy wHEA anu angesoep 0 16 szeuguose 0 Hezioalg (2 ‘soyosox prss}s 3p puuryuas 2439 soesafpaoul yboarry sound gf . . roe ‘[esaio8 morseup wy syyouy ypduton ase ‘anldanen oa sojepoyour va mS ‘inspuopo pupop ps msosoy 9 nauod wont mised diooipou 16 4 wien) obouusfo asvorprandsetoa sara tmrdeup 1a tiapoe “sp = a0 abovua po jinyvaado poug “y msoyy ‘adoufo aenonrzundsoxo> reupo ymsiaap my poyss = ‘prmagiopn 89 nianfo yo poooudo gongs ‘aevorzutan apydeuaaso ‘on no ting 3 around oF a vz0ony8 (9 s2ajsod suusyunsou med gtasgn 28% ayoupiosd irpoxeoy (> ‘popoSioun atfuyma o yzsauoyidooas (p soateu jasc sanpuoo (9 oquopuca yszuas yevaioggye (2 ee 0 puuouites “p -euayeaouou NAY NIV 9p exeuajzag tunslod pussdno (g 09 (@ aeppiasong sresoduie (p edo spezeu (@ wioBte (@ saypsv0 jjugunsoosnou wbiody t pjomn (p ——ezyodiyounou (2 seosouyd (Q ap ppapeszas ops wugdowjo2qse; ‘T sundspe ap unyeva panBus 0 proesoo 29% yoex09 mnynsundsps auvarpeamdsoz0> necyy YaZ—qy siouiid oF 2 ‘snasUo; yoyndioo pe yosuansuan joxe 18 yourpraySuoy ye uid soa ay me? ‘ula 28908 souoeds wnyfow ase8 yoxoumue ons i wroapsspo pujap ps v1sv200 v9 nasuod ayfowuufo 43900 U a4vHp0d wd ausioysopouayssoo9vosnae}ocer” el NaF wrjdomue aayeeae ots aid (3 | maluad shaoyfpow 16 4 asamp ‘adoauyfo aznonzumdsszen yous mdoay- uy pouos “pspyf us} moa (| aye mpionalo yo jozado goog “y vay ‘oplouufo aavopeidsoic> fai iideip Hopes ‘ops0s 18309 ‘so. prpeUs 7 pun ‘aiaspsapu apse apoutufy po oqseedo yong ‘asvorguasn splot at0.0 no ‘ie ‘aloyeded sarap aquioone2mipnis avo pahopose w pues 0.249 plowen mBejo0 sound gr ound 9f ‘ i ‘uo amooy up funue un aig inasuoo ea 2g Pay # wns woamyiod NCI Buses yp suowey un (2 0 yudwryou Boal sosreeup stnupauds prvopospay's ‘ iy ayeuedounyse (0 sq 8 eye 2 a PoUune B areBej 9p in20q (p luopoo snr yueiuowtafduion suniBau 0 (9 4 ‘ye eulUanye 1S y youstoupNse (q nau op pow un “osmsay i, ae 8 gtog oO HensioeD (0 royaysod-orae jaynnatuerp eainsosjw(p sreupwopge dsip reso 2onpoud as sypu1s jue 8 2quouSes gnop faounug (° ‘Manqios vasads2iad #8 sopjosiad wassosdap ‘minds my vosvquoye ap apu$oy panjos oav atnpnn jmsonzipouy. sound py Beuargey—————— ems mouuroy (p puts (0 apeued (@ saueat pow (p ufuco wasoang (@ ‘endo te axes ad Bia9e —sfeajazoy -Yoa sieynszoy 0 2109 ad wlusi09 mye 0 na “A Bap ¥Iwa|qoxK Hctacuny (P "HUD LNA ap wuape9 ut Eredoo 2595 w vo NCW ap Boma ‘o]ouog0ud v2 +2509 NU 9p End aH2)9}99, ‘ojauoyoud fezeiusw gv vaswane #yerntiap 16 100 JeAH 1401 1hs0s wouypro wy ‘BE UINRYY Op Jaitanoas ogRzUndsaI09 |fzaBOUIL iezasy ‘non ‘90n suns sundays 2p Puumjana panaps 0 wy22s09 296g y29109 pmnswrsdeps aseopP2UUsee09 warny Hofry 2u 30p VRevVous st8 tn procesul de translate. at Tn procesul de translatie; aminoasl sintetaza. pariferie, intermedia. im - fn canalul cobs, spectarearegulilor de igient a urechit fe membranei erestrei ovale, te bbs ‘Testul nr 6 Conmplecast spasite Nbere din afirmaria ‘aceasta $a fle eovectt. Vila forestrei ovale. B a mem mpauului sant wensmise prin cfocan, a ale menbrelor 10 puncte el varkaatt Alegeti litera corespuncitoare raspinsulsl corect. Este corectd 0 sin de raspuns. - 1, Gileozurta caracrerizeazi: 1) diabetl insipid b)hipertiroidismal c) diabetul zaharar_——) inge —«)stomac-—d) intestin subire ») pelvisulu renal 4) vezieit urinate in ADN monocatenar in ARN bicatenar fenele pulmonare 6) se (erming tn ventrioutul drept sting, <4) se numesto gi mica ci 48 puncte ” Fpof strode secret hora directa singe. stci ale ie, glucomirie $i 13eeeiidiesiaad vt a =] CCIE] dos 1 dg-g £ 7 oy=¥ doe Ta i saoatans > 1499 yf yom somes ayonesd op iutouna mapa ol 0g | alee Es PE ere SM 1 stun soptes ane apie [oven a sud unos znanpouar mwas ae exaneSepuesonop eeu Ce sy =p soninu ange 9p eugene a sy pesongons 28 209 (puns joun wonton ef unde ap of ‘ "UN 99 amoojou Wt NG 3p SOU up apouot syofsou, w omylos 9p yptoond panier "sduasen ap rato "woueo ap niduaes= |p THE RASOMTUN aT a ea el aeteee ee amsque 0 ene 0 “09 arp canray ip topes eran | 9 apnea og uc uney- i anyoojanu ogg sutso Nay sp uawoo-| 4 a dog so soos aun = ue vo 2 ,eppom ane apa ‘som 909 = 008+ o0€ Cpa wos sap = E uijuios ggg a4wo aennp “opyosjonu ap port uno souarma\g NAV ap pno7{ow F opundgr a a) y f i 4 ‘Vjuyios eajoza, ‘10h Heinuuay o aie od gin}1a0 TB OND FLl2|qazd wisease HejajduIOd (9 = | ie ine sae ota do ap oq pxtamsep. = i BEDE so pte eskinuap— [_yaanomns Er I HOUnpue dor-a [YL Hore lewe08 oyfohysuaroziED Fipecifice acestei teme: organelle geaitale interne, over gonadele feminine, externe; organele genital interne sunt ov vaginal, iar organele genitale externe ‘mari, muntele ui Ven miei, | orficiul vegi ‘Ovarele « gonadele feminine - sunt organ pereche, situate In pelvis fu funetie mint exocrina si endocring; funckia exocrin const 1 faneia endocrind const tn secreis de hor ovatienis estrogen gi progesteron “Trompele uterine sunt conducte pereche, situate fntre ovare $f ue rolul de a eapta sia conduce spre uter ovuh Uterul esto. orgen cavitar, nepereche, situat tn pelvis, ttre vezica surinard st rect ‘Testul or 7 z 7 G9.do puncte panes asifel inclt aceasta si fie Completa;t spoyite Were din afirayia urmbonre, rCOStE sence TEVIBE ML si a mugehilor 6 puncte aun down prope usssextare: prackaaf, denumsires a cbte dol mugeht pentras flecare gral c 10 puncte sud corect, Este corectt 0 sigur vartantt de Alegejt litera corespuncitoare rasp! ©) proteinelor @) glucidetor S)testosteronsl ——_ troxina rep sisting 4) medial intra 4, Slateca DNase realiceacd prin: 2 denatrare ‘D)replcafe | c)c)transcriptie d)¢) tanslatie $. Arla 4 a) frontal ©) parieta temporal 4 D 10 punet id upractat! ct aftrmatia este cin, itera A, Davd aprectat! 8 afr | afirmatia pentea ca aceasta s& devind ade {falsd, serie tn dreptul clfrel corespusizitoare af Mtera F st modifica paufiat Sistemul nervos vegetaliv primes infor yedul extern. 2. Saliva aze rol in digesta chimic® a glucid 3. Agroecosistemele sunt independente de actiuaea factorulal antropic. Subioctu a Reprodac 3) Dei » loc le vassta de 13 ai itesrele: = mumara = denurni ©) Completei acoesis problema e care afi propus-o. B Un adult ox grupa de singe A (1) $1 Rh negatty a priemt prin tea id ed soluinul sistoli.este de 75 md iar freeveifa cariiacd este de de 75 batt pe pe care le poate avea singele primit de acest adult prin tranfuzic; 6) tipal de Rh pe care il poate avea singele primit prin tanfuzie de acest adult, dacl i sAngele su, Insite de transfuzie sunt depistatianticorp en ©) valoarea debitului cardie le acest adult. 4) Completati problems de la B. cu o alt ceria pe care o formulafi voi. Rezoivati_ cerinta pe cate afl propus-. Bo panicted 14 puncte aud’, 0 manifesta, ‘un ent fas, informafi Sistem 050s - aletulre ‘Sistemi! os0s - rol "Tn acest scop, enumerafi sase acestors, un text coerent, format din trei-patra faze, folosind js enumerate aan j oe ‘vineptopn puyeap ps vxsva2n v9 najod mylouifs ‘anpst 4 (opaod tiosigpann (8 4 oso ‘pplouafo aworgzundseco> qaaf> pndoap ag aus “esp | bso olay p> hooaads gover "y many tojoungo suvoyyaindssioo ufo panap ujoqoe | ‘gaspiopo asa ado pane aavonpuan aonaufn ‘uaso mo ‘iL 4 | a aurgns mjuysoum (> sou yyruyeor (q _myneaponp(t TODAS TAUB fod 2p sasoue sryasyas 9} 204280 oponfoand ap ysasoig's He et we sa1sued (9 yodu e {2 pat 989 rUeeI9 * PREM MEMOS Vo 1 youn e aloeid 2p sour vammotses zeamueraid 9p pow un coe ae VQ ' wed ayvad () 0 aSaps ap adi no pinosssd 9 at |? Hs eamentdee (0 a neu eprosind = syevaagses99p22unp 99225349 2 spunsers'n(p ——_apunooe vote spunaee £0 (@ spunoss 9 (@ : yveanp pneoua8 spss *T p « ssundsps 2 ap pens panuys 0 gi2s0o 1s Yo2sv> impasansps eavonundsasoo eon Hay a « ayound oF 2 ¥ ‘ynoyodugsoa0d pagrus og i 0 9fo wn arya uno auvs4f manod isro00dtouuayuy sushi pnp Beas, 2 i ayound 9 a u spigot pubs sep oe Su un yeas Bo ee eeSUELL sppaseo aif o1s0000 ou pfs ‘sevorpan nowt yp atoqy anos daygdueg | ‘12 5029 = az 696 X10 Lt sound y y weiteci-oe-| al v CHINO EY TRESS . |i ERT S201, Fyasvonzap 2p tony goo son rekigs of nin sends wy wsue> eaiseN 82) I> fx wojojoo punaas “nyuao. no yupjororeusds wauun wy weu0s mepunog | w - alee fimaoiog wauiloe sp onspasdsp Hey SouanTomORy Fe] ve} dor TT AP AGT TTT S| a} do Zot sy a] 3 a @ a 2% spyo2se enn injmfegep junou sprydwoxe-|_¥ i i WT ' 149318 RIVION I$ THVATOZMI Gd Wave1. Macutele reprezintl reeept 2) Sistemul nervos perifeie este format din m&duva spi 3 Gromorerml bain ee sem ain ADN bir circular. Subiectul al If-lea (30 puncte) a 18 puncte Inu este organi ceuteal al sistemule’ circulator a) cardiac. >) je epaus, o persoan& prezints un cilu cardi cu durata de 0,8 s pen cardiact de 75 contracti/minut si un dek urmatoarele: = debitul cardiac; = eongiautul in Op (mt 03 / 100 mi sénge) at sénge ecare 100 ml singe oxigenat transport 20 mit Os, iar consummul de Ox / miaut este de 250 rl O catent pollpapildted are a succestune dé arninoa ACGUAUGGUAAC. Stabllif unmdtoarelez din eatena de ADN care a fost copiatd pe acest ARNm; ) Indic ©) Caracterizatl o boald a sistemulul reproducttor, preciatnd: denumires bol manifestare, un mod de prevenire sau de combatere, sing 18 sign (& yous ryoueyeen urzasian (0 ozou op sapasdap patdates (@—_soys.0q tfonspindrs nq mad (q wuozorath ap sina ass (e SDuOHDI OpusoAd aqomamya(p——sjayaud fo apr (4 arpa (@ snondspe ‘ap nnunicponigs 0 woe409 5g Io0L09 mnsundses s1ogeundsezo9vAon otayy epund oy 2 pod y 2109 a sour onroare puad auxooyf maniad ‘tao04d‘nurBou.09 tio8oJop rhenn > a ena robo ae" pss | NEED 69 BU “ponies af 9s vsoa00 pou is ‘a 1 mp 28094 andes ayia : y ound» 2 rr 62010994, “eyiapioasep 1 USPSA ARBOR up ‘unysuos oye wlueysqns 2puuonaue hes worxo tmpoud up ws ynun eaunow ey ImjnmstueE0 wv sundszs 2p piopas pauyzaudos a2eo ‘xoyat uyse wad yzeazyt 28 ENN eoung, ‘aaonpuoa ap exouny 1S exe wsoury suouns prop axteudopuy xRIAON ao SULAIP aUAUIEDS up afaued elemEghS Ul Hans Woasau doc m11 [e=T0p sop [D=10p ‘Festul nr 10 Completes spate bere din aftrmatia urmatoare, asfel incht aceasta sO fle a core 6 ‘ranscripia cata 0 etapa a fe i z ‘tired etedirea centurl pebvienes é b «) coxalal °) femorel ) humerusal &) omoplatul sop |B fa 2, Predinttbuet lui depozitat de glanda afetatt. 3) ‘cromozomal bac »)cromozousal viral «) cromezoml exeatiot 2) plasmida bactriand ich oblie exer, 3 Poluaren chinied este produst de: t 3) caldurt ')microorganicme c)pesticide ——-d) agomnote 4. Bate mugehi al ebdomenul: ®) dinjaal Bhoblicul —_¢) pectoral @) tspenil z a: ares parascipale8 produce: cuprinde coloana vertebral, coestele 2) ereptecen foro cardizce 0) micsorarea pile cosificares de membrent D 10 puncte este adevtati, aft 5 frmalel, thera F si modifies © 2 leme: substanti macromoleculard, catene -antparaele, i ur ina este organul conta al tteranat 30p ‘Denti defini propritate earacteristic masohiului cardiac Se dt urmitoarea schem ventrcal drept ——P 1 —P plimini—> 2 —P atriu sting Stabilit urmitoacele: = procesalropregentat prin Scher é > erumisea seloturilosreprecenate excife, ‘ 126 Uaa aioe wi | GT ’ ‘ojoywoms vy 6 99 “jouteacud ateujaioxd op pygie ‘oquiozoqur euryannys ytozoghs elepeucns od ap aocavoud [Pees Moo] H YerovoURUD YEdsUEH ¥ 9p yHjO4 ale LodsLEN oP NAV ‘joqseona 16 apoues0ud puustuvaIO sosnin} | a a siomyoaiy= |e ie ab se Bio wrop Haiounvg | 9 Tubqub> Sp PIROIp 1 SATS doc ‘eveuownd sjauan ‘areuownd asuaue - THpOw inne ash x DEP RMA MPO RATT] dor-a! doe aT set 3] ez] er} dora] 1 ToveaSI 20 Sp opuTiQualyes = THEME - eee ‘eSus ap assea wy aadgs ereodwood -nuyuy~ | dg—q "TaDBAU Wofausion eafou sp news| —“y—V WEL Laas UVLON 1S taVATIOZU Ia WaEVE ‘up yeutiog Su2x809 yxe4 un “esDIseae jraDynie nd pasoyoy ‘ezy nared nou ase fesounue “dos aqenediue aver “one yy op ygusdsox yun yd op ap sojosaprauuo w panyyase vasen ‘aiound 95 to axeoouy wap tum un 2p > ‘yan 0 8 aeaompas-opix0 ap asovaat 20} 1 4H}n}99 [Bayt syound py si TITS ‘o-snddoud tig ase0 advluuse feajozoy 104 Heymasay 0 axso ail plus geo no "4 &] ap eu goud Yrejdusoe (p jourysip ntyzaid a9 opus aousnuap (9 ‘wetoed guosns a1 1uouo ‘poasn may kuoy 0 arvo ad xui80 Bye o no wAua|goud giseaDe ‘yenodsuea afups sp‘Testul ar if 4 puncte Completes? spajite Nrere din affrmafla urmbioare, asifel ined aceasta si fle corect Din punet de vedere fntiona steel novos prezinté dou componente. punete precizag, pentru ‘Nuimild doud metode folosie fa stbiliven dtaguostientul pres “fiecare metodd, lmportanga cunousteril acest. 10 puncte c Alegeti litera corespuncitoare réspuscsulsd corect, Este corectt 0 singurd variant de rispuns. 