476 33. Aménoacizi natwrali. Peptide. Proteine Identificarea aminoacidului C-terminal are la baz transformarea, grupei COOH in ester metilic si reduceren grupet ester In gruparea CH,OH, 6n LiBHY (resetiv eare mu vedhuce amide si acizi). R-COOH —> R-COOGH, —> K Dupi hidzolizi. se identifict, aminoalcootnl prezent. Metoda este rai pufin effeaee, de aceea pentru identificarea aminoaeiior O-terminalt se utilizeauii metode enzimatiee. Widrotiza encimticd « polipeptidelor gi a protenelar.Bnzimle care hidrolizeazi legitust peptidice se numeso peptidaze, Bxisti un numir mare de enzime de acest fel, fiecare ayind o funefiune specified, proprictato caracteristiek a actiunii enzimatice, In cele ce urmeazt vor fi specifieate numai citeva, eu rol deosebit in eereetiile de stabiiri de structu Bnaimele cave hidrotizes mumai-legituri peptidice din intexiomnt catenei polipeptidice se numexe endopeptidaze. Ble sint utile pentru raperea proieimelor mai mari in fragmente de polipeptide mai miety mai usor de ‘analizat. Unelean specificitate pentru ruperes legiturii amidice din reeint- tatea unui anumit aminoacid. Asifel, pepsina (0 enzimis eare s0 giseste in suenl gastric) hidroli- veavd legituti peptidice aflate in veointtatea grape aminice & unui rest de fenilalanini saw de tirosini, Chimotripsina (0, enzim3 din sueul pon- creasulut, actionind in mediu bazic, in intestin) hidrolizeaz’ legituri pep- tidice la’ marginea carbosiliei a unui rest de fenilalanini, sau titosini. ‘Cripsina (enziind a suentul pancreatic) hidrolizeast legitmi peptidice Ge la margines, earbosilied a lisinel si a arginine! HN HR co-p Mi R—co-p MR OOH / \ ( exopeptidare encopeptidexe —_esapeptidaze (ominopeptidaze) (eorbox'pepticore? Enaimele care hidrolizeazit legituri de la marginea eatenel (amino acizi terminali) so numese exopeptidize. Aceste enzime an si ele o specitiel- tate absolut. Carboxipeptidazele hidrolizeazi, legituri de la marginea carboxilie’ a eatenel, desprinzind aminoacidul C-terminal. Amino- peptidazele desprind aminoacidul de la marginea N-terminal a caten Numeronso enzime din aceast’ categorie au s specifieitate pentru legiituri ‘vecine unui anumit aminoacid. De remareateste el peptidazele eficace in hidroliza polipeptidelor (carboxipeptidaze sau aininopeptidaze) 1m hidrolizeazi. dipeptidele (sintetice); acesiea sint hidrolizate de alte enzime numite dipeptidaze. 5825, MEVODE DE SINTEZA Consiruirea uni eatene polipeptidice formate dintr-o succesiune de aminoacizi diferifi axe Joe in etape. Deoareee aminoaeizii au douk grupe funcfionsle reactive care pot reackiona intre ele intrind in competigie cu 33. Aminoacisi naturali, Peptide. Proteine ar grupiri echivalente dintr-un nou aminoueiil eu care se face condensarea, producind reaofii socundare nedorite, in sintezele de peptide se porneste intotdeauna dela Un aminoacid cn una din grupivile funefionale blocate, asigurind astfel reactia grupei neblocate minal en gruparea Teactiv’ a aminoncidului eu eare se doreste si se facd condensarea, ‘Alegerea agontilor de blocare se face in aga fel ca indepiiriares tor, la, sfingital sinverel si se fae In condifii care nu afecteazi legitma pepti- dici creat intre aminoaeizii care sau condensat intre ei. ‘Pentru blocarea grupei aminiee se utilizeazi cloroformiatul de benzil (metoda earhobenzoxilirii, v. § 33.1.5.B.b) sam terf-butoxiearbonilazida (metods butosicarbonilinil, v. § 88.1.5.B.c) care dan rezultatele cole mai Dune. In aminoacidul N-biocat, grupa COOH este apoi transformats. intv-im devivat funefional reaetiv care reacjioneai. ew graparea aminic’ {nebloeatil) a aminoasidulai eu care se face condensarea. In peptida astfel format, grup carboxil este din nou transformatit in derivatul funetional reaetiv gi ve free apoi condensarea cx un alt aminoacid, Se adaugi. astfel succesiy amninoaeizit in ordinea doritt In etapa finalise face deblocarea grnpei aminice din aminoacidul N-terminal prin metodele deserise inainte (care difeni in funefie de agentul de.blocare fotosit) Pentru etapa de transformare a grupel carbosil inti-un derivat functional reactiv. (activates grupei carboxil) se foloseste, in sintezcle inoderie, dicelohexilearbodiimida (DCC) (¥. § 33.1.5.C.e) saw carbonil Giimidazolul 1v. § 24.3,K.e). Acesti reactivi prezinit marele avantaj ct reaofia de eondensare eu aminoacidul are loc fink izolarea. intermediaralu reactiv gi decurge cu randament mare, Ia temperaturi joast. Btapele wmel sinteze decurgind prin blocates inifialk a grupet NI pot fi astfel prezentate schematic: 7, Reactia de blocare a grupel amino cu um agent de acilare (Chr so Hoe, notat cu litera Z in