Din Stiinta Spirituala

DIN STIINTA SPIRITUALA
Aceasta pagina este dedicata creatiei unei Stiinte Spirituale libera, pe cit se
poate , de orice influente teologice-mistice existente, astfel incercind a pune
bazele unei Intelegeri Universale( desigur in limita culturii autorului ). Preze
ntarile urmatoare pot fi considerate ca punctul de vedere personal la data respe
ctiva, ceea ce presupune o imbunatatire constanta a Expunerii Modelului Realitat
ii. Aceasta pagina este recomandata pentru persoane mature in cautarea lor Spiri
tuala, ca o orientare pentru noi inspiratii, DAR recomandarea este de a se adres
a Organizatiilor Spirituale Serioase, care au baza materiala si spirituala de aj
utor concret. Treimea: 1. Exemplul Personal 2.Invataturile Spirituale(expuse de
Fondatorul Realizat Spiritual)
3. Comunitatea de Practicieni Spirituali. Aceste 3 aspecte ale oricarei spiritua
litati sint importante si prin a pune acum bazele unei Stiinte Spirituale vom co
ntribui la creearea unei astfel de Comunitati Spirituale Stiintifice( in ce cadr
u, ori forum, asta va fi de vazut mai tirziu, dar psihologia integrala propusa d
e Ken Wilber este un candidat serios pentru Forumul Stiintei Spirituale!)
Pagina Creata la 1-5-2001 Ultima Modificare 3-6-2001
DIN - PERCEPTIA DIRECTA A REALITATII

Acesta este Mesajul Ultim al lui Dinu-Stefan Teodorescu realizat dupa 35 de ani
de Cautari Spirituale
1.Inceteaza a regreta Trecutul
2.Inceteaza a te ingrijora de Viitor
3.Iar in Momentul de Fata, inceteaza conceptualizarea impulsurilor simturilor
4.Renuntind la a mai analiza, judeca ori interpreta informatia simturilor
5.Nu mai crea voluntar Ginduri in Mintea ta pentru un timp, apoi
6.Relaxeaza-te in Nemarginirea Constientei care are doua forme
7.Absolutul- Nemanifestat, o Constienta fara forma,
8.Relativul-Manifestat, o Constienta care contine Toate Formele
9.DIN aceasta Constienta Nemarginita TOATE au aparut ca Aparente
10.In aceasta Constienta Nemarginita Toate se vor Reintoarce la Sfirsit
11.A Realiza Aceasta inseamna sa te fi Trezit la Realitatea Naturii Lucrurilor !
12.Dinu spune: Cei care cauta Au Gasit Deja,
13.Deoarece tu esti Acela pe care IL cauti !
1.Descrierea Realitatii Absolute = O CONSTIENTA NEMARGINITA =

2.Descrierea Ego-ului uman- Aparatul Perceptual al Omului( 6 moduri de Cognitie)
3.Axioma Realizarii Realitatii Absolute
4.Practica DIN de Realizare a Absolutului
Urmatoarele Axiome sint propuse pentru Cercetare Stiintifica & Experimentala car
e vor forma baza Stiintei Spirituale cind vor putea fi demonstrate satisfacator.
Pentru Mistici, acestea sint Realitati care au fost Cunoscute fara nici o umbra
de dubiu! Limbajul cognitiv ales, poate sa dea inspiratie pentru intelegere si
experimentare pentru cercetatorii cognitivi, DAR si o baza mai clara de intelege
re teoretica & practica experientiala pentru cei direct interesati sa Realizeze
Adevarul !
1.Descrierea Realitatii Absolute = O CONSTIENTA NEMARGINITA =
1.Exista Numai o Constienta Nemarginita & Nelimitata & Unica Existenta .
2.Constienta Nemarginita & Unica se poate cunoaste-experimenta prin sine insasi.
3.Din aceasta Constienta Unica Infinita a aparut Universul(fizic cit si toate pl
anele inalte de manifestare)
4.In aceasta Constienta Unica Infinita se vor dizolva toate formele individuale
aparute( intocmai ca valurile marii, dupa ce au aprut pe suprafata marii, au exi
stat o perioada, se vor intoarce din nou in apa Marii din care s-au nascut- Mare
a fiind mereu aceeasi, fara nici un cistig ori pierdere!)
2. Descrierea Cognitiva a Persoanei Umane