1. Nu congue encine glivoltiee 4) sucul pancreatic tb) saliva 6) sucul intestinal 5) sucul gastric 2 Plasns a) sunt molecule de ARN bicatenar b) au forma: )replicatea se face odaté eu rucleul au forma 3. Partilplt ta reatizaree funeflilor de relaiesistemut: a) exeretor ')digestiv co) nervos 4) circulator 4. Metastaca reprecinti: a) mentinerea homicostaziei b) rispindires tumorilor 5. Materialul genette af ribovleusuriots este reprezentat det a) ARN meseger” 8) ARNribozomal c) ARN de transfer D Clif en etecfe, aironaite urmatoure. Dacd aprectay cd afiraraia este aera, serie in dreptul elfrel covespuncituure afirmatiel, ler A. Dac aprecias c@ aftensafe este falst seriel Iu dreptal cffrel corespunzitoare afirmutiel, tera F gf modifica! partial aftriuaja pentes ca aceasta sé devin’ ailevitrat i foza reprezintso deforrvare a coleane in plen frontal. +) formarea tumorilor benigne ©} vindecarea canceruhui ARN viral 10 puncte ale ADN se realizenzn in dircotia S03", ~ necesito uneitemperatrt ma dicate fa denature unet molecule de ADN care tmai multe nucleotide care au ca baz azotatt see care propus-o. ris cardive accelerat yh setdere wast grestate 4) precizati diagnosticul pe baza acestor simptome si enumer problema de la B, euo alt ceringt pe care o formulati voi. Rezolveyicerinja pe ropus ‘Subioctul al Utes 30 de puncte 1% Té puncte Pielen este sel! receptorior pentru mai multe sensibi 8) Enunerat tei tipuri de sensibility deservite de pioe Jzafi denumirea gi localizarea unui receptor specific pentru flecare dintre cele tei i precizénd: denuthirea boli, o cauza si o manifestare. ‘un onan fal, formal referitoare Analigatori segment periferte al ‘Atvalizator!~ segmental central al analizatcralsi cutanat ‘Se va constr c&te un enunf din fecare continu a 16 puncte Crrewtatia mare asigurd transport! mulrimentelor sb a oxigenuils! necesar iuturoe fesuteritor. 1) Enurerat alte dova func ale singe ') Precizati o aseminare si o deosebire fate ciroulatia mare si circulafia mica «) Alettuti un minieseu inttuat ,Juterrelfia dintre elrculate $1 exerefle tn reallzarca Juncfitior de nutrfe”. in acest scop, enumerstisase nojiun specific acestel tere. Construit, cu ajutorul acestora, un text coerent, format din trei-pairu fraze, folosind ‘orect gi fn corelafie noyiunile enumerate, BAREM DE REZOLVARE $I NOTARE | SUBIECTT 2. Replicaia po ambeleo 3. Arterele pulmonare pomesc din ventrieuul sting, M ‘AJ exemple de notiank sistem nerves somatic, sistem nervos vegetal, ‘Subigetuf ol 1 (30de puncte) ap A 18 punete 5 Diewalal ete un rol ‘Sirteca proteinelor este un proces coutrolat genetic. 6p latte mice membcii familie! gi 8) Nuinii cele doul exape ale sinteze! proteinelor; explicafl procesul maturdrii ARN-ulu rod de transmitere abel mesager, in timp siztezeiproteie la eueacote. ‘ = amniocenteza ~ detecteazd maladii cromozomiale gi genetice b) Seevenfi informaslonala de ADN confine 3000 de nucleotide iar 600 dintre acestea Tie 2 0 fe sa contin adenin’ Stabili lop = numarul de nucleotide eu eitozind din macromolesuis de ADNS D [LF Cifbca repessintt o deformare 8 coloshel inplan sagilal. 4 ie ale bazelor ezotate din molecula de ADN gi tipurile de legeturh top [EA — Y 3. Avefele pulmorare pornese din venticulal drept vs 19ie ‘syosuca soBesou Nay ap (muawiey ep aneruaD 3 apnoojanu ap yusgune ojoseoyguum Hoinaj29 ‘spnoefont op fey pupuun wip ass un RuIzasday 0091 2uyluo> NW ap iuowsoy un (9 nals aurqasoep 0 1 azeUUIDSE 0 Hez!D0Lg (2 ‘vojoupasond anazuys uy 210oy.du aunpny ap ac8e0 runs ppuczogyy. NW UIP 9f90 6 NCTW mp. sound anye8ugs ye amanggen 9p miewoy? a “youpsapo pusep 9s 80220 99 myted youanl opld (ooylpoin 18 a viony ‘xfownfe sanonmrundsacos pauf ymadoup wy 121298 ‘spf dao ajo go jaqooade goog "y niayy Yaiouuyfs aevopzamdsost> jaf trvdoip a oq ‘qiaspespy 2958 eplonunyfo po jaqraade goog ‘aavozpuan eyplouunf 9jn0p9 m9 ‘NED sasund o1 a sronmues esteuus (p Bajory ajajeunue (9 yiogundwoosep(q rian anrvid(e unis ouDs019 onip uapunscs yuomumsIED ‘§ ‘panou Humejnasnur oe uauie> (p porda02s | op yleuiogay (2 woHsare e uaut09 (@ taoidaga o]rzvai09 (& {S2Upitoo espouse spuapuanse UV)" jedowo (> —_aBuniy (9 snus (q faigauos {yin i pruapysa 9189 s0}9800 v 2uyS.ny ey vosoysa4y “= arapueqezouow (e ade(o jomounue (qQSesB yriae swf ug 33.4 ‘yotpson palquosgo Buus ay Z supoejaid (@ euyeuaipe(@ —_eulgo/founy (® 240 eons sopo208 jayodsuow uy joy“ -sundsgs 3p Innnyans pandiys 0 yrs2x09 ais as0o yynsunitsps azvorp2undsasoo weapy poBayy ayoand OF : “soqyog soysuapoinueo paps peed Spd pein score oem tig weap Rep de ad 9 vosejqurese y6-~"~~~-sasou yp aundnsaud seBesowaud injo-ppay eoseaniee ‘pos aif ps oysuoe0 yooun aiso ‘suronpuun mpioeufo ump ex0qn amiinds posajdius.y zyau msg SRM Te aaa 1 fouARuas sauiseid szeyoewioy woiour)uour ezeeziieal ag Gre|NqM aoioos 8 B=eIAGM qlosqeal “255 9 9p a8200ud 90] ne “ny eUOIjaU fajante 2 oct ST ERY PERT Oa Tad HT aT squnBaes mused ‘opzysoousoy e1e|n9m 2 ‘ues ‘leuad WIOUG:OUat 19S90 TOTS THE IS 9s ‘gpjnqnn siaiosqeas 2 aayjads tunyou oses = shanna 2p fio oyu 9am) Sees ‘gnoyuon up asousod iiejnauo ofa 8 jouuop “qwuuapids sopedjoud ymens yon uy yB up yeryjeoo] apse jeuNN mmjeuowzyoue |e yeaeD idler - jnuuapody iP mRWIE sD kajol = mjdwaxa - agape Sung, BH To Baga STARA PIU ap OS ELEN ‘aye e209 © nsediony (aiep 0 sean, “aq 20H ous ~ yen HHS a idsod — gorunray waye}] aisu38 | Tasver ade 7 ceo 008 ylqnauo- odor jopyos GuIMep eIPUERTIET, xa | rus op myduaxe~ WosRS TOUTS oun Joye eueytvu wp Jon ofnjaaaas00y otra ajo soun w aSugs lad Yurunuostp © exsussn to ree alePRSUON - oae 3019709 ae aul ‘yrat yeas sues 210 NGV 3? 30940 fo] DOP 11638 luape anuip 2]anp ‘aida magia) sogers 0s gusens ug oon yp yuo} “sossnoa4d U-N typ ayejoze Jojaz0q of 91 igoysone au 280} 0s ate Lugo} ap aang. Tuizoifo Woo aano ojanoajonu Sz, ‘quizeyo ma apHo2|I0U 005 =z 0OBL ~ sf puyuen a aproajans O81 = (09 +009) ~ 000 Hapa AREY Henin} 25 TOOK wove|GLINTE m 9p aytenmigsed dezioasa ripSoy ay FW Fea wa ZNO |_| ‘jnoajou o “9g “pul MUL ns ammo ueBoupIy 2p eval doe " (Greurwiopae tig “eelsuen i mlduosuea uojoujoyoude ‘ie loituri duble gi triple se stabilese tire ADN-u! si ARN-ut sotide cu bord va contine ARN mesagernou sintetizat ‘ceasth problema eu o allt cerin{l pe care 0 formulat! voi; 12 puncte rein un sfert din vat cerita pe 2 tote de $000 mi si vo 1 de rezerv este de doud ori mai mare oe do 16 ratii 1 it a oa reaputorc ale J 16 respira sin a ope eo fos vl Reza ony Ta puncte le statice ele sisters loromotor. i wortebr ‘case ale viscerooraniul si a patra regiuni alo ooloancl vert 4 cisternulut locomotor precizénd: denumiree boli, o cav2d sion ve) dite care un enunadevieat sun enunt Gals, ere la urmdtoarele consinutut: ipark de eregtere @ Rott ale schefetala ‘Se va consteui edte un ex 36 puncte 1b acfiunca poluanfior. fecte ale polutrii chime acestora, un text coerent, format din rei-patru faze, folesind coreet iin cozelatie nojunile emuaerat. BAREM DE REZOLYARE SI NOTARE SUBIECT? TEM wap ; [Ee 4 In acest scop, enumerati ase | ‘Namal aucleotidefor ca adenint este egal eu mumtirul aucleotidefor et timina, legaturi duble cu U sau A din ARN m, deci mre legaturilor duble dintee ADN si ARN m este de 400, Ine citoain’ si guanin’ sunt efte tri pungé de higrogen. Peo cetena de ADN sunt 400 nucleotide care coatin G si C, care vor legnturi triple cu C sau G din ARNix, deci numarul legatuitor ARN m esto de 400. ARNm contine 80 ite a formeze 800 ce legaturi dab si ambele eatene de ADN, 1600 : 2» 800 nucleotide, ARN mare 800 nucleotide care coniin ribozd. “Nun tipul de acié nucleic eare wasports aminoacial actvajila ribozen ‘Acid nucleic care trasports arninosciaii activayi la ribozami este ARN de transport, OPT = 4000 mal VR = 3 x 4000 = 1000 mal CPr=Cv+R CV=CPT=VR CY 4009 - 1000 = 30004 “VER=2VC_ VIR = VER = 2VC C= VO+VEREVIR Cv=Vververve cv =svc Vm CV/5 = 3000/5 = 600 mi ~DV = VORC DY = 6010«16 — 9600 m/min = 9,6 Vinin Texempla de rine ‘dowd forme do transport ale dioxidului de carbon in singe. icarbonafi si carbol:emogtobind. sele —compon: atice als sstonnulil locomotor sArgumentares af ‘in tithe: Sistemul locomotor este format din sistemul os0s, componenta pasiva a migearit si sistemul muscular, components activa, care asigurt deplasarea oaselor prin intermediul 1Bse nUos 0 aivo od xiuse0 gy Ono ywargaxd mseace fetsduno> (> 3p sS0DU TONE o}80o:09 ep oq vautuMUa = ‘yetiou uso ae foo oa aye Pau (8 os2ap 8 Dasop8.9 4 “Pano 2 Bua} BitUDepUD ypUOYy 0350 Open, sxound gp 7 ‘erayoazop 2 Uy Joa ND “UmIprON Nou un 239 id 95 my rolusiedsuen apis "ponapsapo pupsap Bs vIs0300 9 naiod oilouaay tpbiod pooyfpow j8.y vsoyy aplounyfo aunosg2srndsasoa paufo ndoup uy lop ‘psqnf 40 eowsafo yo ojoosdo wove "y x20ny ‘apnea ssnojprundso10d pais indore sari ance aap poate goa aanojp anu‘ ‘id dogoas onojwos(o —uezlutainy (g—_awetnaysoinayay 04 ap pooja au srynaoasoyse)mpeID2S verdunsuenisionar (p veu ‘Henusod ezoutep (0) gous ideas te nuomau (p ——aypemoy (o ap wunyion panSine 0 pirs409 218g W90009 12 sound oy ‘sand anaoy nanad iio apsund 9 . i “e2se9 ay ps wpsaso0 rou psn oun siuntp erm ynaiog vel ‘qurynua swsjueB\o op wed 1 oussjue810 ap yoods soun eiizedsip ‘sjonje 09 vane ajzod ao "gansvoqpos vazenjod ays gotzy azenjod ap BEIM ‘sopouBeuonooyo jandangs ‘sapsvotpes af “papovorpes eavenjod ‘spyauewonoayo indigo ‘enve0jped alusisqas tfuenjod wae “ypiay oy "ss|s029 949} laysaoe aotoads yunsiou ares soja. s030 veavijog * AIH HOSOWIN ‘BIO ajuessqas 1 aeoq oyezn adie ap vasmnauns szojode jasegosyn> & p2029 O) 20198 joqd ap wassonpoxd x nous waususioy 3 ‘oyun yugnjod 38 210999 ~ (22 soqze ano ap apronued) Yogied > ((woquea ap prxo) aze8 {eprapsed) a0pxon alueisans 3 ‘pyvoyaroo wouniBar rejesqeuas joueojo9 aye you p 8491108 tauuojoo aye feniBor p 18 WInjuRDoAeosIA oyu suo E & SeApUURUOG =care afi propus-o. 12 punets a pies singe sl are nevoie de enaatl a aralgentsa B. i. Rezolvai ceria pe de puncte 74 puncie ~ Replleafla AD vo cou eeu nu dn Stare conn 2 aint * 16 puncte: orgaaizare in funcle de gradi de conple -omozomului bacterlan gentle la procariote” {n acest mar i-patru raze, folosind or corti ‘SUBIECTT TEM. =p =6 q jerulard $i reabsorbtia tubulari; 1 are rine secundare sa detint J 30 24 [35 [4 (se | jerderea transparoajel erslalinulal se produce a ie zai piliaie cia, uleazs glicogeaoliza Teale este ilxedem a ‘devtifioat i punctulb) | Spa sanguin 8 Cy eghaina aay 2] = aglutnin alt |= grupasangvina 0; grup Sagvind BCH, | exemiplu de ceri Stabili aglitinogenele si aglutninele din stngele unei persoane ea (gupa sangvind BAUD, 7 [E20 person cu grupa sangvi XIU) pé hemati se fl agiutinogene Gntigens)B, iar ta plas agltinine anticomp) alf |= Baze azotate, pentoze | Exempla de rspuns post ~Aseminare: bazeleazotatepurinice: adenine gi guanina = Deosebire pentoza este riboza Ie ARN si dezoneiboza te ADN © | Caracteristcile ADN: ‘macromoleculd bicatnare, omplementartateabezelorazotateparnice ice, eateneentigraele @ = exerplur + Replicereareprezin sintem de ADN gi se realizeezt upd modell semiconservaty nung fais exermpla: = ARN,~ de transfer are rolul de a copia informal genetic dina-un fispment do ADN. @ | Caractritic ale eromozomulat bacieran ~ este alcatut dino molecu de ADN bicatenar reprezenting ‘uclotdlbacteran; “are o lungime de 100 de ori mai mare dectt diametu ~molucua de ADN preznt 40-50 de bel gi superasciri care sunt v leh a meterlalulul genet virusurile so clasifick tn ‘are conjin 0 moleculi de ADN gi ribo, ‘monocatenar’ sau bicatenar.et TTS TUMORS T aMRaIp ROUND Wf ST STP = WOTTTS= ew atlenueouoa 8 ereuLin wo sojedayeuns 229109 1199 uy m8 : "FRRSY GAA = | SfSPEIS HUOH Wy GAY Wf op THTSEIND SBS HOeSTRAT HUGE BUY AT r gouuneaseoa | dg ‘eunioqu ayoumues un e anew ap imxayat=| a + PEEL rojes{proypiua sunou ap njdwoxe ¥ [nan sapaians SUYLON 18 SHVATOZAU 3a WaUVR ‘yb s0at09 poysojy fg mages wip youn 250800 204 un “EaFe08|n3eH 90 20d 8808 2am aobanuos spo ayesoen alse eased (¢ sure “aio : ef ajar 0-249 dzoo vusea 9809 ojapakju ayo yon au800 nuns yet und 9) ‘snyluoseueoy wp fond um aig sasu0s va 3g os= 32023 pegs poustiareao~ aate8 mp0 ~ anuj sjscongu 2100394 uopa Cone 308 uf 104-= un ave ancyp (Daeuye nua yop Simusuad (P © sid 6 NnY anu wane Wevazea! an0u38 [Apooy jruoundiy @ ‘NV Up 2180 16 NAY tp sjapaodjonu any axgasoap of aueuguiDse a saz9a44 (a ‘98 rj9p09 Iv rUopo9 ap yraguin reziaid 8 uopoe 9p saunsiou ioc] (= topoo vatauycio spupadi ae® pMpay -ossndoud pase ad euts3 ‘pip 0 m9 8] 9p uaa sa}dio> in nO wz49 UluDd a oped ots (O “awua|duee p09 rapuina (@ 193 0 9200 ad “@ tmound w yejnzas Z2B¥SOuN [8 AEB UI NAW 2p eucieo gouidos axns s9Svsow NEY ap BUBdED UEP. | | si “Nay 9p eiejuowojduoo wai ad ejappoetontt “Bosf uy a ‘o-sndoud tbe ane lies mye 0 no guio;gord gisvooe sineyduiey (2 AVADDQOLW cE Bppo2joau appusorpuu‘suspe9 Bupuip oun ad: sasund ZF ad rluso0 rieajozat S108 ‘ajausfio oye 9] sy 2] 9p yeUsEixo afups yuodsuen areuowne ajouoNy “¢ “aylagjannd & alanuausay ap as200id 20] ne sales ‘aap fo ona ong avenue ne sound oY sqesmans ourjoid (P sbaesom NYY @ epueqazyod (0 "duns fopaosar yo ‘spuyp 242p24 ap fous ma ‘xvouootg ava] oun eared (9 190 9p 10}24201¢0 vavaidoude (@ spidhl (® aouspuyta ayup| oun easeund (9 190 9p sojaoaigo vaxeedap (G smd prasryrayzino a8 dos damp inmnayauas (9 Supis nue (q ada au yi guave ‘mes8 ap vamno (@ nae) (@ {esq op noe] (0 Buas|s080 988g *T spe ap quays yunSuss 0 pseson aysq Y20109pumsundop arvoypeandso4o9 nary 28a} spud oF ‘aepinin popes 8 jynyreduys spyomeps a 219ef0 pop any pazyoead Soupan w aavupipa op profes tte syouad 9 veaseroSoqu ay aygounu 28 “ppoaon ay) ps wss0990 p924n piso “eavoypuuan eyioruefs up aug 2 spound y peau miso.