formule}, a+rk-cu coo > 2 Nt cH_coor 2. Activavea grupei earboxil (prin transformare in cloruri seid sau prin tatare eu DCO sau earbonildiimidazol) Z-NH—Gh-COOH —> Z-NE-CH-CO-X i i k R 3, Condensarea, aminoacidului blocat la grupa NH, si aetivat Ia grupa COOH, cu un ait aminoacid eu grup NH neblocat 1-ClI-co—NH- Z-NU-CH-COX +} H,N-—CH-COO™ —> 2 coor I 1 ( k & & ® Repetarea renwpiei 2 si 3 pink In adiugaren tutwror aminoacizitor.ans 33. Aminoacizi naturali. Peptide. Proteine 4, Deblocarea catenei peptidice de agentul de blocare % 2-NHL-GH-CO-NIE-EHL-CO0H —y 24 HN cnc eno" 1 k h w Dipeptiad Doct Dipeptias ‘Metodele de climinaze ale agenfilor de blocare iu fost descrise la § 38.1.5, ‘Metodele bazate pe locarea inifiald a grupei carboxil (aminoacid C-terminal) au urmitoarele_etape 1. Blocarea grapei COOH prin esterificare i. “000 cit, | -is_9o0 A 2, Condensares, aminoacidulni C-blocat cu un aminoacid N-blocat in prezenfi de DOC Bloe-00C—CH-Nit, 4: HOOC—CH-NH—Bige 7S k > Bloc —00C—CH-NH—CO-CH-NEE— Boe 1 K we 3, Deblocarea grupei NI Bloc OOG=GH=NH-CO-CH-NI— Mla 5 Bloc k Condensarea eu un nou aminoacid N-blocat si repetarce, reacfiel de deblocare a grapei aminice pin’ cind se atagenzi numarul do aminoacizi ai peptidel In ordinea stabiliti, 4, Deblocares, grupei earboxil si amino Bloc—00C~CH—NH~CO~CH-NH- Bloc —5 “000641 NHT-GO—CH= I I 1 K B R & aplicatie aeestui prineipiu sintetic este cunoscutai sub numele de sintesa in faad solida (R. B. Merrificld, 1963). Ba a fost aplicati: indus- trial pentru sinteze de polipeptide cu activitate fiziologier, ex muir mare de aminoacizi (de ex, ribonucleaza din panereas eu 124 aminoacizi ‘Metoda Merrifield utilizeazt ea agent de blocave al grupei carbosil, polistiren clorometilat. 38. Aminoacisi naturali, Peptide. Proteine 479 sanGatortiorn fae prin agiore gin ow clormliler tn presents de Sly, deep cH baer Polimer clorometiiat Polimeral clorometilat este trata cu o solutio a sirii de sodiu a aminoncidulni cave se fixeazii, sub formi de ester benzilic, pe polimorul solid. Polimer 1,61 4"00C—R—-NH, — Polimer-CH,—OOC-—R--NFiy Amingseid C-terminal bloent Polimerul fillet este tratat'eu solutia unui aminoacid N-blocat eu gruparea tert-butoxiearbonil (Boe) in prozenfi de dieiclohesilearbodi- midi are loc condensarea ca formarea peptide! bloeate la azotul aminie Si fixati, prin grupa earboxil, pe polimerul solid, NH—Boe + Poltmer CH, 006 B-NE + HOOGRY Hy N=C=N—Gyly > Potimer-—CH,—COG-~H—NH~CO-1 NH—Boe + GF, NH-CO- NH epuaa © gt Nepoeata Dupii filtrazea solidnlui polimer—peptidy-blocat’ se deblocheazi, grupa NH, prin spalavea polimerului eu,cloruri de metilen eonfinind ean- Hitt eatnlitico de acid trifluoracetic; se obfine pepLidis Liaulit pe potimer vind grupa NH, liber pentru alti eondensare, Poliniee— C4, 00G—R—-NHt—CO—1V=NET=ERac —> > atime! Pept Cbloeata pe polimer Polimernl separat poate fi din nou tratat cu un aminoacid N-blocat: 1 procesul. se poate repeta pinii Ia formarea eatenel polipeptidice dorite. ‘Desprinderea polipeptidei de pe polimer se face prin tratare en acid fluorhidre anhidru care nu scindeaz’ legiturile peptidice. 3824 PROPRIETATI Peptidele: inferioare au proprictifi aseminAtoare cu aminoaciti Majoritatea, acestor peptide sit ‘ugor solubile in apt, insolubile In alcool. Poptidele au earncter amfoter, casi aminoacinil.480 43. Aminoacizi naturalt. Peptide. Proteine Polipeptidole si proteinele au proprietifi fiziee si comportare chi amiek dependenti, de structura lor. In afari, de diferentele rezultate din Structur primar (ordinea aminoneisilor in eateni), diferente mari in ce priveste proprietiile proteinclor sint provocate de sirueturilo secun- dare, terfinre si cuatemare, adick de conformafille eatenelor. Im lini mati cproteinele se impart in peotelne insolubile si proteine solubiie in api sau i solupit de eleotrotii Proteinele insolubile sint protoine fibroase sau proteine de schelet. ‘Bie apar numai in organismal smimal de ex. in par (keratine), in tondoane 431 festeuri conjunctive (eolagennl, eare mumsi Ia iiealzire indetungats eu pi trece in gelatin, elastina, din tendoane care nu se hidrotizeaz), in fibzele de mitase natural’ (fibroina, produsii de viermele de mitase, ‘Bombix mori) erg. Proteinele fibroase nu sint hidroliaate de enaimele diges” tel gi na aw valoare nutritivi. In majoritatea proteinelor fibroase exist punti S—S. Numai dup ruperen acestor punfi (oxidativ’ sau reduetiv) proteins poste fi hidrolizats ‘de enzimele proteolitice. Spoctral de raze X a Keratinelor a fost disentat inainte (§ 93.2.2). Proteinele solubile se impart in slbumine (soluhile in api) sl glo- ‘buline (solubile