6 Moduri de Cognitie
1. O persoana este dotata cu 6 moduri de cognitie, al 6-lea este Constienta In s
ine Insusi care are posibilitatea de a Conoaste de a Percepe prin Sine Insasi, a
stfel neavind nevoie de nici un organ special de perceptie. Acest mod de percept
ie poate fi numit Perceptia Pura, o Constienta Nemarginita care poate cunoaste D
irect orice punct cuprins in sfera sa.
2. A Cunoaste Realitatea Absoluta se face prin a lua in folosinta al 6-lea mod d
e perceptie, Constienta Insasi.
3. Constienta ( Exist- Simt ca Exist, pur si simplu, Direct & Radical) este natu
ra absoluta, constanta & prezenta in Orice Moment, in orice stare de constienta,
in veghe, in vis, in somnul fara vise si in stari alterate de constienta.
4.A stii ca Existi ( a fi constient de faptul de a exista)- nu este o functie a
creerului uman, este pur si simplu Natura Ta Reala Absoluta care are aceasta cal
itate, de a simti ca exista , prin Ea Insasi, fara a avea nevoie de mijlocirea s
imturilor perceptuale ale creerului uman. A fi Constient nu este o functie a cre
erului uman, ci este expresia Fundamentului Absolut din care creerul uman cit si
intreg Kosmosul a aparut ca o expresie relativa a acestei Realitati Fundamental
e.
3.AXIOMELE REALIZARII REALITATII ABSOLUTE

1. O CONSTIENTA NEMARGINITA EXITA ETERN UNICA.
2.DIN ACEASTA TOT KOSMOSUL A APARUT: TOTUL SE INTIMPLA IN EA ! EA ESTE RAMA KOSM
ICA IN CARE SE INTIMPLA TOATE: DIN EA APAR SI TOT IN EA DISPAR TOATE !
3. TU IN MOD REAL & ABSOLUT ESTI NUMAI ACEASTA CONSTIENTA UNICA & NEMARGINITA.
4. TU IN MOD RELATIV ESTI UNA CU TOATE FORMELE KOSMOSULUI: TOATE AU LA BAZA CONS
TIENTA UNICA & NEMARGINITA CARE NU ARE LIMITE & BARIERE SI IN CARE CUNOASTEREA E
STE IMEDIATA.
5. A REALIZA EXPERIMENTAL NATURA TA REALA & ABSOLUTA ESTE NECESAR A LUA IN FOLOS
INTA CONSTIENTA INSASI CARE ESTE PREZENTA IN ORICE CLIPA, DAR CARE ESTE IGNORATA
DIN CAUZA FASCINATIEI CU LUMEA SIMTURILOR A MINTII CARE FILTREAZA REALITATEA PR
IM PRISMA EI INGUSTA SI DUALA, DIVIZIND REALITATEA INDIVIZIBILA IN SUBIECT SI OB
IECT.
4. Practica DIN de Realizare a Naturii Reale