“formesad itestn, ‘STAGGC GATAS rel codon ~| Pentru catena de ADN STAGGCUATA 3" cea de ARNin® S'AUCCGCUAU S$" fort 1 Complete spate ere dn at orci. ox nscesard introducer un enatic sunt 64 codon minoacld fn eatena polipeptidics. [n eodul “Asemiinare:coafia bazoTe azotale purince adonina gi auanins. Deosebire; Pentoza ese riboza fp ARN si dezoxiriboza in ADN. ‘Argument: ordinea uminoacizilor din molecala proteic& este determinatd de crdinea nucleotidelor din ADN, tadevarat - exemple: Coctul genetic prezinta tre codoni STOP. Ia care tensfunca tn az cru mecanic alogtaf, btininda-se o miogramd- 0 curb teprezenifnd contractia muschi a ‘Testul nr 15 4 puncte la urmitoare, asfel tne aceasta $d fie ‘Tesifeuul reprezina... vu $i produce gameti 10 pe ri varlantd de 'b) muschit intercostal se contract 4) volumal cutie! toracice se mareste gartbel, osul: ‘radius ) femur op umeras tibia ) gangli @)nervil by setidere in greutate ul genet a orgatymcor este reprecetet de atl nactetck ADNului 2) Sitteza une! proteineplasmatice este determina de un fragment de ADN biewtenr, c, 30% dinire acestea contindnd timind. St de ADN bicatenar; “runic de nuseatde eu guannt din fragment de ADN bietena; seeventa de nucleotide din eatena de ADN 5-3" complementar,stind 08, pe catena 3°-5', seovens de nucleotide este urmatosrea: AGCT. aTP) Ts rerepe ties ar oppo T doe} 7 mp : 18 ezogursozap wns yontay 2 2 Nay ar rnssjour oa: eoi-a} doe 1 a5] co Cor=o L onydioa » sey fom SON TP TUT SS ‘Gxypueqop) gousads 1 (anascu) zoytoodsou y ayead eave} {oyoou uo 9p raapune sasepyos — pa éo-g nydwaxa apAope Jun [ain rot ef 35 at ay seaquyse RUypO 18 a ul oyarsod-ossyue (Axe dois - 5120 8 wanzqOs wluoBs04u09 | nos yeu souaysod-osoee nxt "OAL ‘grmuoure|duioo ,£-,¢ NAV 9p susyED Up epyosfontt ap wludAods = 00¢ = 2009. uuend uiluoo aaeo aproejane ap ymURLUNL woH qe = (009 = 0021 ~ 908 ‘Wujaen + RUYZOr}9uYluDs are aplsoajane ap ynaRtamt BosgaAS = 0e1 = 009-000 doef WEL saa | ‘yerowne ay puisojog ‘ozeyy nared-yan wip yeutgy ‘de1909 1x8) un ‘ex03s002 |nsoIN/E nD * | doos soo uy anyngses-oopsn09 a "uejngses yond, around of pra 9p 9 funue 0 ‘gone o ‘10g vanuumuap :pupzpoard anys 2jdoudo yp uvor £0 ny 2089 2d _joroougauin 4 yd ona4A DS My UBL} 0 Hed f2]2u09 w 1820109 ftaid top f00giagns a1B9 9p aiop9n ap ala1242p (2capil itulat, Patologia analicat + g2se notiuni specific aoe rmedie, meningite, ence ‘Testa wr 16 ‘Sublecttt ade punted 4 puncte 4A Complete spate I oe eel it acess fl covet inet 4 If dowd encime implicate tn digest est proces. 10 pun of tera corespunzitoare rispunselal coreet Bete corecit o singurdt variantl de 41. Rosa azotl plizaldinted din siructara ARM este: @) adenina )guanina’——c) timing 1b) genom bacterian ) membrana bacterians “e)bipogticemie 4) glicozurie. iervie ARN-ult viral 4. fa twanspoctst austzouciitos ta abvetl ribozord a) mesager ) rbozomeal ©) ce transfer 5. fn ventricalul sig al. a)artera sorts b) vena cavl 4) artera pulmonar ‘} vena pulmonar al ved Dee apc oa feats Serle ta dreptul eft! eorespunctioare afiemape, Wera F $l modifeg! paral af dup modelul semilconservativ este o functie @ ARN-ului ua Respir 4) Numi cele tre etape ale oy de aer de patra ori mai mare dectt volunul et clin pliradn 4060 ml aer. Stiind €& volun explrator de rezerv’ss f fe care 0 formula vor; rezolvagleetiaga pe 12 puncte fegucent ascat, Sua armnonrete 4) ce boald are aceastt persoani ‘co tip de deficien’secretore interv problema del B, eu o alts corinfl pe BAREM DE REZOLVARE St NOTARE, Texeniplu de nojiunk: relied pide conducere Dou tipwi de envine digestive cite un rok Mssm a sal aiuanses ‘jeune uOnDOuaIOY #8 sone 2389 ‘Na 2 4 9p guy gis apo z ayound gf ap uszaudos mjonuanxo ogous fous yun spmmoind woz (poet ‘susw830020 BAUS “EU 2 nyo 9p sninjono qRpUnoRS vamoxpaydy uzzadae i sagan up endep asa f RARTUHT FERDOY ore (@ f a “SIROTRAITARSIOS BUSTS WaT RIANA ap pou ty nares ‘na paso 81} ap ajenuaooe ‘asad unin “Hes ust r daigpiyu aga z2ne> 0 ; wpouy | 2 H soup johuoasoy wasps (> iocomuinds ienamy ume |g - a soybang eaeap @ TOF LOY BOGE BAT HH HBGHGG BETES 9 apUNT ® sajod wy oreziesoy‘yaz080 ® ‘ TBP of TENT “Azons 3 aneasnund (p rouse nse (@ ‘eB Youmeyoxs Woo: ad aN “aiO-MopeeG cog ‘ Seridaps seta oiapaee : upiom wouoy ap rorors0%iody ‘ nau jozea uy anda aio ‘eiqsooe oye suorduis ned 16 ewoq — Hozyoarg a ‘sundogu sp UELIBA piNBuIs 0 gr2aI00 sysz 320109 mmjnsumndses asoOy x! 2 a}ound OF RTARTA q Wepomu sity suoaoyf narod susan 0 go pioyiey TSHR GODT SOGET +0059 = Lao V1 doe pond 9 38 7 0 op aia yuauno jason yo pu ero BeUoNU veyed INaIUD | 9 satan “ yesonse) xg 18 UA FAD =bdD “pozian sof gh vioaay 1 afd ‘acnepies + #88]. 0059 = 000» +0002 +005 =A ound » MAARYATOASAD T0007 00S X F =UIA ce QAXP=VIA | 4 é dor ais aunBUOD B a Or 2) doe ay awed SUL 1 do I u6p i fe Ip op [D. lop A ce supa de sAnge BCI) gh Rh negativ @ primit prin teansfuzie 200 ml sarge, || \$Uind ef volun sistlle este de 5 ws, tar frevveupa cardiacd de 80 bttal satu, stab u 2) grupele sangvi in tansfuzi de acest adult. by vatoarea d 30p ‘960: 2= 480 ‘cjeompletai problema de la B., ou 0 ceri pe care © formulati voi. Rezolvati cerinia pe cate |) = = seevenja de nucleotide din catens de ADN 5" sti propus-o. ATCG. ‘Numiti gale Goul etape ale sin pe ale sintezeiprotsice sunt: transer lia ‘eardige = Volumial sista i 000m! cull reflee 7 B fe cern i vedere prustara gf finetional si de Rh pe care tl poste avea séngele piimit prin transfuzie ul. Rh negativ ‘ellex este Higpunsul filologie la aofiunea nut sui eimp reer. Arc refer ete t i, centre 30p |. imptome: febra, dureri de cap ‘cerebrall-simptome: hipotensione, accelerares pulsulut $l a Enont ei Funofa reflex a maduvel de substantia ‘cu auiorul acéstora, un text coerent, format din trei-patra faze, folesin® corset: i le enumerate, BAREM BE REZOLVARE $I NOTARE apo ewohipod 2 exenpla de noflank Gatragiulel, cute Yoraciea. 7 spovifice acestei tere: mineralocorticoizi, glucacorticoiz, ‘caractere sexual secundare, edcenafind, noradrenelins. Trotopinas ileazl secrefia Oca, us. uw* 1st dona Tyra. Wa SaaS ‘ye Yuowo ur ‘peste sound pt OFT TITS -o-endoud fe a0 254 eluniz penyozeyy yon sojmustog 0 a1e9 ad wlunso pie O no “€ ] ap BUR|qaxd dmpa}diued (2 alasooe oje usa gnop du wlounysyp sSeajoasjnzvo uy sasyds weind 2 ‘proriad wy yopuni 9} ‘phef sojeso0 v ppassBon9 vasmph fjousn9 ojosvorpuns a0 pipe round 21 ‘o-ndon IP 6 no swateoxd nseooe p09 See

aj 10un eareund (p Asouoa}9 anu soun vameund (2 po 9p J0}2129:90 waseudop (q yo 9p sojzs0;qo wasoideude (e mad proatyasouv9 a8 madosrouusadyey*c yeas? ay azapyas op wlosus (9 Feasip-mopaseg Hog ye woiduasun (> ‘BUN ap eausasodiy ap wezne> (e POL op insooxe ap aouuUDrep (@ ap potspiva panSine 0 prs2499 2) 122409 ppswendspsscvoygdundauea Bisyy oBoqy send oy 3 “aud soup ao mp nd oevo0yf wad 42044 Sncoun puorose;ay op 199 ns sound 9 @ ap yeusoy aso ymwiosiso2g fn agp os ayes, “pyoasoo apf ps nysoaso (pou jafiso‘suvongueun oi ayound p Lau inasey, jaspesou "Bueuaype JuoULIOY op 2onpoud ajeuarexdnso|mpaN nyyoquns te so4sodns ynjod sy averT 30p Testut ar 19 Cee Seer Eee eee eae B-10p A ‘4 puncte aa wore aie es sess flccrets nl anseral hapa empl no pre Se ‘unit Hpurlle de bace azotate din siescture aciellor mucteil; preci pea flecare tip de bazd, & 10 puncte toare rlgpunsutel coreck Exe core 0 singuri vurlendt de ‘asp. a Apartin schetotulel axtebrogutul oasetes ‘peubits siradius b)flbolagiradius )tbiagiibule¢) ibiagiuina © 2. Lobul intermedtiar hipoficar secret: 2)ADH-ut = b)FSH-ul—c)MSH-ul od) TSH-al u ‘Aseinanarea: ADN gi ARN, au ea baz p 30p a ‘ipersecretie de STH ta adul 3, Membrana ferestrel ovale twensiatie vibrefias . b ie deplgste 2m, dar este arate deavaliat ) impanutat 4) utiutet © pexempla dec B Sosa ar apen inca tpeecel deSTHIaconilt |] ete joua caracteri diferengierea fest dezvoltrepsbicd nomnala je identica cu ARN-ul mesagerU) nu conyine tina a | Tipares single cn formeazA pe back de complemen sepals 1 fe a pene ca ectosta sd devin adevtratd |. Cromozrnl ¥ Ic este ms mic dc ertmozomulX inferior a > - Sinteza proteinelor este determsbatt de ADN. ee 2) Nuri cele dows etape ale sintezel pro In esosisemele de tip ru 5) Un fragment de ADN este format dia idroenergla In ac se ulna ust In centrale ead energla prod ‘pl se foe ‘aceast’ problemi cu o alt cerinfa pe care o formulati . fac ivaza provine din sare al prepus-o 30p 5 Bpe 153wt ayound 9 a TETANY MaSTS= | TY “ap piojnes ao euynsuy sera nav] | anousK ie? avs e000 ps aa saomrn ae mp scan aus te ssqoisy susiod 96 = 8 quoi auaioud g ~ usoajonu oc au myseg, n i TS STO OTONG sonpeRd wanTeTUASKAET wsTaRTMS AC "Sos RS “Toad Frugmneu oyeswo od Wrowa 28 erueIg SeSOIg TMNT aT lap oveiuotsy ep qou9e s20y ep exepulps uns aBIeAIpoU a[sioBoA a}2pIoniD) : —t sso ausqubsow wud ‘apLieyezouoN ap guuey ans aowy 26 20} |S onveisued inane I ps | ay ae "eo yeya VIATUTATSARADTA 4 gS MOTATIBA Up TATSATS @ G89 7 Houoe lojioted ejsuasip ap UIE ap zou aIs> jeyae ‘ynan orto ud oBuys ap 20jasua 3 sadose oBuys ap eusojoo aug 2p gieoxexo ely wuuyzaidas yess} vou ve | 0 | 2 et Saeed I z | wavAT0z! auve - Se TTT | ae AUV.LONIS RAVATOZSA a WAY : SIE Ip PICS Oy Haw BO on Oe TON 7 om syerouinua f don ry eg ‘uf yatoo patsooy ‘a7ey nsted-an wp yeti yuaro09 1x01 un “esose0e irom 2 auguion as se jts838 2020s juno 9 ; 9p 38 preatorip mung qns vezyeos sy> yroresydsa sojeze® ymodsuesy, rimsouune ‘doos 008 uy gaopaprony seqsosgn# osetia’ on nox «yexpvape Hiway |p . OV iow op aS WERT TN Warapadsa USNS op POUT UT Jousjogsioe rood uy "ezeoapow aus yjuaieichsoqnpos ap yreo9s (riow04 i ay “ARIAL O on ee ‘uojeue0o05] ‘opps cosisr po piuafead oy 28sou9 pou, | svexeu nup ave sopnynse »pasoox9 $ gqeuoUe wowuanae :eereD | | + around 91 weon07 | 9 ; “yrurfuos anoog zs anynuyjuos ojazveyzuuan 3 oxzorsey a 5 uns un 26 yaxpsape Sumo un azeo emu (ance ‘re}0qu09 9p ves joq vanjwnuep spupzyoasd s098)nox © "wanes 0 sobpa ap aunlounf prapryaran upjaoago 18 apinedsoyy ayound 9 1 Baa THT Pia $ ‘o-sidoid i oo a ae elope reajoza} 1 msg 0249 CHGS Tre 0 ow ap ewatoOHE b + “rpdnd rate wapow of 55 9 (9 1 eve sermpomooe ap 920d a0 99 POU TPO O (9 ft ‘pyaypuy ss9ae aueed a] ys ojngan ava od aynua] 2p tnd (@ ayoavoryita SyQuis 128 yoo ap ping wz ap whuoysi 2 2y poms soeyg0 um siSoaped 16 psooa2unyuy zsadgouy o-y parm dououascdy prepay fh ysaues* Um adolescent de 60 de hg a fost dagnosticat cu fracturd tuchis’ la Brapul scllzare; precteay, pentru flecure tip de recepive, 10 coreet, Este corecil 0 stagurtt vartont® de ena, dat acegtn contin 80% apt, c)scoarfelcerebrale 4) trunchivlui cerebro! 1 format din ganglion’ nefvosi 1d) format din eacefal si maduvn spi alt 1) couin pigmentel fodopsina <¢) furniaen2& datatit despre euloarea oble ve, se datoreazis calei 10 puncte ia este adentrath, serie tema esta fal, fel afirmetls ore. Dawa apreciet cd afin ‘x ajutoral acestora, un text coerent, format din trei-pate faze, folosind corect gi in ~ exemplu de nofiunk pancreas, cortcostpr 3 i alandei hipofize. ) La o persoand Tn greutate de 6) kg, suspect de diabet zaharst, se aprecis singe o caitate totals de 5200 mg de glucoza (singele reprezints 7 % din ar ot exist tatea corpulul) Danii tipuri de receptor cate un ~ exteroceptori ~ primess informa + interoceptori- primese informa ie 2d i TF Organal Cori conjige receplorli analmatorail audit, sezolvati ceringa pe 12 punete-o-sndoud te a1v9 tno guupigoad eys2sae iHezidusod (0 Boy fe 18 jem soyumeBo] ruses 0 210 od yt aid oluyio0 fasjozan NY 2p winsajour Lp a iy ' curry (© “wojeusperBso vstongygopeon #8 velonped Dp BopRweD SO ROT lp odsqjasind 9p ggoiseue ex0g ap "avapupos suns ayessfipau sjoureiong “yzoy}pauid ep ojnorzaa wud exquosge uns 2ulsioud aun 2 jrosd miiqiosay, TEESE soyenndSa anni “erapeapo 1 raeyfir jupland pooyfipore, 28 ot wait) naiso savonpundsases raafjo puzdosp up fi9198 ‘psf 280 mpiomafy p2 poqooado poug "y aay Yaslouessfe axvoxrundsasea jaufio paxdoip Hc aap a nee aid goog eevee aout iw span mraqud @ us (@ wayody Iniwoy (8 "5169 yeusuopqe voseyaeD Uf wes (aue8I0 'S apeisuan duosuon (9 da aseamuap (@ sailor a8 albsate NY Upp sojz0ue8 odousofiy saveoyiposag > frenxas uowuoy ip spur (0 apeuo8 (q ——_zmnasajjo0(e as p12 undgdesdns(p oneBin (0 sunnpeday (queue ad syecoqseyap y od sjeznyeu opwiaisoag *g HSL wus@ Hav(@ wove {ep rojdacoas goes So pasa“ suns ap guioysan qunBins 0 wisas0> ats toe109 pmnsivedsps sivojpeundssx00 visiy so82iy eaund 9 3 “arodip yqra oy sopouasey a0 2380949 aupuuofsuous uy ros ‘props auossyf nanuad Yoroaud tasysadtp 20uaue Prep Het) a syound 9 vs TP 9s puso soAsae NES ston af ws assece igo pais ‘sizer mde iaydiuos ys syr8qaat 2209 mo djymulou “oKnxD” ap Bpof ad ¥ TES Wea imso, "1p 2129 og i que amor mosy aaqne f BaueAN — Wpuied Zz aie oii 180 ap njduox Bava vee (2'61 = ve X 001 /08 de ap vayr.ue9 ~ 3) yz = 09x 001 /OP -muugzandas piosnun webu ‘snalgno (Sapa ‘SBOPUS [ARDS ap UES 9S "gujnsuy eioesaueo opue/’ yuan ‘eiou ormoyen ap ghey ze 1s008 ut ama eu asa roi radaap fore [ paoateine | fp amasapn ais alos po pooardo yong “aevonuaan ayaa “eon m2 ‘In “qaeuyn eoyzan sunfou ap ridnena ~ a pind (@ redo owas (@ yerodues (2 ungo1 Wy eifo 2 pontza ynneown2youn yo yoayuos jryuawtag '¢ SUVLON 18 TUVAIOZTE aa Wau ‘eresouinus: jqs808 nite fadeve Woe snSups ap ndasl povodziaysnun ‘paused wp waQ 8 yooso9 puneojay Sozay ned ‘ap reg ‘00 0) 0 ‘nis owe nyse ano fence ose an ees elgiosqy* a ingoiy @ a & qu onset wana eau) seit satis uosap 28 aio xouD appuni ap stoped ansatz any 7 ‘wns gs reads wn as9 aga paesony -ayntdeann soyosan sjouaiisoe wand und 95 EB aussi pump mmpodovdig voy (pean (oe nutuope ‘anuaud popsoutoig F ss Nagy BoUoes Bopanna aso wea e ao ese rp tums am ag ston wa 3§ sr funu> uno yspaape luna un eo anopCeanaunjs) prune shop rasu09 ( zedoa (p spit “woe jo wads lzuvinosea yuan sueuun 9 ave 09 W10q apts BrzaNd dsp oy paso a xe 8s ap ojasea say ( “pani oy oda ry ap 8 pion antigns (Teo @ moje po qypiwn ai8¢ 7 ton seoypay ssundspe yi0s unis 0 wysai09 ans “R210 pnpasundsps aevoyprundse09 mam LoBaIy 201 3 spuohto 2uge punt map gave apeBugs s4v0 mud moje 0 oxauza ups 9p Nas, apund pr : TEE "ods um sige asooy supa sip ‘ensBp csi 27109 en dwg TMT a 3g > a 2p risooud wud peau $ zyrodep ss0 wey ou si2eseo of px miso gous po oeorguien wks map age aids fap diay ¥ oyaund ‘2d elu inajozoy os 4 THESaTaNS HAD @¥ oBuys ap wana nua ‘(UD a #Buys 2p tadou8 aoyrads aja sou imsag, g inee nel muse i yeues as igs sp pial onan apund ey : “o-mndaud te > aajozas dusog (2 uop09 9p |ruzUMU 8 wAyvY auHuo> 1: areo ed apnodyanu ap yrapa ejno[e9~ NY 8p wnoojou uip ada § ajqnp Joya) aRLINN 7 "Buzoy9 ufos auto 40} ‘urtun wu0d oss axes anuyp *aprieajons ap pore: {INeNAY # axepUNDDS nwa ad vi “sunpsssp | jou se = soe i ML‘opraciatd masteriall genetic ansesoria Tn bac ce igai eatene ce ADN sunt dispuse clicoidal una fn jun re, deoareee bazele pudnice se leagh 550 timing = 550 adenin 2400-1100 ~ 1300 de mucleotide cu citozind $i guanin’ 650 de nucleotide ou citorina -550 legitui dublo, 650 legtturi wipe -ARNaz (2400 2) = 1200 nucleo p'adenina, guanina 1-0, AH, B Gy, Bfe in singe a persoanelor ce pot primi sage dela 0 persoanl cu grupa destage AB QV), Rarer anes ponsumio ce pot prin sage de opto ov gape desi ) este AB AV}: rail deschid 2 ven ‘bf Cardiopatcischersiet - dures fn regions ini 1, fe") Diagnostica prealal se face prin amniocentezi 4 Romania a disput ris eapranzagrt m [Te 3p 21h Net se fa fe face ectiv in prezenta vitamine} Dla nivelul duos ‘Rosoatbie forual se face prin mecanisme active fa prez son. Vitazinale hidrosolubile se abso:b "Testa nr. 26 ‘4 puacie dinafteosefio urmtlosve, asifel ict aceasta 88 fe corestl fre douk componente functionals ener spon Pst doi ence prance iv sucul gos inlet lite 0 acfune specif pe ee 10 puts ‘eget ttre corepanctcare rxpucosd coece Bala corvtS 0 sagurd variant dt raspuns. im freceres substanfelor dint Jawan b) cepsula Bowman tn capilaro glome iniferi in capilarele peritubulare i gros se degradeccts lucidele _)proteinele 6) tipidele AN penta sinteza proteinelor revare |e formeaza fn timpul in aledtuites . © it fatr-un ecosistens terestru, blotopul este reprecentat des : )plante—d) organisme saprofite Norse foce ta ») efector 4) contrutui nervos 10 puncte cx tent, afirmagite urnedsoare, Dack aprectag ed aftrofta este adevira:, serkeft ts ep Cifrel corespunationre aflresajicl, liters A, Duck aprectog! of afirusafa este fos, serlel In dreptul elfeel corespuncttoare aflrsefil, litera F sf modlleagl partal afiresia pou eet devin evra rersoama eu grupa de singe B (Il), poate done stinge celor care au grupa de singe OC!) $1 2) elor aferente <6) receptorulad prostth este 0 tumoare ben! ‘3. Consumatori primaridintram ecosistem sunt reprezentati de anim 1 gamormatnae —_____otyaun Zeta msclect esol erat. 18 panels hirogen din swactur seeder a AD, 6) Completa! aceastl problems ex o altkeerind pe care o form care afi propio, B ‘Marks este examinutt spirometrie $f Ise deterstind 0 capacitate vlealt de 3500 mi-aer. voi; ezolvaticerinja pe 12 punto de $09 nt gl volusitlreziduat de 1500 ml, eateulaps & sceastal persoand introduce fn plamn printr-o ‘umeazi unei inspira normale 1400 rl er. , sind c& frecventa respratorie este de 20 respitti! mi \ceastl problema cu o alta cerinf pe care o formulatt voi. Rezolvati cerinja pe cate at propus-0 eit Foratd ce 1mset [ tt oe TS OTE BERT TOI aandg (p 20m (@ (6 : eeniap apiong asoaonu woivaify'¢ - ® rworprony(p ——_usonsod (0 | way (@ agp (0 Trev9(q yuma s1op0 2083 aoe ‘sundigs vin tinsoa paaiias 9 ppoosen mis yoas0o pmyasundeys aunorgundsesoo ouoyy sloBoyy 4 a 2, sa1s000 jeihuunde wave auosesf nguad puporpus “opjosn ajo wiounfap pxop ping a ound g . 6 gyuas ow ps0 erpes aun ase wd aeone pow an Hse] 120400 o4f ps osoece ony jfiso“aavorpuan alfa aip oun ayadods prada | aandy ¥ TEMES TTT] dor Semmes || on a acts aps up aod no wuosed og 1] ccs ag, | Tr : | a | 9 | doe SS STAT WS PSST RTS 2 1 fs yeowo9 ape uueniuep ep ieunuiaep aso jausfoardney(oiuD8s91400) ‘oydad f szoungye w 843 dy #xoAo9iqonu9] no yeeoeeas 28 wloaoo ae our are @ asouug}2¢ sojaooygo souifeuy ‘danjaunsdiyIajaigoo nave UP aneg8201 mG ‘oipuy no, pzeiso:09 os 16 foumay volumus yavouoy 06 auteur) doyul Wopedujsed nogedaissujousp ndwoxe- | y TRHP9 wy aeadgse ona aod (qeesoue) dome yoo | | Be aul ‘quar od yavousi03 of sojajoango nouySeur (fmwsou) donoae | EEE ree SEE eee ELEC Eee Ct | domnins. ‘oes ‘donoute RUVLON IS UV ATOTRL Id WaUVE ‘ayuseuinua doe HI ‘yeu sai 1 mpuasrdasoonnes ~ (gjeep0s) gusoyve ein plus ap nydaso = ADT = OF 00S = 70H)fesutului muscular d) maduvel osoase a roprezentey! de orgentsmeler ©) maofage ad saprofte 1. Hlumerusul este un os ce apafine scheletulal mail pata de deviere Leydig seertd spertaatozoizi, iponcte ete de iransfice,evientoah przauis pe plasma sangvini acest ygete se deplaseasl In organises prints elect ‘odeoscbire fre vene cave giv traseal unci eritrocit care pleact din inim, din ventriculul drept a sang, precizand: vasele de singe prin care plriseste ventriculul drop, un orgen al | ge acest ertroci, vasele de sBnge prin cares Intonrce Ia inimk si came ‘ou care vor Comunica acest vase. ‘afirmatve) dine care nex: roferitoare la urmatoarele confin Se va constru ede un etn din fecare conyinut, v6 © Inacestscop, jocalizarea acestora fn reporé cu ineral se notivni speeifice acestei tem oral acestora, un text coerent, format din rel-pattu faze, folosind corect gi tn Const corelajie notiunile enumerate BAREM DE REZOLVARE $! NOTARE SUBIECT? TEM. “Kf exenapin de vojiani: nucleostds, nucleoude 4p 8 30p 6p [2A i eydig sar festostoronal a 30p nucleotide; ed caractristied ura Te nucleotide cu alenina ide cu guanina gi citozins ide cu guenina 2060 :2 = 1030 nucleotide va avea ARNm_ ARNa: va avea 1030 de molecule deribozi "Numi alte doug tipuri de ARN. ARN mesager, ARN de tansfer; “ACH, gilaie ese =Donatori pat avea grupele de sénzerA (i) sau 0); exempl de coring Precizati grupele de singe a persoanelor ce poste primi singo de Is 0 persoand cu grups de singe A (II). Gropele de singe a persoanelor ce pot primi singe de la © persoand cu grupa desinge A (It) este AB (WV): -Asemia.:e-ambele se deschid tn ati. “"Deosebire-venele cave transport singe cu dioxid de carbon, iar vente pulmonare stnge oxigenat “Traseul parcurs de ertrocit. ‘Ventricu! drept ~ artere pulmonare — pli = membrana alveolo-capiart = 7| eu ourzgus x6 putzoy wo yr.uopy suns (p oazad ap pop 1 toazgnop suns (> ‘9x98 Erop 390 AUNT BaD (Q we “aytouu aun ao1oa tio yexo09 399 un 1oysaoe soe m9 800 ooo i nasouna om Hmwy (9 ey nzRo U aus pop IS yzneD 0 LRN (Q “roppeo exter upanigyianoanonap egaen tnuopyus (p rjowsoy2 (> ezoani8(q———rpoeomue fe eu oyuo30} mma wpajtd Druaga 389 po PS ised ausiooou wud quosys ag 7p sound 9 % anaes oreo yp jun un ayo neue wa 29§ 8 yoatoo pussojop‘ozoy mae oan Mezawune ‘doos yse08 wu ,aubouiadns syouoridonas ajuleuoyn gzeazyoun (0 spninusueo 2[oxeoygaun 9 exvoy at se une un aoden (e rvatproua (® seeped nds po yaa usc void ezenns ap adeya yop 2120 ‘vojoujasoud viaiuys ap pimuszouds ops pap: svsund py ‘uacen apuspioce (e tyossuaa YF 220d Ba) *y ainqy (P sotuoy rmmpod (9 auozinneg jot sysand or iHenjozoy 108 Hojnusay 0 amo od giuuso eye o n> pwaigoud pseece fh (@ mound | eiDULIGO NAY 9p f2u=390 ewows|duioo zoFHsOU NYY 9p ‘pabjuowajdiuoo Kay 9p wuenéo od 2p so}oprto=|anu NounysseaN8 ‘uauoduos so um aggo przoradt ayy iON umpdau auoratf mated my ‘ymndoo yrinzjayes ayo ayuauediuor pop 220 epand 9 Wav 29 929}01 mp puo.9 0 mesa appooponn ap pose nevoyp yp OS way {es aasgns ond kayas mony a spoasos ayf os viseaco amy pfs ‘otsonguuen opouayso up aan aids payday “ovoid ie a> sowed y 2 wuigg © axa ad guse0 wate o no puaIgaud eIsEEoE TAT 2 ROUTYD wy lzochuoo 18 exe fy ez cam sy ‘usar fe 10 oop weeoznoupry poseasoued andy -woueu oj ward way 18 prio (AUOpHUe weepR¥9p Foes aem|y vier go pugosouny (g | | weeny -epudado8ljo w| gopd sjsuraiosd zwszyocply aomrtoajasd sjauzzug su seas ap Senpul o0 pop fuenang (© || anwassoed ans manos 4 tn »asousof op nssooig | wenaraonny zed eeoago ssaucd et erie ay 7 rl inioaaas ‘ons ‘seasoned ‘oun ‘aawafINU a[s]Enwad LT Op alaritep}ooe yUNs FAOUOS xenjod. ef aysoSip uy Ls a supp deynzar ‘jd alz TOD Uilauuafo rpbiod pooufppoua 18 of nea ated : » Boi 80 eons 9a lojoneda paver i 4 24108 “ecpaapa a150 vylousufo > Hop "Siane Uy 9azuES 0g, Sera gn one? 2 Meus wo nse roa 2x20 : > mh‘SU cavRuls, Scheletal Tenn BARES DB REZOLVARE $1 NOTARE i [ | I ‘SUBIECTT | ie —] | Ap. $e urmiltoare, astfel tacit aconsta st fle corectit. ie co sealer c ee eee eee | « Alegeft litera corespunaitoare rispunsul rispuns. so de poluate sonord sunt sjomtele puternice. erimale by nazale o}temporale 4) zigomatice 2. Prezenfa bacterilor ta nivel vecitt rinare deteratnst: ite by) cistite )otita )nefiita oer i doul eomponente structurale comune ADN gi ARN. 2) cavitates bucal stoma Componentele stucturale comune ADN si ARN sunt bazele szotate si ‘Aria aude 4) temporal parietal Maturares ARNev la Gucaroie, consti fn nilor (Seevente ce se desfigoari ta prezenta ligazelor. ef - Crom jariotelor are doul stiri funcfonale: eucr heterocromatins ~'sfaiuiile gonetice sunt, tilizate pentru conceperea embrionul fers corpulul Tungime a oaselor se reeizeaai eu 3h | | Cresterea im grosime se face conjunctivo-vascular stuat ba Cauzl traamatisme specifice acestei teme: omoy | cubits, carpiene. ‘Scheletal membrului superior este format din ce Centura scapular este format8 din omorssefoung ep tea *T ‘suns, ap guopos pinSiys 0 gioeu00 216 D209 juynsuundsps 2000) syound oF stanton 0 a1y9 aavcayf nujuod poo4puy (8 ppouseradasoosso0 op psuposd pronusoy pop fs ‘agua 9 se oe ud entezsada 59 yeuen0 v azoapHD oy "198109 ay BS mp8w220 9p iso “evozecan abou tap odogy eying ita ayauad p 7 (SUNT GET TS og 20 jms, TaovaaIORRY aioeyy SORT [ERAT seyroseroypins 16 sopendsar feu fea TED ox len (13866 Di Pai eM MEAT] 7 % Py Ed 4 1uoa tumfou ep nyduoxa- | SUVLON IS aAVATOTHY Ta Wave raiaumus soy uas009 x99 un “e19}s298 [muOy 1 #8 wa100 pupsoyoy ‘oze3y nsgederan wp 1s208 uy teweAND 2p ojtuoyus asnpuoo wns ase ‘jd ap axarosop syound 9 ‘anuyfaoo aasoey wip funua un atga ynnsuo9 wa 2s, ‘otBojolg waxenjog (@ ‘sj Yunus un yf yexpAope tnt um ares anunp (ene vwounvojdxeesdns omy oe aso uid ‘zd 2foutzstso09 9 _euniuns plenisgon aiyvads aeluayfy 9p annscued juns 250 susuad py arsuO gE ‘ay syeanea aoqesunsoa sd plopzoa deajozay ToA plmuioy 0 2109 od ‘ynauajoud wisi oxe9 ap2. Se reabsorb past? le nbvel rent ')ionli de ctor ) vitaminele «joni de soaiu este stata des FSH byLH TSH )nanurala tnascutt rag mesager aré toe faz jasc) prin asamblarea intronilor ¢) sunt trap ef core hgh be dreptlefeleovespntioreaftenstie nervogi gi nervi 30 a) Precizati o asemainare gi o deosebire tse cele doud provese prin care achimburle gazoase respirator cans volume ers von do 500 la a i $0% din valoarea debitul + capaci ‘ori mal mare ca vol ‘cure. 4) nanural dobindita te urmitoare. Dact aprecias of aftrmafia esie afevtrat, sort te vatoare afrnfiel, litera A. Dactt oprectagl ed eflrmatia este fetid, Iiera F $f modifieap parfial aftraya. 