In solutii de electroliti). Marea majoritate a proteinelot soluble an funetii fiziologice importante (x. § 93.2.5) Denaturarca proteinelor. Proteinele giobulare ont strueturi terfiare si cuatemare bine definite datorit, Iegitarilor de hidrogen sau altor inter ofil (v. § 38.22) stabilite inérocatonele spimalate de elice a, Se numeste Genaturare modificaren acestor structuri cuaternare fi terfiare din proteina, ‘eare au loo sub influena elldurii ean Ia modifiearea, pH-ubl (p adingare de aciai, baze son antimite siruri), sist denaturiti ireversibile (de ex, transformarea albmminei din alugul de on, la Incite, intro pro- ‘eink fibroasi, insolubila); in acest caz axe loc, probabil, so desfigurare 2 elieci « si wairen, eatenelor intre ele prin legstur! infermoleentate. Protet- ele cu activitate fiziologiok pierd aotivitates lor prin denaturare (do 6x. €nzimele, hormonii, antieorpit). lExista eazurl 1 care modifiearile confor ‘mafionale mu sint prea profunde sila refacerea pZi-ului proteina denaturatd poate rovent In starea inifiali. In acest cag reapare 1 activiintea fixiolo ‘lek (fenomen de renalurare). 2328, PEPTIDE, PROTEINE $I PROTEIDE CU AGTIVITATE FIZIOLOGICA, Din clasa peptidelor, proteinelor gi proteldelor fae parte numeros compusi eu importanyi vital’ in fenomenele legate de funcfionarea nor- mali a onganismelor vii, De asemenea, multe substan{e toxice produse de plante gt animale, germeni de boli sav substante de apirare ale organis- smuhui impotriva lor fae parte din aceste clase. Vor fi menfionate numai eiteva exemple, Hormoni polipeptidici. Oxitocina si vasopresina, doi hormont izo- lofi din lobul posterior al glandei hipofize, care regleazk tensiunea arterial ‘prin inhibares diurezel, contractia uleruiui ete., an fost izolagi de Craig (41949) si au fost obfinufi sintetic de du Vigueaud (1955). 33, Aminoacizi naturati, Peptide, Proteine 481 Oxitocins este o oetapeptiils (daci s0 considers eele dou resturi de cisteint ca omolecnlé de cistint) su 0 nonapeptidi, daci se fine seama de cele doui motecule de cisteint. s—ois—Ti—lle S—Cle—Tir—-Fer S—CieAss—Gin S—tis—Asn—oin Ss a Oxitecing Vosopresiné Vasopresina, dint hipotiza de pore, diferi de oxitocing prin inloeuiren restului de izoteueind eu fenilalaning si x restului de leucing din eaten, en ising, Insulina, hormonul secretat de pancreas (eapsulele lui Langerhans), regleazi: conoentrafia constantit a glucozei in singe (0,1—0,15%). Defeo- ini in sinteza insulinel, in boala numiti diabet, due ia eresteren gincozel jn singe (hiperglicemie) care se corceteazt modieal prin administrare de insulin. Insulina este formati din dou catene polipeptidice : catena A (cn 21 aminoaeizi) si eatena B (eu 30 aminoneizi); cele douk entene sint unite prin punti 8—S din resturi de cisteins: beets hlp Femi, Proteine ou rol de enzime, Kinzimele care conferii specificitate reac fillor pe care le catalizeazi sint proteine, Ele nofioneazi independent (enzimele proteinice) sau impreunk eu coenzime (neproteice). Ribonueleaza, enzima cate hidrolizeazi, aeidul ribonucleic, este format din 124 sminoacizi s ciror suecesiine a fost determinati prin482 33: Aminoacist naturali: Peptide. Proteine metodele descrise inainte (Moore si Stein, 1960) si care fost obfinuti, sintetic prin metoda' Merrifield. : howto Lis Fen—siu—tg—Sie— His —Met—Asp— ae a Ae — te ern pent i 6 : i bane 4 ! Aen 3 hs agp lic neve a ae ih —s—var—tis—ser— th e f . sss L rasp “Lie Teg Pepsin, chimiotripsina si tripsina sint enzime din sueul pancreatic care hidrolizeazi proteinele la peptide mari, Pepsina hidrolizeazit leatturi poptidice ale fenilalaninei lo marginea aminict. Chimiotripsina hidroli- zeazd legiturile fenilalaninei (gi tirosinel) la marginea earboxilic’. Tripsina hidroizoat loghturt peptide ire lsi st arpinins, Ia marginen cazho- HGH co pn —GH— co Tigo fe oy Ge GH I * coo / Ton ‘ou Pepsing Chemotripsing! " 33. Aminoacizi naturali. Peptide, Proteine 483 NE CH CONCH (Chak NH,” Tripsing Acfiunea de hidroliak a enzimei necesiti vecinstatea spafials a ‘rei aminoacizi, care pot fi aflati distantafi in eatena enzimei dar care so apropie in jurul centiului do reactio, prin faldurile catenei. Avesti smino- ‘acizi sint serina, histidina gi acidul asparagic, Histidina are rolul dea ‘ransfera un proton de ia sering Ja acidul asparagic, formind anionul grupel hidroxil al serinei gi grupo carboxil a acidului asparagic. Rolul restului de tenilaianini este do a fine central de rescfie intr-o pozilie favorabili, Situafie realizath de agezarea restului fenil In faldurile eatenel enzimel ‘ca intr-o nige. Spovificitaten enzimei este doterminata