Problema comuna de nerealizare a Realitatii este ca oamenii in mod obisnuit indr
eapta functia cognitiva inspre lumea exterioara ori indreptata inauntru, spre un
iversul gindurilor. Asta inseamna a crea valuri artificiale in Constienta, a tra
i intr-o lume conceptuala si de aici iluzorica, nereala. A gindi si a fii consti
ent nu sint una si aceeasi functie: a gindi este numai un aspect al Constientei.
constienta nu este un produs al creerului uman, Constienta poate exista prin Si
ne Insasi, fara a avea nevoie de ginduri ( perceptii, cognitii, emotii).
A. Pentru a Realiza Natura Absoluta a Constientei Pure in Ea Insasi, se cere:
1. Renuntat la preocuparea mentala intentionala cu viitorul ( a fi intr-o stare
de expectativa , preocuparea cu obtinerii unui rezultat specific dorit in viitor
, in caz de preocupare prea mare , duce la o stare de anxietate)
2.Renuntat la preocuparea mentala intentionala cu trecutul ( a fi intr-o stare d
e analiza a evenimentelor trecute, si insotita de regrete, daca este foarte des,
duce la o stare de deprimare)
3. Renuntat in Prezent la conceptualizarea realitatii inconjuratoare- a trai ina
untrul conceptelor create Despre Realitate si nu In Realitatea Imediata, in Clip
a de Fata - In Prezent ( conceptualizarea este functia cognitiva aproape automat
a care interpreteaza perceptiile simturilor, dindu-le nume, categorizindu-le, in
terpretindu-le, practic creeind o lume artificiala - iluzorica de nume care sint
luate drept Realitatea Insasi ! A spune "mar" nu inseamna a si cunoaste Natura
marului in mod Direct prin functia Constientei de a se cunoaste pe Ea Insasi. Fo
losirea mintii, a functiei cognitive de a interpreta obiecte, este intrerupatoru
l cognitiv care schimba canalul de perceptie, de la PErceptia Pura prin Constien
ta Insasi la perceptia conceptuala, bazata pe functionarea creerului uman cu toa
ta gama de cognitii bazate pe memorie, emotii si scheme cognitive.
In momentul in care toate cele 3 conditii de mai sus au fost indeplinite, practi
c a nu mai creea valuri in Constienta ; in momentul de fata, Constienta Absoluta
fara Obiecte se va Reflecta in Sine Insasi in forma ei Reala, Absoluta, astfel
te vei Trezi la Realitate, dezidentificat de aparatul perceptual-cognitiv (creer
ul uman- mintea) care te-a tinut prizonier intr-o lume iluzorica, de concepte ar
tificiale: acum vei putea Reveni la Adevarata Ta Identitate Absoluta care se va
cunoaste prin Sine Insasi, pur si simplu fara a avea nevoie de mediatia mintii,
a aparatului perceptual-cognitiv al omului care ai crezut ca esti tu... Tu nu ai
nevoie de minte ca sa Existi, dar mintea fara Constienta - Tu Cel Real, nu poat
e exista ! Ego-ul uman isi deriva sensul de sine din continututl activitatii min
tii, practic de aici frenetica productie de ginduri cu care sa se indentifice, c
rezind ca va inceta sa existe daca va inceta a gindi, a produce noi ginduri. Ast
a e ego, o fantoma care incearca sa se ancoreze de orice gaseste, pentru a nu fi
aruncata de vint in neant. Dar in Realitate ego este o Fata Morgana care nu a e
xistat niciodata, ci pentru un moment a aparut pe suprafata Constientei Absolute
, care este Singura care Exista!
Legile gravitatiei
(138 nr total de cuvinte in acest text.)
(188 citiri) modules.php?name=Sections&op=printpage&artid=17¡Error!Marcador no d
efinido.modules.php?name=Sections&op=printpage&artid=17
* Obiectele cad intotdeauna la 90o fata de pamant.

* Cand cade o scula de pe banc, se va rostogoli spre coltul cel mai putin accesi
bil al atelierului.
* Inainte de a atinge podeaua, orice scula in cadere se va opri mai intai pe deg
etele de la picioare.
* Nu poti cadea mai jos decat podeaua camerei.
* Cu cat urci mai sus in ierarhia administrativa, cu atat cazi mai de sus.
* In conditii speciale de atractie universala, caderea celor din varful ierarhie
i administrative se poate face si pe orizontala.
* Nu poti sti dinainte pe ce parte sa ungi felia de paine cu unt. Sansa ca ea sa
cada pe covor cu partea unsa cu unt este direct proportionala cu costul covorul
ui.
* Cosmonautii se supun legilor gravitatiei numai cand sunt pe pamant.
Legi generale
(230 citiri) modules.php?name=Sections&op=printpage&artid=14modules.php?name=Sec
tions&op=printpage&artid=14
* Daca ceva poate sa mearga prost, va merge.

