Deboveanu Vol2.5 (Pag (351-422)

MANEVRA DE OM LA APA
Manevra de om la apa folosind curba lui Williamson:

- este 0 menevm prin care se aduce nava la omul at1at in apa, tara sa se {ina contactul vizuaJ cu obiectele cerc-i marcheaza locul ;

- la omul din apa se ajunge putin mai tsrziu decat in cazul intoarcerii simple, deoarece, in timpul manevrei nava se indepilrteaza temporar de locuJ accidentului prin punerea cinnei banda in bordul opus bordului in care s-a produs caderea omuJui ~i in care s-a pus initial cinna;

- se recomanda a ti executata pe timp cu vizibilitate redusa ~i csnd alarma se da imediat ce se observa caderea omuiui peste bord, la apa.

Manevra de om la api folosind curba lui Butacov :

- este asemanatoare cu manevra de om la apa care iolosest» curba lui Williamson;

- se recomanda a Ii executata in acel~i conditiuni de alannare ~i vizibilitate ca ~i pentru curba lui Williamson;

Pozi lia na vei J pe drumul

inilial ajunsA dupA intoareema la drum opus.

------------------~

r 1" ....... ,""

600~ . _<-

Pozilia navel in momentul prod u cerii accideatului.

+- Pozilia aavei la darea alarmei ii <E--- inceperea manev rei .

......

600( .- ...

, 11(--

" --- /

----------------'--3. ,/

Muevla de om la al)l folosind formula drumului de salvare (Os):

Os- Di+ 1 800t 60°

CiJld !lava intoamce la triOOm se ia semaul plus la cele 60° Os- Di+ 1 80°+60°

iar ciJld Ie intoaree la babord se scad cele 60°.

Os= Di+ ~ 80°-60°

Manevra de om la apa folosind curbs lui Willi.Jl11son sau curba lui Butscov se poate

executa in toate cele trei situatii de manevra: - imediata;

- intirziata ;

- de cautare a omului pierdut.

342

MANEVRA NAVEl

Manevra de om la apa folosind curba lui Scharnow, se recomsnde a Ii executets: - in special csnd aJarma de om la apa se dii cu multa intsrziere ;

- in cazul msnevtei de cautare a omului pietdut;

- atat pe vizibilitste buna cat $i pe vizibilitste redusa.

Manevra de om la apa se mai poate executa folosind formula .ximmului de selvere' (Ds):

Ds ~ Di + 1800 ±60°,

semnul plus se ie csnd nava intoarce la tribord ier semnul minus csnd neve intoarce la babord.

Activitatea ofiterului ~i personalului de cart, pana la sosirea comandantului pe comanda ~i a echipajului la bordul navei aflata in manevra de om la apa, este de importanta capitala pentru salvarea omului cazut peste bord in timpul marsului,

Pericolul ca omul care a cazut la apa sa fie prins la elice creste in situatia navei aflata in mars in aliura cu vantul ~i valurile din travers si amplitudinea ruliului se mareste.

Pericolul crest« $i mei mult atunci csnd omul cede in botdul din vant in timp ce acesta se afJa tidiest la amplutudinea maxima a oscilstiei de tuliu. .

La navele cu GPS, ofiterul de cart imediat dupa ce a aruncat colacul de salvare cu geamandura combinata, prin apasarea butonului "man over board" al GPS-ului, acesta automat reline :

- ora cand s-a produs accidentul;

- latitudinea si longitudinea locului in care se afla nava cand a fost apasat

butonul, deci, locul in care a cazut omul la apa, transforma in "punct fix" (waypoint).

in functie de acest punct fix ~i de pozitia navei, in fiecare moment al manevrei, pe ecranul GPS-ului vor fi afisate informatiile de navigatie necesare navei pentru a se intoarce la locul accidentului:

- relevmentul ~i distanta la locul accidentului;

- drumul ~i viteza deasupra fundului pentru a ajunge la punctul fix, locul

accidentului;

- pozitia exacta a locului accidentului (c:p ~i A);

- ora bordului cand s-a produs accidentul (cand s-a dat alarma ~i a inceput

manevra de om la apa, mai precis, momentul apasarii butonului MOB, al GPS-ului);

- timpul, in minute, care s-a scurs de la producerea accidentului.

Prin datele pe care le pune la dispozitia oiitetuhsi de cart $i a comandantuJui, GPS-ul ajuta la mentineto« continua a contactuJui cu locul accidentuJui, indicind in orice moment poziti« nsvei fata de acesta, marind siguran{a gilsirii $i selvsrii omului cilzut la apa, dar GPS-ul, nu rezolvil problema manevrei ci numai ajutA la inceput ofiterul de cart, apoi, comandantuJ nsvei care continua manevra.

Comandantii navelor, trebuie sa fie siguri :

- cil toti otiterii; care participa la serviciul de cart, cunosc Ioeite bine teste procedeele de manevril de om la apil;

- cil tiecsre oiiter de cart a inteles $i a invil{at manevra de om la apil ali$Btij in comandii de comandant, special pentru conditiile de vtemee si aJiura nsvei din cartul sau;

343

MANEVRA DE OM LA APA

- personalul de cart cunoeste la pctiectie cc are de tacut csnd se da alarma de om la ep«;

- ier tiecere om din echipaj ~i cunosste foarte bine obligstiile ce-i revin din rolul de om la apa, indiferent de tipul navei pe care se eil«: cu propulsie mecenics, sau cu vele;

- exercitiile roluJui de om la apa ~i de manevrii de om la apa, trebuie executate ~i repetate pana cand timpuJ de ajungerea intregului echipaj la posturile de executarea acestei manevre va Ii aproximativ egal cu timpuJ in care nava i~i parcurge lungimea sa la viteza de traversada.

Presa tirea bazeii de salvare din bordul din vant.

~~'~

••••••• :~: .... C> .... ~ Se lanseaza barca la apa

Barca liber.\ Se remorca barea cu bratul fils

Se dau semnale de am la apa. se rid iea la veIga pavilionul .. 0"

Se i.ntareste veghea •

Se anu n l:l coma.nd aatu 1

Seda alarma

pe uv:l de

am la ap;l

Se pu ae masina pe drum inaiAte

Se mazehead locu 1 Se apas:l butoaul MOB al ~ului Se arunc:l colacul cu geamaaduea combina t:l

Stop ma~ina

Banda dreapta

Mal1evla de am la ap:l ~i activit:llile ce trebuiesc indeplinite de serviciul de cart ~i echipaj in tirnpul manevrei de am la ap:l.

Toti:

- schiperii iahturilor;

- conducatorii de ambarcatiuni cu vele sau motor,

care pleaca si se indeparteaza cu nava lor de cheu, mol, mal, sau tarm trebuie sa cunoasca moduJ cum sa manevreze ambarcapunea sau iahtuJ pentru a salva o persoana care accidental a cszut in apa de la bordul embercetiunii sau iahtului ssut

344

MANEVRA NAVEl

CAPITOLUL 6

Acest capitol este un modest omagiu pentru marinarii epocH navigatiei cu vele, care ne-au lasat din experienta lor, de multe on plina de scnficii, un imens bagaj de cuno~tinte de marinane ~i invapiminte despre manevra navei in general ~i des pre MANEVRA NA VEl iN CICLON in special, invaplminte ce sc aplica ~i astazi in manevra tuturor navelor moderne.

MANEVRA NAVEl iN CICLON

6.1 - Informarea ~i asigurarea hidro-meteorologica marina la bordul navei

Observatiile meteorologice efectuate la bordul navei, permit comandantului sa prevada pentru 0 perioada scurta de timp, cum va fi si cum va evolua vremea in raionul in care se afla sau se deplaseaza nava sa.

Deplasarea continua a navei, insii, impune cunosstcrce vtemii pe 0 erie mult mai mare in jurul nsvei $i in special a raioanelor maritime cstre care se indreaptii si in care va intra in scurt timp nava, pentru a se lua din timp, mssuri de evitsre a timpului rsu.

Informarea ~i asigurarea hidro-meteorologica marina la bordul navei se realizeaza prin : - buletine meteo;

- avertismente de furtuna in clar;

- mesaje hidro-meteorologice codificate.

Forma cea mai uzitata, este receptionarea buletinelor si avertismentelor in clar, in Iimba engleza in mod obisnuit in toate acvatoriile si in limbile state lor riverane fiecarei zone maritime, prin radio :

- la anumite ore;

- pe anumite frecvente;

345


- de la statiile de coasta din raionul maritim respectiv.

Buletinele conlin :

- daca exista sau nu, sau se prevede furtuna;

- daca exista.se indica precis locul, momentul, evolutia furtunii, starea

marii etc ~i se transmit la intervale de 12 ore ;

- in caz ca se dezvolta 0 depresiune tropicala, un ciclon, mesajul se transmite la un interval de 3-2 ore, sau mai putin, ajungandu-se pana la 0 jumatate de ora in localitatile aflate in zona afrctata de ciclon in functie de distanta, evolutia ~i traiectoria probabila a centrului ciclonului.

Informarea hidro-meteorologica ~i hidrografica marina, receptionata de radiotelegrafist in clar, din anul 1986, se receptioneaza ~i prin sistem NA VTEX.

Sistemul este 0 modalitate de asigurare !MO, parte componenta a SIAN-NAV AREA (Serviciul International de Avertismente de Navigatie ~i inclusa in Sistemul Maritim Global de Perspectiva pentru Naufragii ~i Securitate - SMGPNS-).

NA VTEX-ul receptioneaza in banda de 518 kHz pc imprimantA de tip telex. pcrmipind 0 asistenfA hidro-meteorologica continua. pentru raionul in care se deplaseaza nava. .

Mesejele de avertisment, se receptioneaza cu prioritate ~i in mod continuu, cu declenseree automata a alarmei eudio-vizuele in comanda de navigatie.

A vizele de tiutuna, ce poartA data ~i ora, inregistrate de Navtex, pot constitui, documctuc oticiele, la bordul navei, pe ltmga Jumalul de bord, din data ~i ora respective in care s-a consemnat furtuna intampinatA de nava, in caz de avarierea navei sau a msrtutilot de la bordo

Depresiunile tropicale. fac parte din categoria catastrofelor naturale:

- prin efectele lor distrugatoare asupra navelor "surprinse" pe mari ~i oceane ;

- prin dezastrele povocate localitatilor, porturilor si asupra uscatului, de vanturile

foarte puternice ~i valurile foarte mari care lovesc tarmurile ;

- prin puternicele. perturbari ale vremii. dinainte $i dinapoia ciclonului,

Deptesiunile tropicsle sunt denumite dupa tegiunile in care se formeaza : - hurricanes, in vestul Oceanului Atlantic de Nord;

- hurricanes §i cordonazos, in estul Oceanului Pacific de Nord ~i Sud;

- taino, in Insula Haiti;

- tiphoon - taifun - in vestul Oceanului Pacific de Nord;

- baguio. sau baruio, in Filipine ;

- ciclon. in Golful Bengal, Golful Aden ~i Marea Arabiei ;

- willy-willies, in nord-vestul Australiei ~i Oceanul Pacific Central.

Depresiunile tropicale in aceste regiuni oceanice au 0 frecvenfA mare, iar in multe din ele, trecventa este foane mare, drept pentru care, se impune a se acorda. de catre ofiterii bordului. 0 deosebitA aten{ie. tuturor depresiunilor atmosferice. semnalate de barometru, urmarindu-se la fiecare depresiune. dezvoltarea $i evolupa lor in raport cu drumul $i pozipa navei .

6.2 - Semnele precursoare ale ciclonului

346

MANEVRA NAVEl

Semnele precursoare prin care se "anunta=un ciclon ~i care trebuie sa fie cunoscute de fiecare ofiter de la bordul unei nave, sunt :

a) - semnele precursoare caracteristice;

b) - semnele precUISoare secundare.

a) - Semnele precursoare caracteristice sunt cele care anuntA in mod SIGUR un ciclon :

1) - hula de uragan ;

2) - scaderea barometrului.

1) - Hula de uragan, atunci cand este intalnita in larg, indica :

- prezenta unui ciclon §i intensitatea lui, prin marimea §i perioada hulei ;

- relevmentulla centrul ciclonului .

Cand nava intalneste 0 hula de inaltime ~i lungime mare, a carei directie de propagare este diferita de directia valurilor ~i a vantului existent in zona, observarea barometrului trebuie sa se faca continuu, observandu-se si aparitia celorlalte semna precursoare.

in apropierea uscatului hula intalnita de nava poate sa fie cea reflectata de tarmuri, fapt pentru care directia ei de propagare nu mai indica directia la centrul ciclonului.

2) Scaderea barometrului, arata ca nava se afla in zona de activitate a unui ciclon, cand: - scaderea barometric a este accentuata;

- perturba mareea barometrica a locului .

Un ghid aproximativ al distantei la centrul ciclonului (vortex), indicata de scaderea barometrului observata la bordul navei, este urmatoarea :

- cand 0 maree barometrica prezinta:

- minime mai accentuate;

- maxime mai putin pronuntate,

nava se afla la 0 distantA de 1000 - 500 Mm de vortex ; - 0 scadere medie orara de 0,7 la 2,0 milibari,

nava se afla la 0 distantA de 250 - 150 Mm de vortex; - 0 scadere medie orara de 2,0 la 2,7 milibari,

nava se afla la 0 distantA de 150 - 100 Mm de vortex; - 0 scadere medie orara de 2,7 la 4,1 milibari,

nava se afla la 0 distantA la 100 - 90 Mm de vortex ; - 0 scadere medie orara de 4,lla 5,1 milibari,

nava se afla la 0 distantA de 90 - 80 Mm de vortex.

Se poate prevedea apropierea unui ciclon de zona in care se afla nava cu 24 ore inainte prin: - verificarea valorilor maxime ~i minime ale mareei barometrice de patru ori pe zi cu valorile maxime ~i minime, observate in ultimele 24 ore :

- daca se observa diferente mai mari de 1 mm, coloana de mercur, este aproape sigur, ca nava se afla in apropierea unui cicion ;

- daca presiunea barometrica, coboara cu mai mult de 1 mm pe ora, in timpul mareei joase, zilnice ~i cresterea presiunii barometrice intirzie, nava TREBUIE sa ia masuri pentru a intampina vremea rea ~i a fi gata de MANEVRA!

b) - Semnele precursoare secundare , sunt urmatoarele :

1.- oscilapile anonnale ale presiunii atmosferice :

- cresterea presiunii atmosferice, superioara cresterii din zilele precedente ~i superioara valorii medii a lunii respective;

347


- ciclonul care se anunta prin cresterea presiunii va fi foarte violent;

2.- intarirea $i schimbarea directiei vanturilor alizee ;

3.- incetarea unor fenomene meteorologice regulate ca : - brizele ~i musonii ;

4.- norii cirrus care sunt observati de la distante mai mari de 600 Mm, cu citeva zile inauinte de aparitia ciclonului ~i de scaderea presiunii barometrice:

- sunt aruncati de ciclon sub forma de filamente mari, divergente;

- sunt colorati, la rasaritul ~i apusul soarelui, in rosu aramiu, la aparitia unor

astfel de nori, ofiterii bordului vor da atentie :

- directiei ~i vitezei lor de deplasare ;

- indicatiilor barometrului ;

- cfmd norii cirrus, sub forma de filamente mari, converg spre orizont,

punctul lor de convergenta, indica televmentul aproximativ, la centrul ciclonului ;

- cfmd norii cirrus, sunt pali ~i au contururi difuze, indica un ciclon de mare intindere, format de mai mults vreme ;

- cfmd norii cirrus, sunt albi ~i bine conturati, indica un cicloti de un diametru mic, recent format ~i foarte violent;

5.- noni cirro-stratus:

- sub forma de valuri groase, ce produc halouri solare sau lunare; . - sunt colorati aramiu, la rasaritul si apusul soarelui ;

6.- masa puternica de noTi cumulo-nimbus, din jurul centrului ciclonului, numita ~i "pana uraganului ", apare odata cu primele perturbatii ale mareei barometrice;

7. - manifestari electrice indepartate ;

8.- paraziti radio, puternici;

9.- cre~terea umiditatii - (zapusala mare).

Aparitia unuia din acestc semne:

- TREBUIE sa atraga atenpa ofiterilor de cart. asupra schimbarilor de weme ce va avea loe in zona in care se ana nava;

- iar cand mai multe semne precursoare sunt observate, la bordul navei. trebuie sa se ia imediat masuri de limp nlu ~i de MANEVRA iN CICLON.

6.3 - Manevra navei cu propulsie mecanica in ciclon

6.3-1) Scurte consideratii,

Pornind de la faptul ca un ciclon este 0 mare formatiune depresionara, in care masele de aer se deplaseaza in spirala de la periferie spre centrul depresiunii, intr-un sens precis detarminat in fiecare din cele doua emisfere, trebuie precizate urmatoarele :

1- in ciclon, vantul are 0 mi~care de giratie ~i 0 viteza care se mare~te pe masura ce se apropie de centrul ciclonului ;

348

MANEVRA NA VEl

2- sensul in care vintul bate, este :

- direct - sau contrar miscarii ace lor unui ceasornic in emisfera nordica;

- retromd - sau in sensul miscarii acelor unu ceasornic in ernisfera sudica.

3- daca 0 depresiune tropicala. care in formare este stationara. se imparte arbitrar in doua semicercuri ~i patru cadreane cu ajutorul liniilor N-S si E- W trasate prin centrul vortexului (unde se intersecteaza), se va constata ca in toate cadranele, la aceeasi distanta de punctul de intersectie vor fi aproximativ aceleasi :

- viteza vintului ;

- inaltimea valurilor de vint ;

- manifestarile de vreme;

- presiunea atmosferica;

- vizibilitatea; etc.

Periferia

N

Sensu 1 In care bate ~i se rote~te vantul In jurul vertezului.

N

Penferia

s

s

De presiu ne tropicall stalionad fermatA ill emisfea NORDICA.

Depresiune tropicalA stalionad fermatA in emisfea SUDICk

De presi u ni tzo picale sta tionare.

Depresiunea tropicala, careia 0 sa-i spunem generic "ciclon", atunci cand incepe sa sc deplaseze este caracterizat ~i de miscarea sa de translatie, care ii defineste 0 traiectorie proprie de evolutie.

Aceasta traectorie proprie este compusa din:

- 0 traectorie initiala, care are 0 directie generala spre NW in emisfera nordica si sprc SW in emisfera sudica ~i se numeste traectorie variabila din cauza diverselor bucle, meandre, coturi si intoarceri neprevazute pe care le executa ciclonul si a vitezelor variabile de deplasare;

- 0 traectorie finala (dupa recurbare), care are 0 directie generala spre NE in emisfera nordica si spre SE in emisfera sudica si se numeste traecturie caracteristica; pe ea ciclonul are directia de deplasare mai stabila si viteza mult mai mare decal pe traectoria initiala,

349


Directia de deplasare a cicloaului.

Traectoria centrului ciclonu lui.

Ciclonul pe traectoria variabila In emisfera J1Olthci.

Odam pomim pe traiectorie, depresiunea tropicala, prezinta in zona sa de aCliune :

. - verieti« presiunii barometrice;

- verietii in intensitatea fenomeneior de vteme ;

- verietii, injpeciaJ a vsntului ca forpl ~i dircctie ;

- variatia inaJtimii, Jungimii ~i perioadei de propagare a veluiilot ;

- verieti« intensitatii precipitstiilor ;

- vsrieti« vizibilitetii; pana la anularea ei;

Un cicloa ill emisfera llordic1.