de aceastis parte » catenei_enzimei (caracterul de tipar), Procestl enzimatic de hidrolizé inoepe prin fixarea substratului Po enzimi prin reaofia geupei alooxid a serinei eu o erups C—O a pep- tidei, simultan on transierul protonului histidinei la grupa NH a legituri amidice care reactioneazi. In acest proces serina este acilat iar histidina ‘este protonaté de citre grupa carboxil acidului asparagic. Fixarea_proteinet pe enzima Formarea’entimel ecilote4st 38, Aminoacizi natural, Peptide. Proteine Enzima acilatis reachioneaz eu o moleeuli de api regenerind enzima (grupa hidroxit 4 serinei) si formind grupa carboxil a restului de fenilala- i; substratul se scpari de enzinki iat aceasta ineepe un now ciel, Desacileren, Sepororea icldutsi fe pe enzimé. Regenerarea enzinet Proteidele sint combinalii intre o enzimis proteiea si 0 molecula neproteinick numiti grupa prostetieg. Proteidele, numite sf protefne con: Jugate, se clasitick dupa natura grupel prostetice. Grupa. prostetiea. are de obicel funefiunea ehimies iar proteina asi rea po stbstrat al Yind specificitatea, An fost deserise numeroase proteide cu activitate fizi logied, intze eare amintim doar citeva mai caracteristice, Hemoglobinele sint cromoprotoidele din singe avind drept grup prostetiek deriva: ai pirolului (porfirine) si fer drept metal. Hemociaininele din singele molustelor gi al meleilor eonfin eupru; singele or este albastra in acest not Nucleoproteidele au drept grup prostetiek acizi nucleici. Glico proteidele sint proteide cuplate cu un hidrat de carhon, de ex. albumina ‘din on si din ser, In umosrea sticloasi a ochiului gi im seerefia din glanda submazilars se gisese glieoproteide eu confinut de peste 4% zahar munite mmeoide, Mueoide se gisese si in vegetale. Sub numele de lipoproteide. se cuprind compusi formafi din protein si fosfatide; cle formeazi mem- Dranele celulare, Rodopsina, purpura viznali, © proteidi responsabili 23; Aminoacist naturali. Peptide. Proteine 489, Jn fenomenal vedert, este formata din 11-cis-retinal (up prostatic) fi 0 protein’, opsina (v. § 353.0). ‘Proteidele care eonfin foster se mumese fbsfoproteide; un exempt esto caseina din lapte. Viruourl. Germentt patogent-ai multor Loli infeotionse fac parte din clasa riboproteidelor eu greutiiji moleculare enorme. Acidul ribomucleie are rolul de asignra inmultirea moleculelox. Desi virusurile pot fi obji- auite in stare existalizat’ ea substanfe definite, ele au proprietaiile lintelor Vii (inmulfires celular). fntre virusun se mum sul poliomielitei, pojarului, varolei, turbisii, guturaiului ete. Virusul mozaicului tatunulni, din regnul Vegetal, a fost deosehit de bine studiat si suecesimen de 158 de aminoacizi ai proteine! a fost determinats. Antigont $1 anticorpi. Proteinele produse de bacterii sau provenite din virusurt (loxine) introduse in organisnul animat determing formaren de proteine de apirare numite anticorpi. Proteinele care determing for- Iatea de anticorpi se numese antigeni. Piecare antigen determini formarea ‘unui anticorp specific care precipita numai cu antigenul pentra care a fost sintetiaas de onanism. Specifiitaten anticorpilor este determinati de structima lor. Anticorpii determinafi de un anumit antigen se formeazi un timp mai indelungat; astfel se explics imunitatea dobinaita de orga hisn fai de unele infeeji, chiar dups ce acliunea lor direct inceteazs. Formarea de anticorpi in scop de imunizare se practiek in medicin’. prin ‘uilizarea de vaceiut ve past antigent 5 x stmetnrk de potizaharide, de ex, cel prods ae pneumocoe. 2946, DESPRE BIOSINTEZA PROTEINELOR In procesul complex al biosintezei proteinelor iaw parte mumeroase ‘enzime (proteine sau proteide) dar rolul esential il au acizii nueleici, ‘Bio- Sintex protebiclor are dows etape 6 etapis se petseee in nucieele celtlelor ints doua, in plasina eelulard (m citoplasia). Nuclecle eelulelor contin ADN. Anumite segmente ale elieei duble de ADN, mmmite gene, eontin informagit eave trebuie tzansmise in eltoplasma pentia a disijatintera tel ‘numite proteine san peptide de citre acta nueleici ANN, cave participa ‘rect In procescle de sinter. Aceste informatii, cunosoute sub mimele de od -genetio, asigur’s tronsmiterea earacterelor ereditare. Se disting dou ctape distinete. O prim’, etapi are-loc in muclecle cohilelor jim Granseriexea coduhis genetic de pe segmentele de ADN din gene pe o eaten de AN numiti Ai meseger (ARNm). ARN ‘esager treee in eftoplasma imide serveste ca tipar pentin sinteza proteinet respective, 1a accasti sinterd int pare mat multe feltai de ARN, care difers. prin comporitie, grontate molecular, structurt