* Daca mai multe lucruri pot merge prost, vor merge in cea mai defavorabila secv
enta.
* Probabilitatea de aparitie a unui eveniment este invers proportionala cu dezir
abilitatea lui.
* Indiferent de ce merge prost, probabil ca arata bine.
* Cand lucrurile par ca nu se mai inrautatesc, ai rabdare. Se vor inrautati cura
nd.
* Cand lucrurile merg bine, ceva a mers prost.
* Cand lucrurile se inrautatesc:
- daca pierzi prea mult, fii atent;
- daca nu pierzi nimic, relaxeaza-te;
- daca ai sansa sa castigi, relaxeaza-te;
- daca nu conteaza, atunci n-are nici o importanta;
* Nimic nu este atat de prost, incat sa nu devina si mai prost.
* Dupa ce lucrurile s-au inrautatit suficient de mult, ciclul se repeta.
* Indiferent de ce merge prost, exista intotdeauna cineva care a stiut ca asa va
fi.
* Problemele complicate au intotdeauna raspunsuri simple, pe intelesul tuturor,
dar gresite.
* Oportunitatea iti bate la usa in cel mai putin oportun moment.
* Natura tine intotdeauna cu latura ascunsa a lucrurilor.
* Ca sa cureti un lucru, murdaresti un altul. Dar poti murdari mai multe lucruri
fara a curata nici unul.
* Lucrurile incompatibile cu alte lucruri, pot fi compatibile intre ele.
* Daca anticipezi ca sunt patru variante posibile de a iesi ceva prost si reuses
ti sa le ocolesti, atunci va apare imediat o a cincea posibilitate, care va stri
ca totul.
* Probabilitatea de a distruge un lucru este direct proportionala cu valoarea lu
i.
* Cand apesi din greseala pe doua litere la masina de scris, se imprima litera c
are nu trebuie.
* Timbrele care nu se lipesc pe scrisori se vor lipi in schimb pe orice altceva.
* Cand avionul in care esti are intarziere, avionul pe care trebuie sa-l iei in
continuare pleaca la ora fixata.
* Cand pisica iti adoarme pe picioare si te farmeca cu torsul ei, simti o nevoie
imperioasa de a merge la baie.
* Daca o franghie are un capat, atunci are precis inca unul.
* Cand trebuie sa-ti concentrezi atentia asupra unui anumit lucru, este imposibi
l sa nu apara altul care sa-ti distraga atentia.
* Ori de cate ori stabilesti sa faci un anume lucru mai intai, survine un alt lu
cru care trebuie facut primul.
* Ori de cate ori iti tai unghiile, constati ca dupa aceea ai nevoie de ele.
* Intotdeauna gasesti usor ceea ce nu cauti. Iar ceea ce cauti gasesti abia in u
ltimul loc in care poti cauta.
* Un lucru ratacit il poti gasi numai dupa ce rascolesti intreaga casa.
* Cand cauti un lucru, niciodata nu il gasesti decat dupa ce ti-ai cumparat un a
ltul in loc.
* Cand garantia unui produs este de 60 de zile, defectarea lui se va produce in
ziua a 61-a.
* Legile nu sunt decat niste simulari ale realitatii.
* Proliferarea unor noi legi conduce la proliferarea unor noi exceptii.
* Indiferent daca legile sunt bune, rele sau neutre, trebuie sa se supuna celor
din urma.
* Daca o lege a lui Murphy poate sa greseasca, va gresi.
* Murphy a fost un optimist.
Legile managementului
* Prima lege a managementului este ca exista.