18 puncte fictologice ale arganlsmutil uma necesil un permanent eonsumn de energle se realizes ui ver fn care yolumul reziduel este detrei 5 aceasta problems cu 0 alt cerinl pe care o formolafi voi; rezolvai ceinis pe 12 puncte © molecult de ADN precintd pe calens 3-5" urmitoarea secvenfa de ructeotie GGACTICCATAG. ‘complementar b) Seeventa de nucleotide 5 7 ©) Completa aceesté problema cu o alt ceri pe care o formulati voi. Rezoh are sti propus-o. izeazA folosind ex model ca 1 Ereitopatologta ansandt consensneazh mladite ereditere. et 3 situati tm care esto siun enuny fs in acest sop, inforrati refertoare la urmAtoarele continutr © = Clonarea teropeuticd; © = Complementul cromozoatial uman. © Seva constr cate un enunt din flecare conginut 2 Miscarea este realtzatt de sistemllocoreter, 4) Numi centura care articuleaza membrele inferioare ta truneh ©) Nuri pul de consaci muscle implica ty realowea migctilr, indice} dows ale acestora 16 puncte rorelatie nofunile enumerate. BAREM DE REZOLVARE §! NOTARE SUBIECTT aay -LTteM. ~ exemplu de nofiuni: estrogeni, progesteron. ~exempiu de no Aldosteron-crestoreareabsorbtieiapei ta nivel renal Cortizoluldetermin’ hiperglicemi EF [se fa |» sueetal Tear = 2A (3. Fron eso mos nepeeche a nem Asentsare ~ambele procese se ralzeaz® prin crea unel dereiie @ preshne intr anal amore orl alveolar = Deosebie «Ir condi: normale rspea ext un proces acti, ir expiaja an proces psy ia ti aor (5000%it) { CV. =V.C# VLR + VER, 5000 $00 +2500 #V.E.R, VER = 2000 mil Etapa pulmonard, etapa sangving, etapa ticular, 2 | CCTGAAGGTATC. b | -CCUGAAGGUAUC € | -exemplo de eering&: Indica numarul codontlor din molecule de! ARN mesager sintetizat, 185at 7800) ajoams up yds 9 pewouornorde os (q give eyBroUD ee o93e0oy (0 juin da sp apuuaisssong nmdosnoyeues (p reson jinn penBuss 0 yjoro> aisq 700K arsdud py aT OE wines jysmana japon oavoayf neruod poogpuy p 2pougaqsor sousoj00 apn pun8o4 puop ghsenyy snd 9 a : ‘snd 129 pleajoxoy “or sjnatoy 0 atvo ad yluios we o n> yussjgoud pisvane bs 9 ap piunsip 0 uj coms ¥ oun eh re-sa88 2a siusan anon on aug ato od spe seas poy ez ve ToT ~ ao (pd) meg “Ae 18-0 a) wetosed oapsogaesYogesey58 caren ng magus netios e-tsSd Brena te I oi 9p 9 ‘oyedns mmjnaquiotn surjrede soy1019 “TnozorsIay ap sqoard Ee fo 18 mmozoyne op yysased pp epuudna wes jeRWOrMOID jOLaIUD;eH0D i J ‘pamipaapa pursap ps oisveoy wo mayuad | OsUPyRed gg anf sod apa 8. wtoyYojbeafnsavrdsns fo re _ [sssworery sntea samsopan nid wearin ai wurden rem | © suf ys vox yo pojvoudo pov ayy taonuafysavorpzundso409 [2h THRDHOGHL ap WP HN RD 9 j Uninc asrapa ie oe peed pene ota ae m9 wy stm amo x ao on pe Pest amp i | a #8 rowgy a] san : ' in orca m9 i aman 9 (9 enpes dong no yan oi aqua ode yo waung m9 wom rennet || “Y : aonpoad a8 vens2E ' é soqaynyao Bary UE WISTOD eouezyped | 4 ” ee : TweasSOraY |e iupousna snpasyoewuoa ne (p sameu uy unuods sede 5 FATS HATS MEWS NW op WOSTONLGlo veallzati de ARN mesager, cate coplead informajia de pe 6 eaten de ADN, proces realizat cu ajutorul enzimei ARN-polimerazs, Trars! pprocesul prin care, informatia genetica din ARNm este decodificata pried transforma intro secventa de amipoacizi tn motecula proteies, Cus Inijierea sintezei protelce, elongeres catenei proteice, sistares sate BARGM DE REZOLVARE $1 NOTARE ido pro‘ece. In procesl de trait lntervin enaimele amino pepllepoimeraza / “eset. 32 | supmcruns aT vere a ; Joan» 5 verzebre Completest spatite tibere dis eftrasajta wr ‘Trunehial este un segmental corpulul uman find forma te Zaye 36 B Nutt! dowd tpur de plasaalde gt hedleay c (5 Megett Hearn corespunsdtoare rlspunsulul eorect, Este corectt 0 slagurté mara rispus. iSrapatine membrulul inferior, at ior este roprezzntat de 0 miolecall nara: aabele sunt glande mixte. de ovare sunt ovule 1: Inte in aloBtuiven cartel tora jar cel socrelati de 29} femurul by fibala| oul 4) tibia 1 | 4 |__| eestioule sunt spermatozot by Baza azozatt puns = 46—12= 24 anis «) prezentd doar in ADN 24 x 365 = 8760 zile "760 : 28 = 327 ovule maturate tn 24 ant “faze menstrual, faza proliferativd, fava seeretoie z Esrogen, pogesteon nnn ete ¢ ~ Tentile biconcave (diverge © 4, Diabetul insipld este consecinga hiposeerej ak a) insulin& ‘b) somatotrop: ¢) aldosteron: ralop. “5. Bete 0 enexil a sistennului reproducttor femlsin: © ajplanda mamart—b)ovarul—c)prostata—_ veziculaserinal Imaginea obi “TSH (tirotopina), hipoiza, este loca Hiperelicemis este determinati de hiposezretia de Insulin, ahaa ceca co conduce | | D Citi, ex at resid cifrel cores: serieti tn draptu! cifrel corespunatioare aftrnati entra ca aceustas& devin wdevirati. we | [eT aiposecr 30 Ciedcie suprarenale sunt formate Is excerior din medulosuprarencl§ i "ARN mesager-copiazi Informalia de pe o cate 'ARN de transfer Aransportt erainoasizi la locul molecula de ARN sunt plomeculars are loc Ta rejie de hormon somatot sistemicd teepe din venti ult, determina acromegalia, rept ice acestel teme: transcripts, translatia, ARN= Jlongarea catenei proteicrsistares a. Transcript 189 1485 Go| 9 EGO USHA HAS op west roUs]s ri w WHFOSS ny TOT Uy TRIB waeg Wf MATS ies WAOMATT - TA(IPRU ify BoAw Ba SepSUR UTA IMIG 3paFupy pense ud wean 2p uu me BuRS Fn eto scoop nidusxo | 2 | g EF FaRSSTMUy | T Zz = Tue tunsoopetot ejj99 up suoesid yuotomox’ 9p 0% ‘Mop Ae | 1 sorwatos snow usaid 2 6 = 8 cL suonn ‘squeny oujroad g auluoo wosooppns un Bo pus ~ ‘ajtope ne aBROOIINU Z1= 2 Fe sre aseoheapan ve obec os a pa y 1 appawiose erop a1p Howes suns pwozoRNorD op ‘Sagas (nitsayuen tip Sdoour Pui to dor nw eowNEAIA g q Tor ws! pv} ae] ee 2. 61 we unui 29 2[sua® ausep ‘Ceopoiqnee 2 ehusiszar 1 ‘oneusd vareurquiona: 4 yaa ye youn ayeiysuoy tod ots sued ous (0699) 4 fesowed =| a ay -sifed ‘conto umiiou ep midwoxa- |v Wall L /aogians PVION IS TUVATOZTY 2a WHEE “yotouunns ounyou otiyai0s oyun gor ez}001g (9 ‘tiqaosqe‘es0dip zopumou Ayyag (e “ean purty ao gn yn ae, ‘und 9 sey tumua un 16 yeagaope funua un 91% anu (Oa “aured uy away qo axedou ap 28038 “ead He90" (@ 1401188 mp yrwuanf as wafodsy opis arsund pe 1 ‘qdou ua (ED @ aBups op adel aa jrsoguag vo pin un 18 gojound aypojana 0 ap peafus ngs julos my ‘growoeysiy 9959 ajownf deo waratuy gound zp a ‘ovsndosd te ‘4 ad elujszo Hoajozaxton eprugy 0 a1e> ad gutioa gue © no yuuojgoad wse2oe wenaidusog (2 sfusue oj yitezaid pmzewsors 9p my wp jwosoafanu ap jasmin ano /89~‘Testul nr. 33, c Alegefl litera eorespunaitoare rispu ‘spuns. corcct, Este corectt o singurd vari erlirocte produce: ic) hemoragie @ anemic 2. Devtereu lateral a cotoansei vertebrate provoacl: ‘) cifozs b)scoliozs ——c) entarsb ) lordoza ©) stemocleidomastoidieni 4) dingath opla: 1} caracterizsazt ochiul emettop c)este produst de deformarea comeet ») determink deptirtarea obiectului de och 6) se corecteaad cu lentile biconcave eB reacqia de wctivare @ arabnionctciior [a translatie este: ') peptid-polimeraze in cariajele de crestere diafizo- ‘comendate de scoasja cerebr da unui adolescent care joac8 ftbat este de 100 bet minut. ‘cardiac al adolescentuiui, ind 8 valoarea 4: de sings; ppulsul arterial gi indicat o m ‘un boron gare influentenza tensiunea arr 1 6 puncte ut sd ta are. 10 punete de 10 puncte rod aprecief) 0 uflrmatia este adevtrat, serie tt i aflemagia este fale, aftria 18 poncie este de all pe care o formulati vol rezolvat 1 pe W2pancte 100 de nuscleotide i 12 iutront este jomind deta 0 seeventa de nucleotide 8 ADN- Compl ses problom uo at ceil pe ct formula vet. Rasta cen re afi propus-o. : : ud 30 puns 14 puncte omsents now al genettll wis in genic. dou’ ctracteristict ale celulelor stem, care au concus le folosirea for in clonavea ative) dintre care un enunt adevirat gi un enunt fle 16 puncte fn realizares reffexului popiar view fn acest sop, enumera specifice acestel teme. : : ral acer, text ceteny, format in ela raze, fling soec pn + Palsul arterial este rezultatul undei dete 1set ;: euaresdns sjopun aye aeuotoury ejauoz yssunug (e ryanusyumSz0 » aiayyings 9p (ess wasougbuata naguod 2poyuase ns ajouaaids oping ajound pe i TTL TAS, ESTATE ‘o-sndaid ease ‘ad wluyseo Hsajozay Yon maog 0 2149 ad yuna Ie 0 ‘armoogeJopun/# wanzze3 7 “yesvompaun igus Doquopia pin8 ap prrysouBoyp aatoygeys mysocv 109 Bojousopua paoypans my ppupasd 98 apa ua syound Zt a 7 c-sndoud se a109 ‘2d ehutso yfearozor toa poymuoy 0 aseo ad quysea yye 0 no yUALQoLE wisadR HmAIeUIOD (0 seis} jsgap = ‘toueosted » gana vareedeo - ‘sae op jm 0081 9p igo enpyzasy njon wo puns ara A} Panwzar 2p Joyeux iru ~ ferro" 000g {9p 28 ap uinjoa un ae 2p [Ws ODS AP (O°A) IWaIND jmuINjOA awd aonpoUl UUBOSIAd ais) ulesidsus jour euun uy 9p ju: 9009 ap o360 fous foun ¥ e BIO} EINUOUind waImIoedeD (@ “dotsane aye jansttaoeiv9 gnop 8 soyeudsou smjmuiysys» oog o HUT (2 ‘rarpuys op jus vocorauann naniod sip woo 0 980 pus} ap aojreusou woanjzrds> around gt y Bau BF a 14 23198 yoouosapeausa elon to pseudo pana “acvone2 around 9} 1yjaaqo BAUDG o28(p id gzeq eo auluos (q youve tfuapiae 0s ¥(# oss ENN 'S 1p Fipuegop yjemneu (9 gagsed greoyrie (q pane geste 2189 phonuegw juoura8 no 200u) 3904 wgad vojojeuntay rnasguy premeu (p sojdea one v premotexe axeyoazap (p onpa1 yor azsjoazap (@ onpon pos sujoxaap ynigd earepr (@ gad poerpopsosva 9s ayudouony Ruoyo yu (p yuUeRs 8 wurzons (o pun YS eUUapR (q _RU;OHD}S yUMDPD Ce sroBosaiy ap asniyS0) oad yous yeuunpousgy i : FE “sgeoojouan(p, amuownd.ajeuen (9 ” umuomnd w i: ‘iq potsodsuna 2153, (4 ap preotune panBiys © pyvea0d ays 730209 |npnsundses sanojyzudsa409 spacd oF saps sjopafe owonf nsyuad ooypey i yopoo.os vasuyjav> iqp 2108s0 ‘und 9 uustussour wad nyosa0y8 v b syound p pes ms, ssyunsow ud yevozyiuss 23 Joz0ar “pisasoa oyf ps msveon syou jaf ‘aavorpecin ysoueiyfo uyp suagn aijivds yosapdire) : y enor eau (& nap aqanuOR Mp BppBuNs “L sundsps iony B2aiy 2 piop iT 7 airs [EST ong 8 eareuyut a) 38 ado InjoH. ‘ausyjowe sonposd jmivoom! “panoun[uo ‘ead isu vaiayjoedo ‘woesnieo ‘ower [2s292 204} 7 UaDOMOA JUNRAOGOAYED DIBOAOI \§ gioeduoo as mney eppea PAE co nidnd minsut ye pena osu groenUoD 26 Borteynd pus "FITOOU Wauapan naied BvaUOTTEG owen 16 gusnp wavopen nod YnUD9 no 2y pues 9p Tay fou UIP = | upojou soun wazeianiap ninuad uysofay YporeU o siS9 gonadeioy ¥aseUOj A ‘srmpaia oq no apni ayes uy ne ouB9 sojeusoéied ayeoypuy yuns 2909008 aianTiyS oe 2} jo DSTO TUTHFTAIS Wied HINDU as w 9p B16 Sree ne Ns sn dn exo soy We agede> alta POU af4s9 10 WS 2] - Seana sae Pe ST SUS a indoos uy ‘soouin ofepnie® uy au ap pusjswen up wsuoD - Fo|uoR eicee- ad aN WUT aUHTUOS _nya wy 9p otee9 oon fou 0 OSTEO NAY 7 baie ‘myean 298es0uT NW 2 sume sf ormanid Beet UY oP HR a 85007 : jue 9p Zonoavo=, ‘qapseouis ymspou yuns soyonpuosonxs mins 2)x0u0N0 “one pow sonsnpuodoyxd ynuos's aoquauod0o vem THGY) spAIIpAwe UOMLIOH|~ ‘050 upd on ad asso foun vareurtiduios wud anej as nso sswoinagyy Suis IOINOHAUOA wip IORURS B wASUG ANIMAS e oxENA ve‘eu glutoral acestora, un text cosrent, nism. re un ensm adeviratgitun ena fats flecare coaginut, 16 puncte ile a estutelor. ase format din trei-pate faze, folosind corect gin BAREM DE REZOLVARE Sf NOTARE, ITEM. Taetlv, pais TF ADoser Ta proces de wep a ‘oinpelar ates SF Anexite ese 6 nflamalie a ovareior [= Geps-febrS, dureti muscular 3p CPT V.C+VIRWER+YR VER=OPT-(V.C+VIR+VR) VIER = 6000-4000 = 2000 mi aer CPT = CN #V.R; CV CP.T- VR; C.V =6000-1500= 4500 ml aeF sor= freeventa respirator x volumul eurent (V.C) eemind eresterea reabsorojiel apel si sodiulul gf reytees potas gi hidrogen, “uprarenala produce ca harmon, adrenaline gi noradrenalinn “Adenchipofizareprezintstobul posterior al hipof ‘Caneerul este teansmis clonal deoarece el pomeste de a.o singurd celuls 196 ‘wionmald ears ve divide ar oe je fils ale acestola sunt enormale gi ele. ‘Tumori maligne, tumor benigne, niiaile minaaledearnnk cance de pile ‘oxidul de flet, nichelul, petrolul determina cancer sonar. Furl de figard determind cancer I nivell sistemelor:respiatr, exeretor. : srmdtoare, asfel Inet aceasta SB fle corecti. pp cere se nfésoara un segmer 6 pa : 10 pun i corect, Este corecit 0 singurl variant de 1 spans. ) pasiv tn singe in vezicule de pinocitozs 2 Feeundapie are toe ta nbvet uerin b)ovarulul «)trompeiuterine —€)vaginului 3 Sinteza protelnetor: 32) are ce prima etapa 6) serealizenz’ dup moc ») este initats de ADN-polimeraze 4) se finalizeaza th citoplasma ll semiconservativ ‘4 Pigoentul fotosen eu conuri pigmentare ult lodopslnis este loeazat 's celle eu bastonage <) neuron bipolari ‘engl deepal ele! corespunctoare eat, era Fl malic! pal afi Pentre ca aceasta st devind adevitrata. i [ a che al viseeroeraniul tmoidul este un 0s heest sr TREY aaRoRINIsE- VeRO =| ay ie Te Snay‘sowoisiy= |v 5p wemp) aejejoo‘oujsusniodiy “uase ‘asequoy woInp arejngmiod ajasea ump 20m a1sonsojqjsu sjaluoysgns 9100 ‘uasmngma wpasoes any ‘anejagratied aBups op ajosea uy ssyyezn nqrt mp oan growed || oz ‘euLN Up ojjn sjaiunssgns aiv> uid gnsancuel asa wiejnqy BqiOsqeey 221905050, L ‘8 atooaud joquiy cawumuissy | 9 ‘Bion say |e ray wiquosqy en vorewod | 9 “eT Agno 3 BOG T "aN no umutoo soqepiodsues, un no OBugs uy AYO” aqzeosge 28 wzoNN|3 - egos0a | |" ‘98uys Uf uaiosge uns ojsqure oxeuwesy | 4 aa(sed aursjuwaow ‘aoe ouSTuISOAT | © "un samo > air donoyewos jnuou0H a ‘punuand ef wurzono na. BUI no apjoaton BuoRUTT TT SPH viop Uap imuea se srouad Troan cossndoud ie a120 ‘i elujsoo penjozey Ton peynusiny © a1zo ad gluioe U0 M2 guIs|goad giseaoe yfeojduioD (2 “y0q faso9e 22 ours fan (g Hk ound 27 ‘iso ad wluniso phenjozexton oynuagy 0 a1e9 ad gusto ge 0 9 yauo}goxd wise2O !NaY 2P 217921 Jpuyeo glesu elusAaas yetdoo w 20 sllesoUn ROUY vIn moajou usp ve. RECAST W APANUGT FO MS NOON AT T Tor ‘syopsuawa 6 aoqannoad vy argon? oeuofiy voauooys wy jax nw popapone