ete. si care £0 Atenumese dup timefitle pe eare le indeplinese in eursul sintexci ca ARN ribosomal (AKNt) 38 ARN de trantfer (ARN), Sintesa ecidului ARN mesager. © parte din clicea dubli: ADN 3¢ fesface pentra e espunc o poriitne din seevenfele. de baze purinice si Pitimidinice in exterior. Tibonueleotidele existente in nuclede eelwlelor Se Teagit de bazele purinice si pirimidinice cu cate sint compatibile de a for-486 383. Aminoacizt naturali, Peptide, Proteine we ile No) 3 en gt ln & nalts tt, Baie in. ARN (A, adenina;.G; guanini ; “Restart de ribonucleotide se uneso ino ele sub influen cnn nN) ee tery te Peae retht adts cet ‘area servit ea; model (fig 99.0). seo eae eee Poy eee oe di gere Doses complement F legdturd. de fostat, D,desoxirbor ribet ig. S86. = Schema siateal acai ARNanesager. Tra cone soduhl de pe ‘ADN pEARN meager. . oe ee a ee ir ae a ete snags. again Pee ale ance as AR, be SSR Sera oe aera hr, eee ai cn ee de en om i ae nea ae 2am SAC OS rela a elas wl ae reg anemia Sup! ro an ea :. Acizi ribonucleic. cn mase moleculare mici,.continind un numir A aprox. 7090 nucleotide, numiti ABN de transfer (ARNt), au rolul tga cum AB de ater (ANG a 33. Aminoacizi naturali, Peptide. Proteine 487 mesager). ARN de transfer are spirale duble ramificate (mai multe brafe), © ramificafie a¥ind intotdesuna la eap’t seevenfa @ trei nucleotide con: ‘finind citosini}-citosing-adenind. La acest rest de adenini se fixeass aminoacidul LOH yrintr-o legituc’ estericd, la grapa OH din pozifia 3’ a adenosinci terminale (fig. 33.7}. Ta capitul unei alte ramificatii a ARN-ului de transfer se afl o alti secvenfa specificl de baze, numiti anticodon, Aceastii seovent’ de tret Daze participi. la fixarea ABN-ului de transfer pe ARN-ul mesager. Ordinen dupa care sint adusi aminoacizit de citre ARN¢ la ARNin dopinde strict de seoven- felo a trei bazo din ARNm, Astfel de secvenje de trai baze din ARNin trans mit j,mesajul? pentru sinteza unui ‘anumit aminoacid, Porfiunea din mRNA, numits codon, trebnie si fie eomplimen- tari en porfiunea din tRNA, numiti anticodon.. Godut genetic. Seoventele de eite trei_ nucleotide care corespund sintezei unui aminoacid formeaz’ cen ce se numeste cod genetic. Deoareco ARNm a fost transeris de pe um ADN eu o anumiti seoven{is de nucleotide aceastis feoventa se taduce prin sinteza unci pproteine in eare ordinea, aminoatizilor ‘eomponenfi esie bine determinat. "Exibts 64 de posibilitiyi de eom- Dinafii intre odie patru baze luate cite ' frei asifel ci celor20 de aminoaeisi le corespund fieckrula mai mulpi codoni co—cH—a Fig, 907. —Strotura emai ARN de | hate488. 33, Aminoacizi natirali, Peptisle. Proteine cntieaten YA C | coin AU CULL GUAR AA pow LIL ET ITT TTT Ge ots io (bid g Hy : ree J CHO—NH—CH—C~" A cng. (ih avobldgu anager Fig. 388, — Sehems slate nae proteine In riboson, 23. Amincacizi naturali. Peptide. Proteine 489 Sinteza catenei unei polipeptide sum proteine are toe in etape suece- sive in ribosomal care poarti mn ARN mesager. Pentru fiecare protein sit polipeptic’ exists 0 sceventi in ARNm eae indiel-punetul de. start si wna pentru punctul de oprire al sintezel catene), dupi care proteina Sedesprinde depe ribosom. in proteine din bacteri startul are loe cu formil. metionins (cod AUG); la sfitsitul sintezei grupa formnil este eliminat’s enzimatie {In citopham’ exist, 20 de aininoneizi naturali estexificati de restat adenilic al unui ARN de transfer, fieeare cu wi anticodon cu seevente caraeteristiee, eorespunsind tua anumit’ cod, provesul de sintezi al proteinet (fig. 33.8), un ARN de transfer ‘al unui aminoacid 0 fixtazdt prin legiturk codon-anticodon pe. seoventa de start 2 ARN-ulut mesager clin ribosom. Dupk fixarea acestuia, umn alt ARN de transfer, eu anticodonnl corespuinzind secventel urmateere, fixearst atituri. Urmeazi o reactie enzimaties de unite a celor doi amino acini legagi de cet doi ATEN (onaimis de amidare wa amnidazs), Dupi co © format legitura amidici, ribosomul se deplaseazt spre seoventa wnnatoare de codon a ARN-ului mesager. Acesta leags un nou ARN de transter, fe formiearit 0 out legituri: peptidies intee nou! aminoacid si catona exis tent si procesele se repels nl me njngo ta seoventa de God de ino- tare nsinteze’, Tn aceasti etapi ribosomul se desparto de catena de pro- ting si de ARN ‘merager Se apiece un ribosom: poate xe 150 de legsturi poptidice pe wainut, Daci de-a Inngul unui AINN mesager lucreazt mal multi tbo: somi (in polisom) sinteza poate dura citeva, secunde. Inctefiren eavenclor polipeptidice ale protcinelor are loe chiar Snainte de terminarea sintezei intrest eateno, astfel