* Cine detine aurul stabileste regulile.
* Cei ce au primesc. Cei ce pot - fac. Cei ce nu pot - ii invata pe altii. Cei c
e nu-i pot invata pe altii - administreaza.
* Indecizia este baza flexibilitatii.
* Orice este posibil daca nu stii despre ce vorbesti.
* Nu crea nici o problema pentru care nu ai nici un raspuns.
* Oricine poate lua o decizie daca are suficiente informatii. Un manager bun poa
te lua o decizie fara a avea informatii suficiente. Un manager perfect poate lua
o decizie fara a avea nici un fel de informatii.
* Cand un manager vrea sa-si impresioneze subalternii cu detalii sofisticate, in
seamna ca el a pierdut din vedere obiectivul final.
* Nu veni niciodata cu idei noi, care ti se pot da inapoi ca sarcini.
* Pentru fiecare viziune exista o contraviziune, la fel de atragatoare.
* Sedintele sunt evenimente in care minutele conteaza, dar orele nu.
* Daca parasesti camera risti sa fii ales.
* Nu exista un moment mai prielnic ca acum, pentru a amana ceea ce nu vrei sa fa
ci.
* Cu cat un plan este mai complicat si mai grandios, cu atat sansele lui de esec
sunt mai mari.
* Cu cat planifici mai bine un proiect, cu atat este mai mare riscul de confuzie
, atunci cand ceva nu merge bine.
* Orice problema tehnica poate fi rezolvata daca sunt destui bani si, respectiv,
destul timp. Din pacate, nici una dintre cele doua cerinte nu poate fi indeplin
ita.
* Printre economisti, lumea reala este considerata adesea un caz special.
* Tehnologia este dominata de doua tipuri de oameni:
a) cei care inteleg ceea ce conduc;
b) cei care conduc ceea ce nu inteleg.
* Daca exista o cale de intarziere a unei decizii importante, un bun management
o va gasi.
* In orice intreprindere, munca se orienteaza spre nivelele cele mai de jos ale
ierarhiei.
* Daca o idee a supravietuit unui sistem birocratic si a fost implementata, inse
amna ca nu a fost deloc interesanta.
* In orice intreprindere exista o persoana care stie tot ce se intampla aici. Ac
easta persoana trebuie data afara.
* Mai usor sunt recunoscute talentele din alta parte decat talentele din propria
companie.
* Recrutarea personalului inseamna de multe ori triumful sperantei fata de exper
ienta.
* Daca un subordonat iti pune o intrebare particulara, dar pertinenta, priveste
la el de parca si-ar fi pierdut sensul realitatii. Cand isi va pleca ochii, para
frazeaza-i intrebarea.
* Gandeste inainte de a actiona.
* Este bine ca in afara biroului sa ai mersul grabit pentru a nu da prilejul sub
ordonatilor sa-ti puna intrebari.
* Daca dai dispozitii, sa fie verbale. Cele scrise pot fi foloste mai tarziu imp
otriva ta.
* Un management bun este expresia unei mari idei.
* Schimbarea lucrurilor este o tema preferata a oricarei conduceri.
* Oricat de mult muncesti, niciodata nu faci destul. Ceea ce nu faci este intotd
eauna mai important decat ceea ce faci.
* Cand esti in dubiu, murmura. Cand esti in dificultate, deleaga pe altcineva sa
rezolve problema. Cand esti direct raspunzator, cantareste.
* Un plan bun astazi este mai necesar decat unul perfect maine.
* Daca o problema conduce la prea multe sedinte, atunci sedintele devin mai impo
rtante decat problema insasi.
* Atunci cand nu este necesar sa se ia o hotarare, este necesar sa nu se ia nici
o hotarare. * Daca nu-i poti convinge pe birocrati, atunci creaza confuzie.
* Eficienta unei sedinte este invers proportionala cu numarul participantilor si
cu timpul afectat. * Durata unei sedinte creste cu patratul numarului de partic
ipanti.
* Timpul afectat fiecarei probleme de pe agenda sedintei va fi invers proportion
al cu importanta ei. * Cu cat doresti mai putin sa faci parte din tot felul de c
omitete si comisii, cu atat vei fi rugat mai mult sa o faci.
* Timpul inseamna bani.
* Nu exista pranz gratuit.
* Cheltuielile tind sa creasca pana egaleaza veniturile.
* Pentru saritura in inaltime este mai bine sa antrenezi un om care sare 2 m, de
cat doi oameni care sar fiecare 1 m.
* Chestiunile banale pot fi rezolvate destul de repede; chestiunile importante n
u sunt rezolvate niciodata.
* Rezolvarea a "n+1" probleme necesita un timp dublu fata de rezolvarea a "n" pr
obleme.
* Rezolvarea a 90% dintr-o problema se face de obicei in 10% din timp, restul de
10% rezolvandu-se in 90% din timp.
* Nimic nu este imposibil pentru cel care nu trebuie sa le faca singur.
Legile competentei
* Competenta contine semintele incompetentei:

- competenta + competenta = competenta
- competenta + incompetenta = incompetenta
- incompetenta + incompetenta = incompetenta
* Intr-o ierarhie, orice angajat tinde sa fie promovat pana la nivelul lui de in
competenta.
* In timp, orice post va fi ocupat de un angajat incompetent sa rezolve probleme
le lui.
* Munca ramane de obicei pentru cei care nu si-au atins inca nielul de incompete
nta.
* Expert este cel ce stie din ce in ce mai mult despre din ce in ce mai putin, p
ana cand stie absolut totul despre nimic.
* Expert poate fi oricine din afara orasului.
* Loialitatea fata de superiori valoreaza mai mult decat calitatea muncii efectu
ate.
* Orice angajat isi incepe serviciul de la nivelul competentei sale.
* Supercompetenta deranjeaza mai mult decat incompetenta.
* Generalizarea incompetentei este direct proportionala cu nivelele ierarhice sp
re care tinzi sa urci.
* Cauta sa arati ca esti o persoana foarte importanta.
* Un gram de imaginatie valoreaza cat un kilogram de competenta.
* Cauta sa fii vazut in compania unor oameni foarte importanti.
* Vorbeste cu autoritate, chiar daca spui banalitati.
* Nu te lasa atras in discutii contradictorii.
* Daca iti pastrezi calmul, cand toti ceilalti si-l pierd, inseamna ca nu ai int
eles problema.
* Pentru a cunoaste performantele unui agregat, inmulteste cu 0,5 datele furniza
te de firma constructoare, respectiv cu 0,25 pe cele oferite de firma comerciala
.
* Este imposibil de a face ceva impermeabil la prostie, pentru ca prostii sunt f
oarte ingeniosi.
Legile vietii universale