a ay Pe 2, af 9 ound BL TESTS q emous a whRID-| eo Tune oer Sadebaliietsin: a30 puneto) 74 pancte ccaracterelorereditere, eosrbirea strsturalé dintre ARN m precursor i ARN m ratur. van exemplu cate perechi de baze azolate confer mai putin stablitate @) cops sural &) sarcoma 'b)coaste flotante 9) coastele adevirate rebrele toracale ‘) cenzura pelvien’ 10 puncte este adevtr Hoare afirmefi corespunsittoare jevind adevtratt BAREM DE REZOLVARE $1 NOTARE ea, SaBECTT | tno sunt eonsumtri de ordinu eo a eco Lap B “Meningita- fotofobie (frica de - f, | Semnpavo ane Lee = i 7 33 ‘Un barbat necesito transfuzic cu 200 ml de singe 30p | 1p lic este de 80 ml, ier frecventa cardiacd este de 80 contracfil pe mis jo ic la acest barbat for = pul de Rh pe care fl poate aves sfingele transfuzet; 7 seen a eee en yoeae ofr viral xa pee afi propus-o. Ab Se eT oc, AM ID BCT: 2 q 201oe to ‘ppads pasonia lee a 2409 wpe agony osunta opuiparSi 9 absunf os Belrpasdey yoos ug pyoe ypSie aenoonf map syound 9 op 999 anti enjmede wy euprstuy spojei0es gluoioyep ap dp 20 18 jouuoy 20 "Yu0I3I99° MINAS 39 (q ‘gyrog axeoay najuad woyduus un ae sapssnoipaien gigas pidista oquip op Jopp}09 40 ‘oie wane ap pias ain tai) Ru nuuod nds m4 rseueH 2F Hop og oysund Zp ‘a1e9 ad eupto tenjozaston emai 9nd to sm gad ee ud youana ys o8ups ap ig. Bo anuod ‘oeipuao junsindas » poesuata am pues op jenuos wooAo} uy ‘ jou are ondo ymmosedy ‘nmuyjfoeauos gg op ylusrsay o axe ysomsu0D ep 1 ‘aSups ap asoa 18 grup a 200 9488 JormmsuD yUaIS syound gy ¥. EEA TS 7 Z| dos fepre anys oo twee pode sate spon me onpouinefemoney| a | 7 "jets ound Waid pal any ae IARI se wo eauapaa naued e sWrospsapo pujaap ps zisves0 v2 napa ie 7 Lod ioovipow 18. axon) Yukon savenrmdssta> jyja pmaogp uy piss | | _NQY €P PPsIoU YRS thr ‘ped 20 apoufo 09 japeido youg “Y oayn ‘tabouunfo rsovsrtandiote pasha i ny das ‘piospsapn ajs9 myounsyfo po iivooadn poug savospuusn syysmuuafy opuap + sivend or a3punegezovow snyauoy8 (2 een oe " 7 susie anno (p auoypjadyraueo (2 aexqsi9n saunej00(q_aaendeos yas FaLDopHS [eSTTT ‘2uglado oveo rs0'F myyuowoy paamesodw-epiowrt | a @ usd wasps (p nosaro a Zep (pinnae gl ud pg asoouno a6 emyfodyy pasion etsy oso (P Jo}ow asPOKroU 2Iqyi = 3 B rare fants racephle 5 fale ~ consumazea sna tbe ot iocrvgboe sae =-4pus me 2 1 'b | - la cuplurile care nu pot cone ‘oul ecossteme tevesreantropzate a Te as matings 3 rectet! dou eat de supacxplostare a resurselor biologic si ehte un efect al aceon z iemelor natal. ¢) Aleatuifi un minieseu fiat »Deteriorarea media ‘ooged™. In acest scop,enumeraigase noun speci 1. Constuiti, auto +3, un tex coerent, format A q coreate otiuil ate a DAREM DE REZOLVARE §{NOTARE | SUBLET? G : TEM. Ei A} eienapi de natiunir muacoasel bubae, bectei an 7 4 [4 Mp fa te edders cant pert 6p realizarea inspiratici: 7 \Detertorarea medlutul prin poluare ficed, chionled #7 ( Tintervin nealizarea expistie sop FE 3b te aa lop DOLE Gonadele meseiline sun testeulele rp BA oF ARN de Transfer wanspork minoasta la ooul satel proveles voces =a eT fee Dt nda sino A 175 mal x 80 contractii/ minut = 6 | singe/minat 69 secunde eek 60) $= 60 seounde ‘Testa ne 38 SUBIECTUL c ‘@ esemanare i 0 deosebire intre artera ‘aorta §i artera pulmonara. } sor tf spate libee ls afrsais uri: Deosebite:artera aon sf are originea in vent eters | | Aroul reflex este format din nu cantal nerves $i puliaoner fav ip B 20s& 202 Poet ‘Sor w os = WIA UIA +YIA+OA = AT syasozat ap resist jajnuanjoa wad e auueT waRuEpE mI] LF i -NUV [8 HIMeNaTY eunuos 2yeimponis eyuouediiog op ojduioxa yaOC, foe nDNA #8 min NY aunwoD ejeunionats zuouodulon grap HiouIAUR | 2 7 "DVLVOLIO sBIBuDUTTIOS NAW 9p FIBTES = “OLY.LO¥09 :teideo Nay 9p euawe>- | q “Shauooriowigne a1 eis yunjsusuup axe aoasz09p 2 vdn# ul ymzoul asa x ynwiszoKO%D | & Tafawo dounpse que inagde ne oezCoRUL aRURISSOST TC] "ARSE SPOGIE URS «| a] e silor=3 jsS003T W aOTRISDS BBIEDy OUT ~ OTRRT = ‘aTBUI 20]epUBB vaseNoxzap — uaa 1 8 sto pursojoy‘oze4y namd-ran wip reali uaz909 2¢0 ose8 pasousnua ‘doos wane uy mugijryse mowed joosdoooy yeingauy nosoquiu Un inMEDTY ©. | eztoaad 16 nun aie ansow9s ynop eusinng (© : : po jiatvos uy weeny pnpous mp fh wash? | pa ep seosaices ousefn wnanfansy sim axon austen eee siouad gy ‘muyuos aneoay upp funua um ay inust0o BA 9s wboaaguos ap tnd ~ jasmin pmusisig ojos00 » susox8 up 18 auuyBumy my vo1248049 ~ soso puaysige jegnuyiuod ajazeoyguum e| aoayas neu n pSseaRAape june un 9729 aR (aaqyeunys) Lnduinee ROD ‘alarequiod 9p nes a1aAaid ap pou un ume aw Hoaye veaiunuop ipuyzioaid ‘ojewooosaynusssts # aunsfoape o HrziaxsBiED (2 “ynjndeo inymyojoqps utizede 9 e8e0 prop nun ( ‘eosouroooy prymuzists 210 a)uaKodiues guop 90 posousuey sopousavo] yrsuayss p puaryue; ap89 Dasnaiy}h sysund pr i BRINTEE TSA "psoqog yas tun 2 wene0 0 ‘vsndard pe oe | 109 0 set who searozay 494 Hernunoy 0 eins ad gluso we 0 nag W)2p muajqosd Pd “wacioy omppas yucnjos sloproyng ‘osm. ji serorpuse phyiqoistpsusta 9p song pros mp gos wuredes 1 000 7 2P 2180 Yiohiof aylosrdea omuinad jupragye tap rougiuye 400 2p 1 1a 008 ap 388 BuD.n9 impnuangoa wasvorad ‘ee OOO & ap 389 Mapa jai @ yu mop foods> sound zy a 19} 9 amm9 ad gusoo we oo guo|qoud piseane yora}dUe,> (> INOW aunatoo ojeunjonsss aiuaueditos gnop tesowune 0 Iofuenses prewuauiajdluos Nay ap BuateD ‘ryejdoo aso v a109 Naty 9p wuere9 ad 9p sojeplnonjonus weumsasons OAYNDVOO "NYY 20 gInaajow o nauDd aplioajara 2p oun|sooans walsonguLm wp 96 {4 Tew Inyauousd w 3 eds wy X InulezodteLs vovexpe>t aa purus ons are ad hung iaayozastion ayound gt “unjuods mipde ne ayozydosue ejawesntso9g “¢ ‘Asad s200ud un aise wes unpseooja iLgxejox Rsojep sonposd as reap vans “viospsapa nutsap 9s visnao9 99 nosed spousal opnd pooafpow y8 ain Yploiunfo svvonfeundsiass uf yasdosp ut ors ‘eof a1sa oyfruifo po duysosdo goog y miany ‘ollouuyfo asvorprundsosos rasp puydep a ilteos ‘paspiap ase olnuayfo yo feysacdo wong "sunonpuaan ayyinuaat‘eluozo mo "inND sound oF a ape wun (9 oumaiog eynadeo y age 28 (p round eupm op wuss ayyzodiuos are (q peoren (p frvsrain (9 2jaRuyse; (@ niryosa ce - nse8ip prpawoisys oujacdy myn (p aque (0 psedvoo(q anda (e PAROS Mp apd aa0f ynsteas 2 ns (p tozoreuureds (9 sjamso(q ——atarmaa ce nuns suygnasins mopaucy T ‘suds 5p ayuopena panduys 0 wy22L09 sq so2409 pnyusuandsps avonraundsesa> vsey) HOEY 2 opued oF tsunti0 4 pos un aiyo “uowsoy sevceif naued “parxooud tonao ap jimndugas pxowsor op swagsBY = eatenlares volun rendu 2 VR VER x 50:100 YR= 1000 ml ser uel aoeesor al exp Ruptura musculars (eau: eforturi mas (© manifestare: durere Un mod de prevent 4 odin. Fegmortal de conducers, ‘vederes dur, pereeperea culorilor rage — vederea noctuma si crepusculart. ‘Recepiorll pentr echilisr”. iRee aceste! teme: crestele ampulare, aparatul ototkic, ,cenalele semicircular, uricul, sacul pentru echilbra sunt reprezentai de cresele ampulare sf aparatul (migetri Macula se afi fn ul puncte asifel trots aceasta sl fie cozect Completa Femerul apatine schetetull 5 ‘Nunift dou’ componente ate arttul reflex; prectent Inept c 10 puncte (Alege itera covespomnattoare rlspussishdl corect Evie corectt o stngurd variant de ‘spans. 208 1 telat repredintis ) tetanosul muscular 4) tonusal muscular ©) pectoralul 4) trapezul ‘) participa Ia procesul de transtajie D Clef, cu went, elor Incepe Tn cavitatea bu nei vertebrae tn regivnea toracal SUBIECTULal Ikea (30 puncte) A 7B puncte ‘Sinteza protelnelor este un proces controlat genetic. 2) Explicsti prooosul maturicii ARN-ului mesager, in timpul sitezei proteice [a euceriote, 0) Seven nloratnald de ARN corte 00 de ucleotide, iar 600 dlnte acestea i uracil, Sta at propus-. 8 12 puncte Dol paclenp! x grpe de stage ABP, Rh nega a nenoie de tans de sage a ive donatorl re gespa sug A (I | > grup sou din face grupeda Stab urarz oe — | ae Ta OP 00S T uItuO> NCW ap guDTeD 0 ‘NC'Y 9p Yua}ea o yzeIdo> WN Y ~ cons ats ‘conano ay opus utp usp peace pase id 8 pou ND “ose: yummaseea | 9 || vomxajes ad yavezyjoor as aivo ‘aysed seocid un ais vendxa | 4 sos pe oan od ' a jot fsa ep ' ‘oem es aia gern To cayup # if ramy esos ig suas wad oer rat om aye sold wo een) {a dow op suo emu eto : 7 Sir a a me ; dona) HOw $9001 1sa08 syjioads 1unsjou ase = - ie 7 Ssoasau pnyusd 16 1ordeoay e.uU|p BanyETo] GORI — EIUSIAZE Walz - ; a dopa emus seonoaurognen | doa “BuiqoRoursyoqses 9p FULIOJ ns “Buys suaadpet t UL JRAJOZIP -eBups wid Uoques ap minprxaIp 9B UodsueN ap pat soa niga soap HRT HUNTON 9p INS = Ui ‘nico LT Saians ‘suns oy wajozip a SUV.LON IS aUVATOTAY Ta WAVE | ous ‘p08 exoys0 2 ‘resound 9 i Hiaopu vay | © uyy8r2es09 pursoyy ‘ze ned mp yous ywate09 oyun eaows90e racine B ipenuounnd nployniog ® re ees sferouunue “doos S008 uy ups ud woqssa op inynppxorp. sound 9 dd wxdase agen Sonsc nuit apoyo 12 Rod 1! eco | “rjepaygo jouiny waxauarep seaza wruowzyeur ape aon grog |e : susan nmin testo sera Hews os 9=P joq wulugse ave Gp v wamBues edna no eae F ray i eapaop tu eo ap ou) ‘enop “Dv waynes edd mo raeqagg a8 augue 22 7 Ter ema per eee ore pend ise aeton solu mn 7 Cavan s ean z ds AN EO é | mei po ip srowodooos aytouofiy pusofsun aus axon as us sjoued pr < cf SVSURE OEY WE TL aa i oso "acl "gunuup 1 ealuape : ‘eo od elusa9 Heajozayy oh ojnutig 0 2180 od ginjao wye 0 n> lB] ap nuLo}qoud LIMPIAWOD ed top wo niquad yronmop suns 09 (9 an re suoSoupnySe 29 18 auinBues adn 20 (8 yeu ns aueo uaBospry sp aida tog ate ajopytoajanu anu ~ ‘000 £ 2P 259 Na 9p wreuareaig anu a8ups azouop s-ys od axe> oseb)La un adult tn structure woul rinichi eu 10 piramide Malpighi, se gasesc 1 000 000 de In 12 de ore print-un efron este de 0, ack fieeare ind de la an numr egal de nefioni gi plasma reprezint 60 % ‘Testa nr 40 ‘volurmul sangrin, st si fiecoteta fe tatea de sings care trece: toare, asifel ined ae ‘si este 0 BlandB cu secre. ih prin cei doi -a de plaid fttratt im 24 de ore de ©) Completa’ aceasta problems cu 0 alt&cerind pe care formulati voirezotva 6 pus sgestiy precteat, pentru flecare glavtt 1) Caracterizai o boatt a sist © un mod de prevenire sau de combatere. i iti doud enunjur (afimative) dintre care un enunt adevarat un enun} fats, Folositi, in | >, informarilreferitoae la urmstoarele confinutui: Efecte ale sthaularl simpattesdul te Efecte ale stislirit parastmpaticulu! la nlvebul sisterautel cardiovascular ‘Se va construlclte un enun din flecare coxtinut, 2 V6 panete Protelnele sunt substante nutritive care def rolur de nsaxioud important’ in organs. a) Enunerafi doud segmente ale tubulul digestiv in cere se realizeari digesta chimick a 4) venele pulmonare 4 ln inpat expat Sata neste tune planta! by toa rovine la dimenshnes de eps ‘cceni din plan seade ©) dlafragimul se contract a dout secreti digestive ce intorvin fa digestia chimica a proteinelor sia glandelor care le produ, 7 ©) Aledtuiti un minieses intitulat ,.Blostasexa proteluelor®. fn acest scop, fice acest tu sjutorulacestora, un text coeren, format din teispatr faze, folesind corect gin 1 eorespuncdtoare afirastel cle! corespuncitoare aficmaficl, tera F st modifica i aerate. rept elf 08 he ren le ai seman selmi el produ de SURES TEN Azdp : B=6p Tete osonrehe 4 GQOpunct) Wpunste i + fs i 5e {C—10p Ts Ls : ferelor realcench funcita de exivetie. a iene 2 D=10p LF imagines care se formeaz pe retin’ este risturaatl si mai mie deci rea glomerotar,reabsorbyie tubular. a2 aidse ‘poraf a0 mberuufo yo siojsssdo yoog “y viogy Yoqlounfe oxvonpeundssco> re4pa juidoup ini ‘tnsop9 is nyt pe poude pou enoan aoa pr ary sound oF a Inwosies(p rusopen (9 rusoursies (e 2130109 '§ (Be 16 @ imuaBounnide cp 118 y afeuafounnide (9 nySe iy ynuaBoup, sousod-oriue injeusauiayp vaseiotaya (p nwFayaip even (q ad waseaypu(e saoupoud 95 aouucou pylngds pide uy Bupxoup mIBisDe (0 ruypoxe arian 0 are (P aprons % Btu upon o 50 (p ‘oloetoy eaeniaz ur prERs caso (9 Supis nine (q —_aduup yee 2 pug 0 2Bainf pauodixo aa8ups ‘scowouyad apeues tide “T Bugis inynotnua (B ssundsps = @ pisazes anny yv0s00 inynsuendsps awoynundeaso> von) Wo8aq¥ 2p pramyon pangs ‘ayound 91 2 mprguadunsouod yams apse ‘auouoduo seo2eyf nana ‘foroid on apivasowy un 2un> z0j120 uagor8 apo aruouoduas pnop sfusny) a suguuetio up po} ap 2p yquzneoa350 16 ‘eujuuojap apionn fapue/2 w uinjon a aiaiaio, prsaso9 aif ps vussson ayouy jxfiso Sevorpuan adouustfo Mp 2804p saund y Tyu pay, yoymroid gynsoqou up | 2908 9p WaLIPAD BUHULIap 29 moeidoxd usuoa apocveunisosons | 9 | -z RUN o-U) eayINUETUY ULM ayeULOS gjnaajowsolonus rims sjouretoud ne. [ FSDs ARGO PROT ouRT pDoe aa aie ecojouioud ass a1. tM Seal avaoued ms ‘noe ojopun 12508 a8 [i “ae PEATTOIOD | soopoid yinopoduysesed wosjnesouapeu0!00sofs5pn [nent ©) ono = Ly | xrjpoooipuea compost innards warns ALE myduaxa- sgeape ume |p Ton iF aap sons 9 1 SRSA TST TORT [a9 Weiser NST = “IDV WO ABET SE yee eo9 sted aid Hossuep 10p a‘a'y aussoumss-| a} “a Aa asap wna |G SAU OUR UW FATA TT ns Uo =p TaN. oun raseauo} fora wouxoy un eeand | 2 “waube|d 9p (| OGL = OOT/ 09 * HN OGL nse op ie wea = 28058) 000 1= 2009 04 nad yay 9f0g0 op iio ne | 8981009 =x x suasid 1 090 09¢ 28095 16 901 ase 09 nope yor mesg xy aus ap Hea waMne9 ‘ust 098 04 9 ss1oyg yop emessaed eas used ap Hin waoqeo | “yuustyd | 9¢ = wuuseid Je 000 9¢ = ZX 000 | Sowa eeu aye ap ibe waren i ‘ussejd [a 990 81 = 000 001 8i'0 - 1 2p mun vomoyeo doe 000 001 = 01090 000 1" 1 osnup oye ap 4 co a un up ag sisusisgns a1 wud oseoo sie un nd_ownies_sousyd sane, wurznan | H}ESIVOS 9p TTPO | ss uiozouoroep yds sim uluoo inpszoieands ac ¥epeste cu spermato SUBIBCTUL al Ht a Respraia si clrcalg 2) Explicaj schimburile d 1) Cunoscdnd cB, volu 300 ml aer,capacitates pulmonar totals de $ 500 mare deedt volumul curent, sf se determine: 2 000 mil aer, volum Volum rezicusl inezolvai ceringa pe care 12 pun histdina, Acestor aminoacid te a: CALS ‘seoventa de ARNm cere a codifieat eatena polipetidick si denuntii aveaste supra sistemului digest. ‘ceur4, o mazifesiare, ve) dinte care un enunt adevdeet si un enurf fs. Fol 16 puncte stand endocrine eare prodic hormont, eliberag! direct In suprarenale; dai efte un exempla de hormon secrete re aceste zone. ‘ci dot hormoni hipofizari care actioneaza asupra gonadetor. 