e& proteina Ferultatis tare doje, structara. so secundant stabil Procesul de sinterti al proteinslor are loc in mod permanent. tn nismele vii, Proteincle formate suferi mereu transform’ biochimice, hidvolize sau degradiiri enzimiatice, si trebuie inlocuite, jar tn cursal res. esi (sebule sincetlzate din aminoaetalt provenitt din hand sau prin trans formarea biockimies zaharurilor $1 a’ gnisinilor Intredari ¢ 58.1 Aritati mumizle comune si presenetile sninoacalor natura 9° 992. Det weritort termen ‘a Aminoadst eseotiall sf siminoaeis necsenti : 1. Pept $1 poipeptide. Legatueh peptic = Aminoaesi C-terminal 3! aminoaci N-tersial 4 Structurl primar, sieunder, terlaré pl eiternach ‘9 89.2. Aminoscat sint Jon! dipolar, 8, Expleai efectol tampon al soluilor apoase de amineacii. ati ex exemply gli ‘ocala. », Definipi punetilInctetrie. «. Explicativalorle punetelorizocleetren ale oritine! ale aclu latte (tint dtete din tabela 13) 4, Ariat sructura amineaciduln le panctl izgleetiesiexplca} minim de selobilie tate a aminaseldt le aeest und490) 38. Aminodeizt ‘naturali. Peptide. Proteine 4 38.4 Caleutatt punetulianeteetrie'ad urmtoetitausinonea': at tenine, br valine: leulas, de friptafan (atilan datate din, taken 3.3). "a u5.3 Aritaft oar fora acidals! asparagi va predomyina in urmitoarele gondii: pluie hsdib Suge basteh es pusctal noice Expleal de co aro azparagina putt oelectic rat foave dele acta asparagie. . "yieg 6 Aminoactei natural foe parte din sein x: Arai eave stint Gonfguapile (R sau S) ale urmatoriior sminoccts? oor goon Pog sakwbatt nyt lL : bay dayow discus GU Prove ot do ner pair damian SSatsitia, brvaing,fenilelaning, d-peoling e aeld gata, f sect, & orntin tofanyrhiotaing. ‘sinh, Cum vari ae etgaren ae etn caractral geld fbadle al nul aminoacid Ia a. aciiaiea grupei aminice, ri earbonl, © acre si eater MecE00, Abutays rottio care au Toe lt tatares alanine ex aFAIGlWsIN4OM, 6, etanol “HC, a GHT,COCY, 4 CICOOGHS Lidl £ CH! sree eanias acd cive sat agenji'de scacepotsvit pentru siteze de sninoacai optic actin. ee Aran pencil metodel erbobenaioniar (bocares #1 Snaepartaresgrapel do aie ; BIRD devas pencil meta! tes hutotetm loan inepttien. supe armas MP cam se prepa edt rencivi iat apps apa nat it esi ape ct a east, PLT ee inte? AW aMlujeai'e reatie de culore wtliaat® pontra decelarea auinosetor. Rearend oe rnin at scion raat motodelepetew LSE, pital biol on aa rscacat euonlees 2: (vari, be C2) amis, cavaneyasie, @, (2 >telaanina ABNOR ALG sae tamconinase? Gare este ul en proesle bachimiee™ 8 Sort nected caters ronstormist Biochemie ev illus enemelor 3 Dacterior. Aa GeMemaolaaee ce vaing, tellin f tiptolsn MabaMtdlonsdeatcnestet op orainel We snteen ree a erga ‘lata ec ct i wi SRieabenmimencrs cc Se ee a tnt natin snccanisniot eset Baus pvinciptw metedet Eamann cae wbizeasy fnlizotiotinat, APatapt mesa sant rege eu i ase pHa Ala-val-en GI-luSer, Serie lpg Agee rise Ia urma elimindeitaunoaciatal marginal SS 21 Ce compust se oblin To hidplza onsimeehyaurmatoscet peptide: salle cad dine uiicH—cr, cheb okBertitt gl wm—crt,-Coort Shed Many ssc coo" HSH sig viqnsas 9 H1e0d daboeonine ab sxeaqe rolijotee ts eons. ct exboxipetidaad, b. aminopeptidars, d eadopeptidasi ‘» sot’ S'nscapeptidd dk to hideolied totals urmétoribsmlgoteal: Vat, Fen, His, Tis, Gi, Haars men INES ES TOME age atk aha eee PE a a pa A THRE ET LowLis, LeGl, is, Mie-Fen, Fen-Lea, 83, Aminoaciz! naturati. Feptide. Proteine 91, 4, La tratae on endopptiard(pepsina eae rol snes ofitaitste ou epsina cae igrolese8 ieghtara pepe ela ma face chgulel a Yniloning) se olin dau topeptge Vat Wis fet Eee sone Change Peel cubesoupnt sn ia cu amoaptas bin Ya fy828 Util clade cthchrsoshin ponte sinter wnat pepe Ge ‘Peat activaren grupet coosilatizat ieoneshhs Setar rope! soil alizah. 9, lores acids, ,sarboiltimidne), «de f¢ 35:4, Utz ea grapd de blocare ter}-bntexicarbontai 7 Alehnesenboci ida (BCC), ltt tripe tecartn, SEM stare 35826, Seopa ane teres scent de mmneacin Pua LA Fen eee Gi TirFop-Glu-Asn-Cis Pro-Lis Git (XFL) soak: Sinai prunes eaten formate Sn CPt Ghe b. guanina, ¢. eitesina, d. timina, & uraeiiul. creed Gare se alt im ARN si care th ADN? ae #8052, Unuclf ane ARmcanger este precho cu adenion GINADN ne SS Oe Serlefi aceasta pereche. an: re Beene (Gin gene) are urmstoarea steventa de base34. HIDRATI DE CARBON Hidrafii de carbon sau zahorurile reprezintit o clask vastii de pro- ‘dugi natumali cae intes in compozitia oriekrei celule vii, prin prezenfa lor ea clement structural ol acizilor nueleici. Hidratii de eatbon sint, alituri do guisimi, proteine, vitamine gi unele siruri