* Ca sa studiezi cat mai bine o problema, incearca s-o intelegi mai intai.
* Nu crede in miracole; bazeaza-te pe ele.
* Cand intrebarile studentilor primesc raspunsurile profesorilor, stiinta se exp
lica. Cand intrebarile studentilor devin intrebarile profesorilor, stiinta progr
eseaza.
* Progresul nu consta in inlocuirea unei teorii gresite cu una adevarata, ci cu
una mai subtil gresita.
* Toate marile descoperiri au fost facute din greseli. Cu cat fondurile alocate
unei cercetari sunt mai mari, cu atat mai mult timp va lua comiterea unei gresel
i.
* Orice problema mai mare contine una mai mica, care conditioneaza rezolvarea pr
oblemei mari.
* Solutia unei probleme schimba natura problemei.
* Dupa cercetari de laborator, atente si migaloase, ti se va spune ca ai primit
o proba de analiza gresita.
* Cand te chinuiesti sa rezolvi o problema, de mare folos iti poate fi cunoaster
ea solutiei.
* Pentru orice problema continand "n" ecuatii, vor fi intoteauna "n+1" necunoscu
te.
* Este mai bine sa rezolvi o problema in mod aproximativ si sa afli adevarul cu
o eroare de 10%, decat sa obtii o solutie exacta si sa nu stii care este adevaru
l.
* Cand un student urmeaza cursurile unei facultati el stie ce vrea sa faca in vi
ata. Cand urmeaza in paralel doua facultati, nu mai e sigur.
* Daca prezenta la curs este obligatorie, atunci studentii vor absenta de la exa
men. Daca prezenta este facultativa la cursuri, atunci se vor prezenta la examen
si absentii de la curs.
* Fiecare profesor considera ca studentii trebuie sa se pregateasca numai la cur
sul sau.
* Daca examenul se da cu cartea deschisa pe banca, precis ca vei uita cartea aca
sa.
* Nu atribui rautatii ceea ce poate fi explicat prin stupiditate.
* Orarele studentilor sunt astfel facute incat sa se piarda mai mult timp la fac
ultate.
* Cand inveti la un examen, constati ca iti lipseste exact cursul cel mai import
ant.
* Cand tragi biletul la examen constati ca doua din cele trei subiecte sunt din
cursurile pe care nu le-ai mai repetat.
* O concluzie marcheaza intotdeauna momentul in care ai obosit sa gandesti.
* Intuitia este o stiinta exacta.
* Cand sunt in discutie propriile lor probleme, profesorii sunt foarte conservat
ori. Cand sunt in discutie problemele altora, ei devin liberali.
* Cartile nu se pierd atunci cand sunt imprumutate. Exceptie fac numai cartile l
a care tinem foarte mult.
* Cel mai important citat este cel pentru care ai uitat bibliografia. Sursa bibl
iografica va apare insa in revista in care ti se va face o recenzie dezastruoasa
.
* Cand un profesor isi pregateste o carte pentru publicat, el nu intelege ca luc
rarea va fi inteleasa numai de cei ce stiu mai mult decat el in domeniu respecti
v.
* Daca explici ceva atat de clar incat oricine poate pricepe, se va gasi cineva
care sa te inteleaga gresit.
Legile programarii calculatoarelor

* Sa gresesti este uman, dar ca sa zapacesti de tot lucrurile ai nevoie de un ca

lculator.
* Un program de calcul face ceea ce ii ceri, nu ceea ce ai vrea tu sa-ti faca.
* Valoarea unui program este direct proportionala cu greutatea listingului.
* Complexitatea unui program va creste pana va depasi capaciatea de intelegere a
operatorului care trebuie sa lucreze cu el.
* Descoperirea unei erori intr-un program de calcul se face abia dupa ce program
ul a fost folosit cateva luni de zile.
* Orice program de calcul ajuns in faza de rulare este depasit.
* Orice program de calcul costa mai mult si necesita mai mult timp decat s-a con
siderat initial.
* Daca un program este util, va trebui schimbat. Daca nu mai este util va trebui
sa fie justificat.
* Orice program se va extinde pentru a ocupa intreaga memorie disponibila a calc
ulatorului.
* Daca pentru introducerea corecta a datelor in calculator s-au prevazut o serie
de teste, se va gasi un idiot ingenios care va descoperi o metoda de a introduc
e si date gresite.
* Daca ai gasit doua erori intr-un program, caut-o si pe a treia.
* Calculatoarele pot gresi, dar oamenii gresesc si mai mult.
* Dupa ce eroarea gasita a fost corectata, se va constata ca de fapt nu a fost n
ici o eroare.
* Orice sistem care depinde de fiabilitatea umana este nefiabil.
* Erorile nedetectabile se prezinta intr-o infinitate de forme, pe cand cele det
ectabile sunt prin definitie in numar finit.
Legile cercetarii experimentale

(84 citiri) modules.php?name=Sections&op=printpage&artid=22modules.php?name=Sect
ions&op=printpage&artid=22
* Stiinta iti spune adevarul. Nu te lasa inselat de fapte.