ASpectul.de. .spiral1 luat de formaJluJ1ile llomase ale depmiuAii materialwlld direclia valltulu1.

Zona de actiune a unui ciclon aflat in miscare pe traiectorie, a fost impartita in doua

350

MANEVRA NA VEl

semicercuri, dupa directia de deplasare :

Cicloaul pe tJaec:tOJia YUiabil1 in emisfem sudicl.

- semieercuJ pericuJos cu cadranuJ sBU eel mai pericuJos simat in directia de depJasare a cicJonuJui ;

- semieercuJ manevrabil.

Ciclosnele din cmisfera nordica au:

- semicercul periculos in partea dreapta a traectoriei;

- semicercul manevrabil in stanga a traectoriei.

Un cidon in emimm wdid in deplasate pe tJaec:toria sa variahill (tmectoria spre SW).

Aspectul d~ spiJalUuat de mrmali1U1il.e DOma. ale dep1'e$iunii materializbd directia vantulul.

Ciclosnele din cmisfcra sudica au:

351


- semicercul periculos in partea stimga a traectoriei;

- semicercul manevrabil in dreapta traectoriei.

Din cauza ponderii uscatului in emisfera nordica si a apei in emisfera sudica, latitudinilc de formare a cicloanelor, sensul lor initial de deplasare pe traectoriile variabile si latutudinile de curbare a traiectoriilor si inceperea deplasarii pe traectoriile earacteristice sunt diferite.

lmpartirea si denumirile acestei impartiri a configuratiei eiclonului sunt rnostcnitc de la marinarii de pe veliere si sunt justifieate prin faptul ca :

- in semieercul perieulos ~i cadranul periculos :

1- viteza ventului, este mai mare decat pe restul suprafe/ei pe care ectioncezs cielonul, deoerece, vitezei vsntului din cielon i se adaoga viteza de deplasare pc treiectorie a cielonului;

2- valurile au ineltimee cea mai mare, fapt care determine fa nava etlet« in eccst

semicerc :

- mic~orarea §i ehiar anularea vitezei de capa ;

- marirea derivei;

- reducerea §i mai mare a manevrabilitatii ;

- marirea perieolului de pierdere a stabilitatii;

- ploile sunt continui §i intense, eu averse violente ;

- vizibilitatea este zero ;

3- vsntul deriveaza nava apropiind-o de traiectoria cielonului, pc 0 ditectie cc ducc prin cadranuJ anterior, eel mai pericuJos, spte centrul cielonului, in ochiuf furtunii, motiv pentru care acest cadran a fost denumit "cadranuJ peticulos . ';

4- dcvietilc cielonului de le traiectoria sa rectilinie, tacimdu-se aproape intotdeauna spte dreapta, in emisfera nordice ~i spte stanga in ces sudice, edic«; sptc cadranul pericu/os al semicetcului periculos, mii.re~te considerabil riscuJ navei aflate in acest semicerc de a ajunge in centrul cielonuJui.

Nava aflatii in semicercul peticulos, are posibilitiifi reduse de manevni , - in semicercul rnanevrabil:

1- vitcze viuitului este mai redusa decet pe restul suprafetei pe care ac/ioneaza cielonu/, deoarece vsntului din cielon i se scade viteza de deplasare a cielonului pc trsiectorie;

2- vsntul in cadranul anterior, a/ semicetcului manevrabil "ajutii" nava sa sc indeparteze atat de traiectoria cic/onuJui cat ~i de centrul scestuis;

3- vslutile sunt mai mici decst in semiccrcul periculos, fapt care permite nave; aflata in acest semicerc:

- sa menlina 0 viteza de capa, mai mare;

- sa foloseasca "aiutorul" vfmtului pentru a se indeparta de traeetoria§i

centrul cic1onului;

- ploile sunt mai putin intense, iar grenurile mai putin violente:

- vizibilitatea este redusa;

352

MANEVRA NAVEl

4- posibilitatea nsvei de a manevra ii micsoteezs riscul de pierdcre a stsbilitetii :

5- devierile ciclonului de la traiectoria sa reetilinie facandu-se aproape intotdeauna spre semicercul periculos, indeparteaza eentrul eiclonului de nava, eu 0 viteza egala eu viteza lui de deplasare pe traeetorie, favorizand manevra de indepartarc a navei de centrul ciclonului si scurtand timpul de ramanere in zona de actiunc a ciclonului .

Aria pe care acti veaz1 ciclonul se m1reste pe uaectoria de NE.

Latitud inile de curbare a traectoriei

t~riFul'~i:_-------------- _1,)0

Latitudinile de formare a eiclon u 1 u i

------------------·--7°

Latitudiaele de formare ii de schimbare a directiei traectoriei cicloaului in emisfen NORDICA.

ECUATORUL

------------------------if

Emisfeza SUDICA

---.----------------- _ 5°

Latitudinile de formare a ciclonului

>i'S'fg.L_~F'}~J~'! -- -- -- .15"

---.-----------------------.------- -- -- -- -180

"", ....... .ercul Latitudinea rnedie

periculos.

Latitudiaile de curbare a traectoriei

----------------------------------------25°

Latitudinea rnedie

Aria pe care acti vead ciclcaul se m1reste pe tzaectoria de SE.

T raectoria caracteristica .

Latitudinele de formare ~i de schimbare a direcjiei traectoriei ciclonului in emisfera SUDICA.

353

MANEVRA NAVEl IN CICLON

Nava aflata in semicercul manevrabil are posibilitati bune de manevra ~i de mentinerc a stabilitatii.

Vantul tinde sa indeparteze nava de centrul ciclonului.

Sectiune verticala pcin centrul unui ciclon pe direcpa lui de deplasare.

Vedere de sus de pe verticala centrului unui ciclon din emisfera nordica.

eucba bammetrid a unui ciclon.

Panlla IOkm

Sclderea duread un limp mal mare declt ~teJea bammetricl.

Valoarea cea mai mica a presiunii barometrice se afla in centrul ciclonului.

354

MANEVRA NAVEl

Semnificatia cifrelor din planul ciclonului (schita de mai sus): 1- pana uraganului; 2- ochiul furtunii ; 3- ploi continui; 4- averse; 5- averse putemice; 6- cumulo-nimbus; 7- nori josi strato-cumulus si strato-nimbus; 8- cirro-stratus, cirrus de margine; 9- cirrus in filamente mari care converg la orizont; 10- relevarea centrului ciclonului dupa directia norilor cirrus in filamente mari; 11- semicercul manevrabil; 12- semicercul periculos: 13- cadranul peri cuI os.

6.3-2) Detenninarea relevrnentului la centrul cic1onului.

Indiferent cat de noua ~i de moderna este nava, cat de sofisticata ii este aparatura de navigatie, aparatura de siguranta navigatiei ~i comunicatii, cat de perfonnante radarele si in special, cat de puternica li este masina ce-i actioneaza propulsorul, comandantul daca "nu a putut evita" furtuna tropicala, care oricand se poate transfonna in ciclon, flJI trebuie sa mai ignore ~i masura de prevedere ~i siguranta, de a lua "capa prevemive ttuu devreme' cand este relativ "mai usot' decat mai tarziu cand "poate deveni sprospe imposibils' .

Manevrabilitatea de care va dispune nava, prin luarea din vreme a capei preventive, i_iya pennite comandantului :

- 0 determinare cat mai precise a directiei in care se atJa centrul ciclonului:

- 0 stabiJire precise a semicercului in care se atJij nava;

- 0 stabiJire a pozitiei navei in semicercul respectiv ;

- alegerea $i executarea manevrei celei mai edecvete, pcntru indcpsrterce navel

de centrul ciclonului $i iesire« cat mai repcde posibil din zona de ectiune a cicJonului.

LEGEA LUI BUYS- BALLOT

pentru determinarea directiei in care se afia centrul eielonului

iN EMISFERA NORDICA iN EMISFERA SUDICA

Centrul cicloaului

Observatorul stand ClJ fata i4 Va4t

eeatrul eielcnului se afla la dreapta

in 8 puncte cand barometrulscade puternic in 10 puncte cand barometrul scade moderat

in 12 puncte la centrul uaui eiclon recent format

Observatorul

stand cu fata in vant eentrul eiclonului se aflj la sta4ga in 8 puncte cand barometrulscade puternic i4 10 puncte d4d barometrul scade moderat in 1 2 punete la eentrul unui eiclon recent format

Determinarea directiei in care se atJij centrol ciclonului se face:

355


- prin observarea de la distanta mare a norilor cinus, sub forma de filamcnte subtiri, orientate astfel incit dau impresia ca se unesc la orizont intr-un punct. (relevmentul acestui punct fiind re1evmentu11a centrul ciclonului);

- cu ajutorul 1egii lui Buys Ballot, in raport cu sensul de gimtic a vsntului adevarat ~i a scederii barometrice, csnd ciclonu1 estc mai aproape de nava.

Legea lui Buys Ballot se poate enunta, astfel :

- un observator, care prime§te vantu1 in fala, are centrul de joa..'Ui presill!l~ la dJ'eapl11. sa , in emisfera nordica §i 1a stanga sa in emisfera sudica.

Directiile la centrul ciclonului se dau de multe ori in "puncte", pentru a c limina falsa impresie a exactitatii pe care 0 da exprimarea in grade. Un punct este egal eu 1 1° 15'.

Mai precis, stand cu fata in directia din care bate vantul, centrul ciclonului se afla: - intre 125"' §i 135"' re1evment pro va cind:

- barometrul a inceput sa scada rapid;

- vantul a atins forta 6 SIB;

- 1a 11 (f', re1evment pro va cind:

- barometrul a scazut cu 10 milibari sub presiunea normala,

trecuta in cartea pilot, pentru zona in care sc afla nava, pentru luna, ziua ~i ora respectiva ;

- la 9if, re1evment prova, la travers cind:

- barometrul a mai scazut eu 10 milibari.

in emisfera sudica. centrul ciclonuJui se ana 1a ce1e8§i valori unghiuJare ale re1evmentelor, insa la stanga.

in Golful Bengal ~i Marea Arabiei, cieloanele au urmatoarea particularitate, care trebuie mentionata :

- sunt formate din doua campuri :

- un camp exterior, in care:

- vantu1 atinge forte de 8, 9 §i 10 SIB ;

- barometru1 scade usor ;

- un camp interior de 30 -100 Mm in jurul eentrului ciclonului in care:

- barometru1 scade brusc, continuand cu 0 scadere rapjcjji ;

- viteza vantu1ui cre§te la fel de brusc, depa§ind for{a 12Sf/1;

- daca barometrul coree tat seade 3 milibari sub llQ_f!11IlL

probabilitatea de a se forma un cicio, este de 3 la 1;

- daca barometrul corectat scade 5 milibari sub_TlQ!"lTIa.L probabi1itatea de a se forma un ciclon este de 2 la 1;

- iar daca scaderea este de 7 milibari sub normal, eiclonuC~s_te format;

- la nord de latitudinea de 15~, in Golful Bengal, centrul ciclonului se afla :

- in relevment 126° cand nava este in campul exterior al ciclonului ;

- in relevment 115° cand nava este in campul interior al ciclonului . la

distanta de 50 Mm de centru ;

- la sud de latitudinea de 15~, relevmentulla centrul cic1onului:

- creste la 132°, cand nava este in campul exterior;

- ramane la 115°, cand nava este in campul interior, la distanta de 50

Mm de centrul ciclonului;

356

MANEVRA NAVEl

- in apropierea Insulei Ceylon, relevmentelc la ccntrul ciclonului sunt de 13g' ::-1 respectiv de 115° cand nava este in campul exterior, respcctiv in campul interior;

- cand nava se afla la 0 distanta de 400 - 500 Mm de centrul ciclonului, croarca in relevmetul la centrul ciclonului poate fi deI2l1-24° insa, pc masura ce creste forta vantului relevmentul la centrul ciclonului va avca valoarea din ce in ce mai apropiata de valoarea indicata mai sus;

lUlt

iN E1Y1ISFERA

NORDICA SUDICA

In!!

Directia initialz

a vintului

a vintului

Determinarea directiei in care se afU centrul ciclonului dupa leges lUI Buys-Ballot si a pozitiei navei f.1.f~ de acesta.Tuandu-se aliura cu vantul din prova la inceputul o bservatiilor si men tinlnd u -se d ru rnu 11 uat initial, cu vi teza de gu vernare pentru a se putea constata sensul si felul in care vanaza directia si vrteza vantului corelata cu varia tia presiunii atmosferice

- uncle cicloane din lunile scptembrie ~i octombric, din Gol tui lk'll.c,cU. -un provenitc din taifune care au activat in Marea Chinci .lc 'ud ,1 .ar;: ajunse iar deasupra marii au gasit conditiilc care lc-au tran,l( rrna: 11 cicloanc ;

_ dircctia aproxirnativa la ecntrul ciclonului, in Golful Bengal. mal Plil[C i: ,Lt,! de relcvmcntul la bancul des de nori, prin care acosta 1,: "l·rnna!-.:,u" apropicrca, bane de nori vizibil ~i noaptca din cauza tui!,'.(Tl.'il continue care II ilumincaza.

in Occanullndia!1_Q£__$uQ_cstc._TJ1ai_Qifici/<l_Qctcrmil)(1_rQi_dircc!ici in care sc ana ccntiut _'jcl()nululLJcoarccc:.trcbujc~_l1l1Q~l1_t (ja.ca_intcl1§iljcarca_v~ntujui cstc () intcn. .... iticut: :":'r'0,arJ a tnusonului S(jtJ vaTlllJLc:_arc_~i-a marit tort« cstc parle a tuttunii.

>'('{ m.uercs ci1TCCPCl 1a ccntrul ciclonului '"'c' tucc <.!up;i cc musouul ,~I-iJ 'llicu _i.'; .... ·,· "

lui nornuue.

6.3-3) Stabilirea pozitiei in care sc afla nava in ciclon,

357

MANEVRA NA VEl iN CICLON

Determinarea semicercului in care se afla nava in ciclon, se face de catre comandant, in

scopul de a sti cu precizie ce manevra trebuie sa faca pentru a lua drumul de capa _ care: - indeparteaza nava de centrul ciclonului ;

- indeparteaza nava de traiectoria ciclonului ;

- indeparteaza nava eel mai repede din cadranul si semicercul periculos ;

- indeparteaza nava cat mai repede din zona de actiune a ciclonului.

fnaintea ciclonului pe dimctia lui de deplasare .

........... -~

Semicercul periculos.

(I

Iaapoia ciclonului pe directia lui de deplasare .

Semieereul manev ra bil.

• b

Ciclonul in emisfen noroic1. Pozilii posibile ale navei in ciclon,

Semicereul manev n bil.

Inapoia ciclonului pe directia lui de deplasare

Sernicercul periculos.

Cic10llUI in emisfera sudica. Pozitii posibile ale navel ill cicloa.

Pentru determinarea pozitiei navel in ciclon, in ambele emisfere, se executa mam.;_vr_a urmatoare:

358

MANEVRA NAVEl

- se ia un drum eu vantul exact din prova ;

- cu 0 viteza foarte mica, cat sa se poata nava guvema, pentru ca la nava sa

se simta si observa numai vantul adevarat;

- se va menpne drumul cateva ore pana cand variatia elementelor vanrului sa fie semnificativa ~i comandantul sa determine, dupa:

- giratia in raport cu planul diametral longitudinal a1 navel .1 directiei vantuJui;

- variatia de viteza a vantului adevarat;

- ~i indieatiile barometrului, pozitia navei in ciclon.

Nan A

, P1strand drumul observa cl van tu 1 gi.read la tri bold .

----~--~~~~~--

• NavaB

P1strand drurnul obselVll cl vintul

b

c

Pentru determina.rea pori tiei in cicloa na va trebuie sl ia un drum cu vantul din prova.

a

NavaC

•

• P1strand drunrul observa , cl vantul gi.reazl1a babord.

Se citeste drumul ~i se men line tot timpul cit dureau determinarea pozitiei in cicloa.

NanD

P1strand drumul observa ell dntul i~i pllst.rea:zll directia.

c

NanD

a' a

Determina.rea po:ziliei navei in ciclon in emisfen noldicll prin variatia di.reqiei vaaruhn

in emisrera NORDICA, in urma observatiilor se determina una din urmatoarele situatii:

1- nava se ana in semicercuJ pcricuJos cand:

- vsntul gireaza 1a dreapta (in sens retrograd);

- i~i pastreaza viteza;

- presiunea barometrica ramane constanta pe timpul obsctvesiilot;

2- nava se afla in rata eielonului in apropierea sau pe traectoria lui de deplasarc cand: - vantul i~i pastreaza directia;

- i~i msreste viteza;

- presiunea berometrics secede;

3- nava se ana inapoia ciclonu1ui in apropierea sau pe traiectoria lui de deplasare n~n4: - vintul ~i pastreaza dircctie;

359


- f$i msteste viteza;

- presiunea bsrometrics creste;

4- nava se ana in semicercul manevrabil cand:

- vsntul gireazii la stanga (in sens direct);

- isi pastreaza vitezs;

- presiunea beromctrics ttimsnc cotistsnts pe timpuJ obsetvetiilot.

Nava in semicercul

manevrabil 00 _j • .. pozitia

Van tu 1 ad evant gireaza la ba bocci .

Navain

in fata ciclonului @ ........ ----41. pozitia

Creste viteza vantului.

~

Nan LJl

LJl spatele

cicloaului ~ ............ --41. perilia

Creste viteza vantului.

Nania semicereul periculos pozitia

Barometru 1 indica

o presiuae constants

Scade presiunea barornetrica

Creste presiunea barometnca

Barornetrul indica

o presiune constan ta

ViJl tu 1 ad evant gireaza la tn bocci .

DetermiJ1a.rea pozitiei navei in ciclon iJl emisfeta nocclica prin observatii asupra vanatiei directiei vantului. vitezei vantului ~i variatiei presiunii barometrice din tirnpul observauilcr

in cmisfera SUDICA:

1- nava se ana in semicercul periculos csnd:

- vsntul gireazii la stanga (in sens retrograd);

- isi pastreazii viteze;

- presiunea bsrometrics ramane constants pe timpui obscrvetiilot;

2- nava sc afla in fata ciclonului in apropierea sau pc traectoria lui de deplasarc ca!!_(,t - vantul i~i pastreaza directia;

- i~i msrestc viteza;

- presiunea berometrice secede;

3- nava se ana inapoia ciclonului in apropierea sau pe traiectoria lui de dcpia&l~~a._T!cj: - vintul i$i pastreaza dircctie;

- ~i mare$te vitezs;

- presiunea berometrice cteste;

4- nava se ana in semicercul manevrabil csnd:

- vsntul gireaza la dreapta (in sens direct);

- isi pastreazii viteze;

360

MANEVRA NAVEl

- presiunea beromettice tiutuinc constenta pc timpul obsctvetiilor.

Nava D

, Pastrand drurnul observa

..,.." NavaC Pinclnd drurnul / observa

eli vantul

I~i pastreaza directia.

Pentru determinarea \

pozitiei In ciclon nava trebuie sa ia un drumcu vantul din prova.

MANEVRABIL

Pistrand drurmrl observa ca vantul lsi pastreazi directia.

Se citeste drumul ~i se rnentine tot timpul cit dureaza deterrninarea pozitiei In ciclon.