minerale, componente esen- fiale ale hexnei, Organismele vil utilizear hidrafii de carbon pentra furni area encrgiel neeesare procesclor vitale, pentru constracfii de alte mote- Gule ete, Spre deosebire de proteine, eare trebuie resintetizate necontenit, hidrafii de carbon pot fi dopozitafi in organismele vii sub form de poll ‘zaharide de rezervi (glicogen in regnul animal gi amidon in regnul vegetal), ‘enre pot fi apot folosite dup necesiti,i. Hidrajii de carbon sint sintetinaji de plante din bioxid de earbon api in procesul onnoscut sub mumele de fotosintezi RCO, + m0 + energie —> GCHO)a +1 Oy Energia nooesnn acest proces comples, farniant do jumina soles, este tsunamis plantel sub o form utilzabis chimio, prin intermedi slorofilel (v. § 31.17) ‘Snuadansi anal degrades oxiati ida cusbon Ia CO, si apa. in eursul acest proces se clibereazs enorgie care este in parte HL sRis main ealdurks gin Parte este inmagaainags in tenure bogate Fnatore ate molcouicior de ATE (Cormis eub care serveyto Ja sintezele Drganismuta’), So reface ustiel bioxidnl de earbon necesar plantolot pent folosintead, restabilima eohilibral natural Cy(Hh Og +00, —F NCO, + WH,0 + energie 24, CLASIRTCAIE, NOMENELATURA, Demumizea do hidzafide carbon provine do la observa chimistitor a oat tartudt repreventatil At lage tt formal generals GON, ae Maney at earbonatas (glucan Cyehys0,, zabaroet (CytyO3, celuloza gi amidonul (OgH,Os), ete.). . ‘Denumirea de zaharari sou de sekaride provine do la numele zahi- ratut (zektharony in limba greae#) ads ba Eutopo in aml 1492 sf desto- Janie oat ttn tn sola de ahi (Marggrat, 1747). ; THidnajit de carbon so impart in monozsharide, ligoraharide si polizabaride. 34, Hidrafi de carbon 493 Monozaharidele sint polihidroxialdehide sl polihidroxicetone, in care grupa carbonil se afl sub form’ de semiacetal intern si careprin, hidrolizi nn se transforma in unititi mai mici, Reprezentantul eanaeleristic al clase, gi cel mai mispindit in naturi, este glueoza, o polibidroxialdehids eu sase Atomi de carbon; izomert eu ex este fruetoza, © polihidroxicotont (v. situcturi, § 34.2.1), Oligorabaridele sint formate din 2—10 restuci de monozabaride unite prin legitnri eterice, I) hidrosilul semiacetalic, Dupii numitrul de monorabatide pe care'1 daul I hidroliza, oligozahavidele se numese diziha- ride, étizaharite ete. Dizaharidele ecle mai reprezentative, provenind din gluconi, sint, maltoza si eelobioza. Zaharor (zahirul) este o dizaharidy formata dinty'o moteeuti de glucos gi o moleculi de fructors. Polizahatidele sint compusi macromoleculasi formafi din mai mult de 10 unititi de monoziharide, unite intre ele prin legivuri eterice. Prin hidvoliza polizakaridolor, in catalizi acid saw enzimatie, se objin mono- saharide, Monorcharidete care contin grupi aldehidiei se mumese aldoze; cle eare conin grupi eotoniet so numnese etoze, Sufisul caractoratio’ penta demumizea genetick este ozd. Coa. mai simpit aldozs esto o aldotriozs, slicexinaldehida, Cea mai simpls cetori esie dihidrosiacetona, ‘Termenit a mai mulfi alomi de earbon se namese tettoze, pentoze, hexoze, heptoze ete., fleeare putind fi aldozd sam cotors. or Z I ‘Majoritatea zaharurilor au numiri comuno inspirate din numele produsilor din natur din care au fost inifial izolate, Numirile rationale se folosese numai foarte rar. Distinofia intre stereoizemeri. se face pe baz numirilor comune (¥. fig. 34.1, aldosole derivind din n-glicerinaldehid) Donumiilo comune ale oligo- §i Polizharidelor vor fi prezentate la § 343 gi 34.4, : 342. MoNozamarin: 3424. CONPIGURATIE _ Monozaharidele, en excepfia dibidroxiaeetonei, sint combinajii optic active, Cea mai simpl4 monozaharids, glicerinaldehiida, are un singur494, 34, Hidrafi de: carbon ‘a existii sub forma a doi enantiomers, eu con- cu=0 HOG on Gon —} Ghoerinalaehias —SGhieeinakdenida isp +87 [lp = 8.7, oats celdlalte monozaharide confin grupele de alcool, secmdar legate de un afom de cathon chiral. Numaral do stereoizomer corespan- zind la 3 (n = numirul de aiomi do carbon chiral) este de 2 la aldotrioze, 4 la aldototroze, 8 la aldapenioue gi 16 In aldohexoze. Evident, cetozale care un un atom chiral mai putin decft aldozele izomere, au numatul de izomeri micjorat in mod corespunsitor. In chimia satiirurilor notares, contigurafilor stereoizomerilor se face, prin tradifie, im raport ou inrudierea cu glicerinaldehida, notats cu litera. p,sau x (echivalenté cu notafle 2 gi respectiv § dup (Cahn-Ingolad- Prelog). Contiguratie Lesutors D-Fructez’ D-Slucozs ‘Monozaharidele care au in formulele Fischer, 1 atomul de earbon chiral cu numirul cel mai mare, vecin eu