26 BAREM DE REZOLVARE $I NOTARE ‘jutorul acestora, un text coerent, format din tre-patru faze, fotasind covect si tn | ~ exempla de nollunh gusa endemic, psa % 'inti-o seeventi de 2. F Transcripia Const tn raducerea unel seevente de nucieot 73. F Ovalul se contopeste cu spermatozoidul ‘Onigenul eee din alveolele pulmonare, de [ao presiune mare, in sénge, unde in singe, unde presiunea este mai mare, in alveotele ppulmonare, unde presiunea este mai mic, CV=CPT-VR= 5500 ~ 1 $00= 4 000 mil VC=1 $00: 3 = 500 mi LCV=VC+VER + VIR, Tafi voluml expiratar de rezenva, VER = 4000 - 2.500. "ARN de wansior, ARN ribomainal Texemplu de cering ‘Numifi etapa a doue & procesul tapa a daua a procesulul de te7A aproteinelor se numeste transiete ‘oud organe ale sister (© cauzi: hipertonsiunea arterial, © manifestare:cofalee severssiz ‘sonsou prays 9 pang Boy y ome weiss pmodioupad 99 smaem jes % asupus uy peut puoynosna uvaagy wp Sune un 2 pou sion aaswe uloprony 199 ajasverquum wf assonje4 wlewsayu)‘doss wave yS0jog s]ej lucws un 6 vespAape Yunus un ase © ‘gznes 0 pun HARULO} 9 as3a0ud anop. ‘auluoin 2p soyglounf voauryreaa oy pdjopsnd splat gf mplqua4i syound yy L ‘o-ndosd te 10g 0 area ad wiuts90 He OND 2p BulaqoudHey3}E210— INRA 39998 op BEDYIPOD Rojadodjod BLA}ED 0 BOUL ap agua (9 ‘rojerp uluos 2:02 Nay UIp 2ojapjoajans image (q ‘weBosour jn 0% up zojapHoafona jum (& Hbaeis 10a weluod apyasrome ase Osc 2809 aarp "appIORJoWU ap 008 aiiluOD LUN 3p BH2H09 SNA su9suea 3803 8 ojeago wang od st OV 8p ‘ound Zp ‘409 ad uluno9 seajozast “qowsou ud BisyjuTRL 35 PANSTD *Z 2389 dasjorewos jruouuoyy “1 ‘pontpsape uno ps ys0as0 29 magued uyfo vevoyzzuendsagoo foufo yrudoup 4p fort ay ‘pibeuufo sevorprundss4o> jasfia ado Bong “ausosprun reuowtina wyfeynans 18 axousnu 98 (p ag ase (9 seuayea0u0u! NAV i ojousojoud (p 20° spmosguy rede sed da 0(@ ue wupuygop youioads ards 0 (e 2189 vacoU>00A uoidaoas (> nas oq uoanau yuoxe (2 nupupgop voyods sstojgpiaa shn0o8 (p ‘gpI BLD ( ‘prsa109 ayf ps uys0290 iyo%4 pfiso ‘210 azund ars ‘th za msag, ‘oponp uy yrsauouoe 2 ods moze exeg'¢ (Gyauryzus) oojanBi0 alunsans 18 vo1wzyouou &] vax - 5) oye. x = yagaape sunug_| © fusnesd ap paw un) | © i iur de contact ] ‘i iiod de prswernen piste lor scheletici in reatizarea procesut a ‘adevirat - exemplu: Sr etales OMugehil membrelor superioare si al mieinbrlor incepe n verti sti e noia’speifceecestel ere : sfngele ea osigen gi substane tse cccnent, format din s-patea fz, foosindcorect fr covelje not . | Mica ici nape mail sting, prin BAREM DE REZOLVARE $1 NOTARE. ; |0P a ‘Doua tipuri de contractii musc PSURECTT —] See eee eee | contac : ITEM 7 esos aus males (A=ap Ee eondueas, Sata otal my it eliare proceslt d> apa B-6p Ferioare / denumiréa ual mugen | tk |e nities volumulul cutie toracice prin eontractia mugchtlor intercost 1 storage ditragmel ; 30p “gant -gestrosneian i Tits attulat SZC waomibralor waperoare qa waambrelor Taig Tie 7a & te 8 : inferiace" [B= io Sapa de Toba anferor aT pot 4 se ie specif ee me, mucha, le mai IK - ral shi a A aan pee pose ABN ee nn | | ‘Mlujchit membrelor supeloare sunt muse u : u nage bral = biceps gl reep br: a0 | tb Extensor a degeteor, pronaor supine jucozate, ; A {ee 4 mesibrelor inferioare sunt: muschii fesleri = fn jurul articu |_| Lipmeressendosrin 7 Precizafi denvmirea sfTocallaarca a douk glande endocrine. z 2 mural; rage om muse fee ee Tiroda localizetd in partea anterioar a g2t e iceps fernural, magchii adductor’ si coapsei; mas | Tide ce echt tricope sural, muschiul extensoi si flexorl al degeteloc, tipofia le | G7 Te eaten de ADN confine 900d nucleotide ctr spi plates mugeh ‘0 molecul Licstenard de ADN confine | $00 de nucleotide alcatel eae 3 usleodsiorce conn acenina din ARNm = numlall unt ovgane ective ale. migctii care esigurd tonusl, postr, imina din eatene de ADN copiat ~ 250 1 nuclectidelor ce contin ut in enter de ADN copiata = numarul ni + nur total de n 250 +350 = 600 nucleatide Z ‘© nuairul eodonilor din ARNm: | 900:3=300 codont ‘din ARNm = nursaeul nucelotidelor |) seovenfa de emincacizi ia motecula_ proteics A Completa spatite bere din aftrmafia uinsttore, asifel in _Plenul sagital parte ecepul nto part® eo. $2 UNA B ‘Numiti dou8 organe interne localizate n cavitatsa abdominelt;precizafi, pentru fiecare organ, ‘ete un rol in organism, 10 puicts c 9 fy2ne9 © ‘oq vamunuep :pupzisaid ‘soyadeas -parezo4 2p toreajdxe winjon ww 8t0 soja a avongser9 9 secede pga a9 aed ona ane aon syound pr Serr ‘oxourysip yuuzasd ‘mquoyoed pres a22o ap ysog wastumvap (4 ‘muuoopua exourystp (2 atnams aomyod montaon? a3ucoy Riedy soma my asepp2% spud prayed @ sysund ZF a ‘ossndoud se ‘avo od wiuuaoo sieajonastos eyautny’ arse ad guyioa pone gustgaad msvae HreIeiw0. (0 somal wip o% zi Rurzaudar ft Z atewyoude ap glepeitins 0 aie ‘prmayopo ylouufo jodaod doouipou wt weeny ‘opuunfo savorgaundset09 (adj ‘psf aya mfoussfo po poyoaedo pong °Y v22ny ‘alauayfo zens panos “wunapspo oys0 njowuayfo yo pogooudo youg “osncigean 2 ‘sysund oF faunas wasoysaio (Pp ind parmsosoyu (4 spp2e spompoud poi sroi99 (4 mptonap (2 azo ryeSe a1 *P tnzoden (p jaoroad (9TARA mesager, ARN de wans este lettuit dintr-o seovendt -odonl este 0 seevenis unde se atajeazt pe baza complementar [ARN-polimeraza, ARN | za prin transcriptc care consth in eopierea roveatenl de ADN in ARN, cu [ston atepe din macromoecula de ADN. La procatiot, se sintetizeazd direct ARNm care partic , prin transorfere, fotr-o n igure gene. La cuca 6 puncte rea aclte doh 10 panete ide 5 secunde ©) 04 seconds 03 secunde «) etistalinaui rte persone eu grape ABU) @)putrefactie ®) Hormon! sometotop hormonal eortcotrp a “4! 3. Cromozomul serlesl a dreptul ef pentru ca aceasta si de\ Organul Corti reprezints recepioral anal 2: Sisternul nervos p ‘ine din catena de ARNin cere copia acest& catens de AD; din eatena de ADN complementarl catenei de ADN dat; codificatt de ARN de la 30 puncte) 14 pancte ve) ne cre nn seit isn non fl, ols [a urmatoarele continuturi: * r * = compo “flog 16 puncte exedocrta $f sist cut organele de sln, sistemutwe ow AEDT RI uN SS TOSST VERISS 189 oyloueitfo po wappouds poog "y mu a place smiowng(e —_winqu (@ ppparoued jane (p Pale @ nopse: (p Teojus minowon (9 gresosd (q se0(8 11 pav2uusof a5 yeyoroouuods *t ph eyodt ltwueresdesoqnpou (9 ‘sundser ay auxin pas 0 oes eg nso mys sivespandszen any BeBe sound of dd a2n.a4f nied Lop 2790 9 voxquesuoy syound 9 Bay aaa S| smygno(e snjduiano sey luau “ujusay epoud 219 1eAQ njdutana - yeagaape Lucy “HUG ABT 3p HOIST waNUDaCSaL eaujushand ep Ow Uf ‘undoqw ap ugingyty camisoy.ueLs O "yanyeoud od gyonzap 2829 pufyung plow ‘gzne9 O rewoud op inuwouopy RT UOMO TUCO SRoHSL | ‘pANWOOVAVOON- ‘mound 2] BiGeIS NY = ‘nusqea yzaydon a:s0 WNUY 9p Bue UIP 40|]UoPOD eaUN|sDzONS -pluuoo ap nyluioxs = TROUT p— SVVIDDLVLOSY= yvnponvnooy— | ajoysusp ‘prmnotnusn ajosis “ee elonsys uns soups 19'§ a¥DUpaMo eluendeag g9p = separ rage = | doe i jaqasto auuog jesyua9 soxreu jnulnsIs JZ ‘pwoigjs woes ‘soasou 4 ayer "n> xpos ‘puasgye eapee 2169. xoUSi [mye anu eounyoe “touarce yd reser ov acu ou AxRIoU OE aUAZIP euewTES UIP oISMUGD ‘tom id TGA [aoe BURTle digoste reprezentate cu cttes cu oal liaise, es urmsdtoareles rerina pe care o formula voi: rezolvati cerinta pe 12 puncte ctie a glade! tircide care e manifest prin iitablltae, Sashesieg 3 Sees ul doce ster pe aoe ocr pcr amu voi Resa si Prapus-o 1 oso repre partes posi «eparatie acomcter. ou ene a sehelear tani Drea inet ; 2) Boece o oa sistent ens, pein: deumire bli, 0 hod de prevnie sau de camber Tipuri de contract musculere SSe-va constru eéte un enunt din fecare continu, 2. Aeitll nucteicl sunt responsable trai ‘componente structure ceracteristice moleculei de ADN, renaturare, 14 puncte festare, cismiteren ereditard @ coracterelor de ts pain! le ‘at Sinteze ADN-adul”. in acest scop, emumerafi gase poi SUBIRGT THEM Azap. Bo6p cy n 30p |= boala Basedow-Graves oo e ] =exempia de cering Precizati denumires hormonilorsecretafi de glands: a ual > Un mod de prevenizea: regim slimentar bogat in vitamine si saruri 5 ams ugehii spatelui gia cefei, cpl fizionate sunt deslangate de o siimulare uni=3 a rugchiu | Tisnins si dezoxiriboza, 5 1b] = Denzturatea este procestl de separate a celor dows eatene de ADN prin alzire gi rice brused, = Renaturarea este procesul de refacere, prin rictetreplat a legaturior re cele douf eaten de ADN separate prin incdlzire ‘Miniesea inttulet,, Sinteza ADNeatl ”- ice acest teme: replicafc, model semiconservativ, moraza, denaturare, eaten veche, eaten nowt fe mumeste replicate $i se realizeaza dup modelut rece flecare moleculd de ADN flied (nou format) gic eatend nou ~ si de ADN se separé treptet pornind netul terminal de replicare, LLegiturile de hidrogen dinte catene se desfac treptat logics prograsiva a macromolecutei de ADN. tris. Se obfin dows riolecule de ADN bicatenar, i, flecare avind 0 catent veche, cu rol de matrté (de model) sf o catend now - sintetizat® ale ee MeN UV Hhionss ape sunutod eof aiwauoddon nad w vaswzsunue (2 | aiound a vi ound pwd xz “ase jadouuage v yoadoa wareoyipou Raed dz epino8 ag "UID pUyLl}zOD eojz098 ALP NeOE spud ade xe "VE ta? ‘al tpav09 sundspsaaay aod dz ap ypuoze 9s | ‘souaeoig NY op 1HsuiBE4 Un ap ELLA. ss9 30 seS a BS Sob 9¢ ‘07 ‘oy sanasoo sundses areoay nnuod dz oo epsose ag around p.m dz x gvyniseoe exduss mjnonoduys napa yoaza no ‘unSo smagooy‘V9!0}00 sume Z = ‘aunia ynop @ eazesowunua~ 8 -pperoa eunslou oeoous nawuad dz ype epuoae 2g jmuusgfo suvosgraundsa100 j2ifo jrdosp wy asus 2p Boop ad ‘a nian ss pont 9 eae goog ‘cnn yf ai 9 ‘apusd at @ Tz (p —smyrqnsea(—wusins (@ spuscogszy oun » aumpoafe a 23:0 rawassyD “oiedns paytiguvoun (9 _arunyuyf 00 plape “ya sojvustun Bow pponuoncnpunf oxounf 02489 vasoonpoudoy syaund 9 7 Joo auwoayj utp Juma un ang tnmsuoD eA 26. odo pauousa} i409 = uotun jmeousg, ype 18 wassausof ~ mbox young (p sop yraque (9 oReUIOpIa|sOwIS (p uxom (Pp supoejoad (0 sousou (9 nfounay ap ojos pau 2409 ous “yaue|goid sojafusao yuesyozas atesazou ajada 198 ‘DDV_L oswoxe UU eYs9 splroafonU ap WIERD i isei asad. 4x Ip=4 puncte 2x Ip.=2 puncte 2x 2p. 4 puncte resager gia ADNa esse 9 oto dou tps ale sites protec © gu ctristicn por fear ep + guanind (960), 1 punet guanin (480); 1 punet n eatena de ADN $3? complementars: ATCG. 3 puncte te de rezalvare a cetinjelor probleme), acordfngu-se punctajal mentul corest, ninsotit de calcule, se acordl jumtate din punctajal 12 puncte fc singe (AB) si un tip de aglutinogene de pe suprefata hematilor din sangele 2x 2p.=4 puncte 2x2 pe 4 puncte 2 puncte 14 puncte 3x 2p.=6 puncte ragmei, c& $e xp. = 4 puncte sun enuny fas, le sistem 2) trl exemple de aes ') carseterizarea expiral Sntampls cu volumul cutie toracice gi cu preshanea aer' ©) construire @ dou’ enuntut (afirmative) in acest scop, informatiirefertoare la confinuturile indicate; 2x2p.