Nava A

,

Pastrand drurnul observa ea vantul gireaza la babord.

-,

a

Nava A a" a' a

Deterrninarea pozitiei navel In cicion In ernrsrera sudica prin variajia direcjiei vantului

Navaln sernicercul r, rnanevrabil U) poz rtra

Navalll

In fa\-,! ciclonului POZiTl3

Creste vneza vantului

Na va in

in spatele crclonului pOZQi3

Creste viteza vantului

~ • 12A1.

NaT~'d in serrucercu I periculo» ;_10Zi}.;.J

Barornetrul indica

o presiune constants

presrunea barorue tr, F

presruuc.; barome u.,:

Barornetru ,nolel

o presume constanta

Determinarea pozitiei navei in ciclon in emisfera sudica pnn observajii asupra variatiei directiei vantului. vitezei vantului ~i variatiei presiunii barometrice din tirnpul observajulor

361


Numai luand drumul de capa preventiva cu vantul direct din prova, drum care trebuifJml!l cat dureaza observatiile, se poate urmiiri variatia directiei §i vitezei_'{~_I1JuJl!i_ _!ji indicatii1e barometrului, determinandu-se precis pozitia navei in eielon.

Dupa cum se vede in schitele explicative de mai sus, giratia vantului adevarat, cand nav'! pastreaza drumul compas, se datoreza deplasarii ciclonului pe traectoria sa.

6.3-4) Manevra de luare a drumului de capa, dupa determinarea pozitiei in ciclon in emisfera NORDICA.

1. - Nava aflatii inainte. lings. sau pc traiectoria ciclonului. trebuie :

- sa ia un drum de capa, cu vintul2 carturi din pupa tribord ;

- sa mearga pe acest drum, cu toata viteza permisa de starea de agitatie a marii,

pentru a se ajunge cit mai repede posibil in semicercul manevrabil ;

- cand se ajunge in semicercul manevrabil, drumul de capa se va lua, conform manevrei recomandate pentru acest senmicerc, 3-4 carturi pupa tribord.

~:u:ea~a~m:tric~ scaP ii~~

Yiteza vlntului ereste I

Yin tu 1 bate din d irectie constaa ta

"''---

.... r:

determinarea pozmei

ill cicloa. aa va ia ali ura cu v3.11tul

2 carruri di.n pupa tribord pentru a se lndeparta de traectoria centrului ciclonului ~i a intra

in sernicercul maaevrabil.

Manevra de luarea drumului de cap:! a navei aflat:! i.n faJ:! pe sau Ia.ng:! traectoria ciclonului

2.- Nava aflatii in semicercul pcriculos. trebuie_:

a) - sa ia ~i sa men{ina un drum in aliura de capa cu vint din prova tribord intre 1 siA carturi ;

- cu viteza maxima pe care 0 poate permite navei starea de agitatie a mstii;

- sa men tina drumul un timp cat mai lung posibiJ.

in general, vantajul navei eu propulsie mecanica, fata de nava ell vele, consta in faptul ca nava cu propulsie mecanica po ate strange vantul atat cat este aliura sa cea

362

MANEVRA NAVEl

Nava In aliura cu va.ntull- 4 carturi prova tnbord.

Pe timpul determi.narii pazi tiei .na vei In ciclon :

- Presiuaea barometrica ~~~~

co.nsta.nta .

- Viteza vi.ntului co.nsta.n ta .

- Va.ntul adev1rat gireaza la tribord.

Dupa stabilirea pozi~iei sale i.n semicereul penculos .na va ia aliura cu va.n tu 11-4 cartu ri emva tribord

si cauta sa me.n~i.na aceasta aliur:i cat mai mult timp posibil.

Manevra navei aflata in semieereul periculos.

Yalunle

\

Di.n cauza timpului foarte duo cand nu se mai poate lua ~i menline aliurile 1 sau 2. se ia aliura 4. dnd nici aliura 4 au se mai peate lua, se ia aliura S ,i cand nici aeeasta

au se mai poate lua se dmane in pozilia de eehilibru sub va.nt a navei, la adllpostul siajului de deriva,

Aliura 4 Cu valul 5i vi.ntul in bomuri

difente.

Nava mentine drumul aliurilor 1 sau 2 cit mal mult tirnp posibil.

Aiunsa in aliura ;, din cauza gimliei vaatulu. se revine la aliurile 1 sau 2.

Yalurile Yalurile

lAliura51

Aliura 5 Cu prova in val.

Posibilitatile de manevr:i a navei aflata in semicereul periculos.

Aliurile ce se iau in coadltille ~ener.Ue de vreme caractezistice sernicercuhn periculos.

mai favorabila, putand merge eu vantul ehiar direct din prova, pc cata vremc nava eu velc numai eu vant strans. in eazul mancvrei in ciclon, posibilitatile de manevra ale navei eu vele sunt si mai limitate.

363


b) - Cand, dupa ee se ia aliura eu vant din prova tribord 1-4 earturi, vantul gireaza bine la dreapta, ajungand la 6-7 eatruri, prova tribord, se intoarce la tribord, pentru a se reveni la aliura initiala de 1-4 earturi, care indeparteaza nava de ccntrul ciclonului.

Cand vantul incepe sa dea, se poate interpreta, ca centrul ciclonului a trccut de pupa navei, insii nu se va 1ua niciodets, sccst [apt, ca sigut.

c) - Cand marea este foarte rea si, sau, alte perieole de navigatie, nu permit navel sa ia alta aliura de capa :

- se vine eu nava in pozitia de eehilibru in mars:

- primind valurile din babord si vantul din tribord.

d) - Cand nu se mai poate tine, niei pozitia de eehilibru in mars dar se poatc guvcma se va tine la capa eu prova in val.

e) - Daca nava este moale si tine bine eapa eu pupa in val:

- se pune masina inapoi, in treapta de viteza penni sa de starca de agitatie a marii, pentru a combate tendinta navei de a capata viteza inainte, tendinta care duce nava spre centrul ciclonului.

f) - Cand nava nu mai poate guverna si multe nave, pot ajunge in aceasta situatic.

- nava se aseaza singura aproapc travers pe vant, producand un siaj transversal, care constituc pentru nava 0 mica, dar unica protectie,

In eceeste situetic. mesinu nu trebuie puse inainte, sau inspoi, nUlJl(jl_i1#ca ttcbuic pentru a metitine nava 1a adapostu1 siejului sau si a nu intsutsti fji mai mult situutu: navei, prin pietderee eccstei unice prot~.

Cand nu se rnai po ate lua ~i line nici 0 alta aliura nava se va rnentine in zona de protecjie a siajului produs de deriva sa.

364

MANEVRA NAVEl

3.- Nava at1atii in semicercul manevrabil trebuie :

a) - sa ia aliura cu vintul din pupa tribord 3-4 carturi ;

- cu viteza cea mai mare permisa de starea de agitatie a marii ;

- un timp, cit mai lung posibil.

b) - Cind rnentinand drumul in aliura de mai sus:

- vantul gireaza bine la stanga, ajungand aproape la 6 carturi pupa tribord;

- nava trebuie sa intoarca la babord, pentru a relua ~i mentine aliura initiala, cu vantul din 3- 4 carturi pupa tribord, drum care se mentine, pana se iese din ciclon.

Pe timpul determinarii pozitiei navei ill ciclon:

- Presiunea barornetricd constan ta.

- Viteza v3.11tului eoastan ta.

- Vall tu I ad evant gUeaza la ba bord .

Mallevra navei aflata ill semicercul manevrabil .

Aliura 1

~Aliura3

Aliura 1 ~i2.

Aliura 2.

Ajullsa ill aliura 3 reia aliura 1 sau 2.

Posibiliti~ile de mallevra ale navei atlate in semieereul manevrabil

Aliura 4

Cu pupa 111 val

c) - Cand nu se mai poate mentine drumul, sau nu sc mai poate executa alta mancvra. se tine la capa cu pupa in val, NU iN V ANT!.

365


4.- Nava in spatele cic1onului, lingei sau pc traiectoria centrului cic1onului, trebuie:

a) - sa ia un drum eu vantul din prova tribord 2-3 earturi ;

- eu viteza maxima permisa de stare a de agitatie a marii ;

- cat mai mult timp posibil,

- pentru a intra cat mai mult in semicercul manevrabil;

- pentru a se apropia cat mai repede, de periferia eiclonului.

b) - A se evita drumuri in eadranul N, NE ~i E, in care eiclonul ar putea forma 0 bucla ~i in deplasarea sa pe traieetorie ar veni spre nava.

. :

I

Naya

lJi aliura cu vaJitul 2-3 eanun prova tribord.

La detenaiaarea pozitiei aa vei lJi cicloa:

~=~~ una ' ~~~i

Viteza Ybtului ere~te.

Valltul i,i !Delllille direclia COllstant!

+-- Dupa determinazea pozi~iei ill ciclon, aava ia aliura cu yutul 2-3 earturi prova tribord pentru a l11tIll ill semicercul DlallevIllbil ~i a se l11departa cat mal repede de eielon,

ManeVIllllavei atlata ill spatelecicloJiului.lallga sau pe traiectcria eielonului.

in emisfera SUDICA.

1.- Nava aflatA inaintea ciclonului. langei sau pc traiectoria centruJui ciclonului, ttebuic :

a) - sa ia un drum in aliura cu vintul 2 carturi pupa babord ;

- cu viteza maxima permisa de starea de agitatie a marii, pentru a se ajunge in semicercul manevrabil .

b) - cand se ajunge in semicercul manevrabil, se va lua un drum corespunzator manevrei recomandate in acest semicerc.

2.- Nava aflatA in sernicercul pcriculos,trebuie:

a) - sa ia ~i sa mentina un drum in aliura eu vantul din prova babord, 1-4 carturi: - cu viteza maxima permisa de starea de agitatie a marii ;

- cat mai mult timp posibil.

366

MANEVRA NA VEl

b) - Cand mentinand drumul in aliura de mai sus, vantul gireaza bine la stanga, se intoarce la babord, venindu-se intr-un drum care sa indeparteze nava de centrul ciclonului.

c) - Cand marea este foarte rea, ~i sau ~i aite pericole de navigatie, nu permit navei sa ia aliura recomandata, se vine cu nava in pozitia de echilibru in mars in care sa primeasca vanml dintr-un bord ~i valurile din celalalt bordo

d) - Cand nu se mai poate mentine drumul in aliura recomandata, sau nu se mai poate executa nici 0 alta manevra, ~ tine la capt cu prova in val.

3.- Nava in semicercul manevrabil. trebuie:

a) - si ia un drum in aliura cu vantul din pupa babord, 3 - 4 carturi ; - cu viteza maxima permisa de starea de agitatie a marii ;

- un timp cit mai mult posibil.

b) - Cand mentinand drumul in aliura de mai sus, vantul gireaza bine la dreapta, ajungind aproape de 6 carturi pupa babord, se intoarce la tribord, pentru a reveni la aliura initiala, care se mentine pana se iese din ciclon.

c) - Cand nu se mai poate mentine drumul, cu vantul din pupa babord, 3-4 carturi sau nu se mai poate executa nici 0 alta manevra, pentru a-I relua, se va tine la capa cu pupa in val.

4.-Nava anata in spateJe cicJonuJui. lingi, sau pc traiectoria centrului ciclonului. trebuie :

a) - sa ia un drum, in aliura cu vintul 2 - 3 carturi, prova babord ; - cu viteza maxima permisa de starea de agitatie a marii ;

- cat mai mult timp posibil, pentru a se Indeparta de centrul ciclonului si a inainta

cat mai mult spre periferia ciclonului.

b) - A se evita drumurile din cadranul S, SE ~i E, in care ciclonul, in mersul sau pe traiectorie, ar putea sa faca 0 bucla ~i si se indrepte catre nava,

FaptuJ ca exista 0 intinitst« de situafii in care se pot af1a nevele, situstii cerore le cotespund ~i 0 intinitst« de variante de msaevre ce trebuie executste, conduce ls conc1uzia, ca nu se pot recomanda sau indica reguli precise de eiectuere a msnevtelor, ci numai principii generaJe de manevni pe care comandantuJ nevei Ie va adapta conditiilor de vreme $i starii de incclrcare in care se af1a nava sa.

Evolutia proprie a fiecarui ciclon, impune comandantului aflat in zona de actiune a acestuia, sa determine pozitia navei in ciclon, sa studieze situatia navei in raport cu pozitia actuala (care este precis determinata) ~i cea imediat viitoare a centrului ciclonului, precum ~i in raport cu evolutia ciclonului pe traectorie pentru a executa manevrele considerate de el cele mai bune pentru a evita apropierea de centrul ciclonului ~i a 0 scoate nava cat mai repede posibil, din zona de actiune a acestuia.

Aliurile recomandate, trebuie corectate de comandantul navei, in functie de : - particularitatile constructive ale navei ;

- gradul de incarcare, felul marfurilor ~i amararea lor ;

- stabilitatea transversale pe care 0 avea nava cind a fost "surprinsa" de

ciclon;

367


- calitatile manevriere ale navei ;

- de pozitia sa de echilibru sub vint ;

- de comportarea fata de vantul si valurile existente, in functie de asieta

~i bordul liber etc.

6.4 - Generalitati despre manevra navei cu vele in ciclon

6.4-1) Determinarea bordului in care nava trebuie sa aiba murele cand va lua capa

Pcntro a determina sub ce mure va lua capa preventiva, comandantul navei cu vele, trebuie sa considere ca nava sa, se afla in cazul cel mai nafavorabil, adica in cadranl periculos al semicercului periculos al ciclonului.

in emisfera NORDICA:

- in capa cu murele la tribord:

- nava aflata in semicercul periculos, va observa ca vantul da! Este foarte bine

pentru siguranta navci cu vele: - velele vor fi mereu pline ;

- nava pastreaza capacitatea de manevra ;

- cu 0 cat de mica viteza inainte nava se indeparteaza de centrul ciclonului;

- nava primeste valurile din prova din cauza retardatiei valurilor fata de vant, fapt

care determina 0 buna pozitie de capa navei;

- in capa cu murelc la babord:

- nava aflatii in semicercul periculos va observa ca vantul refuza! Este foarte periculos pentro velier:

- exista riscul foarte mare de mascare a velelor;

- violenta vantului pe velele mascate poate duce la distrugerea arboradei ~1

greementului ;

- nava poate pierde capacitatea de a mai manevra ;

- 0 cat de mica viteza inainte, apropie nava de centrol ciclonului!

in emisfera SUDICA:

- in capa cu murele la triboid:

- nava aflata in semicercul periculos va observa ca vintul refuzii! f~Jt:__fQ;lrl~ penculos pentru velier !

- exista riseul foarte mare de maseare a velelor si velierul de a fi dezarborat de violenta vantului;

- nava poate pierde eapaeitatea de a mai manevra;

- 0 eat de mica viteza inainte apropie nava de eentrul eic1onului;

- j_fl2_apa cu mure1e 1a babord:

- nava aflatii in semiccrcul pcriculos va observa ca vintu1 dil! Este foarte bine pcnlru siguranta velierului:

- velele vor fi mereu pline ;

- nava piistreazii capacitatca de mencvts;

368

MANEVRA NA VEl

- 0 cat de mica viteza inainte indeparteaza nava de centrul ciclonului ;

- nava primeste valurile din prova din cauza retardatiei vaiurilor fata de vant, fapt

care determina 0 buna pozitie de capa navei.

Deci, comandantul navei cu vele, considerandu-se cu nava in semicercul pericuIos, va Iua capa cu murele 1a tribord in emisfera nordica ~i cu murele 1a babord in enisfera sudice.

Daca nava cu vele, pe care comandantul a ptesupus-o in pozitie cea mai netuvorebils. in realitate se aDa in semicetcul manevrabi1 si ie capa :

- cu murele la tribor~ in emisfera nordic a ~i

- cu murele la babord, in emisfera sudica, va intampina, urmatoarele

inconveniente :

- vintul va refuza ! insa nava,

- va putea manevra pentru a evita mascarea veIeior ;

- valurile nu vor mai veni din prova.

Daca 1a bord, din motive obiective, Jipsesc date1e precise $i nu exista posibilitatea executarii observapi1or, deci, cand flU se poate determina care este pozitia navci cu vcJc in ciclon:

- trebuie sa se presupuna ca nava se afla in pozitia cea mai nefavorabila, adica in cadranul periculos al semicercului periculos, deoarece :

- inconvenientele capei cu murele Ie tribord nu sunt mari in semiccrcul manevrabil, in comparatie cu,

- inconvenientele capei cu murele la babord din semicercul periculos !

Aceasta situape duce 1a UI7118toarea concluzie :

- clind nava cu vele NU ~i-a putut determina precis semicercul in care se aiIii, in cic1on, totdeauna, este recomandata manevra de a lua la capii :

- in emisfcra nordica - CU MURELE LA TRIBORD ;

- in emisfcra sudica - CU MURELE LA BABORD .

6.4-2) Determinarea semicercului in care se afla nava cu vele

Detcrminarea pozipei in care se aDa nava cu vele in ciclon, se face pomind dele legea lui Buys-Ballot, pe care am enuntat-o mai inainte $i conform csreie daca observstorul, stand cu fata in vant, simte $i vede vsntul girsnd :

a) - la dreapta - nava cu vele, se afla in semicercul periculos ; - §i centrol ciclonului, trece prin pupa navei ;

b) - la stanga - nava cu vele, se afla in semicercul manevrabil ; - §i centrol cic1onului, trece prin prova navei.

Oricare ar Ii emisfera, finandu-se la capa, cum s-a recomandat mai sus, la nava cu vele:

- daca VfNTUL DA - nava se aDa in semicercul periculos ;

- daca ViNTUL REFUZA - nava se aDa in semicercul manevrabil ;

- daca V1NTUL ts: PASTREAZA DIRECTIA - nava se afla pe treiectotie

ciclonului :

- csnd presiunca barometrica scsde, centrul ciclonului se apropie, nava cu vele fUnd in lata ciclonului ;

369


- csnd cre~te presiunea bsromeuics; centrul ciclonului se indepaneaza, nava cu vele flind in spate1e cic1onului.

6.4-3) Manevra propriuzisa a navei cu vele in ciclon

1. - Nava cu vele este in (ata pc traiectoria ciclonului.

Cand nava cu vele se afla in fatA pe sau foarte aproape de traiectoria ciclonului, trebuie: a) - sa manevreze, pentru a lua aliura de capa, cu vantul din :

- pupa tribord - in emis{era nordica ;

- pupa babord - in emis{era sudic4, aliura prin care nava se indeparteaza

de traiectorie, intrand in semicercul manevrabil;

b) - cand nava cu vele se afla in cadranul periculos. foarte aproape de traiectoria ciclonului. insa la periferie. departe de centrul ciclonului, iar ciclonul, pe traectoria variabila (ramura lui vestica), sub latitudinea de 20° -25~, sau 18°- 22°S, se deplaseaza cu viteza redusa, poate executa manevra de mai sus, pentru a ajunge in semicercul manevrabil.

Dimcliade deplasare

a cicloaului.

T IUCtoriile descrise de nave ill maJleVIa pe drumul de cap1 ill semicel'Culpericulos.

T raectoriile d esclise de nave in manevla pe drumul de capl in fata cicloaului.

T laec:toriile descrise de nave ill maJleVIa _ f pe drumul de capt ill s_patele cicloJlului.

T raecteriile descrise de Jlave iJl maneYla pe drumul de cap1 iJl semicereul maJlevlabil.