grape CH,OH, 0 conticuratie identi’ ou a-p-glicerinaldehidei se ineadreazi in seria D; ele se consider’ srinaldehida, Monoraharidele eu: confign- rafia atomului sus-numit identiedi cu cen din x-glicerinaldehidi_ se inca ‘Geazii in seria, x. Notafilie 1, gi:D nu au nici o lezituré cu zotatille optice (dap cum sa aratat tnainte), ‘Marea majoritate a monozaharidelor naturale fac parte din seria D {v. fig. 34.1). O serie identict ea cea din tabeli poate fi derivats si de Ia eplicerinaldchid’, Fieoare termon din seria D esto enantiomernl tormenu- jut corespunzitor din seria %. Termenii seriilor avind -acelasi numiir de ‘atomi de carbon chirali sint diastereoizomeri inire el. 34, Hidrapi de carbon 495 DLC t Ban ton aon ig. $4.1, — arate carbon din seviaD. Bpiméri, Diastereoizomesii care difers intre el numai prin contig: rafia unui singur atom de carbon chiral se numese opimeti (v. § 16.3). In seria aldohexozelor sint eplmero glucoza eu manoza (epimer Is C,) si glucoza eu galnctora (epimer la 0). exo cu=0 ow i vob noton u-dou i oben nob Ho-b—1 u-t-on nob it \ t u-ton w-f-on Exxon bso bon cap anon (a)-chcos pats ete isa ia ar Ceinzele pot fi derivate do la aihidrexincetonk, Ele contin ‘gruparea ccarbohil lf stoma de carbon din pozifia 2. Tarudirea ou glicerinaldehida, {Grin D sgu.n) $8 slabilegte dup configurafia. atomului de eerbon chiral496 34, Hidrati de carbon cu mumiiral col mai mare, cu,o1r cu,on I i Gu,01 cu,on Diniarasi- Eructoxi (Fetes ester tral, fy 12 ‘nent p-Fractozt este diastereoizomer, cu cetohexozele corespimzind manozei si galactozel, ‘Despre stabiliren, configuratiilor monoxahuridelor vy, § 34.24, gha2, STRUCTURA CICLICA ¢ IACETALICA) A MONOZAHARIDELOR, Triozele si tetrozele au structura aciclied. Toate monozahatidele bon se gisese sub form’ de semiacetali cielice; forma aciclie’ de hidrexinldehide echilibru numai in proporfie foarte miei au ,. 6 si mai mulfi atomi de cicligi, mai stabili dectt forme! si hidtoxiectone este confimuti | (de ordinul 1—2 parti la mic), TReamintin ch na din react fundamental ale grupsor carbo dated alool prin eave se frmesed semiecall (we § 2404 2 ei deotbre de nldehide# cotonele simple in se fstor acca is bonded 9 hosnsclone cu qapele CO st OF aeanate aout fale rmodionni’ (eselps Bf gr enteple Sere te desecea cl compuslscall dominant sub orm semincei elle ct Oc Sega itr romano a de gue Stem (ech plranosie)? sf 3A #18 gHs—CHy—o# dhs = ‘0 \ tHe ‘oH este rentia rovers= e) itrople este defavorabil tein aeneasmoleelA S) int tavorabil Seok Sehicroxialdehida Cietw pironozie Ayo °% I = © bs Ne#=0 Ma ict tronic syHideoxlaldehia’s in p-glucos’ giupa aldehidjes se aflé in apropiere spatial cu grupa Didroxil de la atomul de carbon din posifis 5, Prim formuren, semincetalulut pare la atomul de earbon aldebidie o grupire hidvosil, hidroxilal semi: 34, Hidragi de carbon 497 acetalic. Acest hidvoxil, deosebit de eclelalte grupe hidrosil din molecu, poarti numele de hidroail qlicosidie (lu ghucozt se numeste si hidvoxil glucoridie), inca esté un potihidrexi-semincetal ou iota pimnoxie (de sce stom ch procal et orto won ation ton se WH se web wteon tion | ton a buon bao bao $line o-oucent o-D-ohcopronoct IS" aly Ws, Ialpeat La inchiderea inelului piranozic al semiacetalului, grup prochivalt © naxtere In doi stereoizomeri diferifiintre ei prin orientaten hidzoxi- Juli glieoaidie do ia atonal de carbon C,, devenie. chiral el. Stezeoizo- merul in cate hidrosilal glicozidie are aveeasi orientare (este inveciuat spatinl) en hidroxilul de la earbonul C, at D-gineozei so-numeste mom’ 5 cel eu hidroxil glicosiie orientat in directia opusi se numesto anomer $ Pentru reprezentarea grail « monozharidelor in formele ciclice se niilizeazi, in afar de forinalele de proieejie. Fischer ‘modifieate (prin ere ae pon odio ore cabana giozidie grape hidrosi te ja parte la, semiaceializare), formulele perspeotivies propuse de W.N. Haworth (1929) si formulate contormnstionaie desivind dim cee penspectivice, {In formutete Haworth, ciclut piranozie este deseris ex un hexagon aflut perpendicular pe plauut hirtiei; legitusile dingpre obsetvator sink dosenate €n lini ingrosite. Atomal do oxigen al cicluul se serie in mod obignnit in dieapta sus (déci in dosul istic). Substituenfit se sexi Is capttul unor linil verticale aflate la fieearo atom de carbon. Grupele OH ‘cate in formula Fischer sing orientate spre dreapta se seria sal planul cielului, cele din stings, deasupra acestut plan, Fortaula Haworth repre: inti hidrosiul glicozidie «, dedesabtal plimstui, gi pe ocl f deasupra, “crn HH pmo oH ors, of oe ” oa on Anemer a Aner B o-otvesst