* 4 puncte 16 puncte lor sewualis 2x 2p, 4 puncte Dpuncte rea minleseulu Bxip=8 puncte specifies temel, se acond& cite tp. Sent fee nine ees P june este folositl corect, * pantry coerentatextul in corelatie cu call se acord8 2p. puncte ‘Festal ar 2 SUBIECTULE 30 de puncte A “4 puncte Serieft pe foaia de exomen, nofnlle cu care rebutted conipletal!Spatlte bere di firmesin uonsbtoare, astfel Meds acensta fie corect rarsienele sunt ease ale membrulu in 6 puncte A mont cu 0 eau dow disfuncti ale trottel; esociap flecare dspuncfe th acl. 10 puncte itera corespuitttoare rlspunsulil covect Este eorecti 0 ab)e)¢) c Series, pefoata de examen, sugurl vartantd de rasputs. am 1. Funcfla de nurile a orgattsrulul se realtzeacd eu particlparen sstenteor: 2) digestiv gi respirator b)excretor si nervos ¢) muscular sirespirator d)respirator gi nervos alu 2, Enterocoltia este boul a sis fiteulaor b)digestiv. — c)exeretor ——_)eproductior 4s. Supracsptoaurearesurselorbiologice se poate reaiza pin 2) ies implore) pole fizca Dvdntionre excesiva 4) A atageht ef umatrut este: 4g s)eroitorul b) deltoid ) oblicul, 4) trapezul 8s organut stat tn caitaten abdominal 4 paint 3) estima sures) pea ——dpltndnul D 5 Chi, cu atents,aftronyite urseitoore. Dack aprectati ci aft | pefoata de exanen, to deepia! cifrel corespuncateure afte } afirmasia este fais, serlel pe foots de exazten, tn dreptal ciel corespunato. litera F gi otic part aflemafia pentru ca aceasta si devtt © 1, Popsina face paste din compozitia chimict « sucutui pancreati. “AY 2. Urina se fornienza la nivelal neuronulul : 5, Biccenoza, componenta a ecosistemului,estereprezentaté de totalitatea Factorilor biotic ‘SUBIECTUL al I-tea * Incetuta excarttt exstt ml mati dpurt de ABN. + 3) Numiti dou tipuri de ARN, precizind, pena fiecare, ete o caraci pr Af) Sabi oasemtnare gio deosebie inte urul die tipurile de Al © 40% dintre scestea cantinnd tin “rumarul de nucleotide ou adenind din fregme “humial de nucleotide ex guenind din fagmental macromolecule’ de ADN: “ corelayia dint cantitatea de guanind conjinuté de 0 mecromolecull de ADN si gradul de teal acestia, la acjiunea ager i Serie toate etpele necesarerezolviri cerinfelor probleme 12 puncte Wrangfuce evidenptezd prezenta, pe list singel uncel persoane care are nevole hemial, dour a aniigenulaY agletlnogensiai A. a acestei persoane; . Rezolvai ceringa pe care rn 14 pune Schimburile de gaze respirator aut loc in tre elape: pulmonar®, sungvint de transport et ‘castor repiratoril sf featard. palmonare. ‘care un enuny adevaret sun enunt fats. =set syaund of a viga(p jnenuouiny (9 untuay(Q —_anoyanpo(e «yea sanpndoas yesua9 10 50% Izoden (9 jnaqigo(q —_niojaus(e 29050 soqsodis page po psy enpyzoa quad lp seuouad 4 1 (@ ¥azaza4 sp soyuydxa ‘Galozad 9p ojos wis 3320 2 nsodioy ( mionossaua (q_jrusny wa (e ‘apse conwagda puis 2 sumoaly soigonpoudas (9 soapy (g —_sejnasnus(e 515 eased pprasune0 9 arlene ap poplin woewayiog "| ips ap ppeogana pangs 0 piossas asegy 3209 73 ound oF sapandas ppnentio edeos pnpnopodunsosed pagpuays nivefo n> ‘usivo s1nsa4f Yijoos» foumBa pop nam) apund 9 fuondaaas ans asouonseg no 2yajnj99 38 sup 2259 aqytodsptosaidwuo ps 2ygeuy 2000 mo ayueaglow ‘wows ap mvofod Ydaag anand y 7 v amas, “AZ ppiooe 25 qunylou ‘yaas0o gysojoy asa sunilou assoey eyrapa vasiRoje uy cuotnd ga dx g “dy ergo ypuooe 06 uly pouroods "queisunu sung azesey nqued - aound z nd Z pound Z= dt xz aisund 25 dt xz soy : sound p= "dz xz ‘sy fuma un s aesesape junua un aieo anuip (sap pound onsund ¢ around p= de xe sound 2 atound Z spud padexz, ay = 1300 6a idsga ssvongrundsss09 Duy ‘iouunxa ap opoaf ad ‘is 2189 m9 ayeyss09 oy” axa) elusuoeo naquad- 0 'V thoieuop irmyloyod soun oye auyaSuvs ads ap ajduaxa zn0p wt aoutd p= dexz 1 'V ssnigandser jauposiod v purune muscoyd wtp gu saraund p de xz jouuye e joni eaveaypour nawuad dz gps02e 2S joasoo sundspsaunoay rayuod “dz ago gp4o2e os a ‘ag ‘ap pe 192 ‘91 oatoo sundsps azeaay nad dz aig> ypu0ge eg siound 9 dz x € mound oF sound o1 = "dr xs sioand oF ppund p= de xz sound = "di xz cad eee syosies ounyou exeooy nquod dz o1go eps0se 25 sound ym s sysund ‘ppumrap ay TES RIVLON aa IS TUVATVAT TO WIEEVE ye wanes o ayo no ‘oui piso inuo dons 5098 uytelor este teprecs ARN, precizind, penta fieca Site unl protsine este determina de wn a jeleotide con} 12 puncte fe sings (produ! ai ental trol fs exces ett) se reall cat, 0 care au rot tn 236 BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE ‘SUBIECTULL 20.de puncte) aA 4 Se acord ete 2p, pentru fiocare nojiune coreetl. 2x 2p. ~4 puncte a + pumivea a dout orgenes ax 1 geotierea, fieetrul organ, cu afectul stimula parasimpaticulul supra orgenul ‘2x 2p." 4 pt c 0 pune Se acord& ete 2p. pentna fiecare Fspuns corect: 1d; 2a; 38:44; 5a, $x 2p. = 10 puncte .RNt, preciznd, pentru fiecare: a structurel® deosobirl fare materilul genetic al procariotelor sl materialul genet 2 puncte i punct ni(1500), 1 punet ++ tring (1200), 1 punet 1 punet transcripiie (450); 2 punete 1 duble din fragmentul de ADN bieatenar (600); 1 pur fragmental de ADN bicetenar (750); de calcule, se acord® jumétate din punctajul 1p 2 puncte 3x2p6 2 pune 2 puncte 2) grupa de stnge a persoanel respective: AB; ede grupe sangvine ale unor potenali dons 1 16D. 1) caracterizarea unei afecyiuni a sistemului exeretor: denumirea afeefiumti; - 2 puncte =o cauzl aafecti 2 puncte 2 puncte care se desficoart la nivelultubulul fefronul 27oe sisund p= exe 9B BaD 0 says no ‘oy srezyodyy joungeip yasmooy wasoro0se - i around z= dy xz ‘yeayody ape ylourysip ynop 2 wayne = | syaund 9 @ around p= dex z "yive109 cunulou azesayy nayusd eng ypuose 25, nose Jononpoide ius niauodaos fan aye Heung ( "BPE ep sea oan cepodas op tD20 hve APPOueE MD POP! obiD and ut 7 “muss atsoay op Sunwin ai tnascoo we 9§ emote ap leawop-eoPu e900 ¢ 8 ap nquiyes~wladsay - = pms ascii asi ousoye cove naan si Sun un 8 tea9p fun un asmo an0rp (anes) elu gop “qian wana oy “Gero naucaznd roped 6 vedo ae austodwosyuorsdsns anyon dezoung (2 “ego son naensiapgerson mane io asad ‘poaon ag ssound gr H Heynusiog 0 amu ad wlutisa ys 0 m9 guojqoud risBaoe eo|dwo, “2Bups ap Jojodeu joo v ‘iyanysuen jxze> ‘gueosiad wiseeoe najuad afugs uayod soun aye 38ugs oysooe ojo8uye vy aquazaud sojauunnyge judy (@ svjescongseen dngois y a8ugs ap adaul aia paisedsas punascad po jade pupaseicn.y ‘Bape op aan o 2p aso cua ‘yzy Suma placing jun gand ‘pioesod 9 siouad zy ‘DOVOLL ‘spnoatonu ap gluansas vozeomgutn no Nay ap gue © sp Bt NY fnuuoien1g NV 9p imususSayy mp ads soynIgRe 2129 ad eut90 hoajo2ay + ‘uausie949 uoo eis9 aanewise|d oujojoud foun jeaauuls powseDeU wlieusO;u Co MRNIY B wo} ImeNGY 8 BaIUYD eizodwos a1 atgosoap o sasoURUIDEE 6 Auiatis (Q pag (® NAY ap ed jae ua alan paojaron opie) ound a v BRR EIS i | we 18 doaoig up ymgoye atsa woyss0o9 up -e ‘seaioued injnons w gofuiys eirzoduros arp yulzua ays rauaKUEyRe “2 au 18 [UOT Suu Up NMED] 9189 [BAIUaD SOALDU [NUDIEIS “} ‘ponupeopa pugcap ps msva20 v9 nguad ylouiyfs jojo pooyfpors jf oéeny ‘pliounfo savosprundsa.09 p2af ymadesp up ‘uawunxe op ayaof od papsae spel a npimufo 9 foqaasda goog *y vuayy Yorbowteyfo szvojp2undsai0n Yoafs pmdoip Up UoLiND 3p Hof od iouss ‘ooapsopo aise wplowaafo yo Uajoordo goog ‘aunoppuaua ayyfauesfo ‘epuopa m2 in “qeou20t ‘youd OF 7c Inoewois (p—jrupummyd(o aoe CG ex 2182 gjoupicopg veyeysu9 dongs pune sing (p.—jasdv09 (0 aman (q yrjruwiapge (e suplande juoypyossowuoprajouszys wiatasy ‘p ‘oyzys arenjod(p nysooxs ynased (9. asynpaduy (g :yud uayadayved as aojSore4g zojsseasa vosnsvojdanicas ogonpoxian(p —ojoroxe (2 ansafip (q—sennouia(e pasts b 97309 2482 DLPN e serosa 8 zoyessdsax(p __aejnasmu f sonsou (9 ‘Agsodip 8 saioxe (q_—_ soazou ansofip (& to)sys meando no peosiynas a6 jyauspu B20 a 2g ap epiitag *T ssuedspe 9p pouaqen pa ‘aypund gf ‘po 2 no apne penrsfodyy eplauifnyp aenoef Yinioose Smfody apo ydownfgp gaop dgianyy "uaa wnop 6199 aputsdna asvowayur fs azBo1se pau yma siound z od zupsooe 0 9109 1 490109 gso}ogo}s9 sunyfou azesay manugo eanymgoye uy famxeywusio09 ned - ayoond ga'é1xg “dl aig ppiaze as smynasoqunun vasi4oye (2 ‘grpauoe epay}exo (q pound z sound Z ‘ound spond | ‘ouyaopu ffounysip raun vasezuarsese> (e dot 7 ‘puso around pad x z_feyeoqpuy oyammunfuon wy sxvoyogas jieusrogn Hoos 5900 (un wyereaope funva un aves anuip (axmEwaye) Lniunue prop 2 es ‘edt /asvooad gop aoe au 1gas02P 10UN 2 "ioulan eaaruof Uf [01 2489 |§ pound Zw dt Xe.10 puncte c S cord cto 2p. pentru fecare rispuns corect: Ib; 26; 36548) 5d, $x 2p. WO puncte D 10 puacte ‘Se acord& céte 2p. pent fiscare rdspuns corect: IF; 2F; 3A, 3 x2p 6 puncte Se acords 2p. pentru modifcare corect a afrmajia fle 2x2pr puncte SUBIECEUL #80 ton a te ct 1p. 2.x 2p.=4 puncte 2x Jp 4 puncte chimic’ | de ADN biceteuar —etapote rezolvari {punet 1 punet 1 punet 1 punct 2punete je ADN bieatenar (260) 2pucie idclordia ARN-ul meseger format prin transeriptie: AAGUCC. 2 puncte ate din punetajul + suscesiunea nuclet 1 corect,netnsoit de ca de nucleotide eu guanind, 2p. | punet 2x2 p=4 puncte 3 puncte 2 puncte 2 puncte 30 de puncte) Bp. Je, 3x 1p.=3 puncte sBngole petsoane! respective: B; I de singe: A, Os componente ale capactti tea pulmonard (totals); 3 puncte 3 puncte ce) dinee care un enunt adevarat si us emu flo, dicate; —-2x2p.= 4 puncte 17p. jucator masculin; 3 x Ip. = 3 puncte 1 punet 3 puncte pent fiscere no specifica tomei, se acorda cite Ip.‘ xp 8 puncte ~ pentra coerenfa text ‘jure eatin Fecare nofiune este Folosita Gorect, in corciajie cu colelaltenotiuni, se acord® 2 p- 2 puree ‘Testul nr. S Scrieti, pe foala de examen, nofiunile eu care trebuie 38 completa firmatia urmatoar, ati Ines aceasta $8 fe eorect istemele: digestiv, XCTEIOE, «oe $1 nesnes 0 wae joat vase de sénge prin care circula stnge neoxigenat; esoviat, ‘eu compartment Inia eu care comunicd. 10 puncte ra corespunzitonce rispunsuluicarect Este corecti o oesee dl) este secreat de partea endocrit 2, Carpienele si metacerpi ‘}capului b) membrelor inferioare ¢) membrelor super 43, Boald endocting este: pear dentark b)litiaza bliard—¢) dibetul insipid €)Mbroze pulmonard laucomul sunt afetiun tuditiv. b) analizatorulei vizwsl 6) sistemului endocrin reeste ¢)stemnocleidomastoldianul ) trapezul 10 esto adevaret, 5 ‘5. Muschi al membrel 2) croitoru by pectoralul D Citi ew stentic,afirmaplife urmatoare. Daca spreciat c& pe foals de examen, In dreptul cite corespunzatoare afrma ta esto fala, sevieti pe foaia de examen, tn dreptul cat patalaficmafia pentru eo aceasta s& devind adevérats, Nu se accept osires nogat dn veziea urinar este eliminaté la exter ‘pulmonara (total) reprecinté suma enc 2. Capa 53, Un ecosistem este aleatut din biotop 5 A 18 puncte Sinteza prot Aegfisoara In dous etap. ) Null dus tipuri de ARN implicate fn proces de sintez a proteinelor;pretizah, entra fiecare tip de ARN nusni, funct In >) Ln frggmtent de ADN bicetenar eonrine, pe cu timing sunt tn num de 490. Stebiliti wm: delor cu guaning din frag rnecesare rezalril acestei cerns); re uecesiutea nucleotidelor dn ARN-ul mesager formet prin transcr jrucleotide a catenei de ADN care a fost copiat este urmitoares: ACTGA’ Tegaturilor duble gi al legturifor triple din fragmentul de ADN bicater ett aoeesth problema cu o alt cerinft pe care 0 forsiulagi voi rezolvaticernfa pe Jox este un proves celular complex eare B 6 persoant eu grupa de singe A si Rh portv pier, in urma une interven o reviate rid de singe. Este necesardo transfuzie de stnge. Le spital se prezint patry 241dango wplo2e 99 aS-npuplsodso1"PeAZOpE WO! ‘pund z Suns ap we8i0 un wt op alowoyu 3 ‘Sonu prusssis any> sod aluaasuoo foun wanLaus (4 oyound Zed xz Jaws aje Fonsaoypese9 znop e warezoaid - pound z EApgpno injeaoiezipoun oje gueusSes 1 ajo aq vynun vaxusnU (O aqound 9) t mnuyyuoo v amvoyzajar ynyeuoyuy ‘dos yso0e wy “pussorOy ul “eausuuye ununue nied v rauingsu0a (2 ‘arnaico epleayidyo (q sound g='de xy —-awoxpur ‘quanepe oy) ‘ayund 2 pound p de xz ‘Sujujusay soyompodas muests nwaysys any Lqosoap youn 2 ys pupuIose oun ® n\ROjORY alBpaA op wUNd Up ‘way ‘siaund pt rs pound g ound z sound | sound 2d xg, und | sound p ='dz xz ‘Anedeu yy is v ‘wNzed wy 60 saysund zp pound z round z yaiuag ramajozsd- pluses vaseajozas = "pluses zase|nuuoy = (9 fered siund 2 sound ¢ swund 2 ynovon # und | ypund | pound { fon ap yaynagusnu was gas = upajozas sjaduya — aousieayg NCTY ap [NUOUWEEY up yun no aojopRoajanu frag ~ (@ oe dapuy orycouny Tatun NEW ap ey awoo4y nanuEd YwasetD9 arund 2 jud sojauo8out 9 jouop ae Bus op 213d (2 Sp erent eee enero ee RIFE eset eeeauxitlare didactice pentru liceu Oferta de ma: Manuate Biologie ~ lass a X-a, Ene Stee, G. Brebeno, PE, Tanea, Ofolia Tanase 220 Biolgie~eloca a Xil-a, Fe Stoic, G. Brobene), BE, lene 22 keh Tae Casa a Xia, toan Scurt, FLDondotci, Gb. Dondorici, Vtonescu, EE, Lic, E Dei oars seams —eiasa a Xf-a, loan Scutu, Fl, Dondorsi,V. Ionescu, B. E, Live, B, Poam, R. Stoiee Dei Fiza ~ clasa a X¥-a, Nicolae Florescu, Aurelian Popeses, Valeria Popesen 1st j celasa a X(-a, Nicolae Florescu, Aurelian Popescu, Valeria Popeses 1Bhei Informatic® ~ clasa a X1-2, C++ Sanda Junea, Acriana Simulesea 18 et Infociaticd ~ clata u XUi-a, ORACLE, Cristina CimaySenda Junea, Maria Scripet 18 let Sinteze si teste pontru bacalaureat ie DCX, sate si vezoviri, Coord. Stelios Ene, L Bue, O. Tanase 28 6! iogie XLLXIL, Sinteze, teste si rexoviel, Coord, Steliet Ene, O. Tanase, N. Ciobam C. Radacu 25 tel {storia Rom@ailor, sintexe teste gl rezelvte, FLDondoriei, Gh. Dondotici, VJoneseu, M. 28 et Orfans, Gh, Sténeseu, L883 iia Puied, 100 varlante rezolvate (mecenic8, opticl, electieitae, ermodiamie8), Doru Badly Bi let 25teh i rezolvBc, Albinija Costeses, Dumitru larca 25 tei lemoratoare exe Biel Biei Bet jateze, teste! rezovir Geografle,slateze, teste gi rezolvar Editura Gimnasium ste, Boerescit Zaharia, P3/10 Raituea oforS redueerl intre 10-25% ; ‘wn daminalipo.com