MaJlevlll na vei eu vele ill cielca ill emisfem noIdici .

Manevra trebuie Iacuta. numai cand existA certitudinea. ca nava cu vele. in drumul sau carre semicercul manevrabil. intersecteaza traiectoria ciclonuJui, la o distanta de cel putin 150 Mm de centrul acestuia.

370

MANEVRA NAVEl

Nu trebuie uitat, ca oehiul furtunii, se apropie de nava, parcurgand traieetoria sa variabila, eu 8-10 Nd, iar 0 nava eu velele de furtuna, avand gabierii la adoua tertarola ~i trinea tertarolata, poate sa se deplaseze eu 5-6 Nd pe un vant de 6-7 B/S ~i eu cat forta vantului creste - odata eu apropierea eentrului ciclonului de navel - marea devine mai rea, conditiile de manevra se inrautatesc, vizibilitatea devine din ee in ee mai redusa din eauza averse lor de ploaie si a crestelor de val spulberate de vant, tertarolarea velelor din ce in ce mai dificila, iar viteza navei din ce in ce mai mica.

La 150 Mm de centrul ciclonului, vantul ajunge la forta 8 B/S, forta lui de presiune asupra velelor atinge 21-29 kilograme pe metro patrat, iar valurile 5,5- 7m inaltime,

Cum toate aceste valori, fiind in crestere, iar centrul ciclonului, 0 suprafata cu un diametru ce variaza de la 5 la 30 Mm, alegerea manevrei pentru luarea drumului de capa care sa of ere navei maximumul de siguranta posibila, este cea mai dificila. problema pe care trebuie sa 0 rezolve cu competenta ~i hotarare, comandantul navei.

Traectenile descrise de J1a ve iJ1 maney m pe drumul de ea~ 1n semieercul manevmbil.

___...l_- __

T raectoriile descrise de nave in lDaaeva pe drumul de eap1 in spatele eiclcaului.

T meetoliile deselise de aave in manevm pe drumul de eap~ ia tala eicloaului~

Direelia de

deplasare

a eiclcaului.

T raectoriile descnse de nave in maaevm pe drumul de eapA

ill semieercul periculcs.

Maaema aavei eu vele iJ1 cicloala emisfem sudid.

in eoncluzie, 0 nava aflata in eadranul perieulos, al semieercului periculos, poate trece in semieercul manevrabil, intersectand traiectoria prin fata cielonului, numai daca:

- este foarte aproape de traiectorie ;

371


- distanta dintre nava ~i centrul ciclonului, este mai mare de 250 Mm.

in caz contrar :

- msnevts este Iosste peticuloess nava putsnd ajunge in centrul ciclonului.

2. - Nava cu vele. in cadranui pericuJos. aJ semicercuJui pericuJos. trcbuie :

- sa ia un drum care sa 0 mdeparteze de ciclon:

- cu murele la tribord, in emisfera nordica;

- cu murele la babord, in emisfera sudic~

- strangand mult vantul mentinand aliura cu vant strans de bulina ;

- sa aiba cat mai multe vele intinse, pentru a putea realiza 0 viteza cat mai mare, cu care sa se indeparteze de traiectoria ciclonului, intr-un timp cat mai scurt;

- cand forta vantului a crescut ~i nava este obligata sa-si reduca velatura, iar velele ramase, sa fie tertarolate ~i cand gradul de agitatie al marii nu mai permite navei sa mai pastreze drumul, atunci se ia:

- capa cu murele la tribord, in emisfera nordica;

- capa cu murele la babord, in emisfera sudica ;

- deplasarea ciclonului pe traiectoria sa, face ca directia vantului sa se schimbe ~i la nava cu vele vantul sa. deal

Strangand Mereu vantul, nava va tine un drum care 0 indeparteaza de traiectoria ccntrului ciclonului §i in acelyi timp. 0 mcntine cu prova in valurile vechi, create de vantul care a sarit valuri care nemai mcntinandu-se un timp, favorizeaza aliura navei ;

- sariturile de vant din acest cadran:

- spre dreapta in emisfera nordica;

- spre stanga, in emisfera sudica;

determina nava, prin strangerea Mereu a vantului pentru pastrarea capei, schimbarea Mereu a drumului navei;

- cand nava a schimbat de drum cu aproximativ 12 carturi, se poate considera ca centrol cic10nului a depa§it nava.

in aceastii situatie, daca marea §i vlintuJ pennit, se manevreaza, pentru a se lua un drum in aliura cu vlintuJ din pupa tribord, pcntru a indeparta cat mai mult §i cat mai repede nava de traiectoria cic1onuJui.

3.- Nava cu ve1e in semicercul manevrabil.

Cand nava se afla in semicercul manevrabil, dar in apropierea traiectoriei ciclonlui. trebuie sa manevreze pentru a se indeparta cat mai repede de traiectorie. in acest scop, initial, aliura cea mai convenabila, este cu vantul din pupa :

- cu vantul din pupa tribord, in emisfera nordica;

- cu vantul din pupa babord, in emisfeta sudica,

- drumul initial trebuie tinut cat mai mult timp posibil, deoarece, fiind

aproape perpendicular pe traiectoria cic1onului, permite indepartarea navei de centrul ciclonului in timpul eel mai scurt;

372

MANEVRA NA VEl

- deplasarea ciclonului pe traiectoria sa, determina mereu, schimbarea directiei vantului, Pastrarea drumului, determina nava sa-si sehimbe mereu aliura, astfel dupa vant, ajungandu-se eu nava la un moment dat in aliura cu vant strans .

- NU SE VA LUA NICIODATA ALIURA CU VANTUL DIN PUPA, pentru a se fugi inaintea vantului, deoarece aceasta aliura, indiferent de cadran si de emisfera:

DUCE NA VA DIRECT iN CENTRUL CICLONULUI !

Neuitsgiile nave/or surprinse Ie lstg au drept ceuze, urmstoerele menevre gtesitc: - luarea capei in aliura eu vantul de pupa ;

- luarea eapei eu murele nefavorabile, semicereului in care s-a aflat in realitatc

nava. Luarea capei cu murele nefavorabile, aduce nava cu valurile de travers si inapoia traversului, expunand-o mai intai, la grave avarii ale sistemului de guvemare, avarii la opera vie, la arborada, instalatiile de punte, etc.

6.5 - Regula de manevra navei in eiclon valabila in ambeJe emisfere pentru toate nevele

Aeeasta regula se poate enunta astfel:

- DREAPTA DREAPTA DREAPTA!

- STANGA STANGA STANGA!

Fiecare cuvant inseamnand: - primul DREAPTA:

- daCll vtintul sare /a dreapta;

- al doilea DREAPTA:

- nava se ana in partea dreapta a traiectoriei cic/onu/ui;

- al treilea DREAPTA:

- ~i trebuie sa ia capa preventiva cu mure/e /a tribord;

- primul STANGA:

- daCll vtintul sare la stanga;

- al doilea STANGA:

- nava se ana in partea stanga a traiectoriei cic1onului;

- al treilea STANGA:

- ~i trebuie sa ia caps preventiva cu murele la babord.

6.6 - Siguranta navei aflata in rada sau port, in caz de apropierea unui ciclon

o nava, care opereaza in zonele afectate de depresiuni tropicale, poate receptiona un

avertisment de furtuna, in urmatoarele situatii : - in mat'§, pe langa coasta;

- in mat'§, aproape de portul de sosire ;

- sosita in rads deschisa a portului, unde asteapta la ancora ;

- sosita §i ancorata. in rads de pe fluviu, a portului de operare;

- in port la cheu. sau legata la geamandura.

comandantul ei trebuie sa hotarasca, ce masuri se vor lua la bord si ce manevra va executa cu nava pentru evitarea sau intampinarea furtunii, in functie de una din situatiile generale aratate mai sus, in care se poate afla nava, de distanta la traieetoria probabila a

373


cic1onului, de timpul pe care 11 mai are la dispozitie pana la apropierea de nava a furtunii etc.

in mar~ pc ];lngii coastii, sau in apropierea portului de sosire, nava trebuie : - sa evite ciclonulla larg ;

- sa intre la adapost, in eel mai apropiat port de refugiu sau de "taifun"daca

informatiile din avertisrnente, due la concluzia ca nava nu are posibilitatea sa se indeparteze la 0 distanta pe care comandantul 0 socoteste de siguranta de centrul furtunii, dar este aproape de un port de refugiu.

in radii deschisa la anconl, cand traiectoria ciclonului trece la 0 distanta de 50 Mm, nava trebuie:

- sa ridice ancora ,i iasll in larg din timp ;

- decizia de ridicarea ancorei ~i evitarea furtunii la larg, trebuie luata imediat, ce

a fost prirnit avertisrnentul ca portul se afla pe, sau in apropierea traiectoriei ciclonului;

- orice intarziere cauzata de nehotarare, irnprudenta sau alte considerente sWine de marinarie, duce sigur la pierderea navei, care in plina dezlantuire a furtunii cand nu mai poate fi ajutata de nimeni, este greu de evitat.

in rada de refugiu, nava trebuie :

- sa aiba ambele aneore fundarisite;

- sa aiba la apa, maximum de chei de Ian];

- lanturile sa formeze intre ele un unghi mai mare de 90°;

-masina gata de mars pentru a fi folosita la evitarea ruperii lanturilor cand

solieitarea lor este prea mare pentru a limita ambardeele ~i deraparea aneorelor;

- nava po ate intampina si suporta trecerea unui ciclon, prin apropierea locului sau de aneoraj, fiind ancorata zavorat, pentru redueerea miscarilor violente de evitare ale navei, avand lanturile in "X" sau "V, in functie de distanta dintre narile de ancora;

- sa aiba spatiu suficient, de derapare pe aneore, evitandu-se esuarea navei ;

- sa balasteze ~i sa preseze taneurile de balast, daca nava este goala, pentru

marirea pescajului si sa se execute transferuri de lichide, pentru 0 asieta cat mai mica;

- inchise portile etanse ~i toate comunicatiile eu exteriorul, tambuchiurile, trornbele, eiupercile, spiraiurile etc.;

- instalatia de incarcare pusa la post;

- sa verifice amarajul in magazii, iar la marfa, sau obiectele de pe punte,se

intareasca legaturile de amaraj ale marfurilor,

Cfmd nava este ancoratii pe tJuviu, daca portiunea din fluviu unde este rada, are orientarea perpendiculara pe traiectoria cielonului, spatiul de siguranta al navei la ancora este limitat, iar pericolul ca nava sa fie esuata de violenta vatului, este maxim.

Deoarece pe fluviu valurile au dimensiuni mici in raport eu marimea navei, se poatc rcaliza la nava in balast un pescaj mediu mai mare ~i 0 asieta suficienta, prin inundarea unci magazii, pana la coridor.

in port, 18 cheu, se dubleaza legaturilc, se pun mai multi trancheti !?i baloane, se fundarisesc ancorele, se face masina gata de mars, se preseaza tancurile la nava in balast, sau care cste in curs de incarcare sau descarcare etc.

374

MANEVRA NAVEl

Dace} 1a intrarea in poJ1, comandantul a primit prin pilot, de la Capitania portului in scris instructiuni cu masurile ce trebuie luate obligatoriu la bordul navei in caz de ciclon, comandantul, va lua ~i aceste masuri.

in afara lor:

- echipajul ramane la bord ;

- legaturile se dubleaza si se egaleaza ca sa intinda uniform, pentru a evita

ruperea lor la socurile, provocate de jocul navei in parame;

- se protejaza bordul cu baloane ~i trancheti in punctele de maxima apropiere de cheu.

in porturi1e situate in zoneJe afectate de cicloane, pentru operare, nava este legata la geamandura eu lanM aneorei, dupa ce in prealabil, ancora a fost desprinsa de la prima cheie de lant ~i amarata la nara, sau traversata.

6.7 - Nava in mars in apropierea zone lor afectate de furtuni sau depresiuni tropicale

in functie de zona de navigatie in care se executa vaiajuI, 0 nava poate intalni si se po ate confrunta cu multe ~i variate fenomene meteorologice, diverse stari ~i grade de agitatie ale marii ~i nu de multe ori, eu schimbarea anotimpurilor (vara in portul de plecare si iarna in eel de sosire).

Face parte din adevarata marinarie ~i din arta de a naviga in siguranta, evitarea din timp a zone lor cu vreme rea, cuprinse in avertismentele receptionate la bordul navei, in care se dezvolta:

- 0 depresiune tropical a, - vant pana la forta 8 B/S;

- 0 furtuna tropicala, - vant forta 8-9 B/S (depresiune gradul I );

- 0 furtuna tropicala putemiea,- vant forta 10-11 B/S (depresiune gradul II ) ;

- sau un eiclon (taifun, uragan) - forta vantului 11-17 B/S (depresiune gradul III).

Evitarea furtunilor insemneaza existenta navei:

- asigurarea rezistentei generale a navei prin micsorarea eforturilor dinamice, a forte lor taietoare ~i momentelor incovoietoare mari ce se produc pe mare rea;

- asigurarea stabilitatii transversale;

- asigurarea vitalitatii ~i functionalitatii tuturor mecanismelor in parametrii

normeli pentru nava in mars ; - siguranta navei ~i a incarcaturii;

- siguranta vietii echipajului;

- evitarea suprasolicitarii ~i exupunerii instalatiei de guvemare la eforturile mari

cauzate de loviturile valurilor ambardeei putemice etc;

- evitarea solicitarilor la care este supus motorului principal, prin iesirea din apa a elieei, la tangajele mari;

- evitarea uzurii premature a mMinilor ~i instalatiilor, fortate sa lucreze sub influenta inertiilor distructive, produse de oscilatiile violente ale navei pe mare rea;

- evitarea starii de disconfort a echipajului, care nu va mai putea contribui la buna functionare ~i supraveghere a mecanisme lor navei ;

- evitarea prelungirii voiajului, a consumurilor ~i a cheltuielilor inutile etc;

- mentimerea regimului normal de viteza a navei si respectarea termenelor de

contract.

Astfel, 0 nava care a receptionat un avertisment despre 0 depresiune tropicala care se dezvolta si evolueaza in drumul sau apropierea drumului navei, trebuie sa execute 0 manevra, prin care:

375


- sa se indeparleze in timpul cel mai scurt, la 0 distantA de sigurantA, fata de furtuna tropicala, sau de ciclon, distanta care sa-i pastreze ~i sa-i mentina navei libcrtatea de manevra, condifii normale de navigatie, stabilitate ~i siguranta.

in cazul, cand din diferite motive nu s-a indepartat din timp, de ciclon. 0 nava. dupa cum am vazut, se pote afla:

- in rata ciclonului - pe directia lui de deplasare :

- necunoscandu-i precis drumul, dar li cunoaste viteza, care este mai mica

decat viteza navei;

- cunoscandu-i drumul ~i faptul ca are viteza mai mare decat viteza navei;

- in rata ciclonului - in dreapta traiectoriei (spre semicercului periculos) :

- cunoscandu-i drumul si faptul ca nava are viteza mai mica decat viteza

ciclonului;

- in rata ciclonului - in parte a semicercului manevrabil :

- cunoscandu-i drumul si faptul ca ciclonul are viteza mai mare decat a

navei.

in cazul cand traiectoria ciclonului intersecteaza drumul navei la 0 distanta pe care nava parcurgand-o ar ajunge in furtuna, comandantul navei, in functie de situatie, po ate alege manevra cea mai buna pentru nava :

- sa intre la adapost intr-un port de refugiu;

- sa micsores» viteza, continuandu-~i drumul;

- sa-~i tixeze 0 distanfll minima de apropiere de centruJ ciclonului

(distanta minima de siguranta, sau de evitare a ciclonului) ~i una maxima, pana la care sa se indeparteze de centrul ciclonului (distanta maxima de siguranta, sau de evitare), determinand 0 zona de siguranta (de evitare), in care sa execute manevra de evitare a ciclonului, pana cand acesta se indeparteaza de drumul initial al navel.

6.8 - Manevra navei in zonele afectate de depresiuni puternice ~i cicloane

Un ciclon, in deplasarea sa spre vest, daca nu a trecut de latitudinea 20~, sau de latitudinea deI6°S, diametrul sau nu depaseste 200 Mm, ceea ce face putin probabil, ca peste aceasta distanta de centrul ciclonului, nava sa intalneasca cu vanturi care sa depaseasca forta 6 B/S.

Peste aceste latitudini, insa, in deplasarea spre est ciclonul i~i extinde suprafata de actiune pana la 800 -1000Mm .

6.8 -1) Manevra navei de ocuperea unei pozitii favorabile, fata de centrul ciclonului jn emisrera NORDICA.

1.- Manevra de ocuparea unei pozitii, fata de centrul ciclonului:

- la 0 distantA, aleasa de comandantul navei, pentru mentinerea conditiilor normale de navigatie si siguranta a navei, in cazul in care:

- nava se afla pc traiectorie, in rata ciclonului,

- iar ciclonul i~i past1"eaza traiectoria estimata ~i viteza de deplasare.

- considerandu-se ca:

376

MANEVRA NA VEl

- diametrul ciclonului este de 200 Mm ;

- nava initial se afla la distanta de 400 Mm de centrul ciclonului ;

- nava va fi in siguranta daca pozitia pe care 0 va ocupa se va situa la

320Mm distanta de centrul ciclonului;

- vantul maxim in timpul manevrei, este eel existent la minimum 300 Mm de cic1on;

- nava poate avea 0 viteza:

a - mai mica decat viteza eiclonului (VNa < VC); b - egala eu viteza eiclonului (VNb = VC);

c - mai mare decat viteza eiclonului (VNe > VC).

Pezitia

ini ~iala a navel.

Poaitia inipala a ciclonului.

, I I

" '

\

"-,

"-

"- I -..! I ,

, I , I

I . ,

I ')..~ ,

/" ~ II,

" ,:~ \

~ " -, \

.... -' "'-

_ ,f- ...... _ '\

I ., ,

" ~~E.. /dcc=No'Co

:: ~~(-~-:-~~:r

Ncl VC 'No'

, ,

, I I

: 200Mm

Pozitia navel la terminarea manevrei

Vi teza na vei in r.aPOIt

cu viteea de deplasare a cicloaului:

VNa < VC ; VNb = VC; VNc > ve.

Detelminarea drumurilol pe care trebuie sa le ia nava pentru a ajunge in po:zilia No' astfel incat sa au se spropie de centrul ciclenului la mai pUlin de 300 Mm.

Manevra navei pentru ocuparea po:zi~iei No' fa~a de eentrul eiclonului.

Rezolvare.

Pentru :

-nava a, cu VNa < VC, timpul de manevra este:

Ta = NoNa} sau Ta = SR

VNa VRa

-nava b, cu VNb = VC, timpul de manevra este:

NoNbl SR

Ta = sau Ta =--

VNb VRb

-nava c, cu VNc > VC, timpul de manevra este:

Ta = NoNcl sau Ta = SR

VNc VRc '

unde:

SR, spatiul relativ, este distanta No la No', pe tangenta la cercul de 300Mm ; VC, este viteza ciclonului ;

377


Da, Db, si De, drumurile de manevra ale navelor a,b ~i c pe care navele ajung in pozitia de siguranta ;

No, este pozitia initiala din care nava incepe sa manevreze ;

No', este punctul relativ, care are caracteristicile pozitiai reale in care se va gasi

nava la sfirsitul rnanevrei;

Rc, relevrnentul la centrul ciclonului;

dec, distanta la centrul ciclonului, fixata de comandantul navei; Co, este pozitia initiala a ciclonului (la inceputul rnanevrei navei);

Cal, Cbl ~i Ccl, sunt pozitiile in care se va afla ciclonul, la sfirsitul manevrelor executate de navele Na, Nb si nava Nc, corespunzatoare pozitiilor Nal, Nbl ~i Ncl.

2.- Manevra navei de ocuparea unei pozitii fata de centrul cic1onului:

- la 0 distantA aleasa de comandantul navei pentru mentinerea conditiilor normale de navigatie ~i siguranta navei, in cazul in care,

- nava se afla in dreapta traiectoriei ciclonului, in partea scmiccrcului priculos,

- iar ciclonul i§i pastreaza traiectoria estirnata §i viteza de deplasare.

Problema are aceleasi considerente ca in cazul precedent, insa tinand cont de probabila posibilitate a ciclonului de a executa 0 bucla, sau 0 deviere spre dreapta, distanta aleasa trebuie sa fie mai mare.

VNc

R::l:zi,ia navei la terminarea manevrei

'fl

400Mm

, , , ,

-/

d min

\./

/ ./ ./

._/

->t 300Mm

o

Manevra navei situata in dreapta traiectoriei, in fata sernicercului periculos. pentru ocuparea pozitiei No' fa,a de eentrul cielonului.

3.- Manevra de ocuparea unei pozitii fata de centrul ciclonului:

- la 0 distanpi aleasa de comandantul navei, pentru mentinerea conditiilor normale de navigatie si siguranta navei, in cazul in care,

- nava se afla in stanga traiectoriei in partca scmiccrcu1ui mancvrabi1 a1 cicIonului,

- iar ciclonul l§i pastreaza traiectoria estimata ~i viteza de deplasare.

378

MANEVRA NAVEl

Cand nava se afla in stanga traiectoriei ciclonului, in partea semicercului manevrabil probabilitatea ca ciclonul sa execute 0 bucla spre stanga este mai mica fapt pentru care. manevra, cu cat se executa mai din timp, cu atat este mai usaoara.

d miA • 400Mm , d miA'. ~30Mm ;'

. .

---l--·=~

VNa

VNb

Nava 1A staABa tr.aiectoriei ciclonului, 1A fatasernicercului maaevrabil.

Peatru Aava eu VN < YC distanta minirm la centro 1 ciclonului va fi Na2Ca2- d min' daci ia drum tr.avelS pe traiectoria cicloaului.

Manevra navel PeJ1tru ocuparea pozitiei No' fa,i de eentrul eieloaului.

Comandantul are posibilitatea sa aleaga drumul de evitere a cicJonului, pe care sa intiilneasca un vant obisnuit, ce nu depii~e$te forta 4 BIS .

20

iNave pe drumul de evitare aormal la traiectorie

~lIkNave pe drumul de evitare 3S ~~' cu. eea mai mare distanti

.'1; llUnlmi de eentrul

cielonului. 30

De 25

35

Al

30 1

25

__ 200Mm

/' _ 180Mm

~

/'

20

CAl- Al CBl -Bl CA2-A2 CB2-B2

Pozitiile llavi-ciclo11 pe drumurile de evitare

/lOOMm Drum de evitare pentru nava B

T raiectoria cielonu lu i

50

4S

3S

S

o

Manevra de evitare a eentrului ciclonului, a navel aflate 111 fa~i. pe traiectoria ciclonului la 200 si 250 Mm cand : VNA( YC 1i VNB (YC.

Navele care au viteza mai mare dedit viteza eielonului, pot sa ia un drum perpendicular, sau eat mai apropiat de normal a la traicctoria de deplasare a ciclonului, pentru a se indeparta cat mai repede.

379

MANEVRA NA VEl iN CICLON

Nava cu viteza mai mica decat viteza de deplasare a ciclonului, cu un astfel de drum, risca sa se apropie de ciclon, sub distanta minima, la care comandantul ~i-a propus sa treaca de centrul cic1onului.

in schita de mai sus si tabelul de mai jos, s-a considerat viteza ciclonului 10 Nd, iar a navei de 8 Nd.

in tabelul de mai jos, sunt date comparativ, distantele dela nava la ciclon, incepand cu a cincea ora de la inceperea manevrei, pentru a se vedea ca drumul normal pc traiectoria ciclonului, nu este drumul care duce nava la distanta minima cea mai mare, la care po ate ajunge sa se indeparteze nava de centrul ciclonului, ci drumul rezultat din compunerea vectorilor viteza ai navei si cic1onului, in functie marimea viezei navei in cornparatie cu a ciclonului de distanta si de pozitiile reale ale navei si ciclonului.

I?.~.~i3~~: ~~j~~11~~~~.1 JPc~~1~~~.

4(l IS',l 16

56

SO 16S 53

Na~ la Dc:t~B 1 d~ 1Bl:l!a DcNB2 d~ 1Bl:l!a 250Mm ]a cjcwn ]a traic::t. ]a ciclon ]a traic::t

203 40 230 27

19S

1&7

ISO

174

16&

80

214

164

160

IS&

1S6

Dups cum se vede din tebel, nava A, afJata in rata pe treiectotie ciclonului, la 200 Mm, daca ia un drum normal pe treiectotie DeNA.1, cu vitezs de 8 Nd, dup« 11 ore, centrul ciclonului se epropie la distanta minima de 125 Mm, de nava, unde viuttul atinge Iort« 8-9 BIS ~i valurile 5-7m, iar daca va lua un drum de evitete, DeNA2, dupa 16 ore, centrul ciclonului se va apropia la maxima distanpl minima, de 159Mm, de unde vsntul atinge tort« 6 BIS, ~i velurile ajung la 3-4m. la vant de [or{a 8-9 ~i valuri de 5-7m ineltimc este imposibil ca nava sa-~i mai poata men tine drumul ~i vitezs.

Ccalalta nava, B, situata la 250 Mm, de centrul cic1onului, pe drumul normal pe traiectoria ciclonului, DeNBI, cu viteza de 8 Nd, dupa 15 ore de la inceperea manevrei, centrul ciclonului se apropie la 155 Mm de nava, unde vantul atinge forta 6 BIS si valurile 3-4m inaltime, iar daca ia drumul de evitare DeNB2, ciclonul dupa 20 ore, ajunge sa se apropie de nava la maxima distanta minima del98 Mm, unde vantul atinge forta 5 BIS, iar valurile inaltimea de 2,5-3m, iar navigatia se poate desfasura normal.

6.8 - 2) Manevra de mentinerea navei in zona distantelor de evitare

Atunci cand drumul navei este intersectat de traiectoria unui ciclon ~i nava ajunge la distanta limita, de apropiere de centrul ciclonului, fixata de comandant, nava trebuie sa

380

MANEVRA NA VEl

execute manevra de mentinerea acestei distante, in functie de drumul ~1 viteza ciclonului.

in manevra sa de evitarea ciclonului, prin mentinerea distantei limita de apropierea de ciclon, comandantul mai fixeaza 0 distanta, pana la care sa se indeparteze cu nava de ciclon, determinand intre cele doua distante, 0 zona in care, nava trebuie sa se mentina tot timpul manevrei de evitare a cic1onului:

- DSEC-distanta de siguranpl, pina la care nava se apropie de peri feria ciclonului, care odata atinsa, nava incepe evitarea ciclonului;

- DMEC-distanta maxima. pina la care nava, in manevra ei, se indeparteaza de ciclon;

- ZDE -zona distanteJor de evitare, determinata de DSEC si DMEC.

T raiectoria

eiclcaulul /."

~-- ... d,/

Pe fiecare drum de evitare se merge un timp egal eu:

Zo.na distaatelor de evitare

Dista.nta mazild de sigura.n1i

la care se svita cieloaul

Cercul de viteza .-

",al.navei N I

'\. DaE4

-

DaE!

DaEI-- no: SR VRI

DaE2-- T2"~2 SR DaE3 -- 13· VR3

~ DaE4-- T4- SR VR4

Dista.nta mi.nild de siguraJl1i.

~ c:am Ie SVIti eieleaul

SR.= SRI = SR2=SR3= SR4

Ma.nevra de me.n~i.nerea aavei 1.n zona distaatelor mi.nimi~i mazirm de evitare a ciclonului.

Pc harta generaJa a zonei de nsvigstie, in care se atJa nava, unde sunt trecute punctele navei ~i cicJonuJui, pentru eceeesi ora, comandantuJ, in Iunctie de coniiguretie geogretice, pericole de navigatie etc., va trasa cele doua distsnto, DSEC ~i DMEC, sub forma de cercuri concentrice, cu centrul in punctuJ cicJonuJui.

- Din punctuJ N, in care drumuJ navei, intersecteezs cercul DMEC, se duce 0 tangentii Ja cercul DSEC, pana intersecteaza din nou cercul DMEC, in punctuJ a.

- Dreapta Na, reprezinta spatiul relativ SR ~i directia miscarii relative DMR, pe care se va deplasa ciclonul fata de nava, in timpul manevrei, pe primul drum de evitare luat de nava.

Cu centrul in punctul ciclonului, avand ca raza vitezele navei ~i ciclonului, se traseaza cercul de viteza al ciclonului ~i cercul de viteza al navei.

Din centrul ciclonului, pe directia lui de deplasare, se traveza, la 0 scara convenabila, veetorul vitezei ciclonului.

381


Prin varful vectorului viteza al ciclonului, se duce 0 paralela la SRI. Aceasta va intersecta cercul de viteza al navei, in doua puncte.

Unindu-se aceste puncte cu centrul cercurilor de viteze, se determina valoarea a doua drumuri de evitare, pe care poate sa Ie ia nava.

Sensul drumurilor de evitare este de la cetrul cercului, spre punctul de intersectie,

Cu echerul raportor, se scoate din harm valoarea lor.

Se va alege drumul de evitare a carui viteza relativa este mai mare ~i care nonnal. nu are sensul catre direc{ia de inaintare a cicJonului. drum care prelunge§te timpul manevrei de evitare.

Viteza relativa a fiecarui drum este distanta dintre varful vectorului viteza al navei ~i varful vectorului viteza al ciclonului.

in acest mod. se detennina valoarea celorlalte drumuri de evitare. ce trebuie luate de nava. pana la trecerea ciclonului. cand nava. i§i va relua drumul initial.

Prin manevra de mentinere a navei. in zona distantelor de evitare a ciclonului. nava :

- se mentine la 0 distanta de siguranta fata de ciclon, aleasa de comandant,

- pastreaza conditiile de navigafie, considerate cele mei favorabile din zona

stiindu-se ca ciclonul este precedat de un calm relativ ~i ploi torentiale ; - limiteaza la maximum consumurile de combustibili ~i lubrelianfi ;

- limiteaza eforturile la care sunt supuse ma~ina ~i par(ile vitsle ale navei;

- nu se indepl1rteaza mult de la drumul voiejului, trasat in zona respective;

- pastreaza posibilitetee de a executa in ces mai mare siguranta, 0 nOUB

manevra de evitere a ciclonului, in cazul in care acesta pe traiectoria sa executa 0 bucla;

- timpul de evitete tiind mic, prelungirea voiejului va ti minima etc.

6.8-3) Manevra de indepartarea navei de 0 depresiune tropical a, in timpul eel mai scurt, la distanta de siguranta

Este yorba, in zonele afectate de cicloni, de indepartarea navei in timpul eel mai scurt, la distanta de siguranta hotarata de comandant de 0 depresiune tropicala:

- care se fonneaza in apropierea drumului navei ;

- care s-a fonnat, §i a inceput sa se deplaseze spre nava;

- care se deplaseaza pc 0 traiectorie care intersecteaza drumul navei.

Problema se rezolva simplu:

- se alcge de cstre comandantul nevei, distanta de siguranpl, dl, fata de ciclon, la care nava trebuie sa ajunga in timpul eel mai scurt;

- se scoate din harta de navigatie distanta dintre pozitia navei §i pozitia ciclonului, pentru momentul inceperii manevrei;

- se cunoaste viteza ciclonului : VC<VN;

- se detennina drumul de evitsre, pe care nava va ajunge in eel mai scurt timp la

distanta dl de ciclon.

382

MANEVRA NAVEl

Algoritmul determimlrii drumului de evitare :

- pentru momentul inceperii manevrei, se pun pe harta No, Co, VC;

- se mascara do, distanta dintre punctul navei si punctul centrului ciclonului Co;

- se hotaraste de catre comandant, marimea dl , a distantei de siguranta a navei

fata de Co;

. ~ VC(viteza.cicion.)

- se determma un segment x = d 1 ;

VN(viteza.nava)

- din No, pozitia navei la inceperea manevrei, se duce 0 paralela ~i de sens contrar, la directia de deplasare a ciclonului, pe care se pune valoarea lui x, dreapta, NoD;

- din punctul 0, se duce directia miscarii relative (DMR), 0 dreapta care sa treaca prin punctul Co ;

d 1- distant! aleal1 de ooDlandantul navei

,

\ \

Drumul

'IN>VC

E = dl VC 'IN

T=CoCl=NoNl

VC 'IN

.

Manevra de marirea distaatei fil~a de ciclon, 1n tirnpul eel mai scurt

- din No, ca centro, se traseaza un arc de cere cu raza egala cu distanta d 1, care va intersecta dreapta Dco, in punctul E;

- se uneste punctul E cu No, determinandu-se 0 dreapta, ce va intersecta traiectoria ciclonului in punctul C 1 ;

- dreapta ENo, se prelungeste ~i pe ea, din punctul CI, se pune distanta dl, determinandu-se punctul N I ;

- CINl, ca direc\ie, este drumul de evitare pe care trebuie s[-I ia nava aflat[ ]n No. pentru a se indeparta de centrul ciclonului la distanta dl in minimum de timp.

- Cand cic1onu1 ajunge in punctu1 C 1 ~i nava este in punctu1 N1, 1a distanta botsrite de comandant, d1.

Problema de marire a distantei in minimum de timp fata de cic1on, se mai poate rezolva si astfel :

- se calculeaza valoarea segmentului x ;

- se pune x, pe traiectoria ciclonului, din Co, in sensul de deplsare al ciclonului

determinandu-se punctul C;

- CNo, este directia miscarii relative, DMR, care se transleaza in Co;

383


- se intersecteaza DMR din Co, cu VN, din varful vectorului viteza a ciclonului VC;

- se duce din No, paralela Ia VN;

Traieetoria

cieloaului

( Yarianta de rezolvare)

MalIeVla de mlrirea distantei filJ1 de ciclo in minimum de timp, la distanja de siguranJ1.

- se prelungeste drumul navei panel intersecteaza traiectoria ciclonului in C 1 ;

- din C 1, se pune pe drumul navei, distanta d 1 si se detarmina N 1 ;

- CI ~i NI, sunt pozitiile ciclonului l1i navei la terminarea manevrei.

6.9 - Manevra de evitare a ciclonului trebuie tinuta la zi pe harta general a a zonei

Manevra de evitsre a ciclonului, trebuie sa se faca intotdeauna pe harta generala, deoarece, chiar daca elemcntele se determina cu pJa.I1§Cta de manevra, numai pc 0 BAR T A SE POATE VIZUALlZA EXACT:

- situapa generala nava - ciclon ;

- evoluti« ciclonului, pana in momentul apropierii de nava;

- drumul ~i locul, unde se poate prevedea, pozitie urmstoerc a ciclonului;

- spapul real, in care nava, poate executa manevra de evitare ;

- pericolelc de navigape, existente in zona, care pot afecta manevra navei ;

- variantele de manevra, impuse de contigurapa geografica etc.

Schita reprezinta 0 nava in emisfera nordica, in drum de aterizare pe Insula ,,2", in fata careia evolueaza un ciclon aflat pe traiectoria variabila (ramura sa vestica) iar nava se afla in partea semicercului manevrabil si are viteza de deplasare mai mare decat viteza ciclonului.

Algoritmul de lucru pc harta :

I. - se traseaza in No cercul de viteza al navei, eu raza VN; 2.- se traseaza cercul distantei de evitare, din Co;

3.- se duce din No, tangenta NoD, la cercul distantei de evitare trasat;

384

MANEVRA NAVEl

4.- se pune in No, vectorul viteza a ciclonului VC, la aceeasi scm cu VN;

5.- prin varful vectorului VC, dus in No, se duce 0 paralela la NoD (care este spatiul relativ SR), pana intalneste cercul de viteza VN;

6.- se uneste No cu punctele de intersectie, ale paralelei la NoD, cu cercul de viteza ~i se determina astfel drumurile de evitare a ciclonului la distanta hotarita de comandant.;

7.- drumul de evitare cautat este NoNl, acela caruia Ii corespunde viteza relativa cea mai mare, aceasta, insemnand ~i timpul cel mai scurt de manevra:

T= NoNl = CoCl = SR

VN VC VR

8.- se duce 0 paralela la traiectoria ciclonului prin punctul D, in sensul sau de deplasare;

9.- din No se traseaza drumul de evitare, pana intersecteaza in Nl paralela dusa din D la traiectoria ciclonului ;

10.- se duce din NI, 0 paralela la CoD, pana intersecteaza traiectoria ciclonului in CI;

II. - punctele C I ~i N I, reprezinta pozitiile reciproce nava-ciclon, la sfarsitul manevrei.

T12iectoria

11 l
I \
I \
I \
I '\ Oro 111.·· 1

mu, Ul1~la .

al navei evltare

-fl Oromulde

SR

T=NoNl=CoCl=SR

VN VC VR

Rezolvarea pe harta generala a pmblemei de evitare a ciclonuluila distanla de siguranli hotaum de colDaJ1dantul navei.

Din /igura de mai sus se vede toeste bine cum determinarea drumului de evitste, se putea rezolvs ~i in punctul ce matenalizeaza centrul ciclonului ~i eli mai exists un drum de evitere, care duce nava 1a distant« hoti1.nitii de comandant, insa timpul de evitsre este aproape de patru on mai mare.

in deplasarea lor, pe ramura initiala a traiectoriei spre NW, denurnita §i traiectoria variabila, sunt frecvente momentele, in care cicloanele descriu meandre, bucle, spirale, cercuri ~i alte devieri de la traiectorie.

385


in aceste momente, viteza de deplasare a cic1onului, se reduce de la 8-10 Nd, pana la 2 Nd, mai ales, cand :

- descrie bucle cic1onice, sau ;

- se indreapta spre ecuator, sau spre E.

La viteze de 8-10 Nd, ciclonul tevine, odam cu teotientsres dcplesuii, pc ditectie avutii ineinte de bucls.

Cereul distantei de evitare

Drumurile di.n u.nghiul critic apropie .nava de cicloa Drumurile di.n unghiu! filvorabil i.ndepaneaza nava de eicloa

Drumul de eviare DEI Drumul de evitare DEL

pe.ntru VN)VC pe.ntru VN<VC

Ma.nevra .navei de evitare a cieleaului care $i-a redus viteza i.nai.nte de a devia de b lraiectorie.

Momentul cimd ciclonul ~i mic~oreaza viteza, este important, pentru nava care:

- se afla in apropierea lui ~i urmeaza sa execute manevra pentru a-I evita;

- se afla pe latitudini ~i longitudini mai mari decat latitudinea si longitudinea centrului

ciclonului, in apropierea latitudinilor pe care acestea i~i curbeaza traiectoria, deoarece, nava, executa manevra de evitare, in urmatoarele conditiuni :

- viitoarea directie de deplasare ~i pozitie a centrului ciclonului, sunt necunoscute, ciclonul putand face 0 bucla, 0 spirala, un cere etc., sau sa-si curbeze traiectoria spre NE;

- viteza temporar redusa a ciclonului favorizeaza marirea in timp mai scurt a distantei dintre nava ~i ciclon ;

- nestiindu-se precis viitoarea viteza de deplasare a cic1onului, determinarea drumului de evitare, este de [apt determinsree drumurilor de evitsre, atribuindu-se ciclonului la revenirea sa pe noua traiectorie, urmatoarele doua viteze :

- viteza cea mai mare avuta de ciclon, pana in momentul micsorarii vitezei;

- viteza pe care 0 au cicloanele pe ramura de NE a traiectoriei care este de foarte multe ori mult mai mare, decat viteza navei.

386

MANEVRA NAVEl

6.10 - Manevra navei de evitare a ciclonului cu ajutorul plansetei de manevra Problema de mai sus se poate rezolva ~i pe planseta de manevra.

Rezolvarea este rapida, lnsa lara vizualizarea situatiei reale, ca pe harta, in care sunt pozitionate "fortele care se confrunta".

Algoritmullucrului pc pJan§cta:

1.- se considera 0, nava proprie in centrul plansetei;

2.- se pune pe planseta pozitia ciclonului W, prin relevment ~i distants:

3.- din punctul W ca centru, se traseaza cercul de viteza al navei proprii, avand ca raza vectorul vitezei navei luat la aceiasi scara cu vectorul vitezei ciclonului, orientat pe directia de deplasare a ciclonului ~i viteza navei pe drumul initial, WTo;

Drllmde evitaJe 2

Cereul de vitezl

~-- all1avei pmprii.

Di~111~<

llUI11rm

pe drunwl ..... - _ - initial,

r Ce.."l d ..... 'ei d ••• i .....

Planpta de lDal1evd.

Rezolvarea pmblemei de evitam a eieloaului pe plan~ta de mal1evD.

4.- din varful vectorului viteza al navei pe drumul initial To, se duce 0 dreapta, prin varful vecturului viteza al ciclonului, notat cu T, spre 0, centrul plansetei, aceasta dreapta materializand directia miscarii relative a ciclonului fata de nava, pe drumul initial DMRo ;

5.- din 0, se duce 0 perpendiculara pe DMRo, punctul de intersectie notandu-se eu TI; 6.- distanta OTI este distanta minima la care se apropie nava de centrul ciclonului, daca i~i continua drumul. Astfel, s-a determinat miscarea relativa initial a ~i triunghiul ciclonului WTTo.

7.- cercul de distanta minima de siguranta, hotarata de comandant, se traseaza din punctulO;

387


8.- se due tangente la cercul distantei de siguranta, din punctulT.

Tangentele, reprezinta noile miscari relative ale ciclonului fata de nava :

DMRI ~i DMR2;

9.- se prelungesc DMRI ~i DMR2, din punctul T, in sens invers, pana intilnesc cercul

de viteza al navei, punctele de intersectie notindu-le cu To' si To"; 10.- se uneste W cu To' ~i se determina primul drum de evitare, DEI; 1l.- se uneste W cu To" si se determina al doilea drum de evitare DE2;

12.- prin determinarea drumurilor de evitare s-au realizat si doua triunghiuri de evitare, TWTo' ~i TWTo", in care To'T ~i To"T, sunt noile viteze relative ale ciclonului, care vor fi percepute de nava, atunci cand se va deplasa pe drumurile de evitare;

13.- perpendicularele din 0 pe DMRI ~i DMR2, determina punctele Tl' ~i Tl";

14.- segmentul Tl'T, reprezinta spatiul relativ pe care ciclonul cu viteza relativa To'T, il va parcurge in acelas timp in care nava pe drumul de evitare 1, va parcurge un spatiu ce 0 va apropia de ciclon la distanta de siguranta;

15.- timpul de evitare pe al doilea drum se calculeaza in acelas mod;

16.- insa, se va alege ca drum de evitare, dumul pe care manevra va dura eel mai putin ~i aeesta este drumul de evitare 1, care prezinta viteza relativa cea mai mare.

Tl _ COC!. NoN! c SRI VC VN VRl

..-

- - _, , , - '" ...

- - - -

'\

No'·po:ri~ aavei la IE- distaJlta de .

distaata minimide evitare hotanta DeN!- drumulde Nl- poZl~la navel

cieloa pe drumul initial, de comandant. evitare pentru DE. la flaalul manevrei.

Vit~ eicion,!lui DeN2 drumuri de

mallDale decat leviJarea.

viteza navei VC ). VN. DeN3 ciclonului.

Dmin - distanta minima de cicloa pe drumul initial.

Muevm navei de evitare a ciclonului pe mmum sa estica in emisfem noroiea.

Drumul al doilea de evitare, nu poate fi acceptat din doua motive:

- dureaza mai mult de doua ori decat primul timp de evitare iar evitarea unui timp rau, trebuie sa dureze cat mai putin posibil;

388

MANEVRA NAVEl

- intersecteaza traiectoria ciclonului prin fata acestuia, ducand nava in zona semicercului periculos, ceeace contravine scopului evitarii:

- de a indeparta nava de fortuna!

lata de ce, pc harta pe care trebuie sa fie vizualizatii manevra navei, trebuie sa fie trecute pozitiile nsvs-ciclon prezente cat ~i sectotul probabil al viitoarei pozitii a ciclonului.

Sa presupunem ca, acesta nava, ajungind pe latitudini inalte, intalneste acelasi ciclon, care dupa ce si-a curbat traiectoria, evolueaza pe ramura sa estica, cu 0 viteza mai mare decat viteza navei si nava este obligata sa execute 0 noua manevra, pentru a-I evita.

Rezolvarea problemei pe harta, se face dupa un algoritm, ea in cazul problemei anterioare.

Atunci eand viteza navei este mai mica. §i uneori jumatate din viteza de depJasare a ciclonului, problema evitarii ciclonului. trebuie sa preocupe pc oricare comandant, care se aiM cu nava sa pe latitudini inalte.

Distentele de evitsre sunt mult mai mari, iar daca latitudinea punctului navei este mai mica decat latitudinea centrului ciclonului, iar longitudinea putin mai mare decet a centtului ciclonului, nava sigur se afla in partea setnicercului peticulos.

Rezolvarea pe plan~eta de manevra este la fel de u~oara, insci nu poate vizualiza situatia concreta a realitatii, fapt care impune trecerea datelor obtinute eu plan~eta de manevra, pe harta generala.

OTl'· Distaata maxima de evitare la care poate ajunge nava lulnd drumul de evitare determinat

OT 1· Distaata minima

la care ajunge aava

90 fali de cicloJl melBind pe d rumu 1

initial

Ti "''''ul de maJleV!3. T 1 T

.._ To'T

Re:z:olvarea pe plaJ1~ta de manevd a plOblemei de evitare.

Algoritmullucrului pc plan$ctii:

- se determina miscarea relativa initiala DMRi, pentru a cunoaste OT};

- se traseaza eu centrul in W, cercul de viteza al navei ;

- din T, se duce 0 tangenta Ia cercul de viteza navei ~i punctul de tangents To',se

uneste eu W determinandu-se triunghiul de evitare TWTo' in care WTo', este drumul de evitare;

- se prelungeste latura To'T, obtinindu-se noua miscare relativa a ciclonului DMRl;

- perpendiculara din 0 pe DMRl, determina punctul Tl '

389


- distanta OTI' este distanta maxima de evitare, la care poate nava sa ajunga pe drumul de evitare WTo'.

6.11 - Exemple de probleme de evitare a ciclonului

Deoarece problema evitarii unci depresiuni puternice. inainte de a ajunge la depresiunea de graduJ III . cum este ciclonuJ. este 0 problema de existents a navei. consider ca acest capitol trebuie incheiat pm exemple. de evitari ce POt fi executate de 0 nava. fie in timpul aceluiM voiaj. fie in voiaje diferite :

1.- indepartarea de ciclon la 0 distanta data, in mininum de timp ; 2.- mentinerea la aceasta distanta, dupa prima evitare ;

3.- evitarea ciclonului, caruia, la un moment dat, nu i se mai cunoaste traiectoria ~i care, probabil, ca va executa 0 bucla,

Astfel. considcram ca in fata navei apar unrultoarele probleme:

1.- la 300Mm, un ciclon care s-a format ~i a pomit pe 0 traiectorie, ce intersecteaza drumul navei. Pentru evitarea lui, comandantul considera ca distants. de siguranta, distanta de 500 Mm, la care trebuie sa ajunga, in minimum de timp;

- nava are viteza de 13 Nd ;

- ciclonul viteza de 10 Nd .

Rezolvarea problemelor de evitare de catre comandantul navei, se face dupa algoritmul exemplelor de mai sus.

Rezolvarea problemei 1:

- de la 300Mm nava trebuie sa ajunga la 500Mm de ciclon in minimum de timp;

D

]I; = d1 YC VN

]I; =500 ~~ =384.6Mm

T= NoN1

VN

T. 2.34 = 18hOOm 13

T=CoC1

YC

T = 1 SO = 1 shoom 10

R.ezolvarea problernei de tmrirea distantei de cicloa iJ1 minimum de timp de la 300Mm la SOOMm.

2.- Ajuns cu nava la 500 Mm de ciclon, comandantul executa manevra de evitare, mentinandu-se in zona distantelor de evitare, pe drumuri care sa nu departeze nava la mai mult de 500Mm si sa nu 0 apropie la mai putin de 450 Mm de centrul ciclonului.

390

MANEVRA NAVEl


VN=J3Nd YC=10Nd VR=J9Nd SR,=470Mm

T'SR

VR

T=m. = 24h42m

19

SN=NIN2

SN'13 z 24.7. 321Mm

SC·CIC2 SC·I0z24.7=247Mm

N2C2·500Mm

Evitarea ciclonului mentinand nava in zona distantelor de evitare.

3. - viitoarea pozitie a ciclonului este data ca probabila, intr-un sector de 45°, la dreapta si la stanga traiectoriei ~i in continuarea drumului sau, probabilitatea executarii unei bucle la dreapta, sau la stanga traiectoriei.


, ~ ~ Traieetona pmbabi14 a ciclonului va tl 0 buc14 \ C2 1a dreapta uaiec:toriei.

(~~

T niectoria ,probabil4 ..... Co

a cicloaului va fi o bucU 1a sthsa uaiectoriei.

Unshiul perieulos

in eate nava nu ttebuie d ia drum de evitale.

Drumul de evitale 1

DEI

DE2 Drumul de evitare 2.

UnShiul &vo12bil

in uneriorul clllIia

nava peate lua drumul de eVltate a eicloaului dael acesta mce 0 buell.

Determinama unghiulu! &vonbil in care nava peate lua drumul de evitarea cicloaului a ami directie de deplasam au se peate cunoafte inaiAte de eseeutarea unei bucle sau mtoaleeri. pentru cam ,i-a incetinit sau chiar anulat viteza pe tnjectorie.

391


Dupa executarea manevrei de evitare, a ciclonului, susceptibil de a executa 0 deviere sub forma de bucla, nava i'1i va reconsidera manevra numai cand va cunoaste din nou precis coordontele eentrului eielonului, directia si viteza de deplasare.

4.-Determinarea drumului de evitare la distanta de siguranta a unui eiclon, cand viitoarea pozitie a centrului sau nu se cunoaste.


-1--~r"\Cl

N1 dl' \

.t~ Nl' (ciclo.l1ului Cicl0.l1u11.11

, ", eel mai Drumul interiorul

Ca.l1d cielonul se aft§. 1.11 unghiul periculos. initial unghiului

drumul de evitare al aavei, se mareste eu 10°. pent·cules _ al navei. ... erieulcs

. pe.l1 ru .I1ava. J:'.

Viteu navei mai mare decat viteza de deplasare a eiclonului pe traiectorie: VN)VC.

MaJ1eVla de evitarea uaui eieloa a cArui viitoare pozi~ie.l1u este eunoscuta.

Tange.l1ta la cercul de vited al cicloaulu].

Drumul pmbabil

al ciclOJlului ~ ...

Drumul navei.

coreetat cu 10°. de evitare a cieloaului care

se deplaseaza pe eel mai perieulos drum pentru nava.

Pozi~ia ~i distanta .I1avll-cicio.l1

la terminaJea maJ1evlei de evitare.

Cand nu se stie viitoarea pozitie a eentrului ciclonului, dar se stie precis pozitia actuala si viteza cu care se deplaseaza pe 0 traiectorie probabila, se determina:

- unghiul periculos ;

- drumuJ eel mai pericuJos pentru nava, pe care l-et putea lua cic1onul;

- daca pozitia centrului ciclonului, se afla in interiorul unghiului periculos, atunci la drumul de evitare determinat, se mai adaoga 1 00, pentru marirea distantei de siguranta, dintre nava ~i centrul ciclonului (ca in schita manevrei de evitare a ciclonului, de mai sus).

5.-Nava aflata intr-un punct, pe drumul de evitare, cunoaste precis directia de deplasare,

viteza de deplasare ~i pozitia centrului ciclonului ~i trebuie sa-l evite din nou.

Cand nava se afla in Nl, a receptionat noi informatii despre ciclon si cunoaste precis pozitia eentrului ciclonului, drumul ~i viteza lui de deplasare. in noua situatie, se determina si noul drum de evitare, pe care nava Il ia imediat (schita manevrei de evitare a eicIonului, de maijos) .

392

MANEVRA NAVEl


Unghiul periculos

fn sectoru 1 unghiului periculos toate drumurile sunt periculoase pentru navi.

Drumurile de evitare se iau din sectorul unghiului favorabil.

Determinarea drurnului de evitare a ciclonului caruia i se cunosc precis pozitia centrului, directia ~i viteza de deplasare pe traiectone.

6.- Nava, ajunsa in punctul N2 pe drumul de evitare luat mai inainte, din noile avertismente receptionate, constata ca noua pozitie a centrului cic1onului, se afla mai aproape ne nava si anume ca este situata pe cercul determinat cu distanta de evitare ca raza.

De data aceasta, doar viteza este data ca precisa iar coordonatele viitoarei pozitii a centrului ciclonului se vor situa pe un sector probabil aflat pe directia lui aproximativa de deplasare.


Sectorul cu drumuri favonbile de evitare. ~.

Sectorul cu drumuri de evitare periculoase.

Manevra de evitam ~_onului aflat la distaata de evitare. cand nu i se cunoaste directia, ci .numai viteza de deplasare.

393


in aceste conditii, comandantul trebuie sa determine un alt drum de evitare a ciclonului luand in considerare drept cunoscute pozitia data la distanta de evitare si viteza de deplasare a ciclonului.

7.-$i nave1e cu viteza mica trebuie sa evite un ciclon la distanta de siguranta, in conditiile in care viteza ei nu depaseste viteza ciclonului, nici macar pe ramura lui nord-vestica (lONd).

Cand vitcza cic10nului este mai marc dccat viteza navei :

- nava neputand realiza 0 putere mai mare ~i viteza ei maxima ramane la 0 valoare mica, trebuie sa ia masuri de evitare mult mai din vreme;

- sau cand ciclonul se deplaseaza pe ramura sa nord-estica, nava neputand ajunge decat la 0 anumita distanta maxima de ciclon, este obligate sa ia masurile pentru a incepe manevra de evitare in functie de urmatoarele elemente:

- distanta ~i pozitia reciproca nava-ciclon, la inceputul manevrei;

- diferenta dintre viteza de deplasare a ciclonului ~i viteza navei;

- stare a de agitatie a marii ~i viteza vantului care limiteaza-viteza

naveL

Cand viteza de mar§ a naveL este mai mica decat viteza de dep1asare a cic1onu1ui, factorol esentia1, a1 sigurantei navei, este a1egerea momentului de incepere a manevrei de evitare.

- - - - .: .: _---"!'Co'

Manevra de evitare a UJ1ui cicloa de catre 0 J1avA care are viteza de lJJa~ mai micll decat viteza de deplasare a ciclonului pe t.raiectoria sa.

o astfe1 de nava, trebuie sa 0 ia masura evitarii ciclonu1ui, cu foarte mult timp inainte de apropierea acestuia de zona in care ea se afIa.

394

MANEVRA NA VEl

6.11- Concluzii

SUnt recunoscute opt zone de fonnare a depresiunilor tropicale.

iIi ordinea frecventei §i violentei furtunilor ce se nasc in ele. aceste zone sunt unnatoarele:

1- zona dintre arhipelagurile Marshall ~i Filipine - in care depresiunile tropicale poarta _denumirea de "taitime"iar in deplasarea lor ating coastele Chinei, apoi pe cele ale Coreii si Japoniei;

2- zona bazinului sudic el OceanuJui Indian - in care depresiunile tropicale sunt cunoscute sub numele de .. cicloane' '~i se deplaseaza spre insula Madagascar;

3- zona Ocesnului Atlantic cuprinsa intre Atiice ~i Arhipelagul Antilelor mici - in care depresiunile tropicale sunt cunoscute sub denumirea de "hurricane" iar in deplasarea lor ating coastele S.U.A.,Mexicului si Americii Centrale;

4- zona golfului Bengal intre insulele Nicobsre, Andaman ~i Ceylon - in care cicloanele se deplaseaza spre coastele Indiei si Bangladesului;

5- zona Marea Arabiei intre insulele Lekedive ~i Msledive - in care cicloanele se deplaseaza spre nord-vest si nord-est;

6- zona Oceenului Pacific de Sud intre arhipelagurile Tonga ~i Merchize - in care cicloanelc care la inceput se deplaseaza spre vest, se indreapta apoi spre coastele estice ale Australiei si spre Noua Zeelanda;

7 - zona cuprinss intre Nous Guinee, timor ~i Australia in care depresiunile tropicale sunt cunoscute sub numele de "Willy - Willes" , ating in deplasarea lor coastele nordvestice ale Australiei;

8- zona din sudul peninsulei California in care ciconii se deplaseaza pe 0 traiectorie spre nord-vest.

Important ~i obligatoriu pentru orice comandant de nava este sa stabileasca PRECIS, inainte de inceperea MANEVREI de EVIT ARE a ciclonului, care este POZITIA NAVEl fatA de traiectoria pe care se deplaseaza centrul ciclonului.

Navele care naviga in cele opt zone maritime, de formare ~i de actiune a cicIonilor, pe timpul sezonului producerii lor, TREBUIE :

- sa unnareasca continuu aparitia semnelor precursoare prin care cicIonii i~i anunta prezenta:

- scaderea locala a presiunii barometricecu mai mult de 3-4 milibari trebuie considerat un semn de pericol;

- dezvoltarea ~i deplasarea izobarelor de presiune mica spre zona in care se afla nava este indicatia ce mai precisa $i sigura ca de nava se apropie un ciclon;

- eel mai cIar ~i eel mai sigur semn ca in zona activeaza un ciclon este hula lunga oceanica, "hula de uragan", cu 0 perioada mare de propagare (de doua pana la patru ori mai mare decat a valurilor normale din jurul navei), valuri de hula care ajung la sute de mile departare de centrul cicIonului;

395


- sa inceapa manevra de evitare a zonei periculoase din timp :

- cand are la dispozitie un spatiu de manevra ;

- cand are 0 vreme cu vint si valuri obisnuite, care permite

navei sa manevreze in conditii normale de mediu ;

- cand nava poate sa execute manevra cu 0 viteza superioara vitezei cic1onului;

- cu radarul de navigalie, sa detecteze la bataia sa maxima, existenta unor ploi moderate si torentiale si formatiile mari noroase, cand in zona in care se afla nava este inca timp frumos, dar nu trebuie uitat ca directia si distanta la centrul furtunii se determina numai cand nava a ajuns la 0 distanta egala ell bataia radarului sau de ochiul furtunii ~i ca, in conditiile de mare montara, vizibilitate aproape nula ~i vant de forta 9-10 B/S, indicatiile radarului au eca mai mare valoare, ele putand permite eomandantului sa evite centrul cic1onului;

- sa evite aliura eu vantul de pupa;

- este preferabil sa intre in semicereul periculos pentru a se indeparta de traieetoria ciclonului, decat sa ramana in fata eiclonului care 0 poate arunea pe coasta, esua, sau impinge spre alte pericole de navigatie cand:

- in partea semicercului manevrabil exista coasta, sau alte perieole de navigatie;

- in apropierea navei, la coasta, nu exista un port de refugiu ;

- sa iasa in mare din timp, dintr-un port neprotejat, peste care va trece eiclonul;

- sa pregateasca, cand nava este acostata la cheu, in porturi adapostite, pe langa dublurile legaturilor navei ~i parame de rezerva, pentru inlocuirea celor care se rup, pre cum si rezerve de trancheti ~i baloane de acostare, pe care oameni pregatiti pe cheu, ii va introduce rapid, intre cheu si corpul navei , dublandu-i sau inlocuindu-i pe cei aruncati afara de valuri etc ..

Marimea in Mm. a distantei de siguranp1. dinue 0 nava si central cicionului, 0 hoUira~te numai comandantul navei respective, care cunoscsnd eel mai bine nava, ~i bezeeze hoUiriirea pe urmstoerele ctiterii generale:

- gradul de agitalie a marii;

- foua vantului;

- deplasamentul ~i dimensiunile navei;

- starea de incarcare/descarcare, ~i felul marfurilor de la bord;

- stabilitatea initiala;

- pescajul ~i asieta;

- suprafata velica ~i pozitia de echilibru sub vant, corelate eu urmatoarele criterii speciale, rezultate din exploatarea navei :

- inearcarea uniforma, la pescaj maxim;

- inearcareaneuniforma. eu magazii partial incarcate cu marfuri grele etc.;

396

MANEVRA NAVEl

- incarcarea greutatilor. cu amplasari asimetrice fata de planul diametral, care solicita nava nu numai la incovoiere ~i forfecare, dar ~i la torsiune in anumite conditii de navigatie ~i care, pe mare rea, devin periculoase, mai ales la navele cu deschideri mari in punte;

- rezistenta longitudinala. In functie de incarcarea respectiva, tinand cont de valoarea fortelor taietoare ~i momentelor incovoietoare calculate pentru incarcare, in comparatie cu fortele taietoare ~i momentele incovoietoare maxime admisibile, date de santierul constructor;

- ma.rfuri generale. sau cherestea. pe punte;

- marfuri agabaritice, stivuite ~i amarate pe punte, ocazional - (cand nava nu

este specializata), ale caror acceleratii, rezultate din miscarile navei pe mare agitata, determina 0 valoare mare a fortelor de inertie, fapt ce impune deplasarea navei pe mare doar pana la un anumit grad de agitatie;

- la navele ce transporta containere, 50% din avariile ce se produc containerelor stivuite ~i amarate pe punte, sunt datorate fenomenului de inundarea puntii, In combinatie cu ruliul;

-la cargourile de marfuri generale, 75% din avariile cauzate marfurilor de pe punte, sunt datorate aceluiasi fenomen;

- criteriul de apreciere generala a comportarii structurilor de rezistenta a navei trebuie sa ia in considerare in mod special, criteriul de rezistenta la oboseala ~i criteriul rezistentei limita mai ales, la navele care au depasit 20 ani de serviciu.

In fimcpe de aceste criterii corelate, comandantuJ va fixa limita de vreme care va asigura navei sale continuarea m~ului, pastrfmdu-i viteza, intreaga capacitate de manevra, de stabilitate ~i de siguranpl a navigapei .

Daca, spre exemplu, pentru 0 nava, icarcata la linia de bord liber, cu marfa omogena, sau cu marfuri generale amarate perfect, cu 0 buna stabilitate initiala, vantul de forta 5-6 B/S ~i marea de gradul 4, nu constituie 0 problema deosebita pentru nava in timpul msrsului, atunci comandantul ei trebuie sa ia ca distan{4 de siguran{4 pentru evitarea unui ciclon:

- 0 distanta MAl MARE, sau eel putin EGALA, cu distanta la care, fata de centrul ciclonului se regasesc aceste conditii de vreme:

- vint de rom 5- 6 HIS

- ~i maroa de graduJ 4.

A vertismentele, dau printre aite caracteristici ale furtunii si forta vantului la diferite diastante fata de centrul acesteia, astfel putandu-se stabili, pentru ciclonul, sau depresiunea respectiva, distanta de siguranta pentru evitare in functie de distanta la care se regasesc conditiile considerate ca "favorabile" unei navigatii normale.

Distanta de siguranta se modi fica, in sensul maririi sau micsorarii ei, in functie de diametrul ariei pe care actioneaza ciclonul, arie dependenta la randul ei de marimea scaderii presiunii barometrice din centrul ciclonului si ramura pe care evolueaza ciclonul etc.

397


Probabilitatea ca nava sa inUilneasca vreme nefavorabila, 0 cunoasre comandantul unei nave, din momentu1 in care nava sa a fost angajata, ~tiuta zona de nevigetie, plsniiicete ca1endaristic ~i a inceput pregatirea ~i studierea harti10r ~i documentelor neutice pentru nouJ voiaj.

Din acest moment, comandantul trebuie sa aleaga drumurile, pe care nava urmandu-le, sa se realizeze:

- siguranta navigatiei ;

- reducerea la minimum a conditiilor de producerea avariilor la nava §i

incarcatura;

- respoectarea clauzelor contractuale, reducerea timpului de mars etc.;

- limitarea perioadelor de oboseala psihica ~i de sunnenaj, a echipajului,

perioada cand se manifesta eel mai frecvent : - slabirea vigilentei;

- diferite incalcan ale serviciului de cart ~i siguranta navigatiei ;

- teama nejustificata ~i supradimensionata de furtuna etc.

ModuJ de executare . a traversade10r oceanice este 0 cauza a pierderii nave1or. daca: - nu sunt evitate zonele de furtuna. sau,

- nu se cunosc foarte bine calitatile nautice ~i evolutive ale navei, ca factori determinanti

in executarea manevrelor adecvate conditiilor de vreme ~i in special in modul de a lua capa cea mai favorabila navei.

AnuaJ, uneori cu variapi procentuale destuJ de mari, (17%-390-"), din totaJul nevelot pierdute, au drept cauza FURTUNA !

.... - Petrolierul World Cosmos, nou, de 38.000 tdw, a fost aruncat pe coastele Japoniei ~i rupt in doua, de taifunul "Cecil;

- cargoul Eastern Progres, 20 ani, 5750 tdw, scufundat de furtuna in Marea

Chinei de Sud;

- petrolierul Endurance Energy, 97.000 tdw, rupt in doua de furtuna;

- petrolierul Deyfovos, 42.314 tdw, scufundat de furtuna;

- nava Onomichi Maru, 33.833 tdw, scufundata de furtuna ... si lista din pacate,

poate continua cu multe nume de nave care au disparut pentru totdeauna cu un mare numar de oameni ...

Distrugerile imense provocate de cicloane au doua feluri de cauze: - cauze directe:

- viteza ~i presiunea vantului;

- ploile torentiale;

- cauze indirecte:

- prin defonnarea suprafetei apei marilor ~i oceanelor.

Distrugerile cresc cu patratul vitezei vantului:

P = kV2,

in care:

P presiunea vantului exercitata pe suprafete perpendiculare pe

directia ventului;

K - factor care depinde de densitatea aerului; V - viteza vantului.

Exemp1u 1a uscat:

- la 70 - 90 km/ora - rupe crengile pomilor;

- la 110 - 130 km/ora - smulge pomii din radacina, darama peretii subtiri,

smulge acoperisul caselor ~i produce vibratii constructiilor;

398

MANEVRA NAVEl

- cand vantul bate in rafale (care ajung la 185 km/ora) distrugerile cresc;

- ploile torentiale produc inundatii ~i alunecari de teren.

Durata de activitate, de la formare pana la disipare, a unui ciclon este in medie de sase zile. Activitatea cicloanelor studiate, se situeaza intre cateva ore ~i doua saptamani, deci, intre 3 ore ~i 336 de ore!

in incheierea acestui capitol. mai trebuie amintit:

- prima statie de cercetare §i avertizare a cicloanelor a fost instalata pe insula Willis de pe coasta Queensland a Australiei in anul 1921;

- in 1935 se infiinteaza in SUA centrul de prevedere a huricanelor in cadrul United States Weather Bureau;

- primul zOOr pentru cercetarea din aer a unui hurican a avut loc in 1943, iar cercetarea aeriana regulata in interiorul §i deasupra depresiunilor tropic ale a inceput in 1945, cercetare prin care se stabile§te locul §i caracteristicile depresiunii ca: dimensiunile, viteza vantului, viteza de deplasare pe traectorie, presiunea atmosferica din cetrul ei etc.;

- satelitii transmit date §i fotografii ale sistemelor noroase ale furtunilor existente deasupra acelei p8.Ij:i a Pamantului unde s-au format ~i activeaza.

399

LEGAREA NAVEl LA MONOBOI, MUL TIBOI sr iN TANDEM

CAPITOLUL 7

LEGAREA NAVEl LA MONOBOI, MUL TIBOI ~I iN TANDEM

7.1 - Generalitati

Legarea navei pentru operare la monoboi sau multiboi si in tandem, se poate face prin

urmatoarele tipuri de manevra:

- prin ancorare si legarea extremitatii pupei la geamandura;

- prin legarea navei cu prova direct la monoboi;

- prin legarea navei de pupa tancului depozit de marla cu pozitionarea sau lara

pozitionare a navei legate de catre un remorcher.

Exista tot atatea planuri de legarea navei la geamandurile amplasate langa monoboi sau multiboi care astfel de locuri de operare a tancurilor exista deoarece fiecare loc are particularitatea sa din punct de vedere al:

- adancimilor;

- curentilor;

- vanturilor dominante;

- configuratiei coastei;

- marimea tancurilor care opereaza;

- sezonul in care opereaza;

- numarul geamandurilor de legare etc.

Manevra se poate executa cu sau fijra asistenta, in functie de marimea navei si starea vremii, in functie de experienta §i numaru1 de manevre executate de comandant 1a ace1a$i monoboi etc.

7.2 - Legarea la monoboi cu fundarisirea ancorelor

Legarea la

Manevra de legare la monoboi se face intotdeauna cu fundarisirea ancorelor: - afurcat;

400

MANEVRA NAVEl

- in barba;

- zavorat;

- dupa, filarea lanturilor ancorelor ~i stabilizarea navei se continua manevra cu

legarea extremitatii pupa in ambele borduri la geamandurile amplasate in apropierea monoboiului.

Reu~ita manevrei depinde de pozitia corecta in care se fundarise~te prima ancora, de numarul de chei ce se fileaza pana nava ajunge pe pozitia de fundarisire a celei de a doua ancora si in final de numarul de chei de lant al fiecarei ancore.

In cazul in care pozitia in care s-a fundarisit prima ancora nu este corecta in raport cu pozitiile geamandurilor ~i monoboiului, nava trebuie sa ridice ancora si sa reia din nou manevra operare.

Puactul de fundarisire

a celei de a doua aJ1cod

Direclia vaJ1tului dcminaat

t

Flotorul

de llI3.J1evd al

firului ime~.

GeamaJ1du!a

Nr3

Direclia valurilor

Gealll3.J1dun Nrl

DirecJia cu reJ1 tu lui

La multibuoy nava aJ1coreaz1 iJ1 bacb1 cu planul diametral I longitudinal pe directia domiJ1aJ1t1 a vaJ1tului sau a rezultantei

villtului. curentului ~i a valunlcr

Din aceasta cauza unele terminale pettolicrc au echipe specializate in executarea manevrelor de legare la geamanduri a tancurilor pentru operare la monoboi.

Manevra de ancorare ~i legarea navei la geamanduri pentru operare la multiboi. (Conventional Buoys Moorings - CBM) sau (Multibuoy Moorings - MBM).

Nava incepe manevra prin a se apropia foarte incet de locul unde va fundarisi prima encore, pe un drum aproape perpendicular pe directia vantului ~i a curcntului dominant (care intotdeauna este determinant in pozitionarea axei sistemului de geamanduri).

401

LEGAREA NAVEl LA MONOBOI, MULTIBOI ~I iN TANDEM

Dupa fundarisirea din zbor a sncorei din botdul tribord, din vent/curent; se filleaza la apa 0 lungime de lant egaJa cu de patru on adancimea apei, pc masura ce nava se deplaseaza inainte din inertie ~i cu carma in viintlcurent.

Lantul filat la apa trebuie sa fie asezat cat mai perpendicular pe directia axei planului de geamanduri.

Cand mai este putin lant de filat sa pue masina inapoi.

Dupa filarea lungimii de Ian] stabilite ~i stoparea lui, reactia lantului stopat care retine prova, tinde sa imprime pupei 0 usoara abatere la babord.

A vand masina in mars inapoi, aceasta va anula viteza inainte prin apa a navei.

-.

Ciind viteza navei prin apa devine nulll se fundarise~te ~i ancora din baOOrd.

Geamandu.ra Nr2

Geamand u.ra· , Nr3

Legltu.ri Legltur.l

dati de terminal _ datl de terminal

\

Legltud dati de naYi

Geama.ad u fa Nr4

Legltud dati de navi

Legltud dati de terminal

-

\

Legitud

datil de terminal

Curentul de maree

~

~

reflux

Legitud dati de terminal

Geama.adufa Nr5

Geamandu.ra Nt7

Geamandufa Nr6

f.a zoaele in cam suat dominanJi cumntll de maJ8fI navele sunt legate la mai multe geama.aduri aD planului de geamandu.ri fiind fiatt pe dimclia bisectoatei unghiului format de direcliile

flunlui ii mflunlul. .

Efectul de guvernare al elicei se insumeaza cu forta de reactie a lantului din tribord ~i tinde

odata cu abaterea pupei la babord sa gireze prova la tribord.

Se fileaza lantul ancorei din babord pe masura ce nava incepe sa se deplaseze inapoi. Se stopeaza masina,

Nava continua sa se deplaseze inapoi din inertie intr-un plan apropiat de axa planului in care sunt ancorate geamandurile.

402

MANEVRA NAVEl

Daca 1anturi1e ancore1or 1a s~itu1 menevrei trebuie sa aibil 1ungimea egaJa cu de trei on adancimea epei, stunci in timp ce se fi1eaziJ lsntul encotei din babord se vireaza la encore din tribotd 0 1ungime de 1ant egaJa cu adancimea spei.

Vinind aceastiJ 1ungime de lanl a1 ancorei din tribord, prova navei va gira usor la tribord.

Mi~area de deplasare a navei inapoi combinatA cu efeetul de guvemare al elieei ~i carmei §i cu efeetul de virare al lantylui din tribord. conduce nava spre axul planului de geamanduri §i pozitia rmala a manevrei.

in aceasta situatie ungbiu1 dintre lan{uri va fi de aproximativ s(f -9(f si distanta dintre ancore de patru ori adincimea.

Daca Ii lungimea lanturilor filate la apa trebuie sa fie: - tot de patru ori adancimea apei:

- ungbiul dintre 1an{uri in final va fi de eproximstiv ar,

- eeind este necesara 0 lungime a lanturilor de cinci ori adancimea apei:

- ungbiul dintre lanturi va ti de aproximativ 4~ 1a acee~i distanfil

dintre encore de patru on adancimea spei, dar va fi necesariJ corectarea distantei 1a care se vor fundarisi sncorele.

Stopa deschisl cu sarma intmdusl

Stop! Carpenter folositlla yoltama sirmei datllegltud.

Pe masura ce nava se deplaseaza ineet pe axa planului de geamanduri eu salupa de manevra a terminalului se tr1mit cat mai repede posibi1 spre geamanduri1e din pupa situate in vant, primele legaturi apoi se trimit ~i la eelelalte geamanduri legaturile respective, dupa care, cu ajutorullor nava se fixeaza in pozitia optima.

Deoarece legaturile unei navei vor suporta tensiuni mai marl deeat legaturile unei nave aeostate la cheu se recomanda ca:

- toete pariJmele ce se dau legaturi sa fie de bune cslitste ~i sa se atJe pe temburii vinciurilor de manevriJ;

403

LEGAREA NAVEl LA MONOBOI. MULTIBOI ~I iN TANDEM

- instalapa de legare. (vincuuilor de manevra) sa fie veriticate insinte de manevni;

- echipajul participant la manevri sa fie dintre oamenii cei mai instruiti;

- sa tie condrgi de un oliter cu expcrienlB in astfel de manevre;

- sa fie verificat sistemul de comunicapi intre posturile de manevra ~i puntea de

collJlJlJdA.

Unele terminale pune la dispozitia navei pentru legare sarmele lor speciale. Dar, aceste sarme fiind grele sunt ,i greu de manevrat.

La manevra lor trebuie sa participe cei mai experimentati oameni din echipaj.

o mare atentie trebuind sa se acorde in special botarii lor inainte de voltare la babale ~i asigurarii lor cu stopa carpenter a carei mirime trebuie sa fie corespunzatoare cu diametrul sarmei,

7.3 - Legarea directa la monoboi (Single Buoy Mooring -SBM)

SemnaJjzlllw lu mjnoad de I idutitkaa a m:moboiului '"

sarma de Flotoml de SUSJUtelfl maJlevd a a laaJUrilordep.roteqie ti a

leglturii triuashiuluiplat.

I

o varia.Ilti de ameujam a modului de legama uaui petrolier la JD)Jloboiul UJlui ter.miJl.al petrolier.

in zone le terminalelor in care bat vanturi neregulate siin special in zonele in care dominanti sunt curentii de maree, pentru operare tancurile se leaga direct la geamandura monoboyiului, execut3nd manevra specifica fiecarui terminal.

404

MANEVRA NAVEl

Ancorajul este interzis in zona geamandurii monoboiului, pentro a nu avana prin ancorare conducta (conductele) de petrol ~i a nu angaja ancora proprio de lentul uneia din encorele sistemului de ancorare al geamandurii monoboiului.

eu toate acestea, nava trebuie sa-§i pregateasca amandoua ancorele pentru a fi fundarisite in caz de pericol.

inainte de aterizarea navei pe monoboi va pregati la prova una sau doua parame intermediare.

Acestea trebuie sa aiba diametrul de 75 mm si 0 lungime de aproximativ 90 m.

C!tre monoboi priJl JW3. de em vA de care se sprijiJlI.

Laajul de protecpe a legl tu rii datI

de la mono boi.

Stopa de lut a pa r3 mei de legare a navei la lDDJloboi.

G. paramei intermediare se seoate pe nara de etrava dupa ce i se iau dona trei volte pe tamburul vinciului de manevra ~i a fost trecuta prin stopa de lant speciala ~i desfasurata pe traseul pe care il va urma parama de legatura ce va fi dati de Ia geamandura la nava.

Csnd nava se sptopie de monoboi la 0 distanf8 in JUT de 100m se trimite pariuna intermediara la geamandura cu ~upa de manevra a terminalului.

Dupa ce se ia de la statia de pilotaj, pilotul impreuna cu ofiterul sef de manevra la prova se deplaseaza pe teuga unde se vor afla tot timpul manevrei.

Instructiunile pilotului privitor Ia manevra, se transmit de catre ofiterul sef al manevrei prova, prin radio Ia comanda.

De la comanda, acesta, va receptiona ordinele date de comandant pentru executarea manevrei, ordine care obligatoriu tin cont de instructiunile pilotului.

Manevra proya:

- trimite la geamandura paramele intermediare;

- de paramele intermediare trimise de nava la gemandura, personalul de manevra de pe geamandura leaga ~i trimite spre nava paramele speciale din polipropilena;

405

LEGAREA NAVEl LA MONOBOI, MUL TIBOI ~I iN TANDEM

- cu aceste paramele speciale, destinate ridicarii la bord a paramelor de nailon sau poliester cu lant de protectie contra frecarii si lncalzirii la capete, pe care terminalele le pun la dispozitia navei, nava Ie folose~te drept legaturi pe timpul operatiunilor de incarcare (descarcare ).

in mod normal, nava va Ii legata cu doua psrstne, al ceror cerecteristici sunt in tunctie de deplasamentul nevei care operea.za.

De obicei, panimeJe sunt din nylon sau poliestet ~i au 0 rezistenpI minima Ja tupete fome mare ~i diametre cuptinse intre 120 mm ~i 192 mm.

L_.----7 LanJUl de plOtecJ.ie a legttlJrii

...-::===:::::;~~F( , Legitula dill padma

cu flotabilitate p02:itivi

Flctorul de susline.re a legiturii

F iru 1 de incllrca.re cu flota bili tate pozi ti vi

.I este in tins in t.re mono boi ~i aa vi.

Nan legatA la monoboi. gata de a incepe incArca.rea.

o nava legata la geamandura, in conditiile existentei valurilor, vantului si a curentilor, va suporta to ate socurile dinamice in legaturi:

- mereu in aceea§i aliura din prova cfmd exista numai curenti;

- pe directia rezultantei actiunii vantului ~i curentilor cand ace§tia exista ~i sunt variabili ca directie §i intensitate.

Ponderce ectiunii viuitului sau a curentului este dependenta de pescsjul navei $i ptopottionsls cu verieti« suprafetei partii etnerse sau imetse a nevei.

406

MANEVRA NA VEl

Deoarece socurile marl dinamice produse de miscarile navei incalzesc foarte repede paramele de nailon sau de poliester in punctele de contact cu nara de etrava sau cu urechile din tribord ~i babord de pe copartie prin care sunt trecute, evitarea avarierii lor ~i periclitArii sigurantei navei aflate sub operatiuni, terminalele ataseaza la capatul fiecarei parame de legatura, un capat de lant de capva metri lungime ale carei zale au diametrele proportionale cu deplasamebtul navei, de exemplu:

-lant cu diametrul zalei de 54mm pentru navele sub 100.000 tdw, cu sarcina de lucru in siguranta de 100 tone/forta;

- lant cu diametrul zalei de 75mm pentru navele peste 100.000 tdw cu sarcina de lucru in siguranta de 250 tone/forta,

in acest caz 0 legatura data de terminal are urmatoarea configuratie pomind de la geamandura spre nava, legatura propriu zisa este fermata din:

1. - parama din nailon sau poliester, de care se prinde,

2. - capatul de lant, ~i de acesta,

3. - parama de ridicare a legaturii, 0 parama plutitoare din polipropilena cu diametrul de 80 mm ~i lungimea de peste 150 m.

Tabel cu rezistenta minima a paramelor de nailon ~i poliester.

Diametrul Rezistenta minima
paramei Nailon Poliester
120mm 305 t 219 t
168mm 570t 430t
192mm 760t 550t De parama intermediara filata de la bordul navei, oamenii din salupa de manevra a terminalului prind capatul paramei de ridicare a legaturii,

Aceasta, in mod special este 0 parama cu flotabilitate pozitiva, pentru a putea juca rolul atat de capatina cat ~i de gripie, deoarece lantul de care este legat celalalt capat al ei se afla fie pe 0 platforma submarina langa geamandura fie direct pe fundul apei.

Manevra de legare se incepe cu virarea paramei intermediare, care aduce la bord parama de ridicare a legaturii ~i se continua cu aceasta, care pe masura ce este virata va ridica din apa lantul de care este prinsa parama de nailon sau poliester cu care se va lega nava la geamandura.

Virarea pariJmei de ridicare a legaturii trebuie sa se laca din banda. ea NU va Ii lo/osita la apropierea navei la geamandura. nici la fixarea navei pc pozi{ie. sau la mentinerea ei pc pozitia flxata.

Odata ajuns la bord, lantul de care este prinsa legatura, dupa ce a fost trecut prin stopa de lant. va fi voltat cat mai repede posibil.

407


Dupa stoparea lantului, parama de ridicarea legaturii se va slabi pentru ca greutatea legaturii sa fie preluata de stopa,

Unele terminale au legate direct de la monoboi, cate a doua legaturi din parama plutitoare avand capete de lant atat la la monoboi cat ~i spre nava, cele dinspre nava fiind legate la un triunghi plat de manevra, din fier, a carui greutate, impreuna cu greutatea lanturilor e sutinuti de un flotor.

o

VariaAta I de legam a aavei

1

LUlUl de proteclie

a leglturii

Ipre OIOnoboi .au II'. tancul denwft 1a legarea in

l~

D8taliu variaAta I

Varienta II de lesaa a navei

rJnshiuI plat al lanturilcr de proteclie.

Variante de legare a navei am stopA. de Ian].

De inelul de manevra al flotorului este prinsa cu 0 cheie de impreunare 0 sarma de manevra a legaturilor.

De parama intermediara dati de nava, barcagii din salupa terminalului, prind sarma de manevra a legaturilor,

Manevra prova vireaza intermediara pana ajunge pe tamburul vinciului sarma de manevra a placutei triunghiulare.

Virarea se opreste cand placuta triunghiulara trecand prin nara de etrava poate sa fie botata la babalele de remorcaj ale navei.

408

MANEVRA NAVEl

Ali.l1iame.l1 tu I punctelor de fundarisire a ancorelor.

Directia domi.l1an.t~ a vantului.

~ Geama.l1dud de legare a uavenei pupa tribom.

Geama.l1duri de o ~ ghidare.

- '--

o

t

Geaman.dud oceanica de legare.

Ma.l1iflbld

o

o

Firul tlezibil plutitor coaectat la firul ~ pri.l1cipal al navei,

Geaman.duri de ghida.re.

GeamaJldua de legare ~ a tavezsei pupa babord.

Ca.l1d directia va.l1tului domi.l1a.l1t este cO.l1sta.l1tllega.rea navel se face la 0 geamandud oceanic! cu du blin ,1 mu st~ Ii pu pa ii la d oul seama.l1du ri i.l1 d.re ptu I eartie.relor pu pa pentru poziJionarea ii fizarea navei 1.11 ea:z: de micidevleri sau drituri ale vantului dominant.

I

I

T aacul cu ma.!f.l

Remcrcher de manevd

Geamaadura C special ame.l1ajatl

de lega.re a tancului

pentru depo:z:ita.rea .._ ...... =

mimi. Firul flezibil

plutitor

Legltua este dati cu plupa demanevd

de taneul depo:z:it.

Nan sositl la operare in pozilia de legare ~i opea.re in tandem.

__ -----.~C)

I

I

Nan prime~te legl tu a.

Remorcherul po:z:iJio.l1ead nava in. tandem menJinind InU.l1Sl1 leg1tua

conectat la manifold

Fa:z:ele ma.nevrei de legare ii operare 1.11 ta.ndem.

409


in aceasta pozitie lanturile de protectie a legaturilor raman in dreptul narii de etrava protejand legaturile contra frecarii, iar flotorul lor va sta suspendat, prins de capatul lantului dinpre monoboi al legaturilor, in imediata apropiere a etravei.

Tot timpuJ operssii navei se va face cart la prova pentru a observa legaturile, monoboiul, tendinta navei de a se apropia sau intinde prea tare legaturile, situetii ce trebuiesc raportate imediat la comsnds.

La terminarea operarii manevra de plecare a navei se incepe cu desfacerea stopei lantului si trecerea greutatii legaturii in sarcina paramei de ridicare a legaturii,

Aceasta se fileaza usor lasand la apa lantul ~i legatura,

Cand capatul paramei de ridicare a legaturii a ajuns in dreptul urechei de pe copastie sau a narii de etrava se desface de parama intermediara ~i se moleaza,

Nava aflandu-se cu prova in vant sau curent va fi usor indepartata de geamandura monoboiului prin folosirea masinii intr-o treapta mica de viteza pentru a mari efectul carmei.

7.4 - Legarea navei in tandem

Cand de geamandura este legat, cu 0 instalatie speciala montata la prova, un tanc petrolier destinat numai depozitarii temporare a produselor petroliere pompate de la 0 statie de colectare, de la 0 rafinarie de pe farm sau de la 0 platforma petroliera, nava care vine sa incarce trebuie sa se lege de el.

Firul de Ll1cilCare conectat la rnanifbldul aavei.

i

Paama de manevrl

a leglt1Jlii.

1

Legltula din paama C1J flota bili tate pozi ti va.

i ~_t __ ~~~4m~

Stopa de blocare t a lantului de sigulal1li a leglt1Jrii pe prova navei sosita.

la 111dlCare.

Stopa de blocare a lantului de sig1J lal1l1 a legi t1J Iii de pe d 1J neta na vei depozit,

Flotorul de sustinere a Iantului +- de sig1JJ:al1li a lega.t1Jlii.

Valial1ti de legate ~i pozilionate a navel 111 tandem.

Legit1J1a detaliu

410

MANEVRA NAVEl

Legarea navei, care urmeaza sa incarce, de pupa tancului fixat de geamandura terminalului petrolier, in care se afla depozitata marfa, se numeste legare in tandem.

Firul flexibil principal de incarcare este tinut cu capatul care se trimite la nava care incarca, in dreptul maniflodului tancului depozit, pentru a fi usor manevrat cu biga si dat salupei de manevra.

Legarea in tandem se face printr-o parama de nailon cu flotabilitate pozitiva avand la ambele eapete lanturi de siguranta,

Lantul dela un capat este prins ~i botat eu stopa de lant pe pupa taneului depozit iar lantul de la capatul celalalt se afla in apa, sustinut de un flotor.

Flotorul are unnatoarele misiuni principaJe:

- de a sustine greutatea lantului pentru a nu ajunge pe fundul apei;

- de a se mentine in pupa tancului depozit, din oricare parte ar bate vantul;

- de a sustine sarma sau parama de manevra a legaturii ( care se prinde de parama intermediara data de la nava care executa manevra de legare);

- permite ~alupei de manevra a terminalului sa remorcheze u~or legatura.

Adus prin nara de etrava pe teuga navei care se leaga, lantul, dupa ce i se trece capatul prin stopa de lant se blocheaza imediat, asffel ca el sa nu depaseasca nara de etrava pentru a prelua toate fortele de frecare ale legaturii cu nava.

Dupa terminarea manevrei de legare, salupa terminalului remorcheaza firul principal flexibil de incarcare pana in dreptul, manifoldului navei legate, in raza de actiune a bigii de manevra a frrelor.

Verificata inca odata linia de incarcare, ~i confirmata verificarea, se po ate incepe incarcarea.

Dupa incarcare, cu vinciul se vireaza putin legatura cu ajutorul intermediarei, pentru a se debloca lantul de siguranta dupa care se fileaza usur pana flotorul a preluat din nou greutatea lantului.

Odata liberata intermediara de la sarma de manevra a legaturii, nava este libera si poate pune masina inapoi pentru a se departa de tancul de care a fost legata in tandem.

411

lBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

1. AMBARCATII DIN LEMN - D.Trandafrrescu ~i C. Porumboiu - Editura Tehnica, 1962

2. L'ATMOSPHERE - par A. Viger - Librairie Hachete, 1925

3. BASIC NAVAL ARCHITECTURE - by Kenneth Barnaby

4. BEMASTUNG UND TAKELUNG DER SCHIFFE - F.L. Middendorf - Berlin Verlag von Julius Springer, 1903

5. BROWN'S POKET BOOK for SEAMEN - Geralg Forsberg - Brown Son & Ferguson

Ltd. Glasgow, 1981

6. BULETINUL NA VIGATIEI CIVILE - 2/83; 3/83; 1/87

7. BULETIN TEHNIC R.N.R. - 3/83; 1/88; 4/89; 1/90; 3/93; 1/97

8. COMANDANTUL DE CURSA LUNGA in exploatarea navei maritime - Ghe. Iurascu, G. Buruiana - Editura Tehnica Bucuresti, 1974

9. CONSTRUCTIA $1 VITALITATEA NAVEl - D.Pascale si T. Asimit - Editura Didactica ~i Pedagogic a Bucuresti, 1977

10. CONVENTIA INTERNATIONALA DIN 1966 ASUPRA LlNIILOR DE iNC ARC ARE ~i amendamentele adoptate in 1971, 1975, 1979, 1983 la aceasta conventie - RNR Bucuresti 1995

11, DICTIONAR DE MARINA - A. Bejan ~i M. Bujenita - Editura Militara Bucuresti, 1979

12. ELEMENTI DI ARTE NAVALE - C.Ammiraglio R.N. Alfredo Baistrocchi - Livomo Societa Editrice, 1942

13. ENCYCLOPEDIE ILUSTREEMDES BATEAUX - Tre Tryckare, Cagner & Co.

Gotnenburg Suede, 1964

14. ENERGIA VALURILOR CAPTARE $1 CONVERSIE - C.Iulian si P.D.Lazar - Editura

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982

15. HANSA-SCHIFFAHRT-SCHIFFBAU-HAFEN -110 Jahrgang 1973 Nr 5

16. HIDROLOGIE - I. Pisota ~i I. Buta - Editura Didactica si Pedagogica Bucure~ti,1975

17. iNDRUMATORUL MARINARESC - M'Bujenita si N.Nigaru - Editura Tehnica, Bucuresti, 1980

18. iNDRUMATOR PENTRU SIGURANtA NA VIGATIEI PE DUNAREA MARITIMA $1 FLUVIALA - Stefan Ignat ~i Ghe Iurascu - Editura Tehnica, Bucuresti 1980

19. LEXICONUL MARITIM ENGLEZ ROMAN - Ghe. Bibicescu, Andrei Tudorica, Ghe.

Scurtu, M. Chirita - Editura Stiintifica, 1971

20. MANEVRA AMBARCATIUNILOR $1 NA VELOR - L.Dragu - Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucuresti 1978

21. MANEVRE REMORCAJE SAL V ARI MARITIME -Alexandru Iarca - CIPLMC Constanta, 1983

22. MANEVRA DE EVITARE A CICLONULUI utilizind planseta de navigatie - N.Vijiac CIPLMC Constanta, 1985

23. MANEVRA NAVEl $1 A CONVOIULUI PE FLUVII $1 PE APE INTERIOARE - Draghia Rolea CIPLMC Constanta, Filiala Galati

24. MANEVRA NA VEl PE PE FLUVIU SI PE APE INTERIOARE - CIPLMC Filiala

Galati '

412

MANEVRA NAVEl

25. MANEVRA NAVEl CU PROPULSIE MECANICA - CRl Petre Zamfir si CRI Bartolos Bela - Institutul de Marina "Mircea eel Batrin", 1979

26. MARITIME REPORTER AND ENGINEERING NEWS - Mai, lulie/1998; lanuarie, Aprilie/1999

27. MANUAL DE MARINARIE vol 111951, 11/1951 ~i 111/1953 - Cpt.Locot. M. Bujenita, Editura Militara

28. MANUALUL COMANDANTULUI DE NA V A - CRI. Munteanu Dumitru - Editura Militara., 1973

29. MANUALUL INGINERULUI MECANIC vol II - Editura Tehnica, 1951

30. A MANUAL OF NAVAL ARCHITECTURE - W.H.White - London, John Murray Albemarle Street, 1894

31. MASURAREA TONAJULUI NA VELOR MARITIME IN BAZA CONVENTIEI INTERNA TIONALE 1969 - Ing. Plescan Petre RNR -

32. LA MER ET L 'HOMME par Daniel Bellet

33. MECANICA ~I CONSTRUCTIA NAVEl - vol 111985; vol 1111987: vol 111/1989 - Viorel Maier - Editura Tehnica

34. MERCHANT SHIPS AND SHIPPING

35. METEOROLOGIE MARITIMA - Liviu A. Negut - Editura .,Sport Turism" Bucuresti, 1981

36. MOTOARE MA~INI ~I INSTALATII NA V ALE - M. Teoader, V. Ceapa, M.

Tiribegea, V. Talinga - Editura Didactica ~i Pedagogica, 1977

37. NA VIRE PORTS ET CHANTIERS - Mai 1973

38. NA VIGAtlA ~I MANEVRA NA VELOR FLUVIALE - Petre S. Botindeanu - Editura

Tehniea, 1958

39. NEW SELECTION OF FENDER - Sumitomo - Tokyo

40. PORT REVEL SHIPHANDLING TRAINING CENTRE

41. REVUE TECHNIQUE DES PHARES ET BALISES December 1993 Nr 93 -

Y.Hollocou et Lam Son Ha

42. RUBBER MARINE FENDERS - Sumitomo - Tokyo

43. SEAMANSHIP HANDBOOK

44. STUDIUL MANEVRABILIT ATII NAVEl - Ing. Danut Cobala RNR Bucuresti 1999

45. SURVEYOR - American Bureau of Shipping, February 1980 Volume 14, Number 1 46. THE PRACTICE OF OCEAN RESCUE - by R.E.Sanders - Glasgow Bown Son &

Ferguson Ltd Nautical Publishers, 1977

47. THE SHIPHANDLER'S GUIDE

48. THE THEORY AND PRACTICE OF SEAMANSHIP - by G.L.Danton -london Routledge & Kegan Paul.

49. TEORIA NAVEl - CRI ING. Ion Miulescu ~i CR3 ing. loan Cimpian - Editura Militara, 1973

50. TEORIA NAVEl - P. Maltopol, Ghe. Jaloba, G. Kumbetlian - Institutul de Marina "Mirecea eel Batrin", 1976

51. TEORIA NAVEl - Ghe. Jaloba - Academia Navala "Mircea eel Batran", 1993

52. TRA TA T DE MANEVRA NA VEl Volumul 1 - Deboveanu Marin - Editura Lumina Lex 1999

53. VOILES ET VOILIERS - SECURITE LES BONS REFLEXES

413

Deboveanu Vol2.5 (Pag (351-422)

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Deboveanu Vol2.5 (Pag (351-422)

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

MANEVRA DE OM LA APA

Manevra de om la apa folosind curba lui Williamson:

Vous aimerez peut-être aussi

Deboveanu Vol2.5 (Pag (351-422)

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Deboveanu Vol2.5 (Pag (351-422)

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

﻿MANEVRA DE OM LA APA

Manevra de om la apa folosind curba lui Williamson:

Vous aimerez peut-être aussi

MANEVRA DE OM LA APA