* Prin definitie, cand investighezi necunoscutul, nu stii la ce rezultat vei aju
nge.
* Daca un experiment iese bine inseamna ca ceva nu a fost in regula.
* Daca repetarea unui test de laborator ridica probleme, e bine sa faci testul o
singura data.
* Nici un experiment nu este reproductibil. Daca ar fi, atunci ar trebui ca si e
securile lor sa fie reproductibile.
* Niciodata sa nu incerci repetarea unui experiment reusit.
* Progresul in stiinta este invers proportional cu numarul revistelor de special
itate publicate.
* Nu gasesti niciodata timp sa faci bine un experiment, dar vei gasi intotdeauna
timp suficient pentru a-l reface.
* Cu cat teoria este mai sofisticata, cu atat mai bine.
* Un experiment poate fi considerat terminat cu bine daca nu se ignora mai mult
de 50% din datele experimentale obtinute, pentru ca totul sa se conformeze teori
ei.
* Daca suficiente date experimentale au fost culese, atunci se poate demonstra o
rice prin metode statistice.
* Daca un program de cercetari nu merita facut, atunci nu merita sa fie bine fac
ut.
* O cercetare suficient de indelungata va tinde poate sa sustina o teorie.
* Daca anumite rezultate nu sunt conforme cu teoria, ele trebuie ignorate.
* In orice lucrare experimentala, mai intai desenezi curbele finale si dupa acee
a fixezi punctele corespunzatoare datelor obtinute.
* In orice set de date experimentale, valorile care par a fi corecte, se dovedes
c dupa o verificare atenta ca sunt eronate.
* Orice idee revolutionara trece prin trei stadii caracterizate prin reactiile:
a) "Este imposibil, nu-mi irosi timpul."
b) "Este posibil, dar nu merita."
c) "Eu am spus intotdeauna ca este o idee grozava."
* In domeniul cercetarii experimentale numai doi din cei trei parametri pot fi d
efiniti simultan. Cei trei parametri sunt: continutul temei, timpul si banii. De
exemplu, daca unul cunoaste care este continutul problemei si perioada de timp
avuta la dispozitie, atunci nimeni nu poate preciza costul. * Drogurile sunt ace
le substante, care injectate la sobolani conduc la noi rapoarte stiintifice.
* Daca ai o problema grea de rezolvat sa o dai unui om lenes - el va gasi o cale
mai comoda de rezolvare a ei.
Legile ingineriei
* Masinile ar trebui sa lucreze, iar oamenii sa gandeasca.

* Cand ai incercat totul si nimic nu a mers, citeste intructiunile de folosire.
* Ca sa functioneze, trebuie sa introduci stecherul in priza.
* Nu forta. Foloseste un ciocan mai mare.
* Experienta variaza direct proportional cu echipamentul distrus.
* Fiabilitatea unei masini este invers proportionala cu numarul persoanelor care
privesc la asamblarea ei.
* Mai devreme, sau mai tarziu, pot sa apara cele mai defavorabile conditii de ex
ploatare. Deci toate sistemele trebuie proiectate astfel, incat sa reziste la ce
le mai defavorabile conditii de exploatare.
* Echipamente identice, testate cu bine in mod identic, se vor comporta in mod d
iferit in industrie.
* Masinile care se defecteaza pornesc de cele mai multe ori cand apare personalu
l de reparatie.
* Partile interschimbabile ale unui echipament nu vor putea fi schimbate intre e
le, fiindca nu se potrivesc.
* Orice schimbare de proiect va fi solicitata dupa ce echipamentul a intrat deja
in constructie.
* Daca instalatia pilot functioneaza perfect, instalatiile industriale corespunz
atoare vor functiona prost.
* In orice proiect ingineresc, daca se pot strecura erori, atunci ele se vor pro
duce.
* Orice eroare in calcul ingineresc se va produce astfel incat sa afecteze cel m
ai mult rezultatul final.
* In orice formula, constantele - in special cele preluate din manualul ingineru
lui - se vor considera ca variabile.
* Dupa ce toate piesele au fost asamblate, pe bancul de lucru au mai ramas catev
a piese.
* Dupa ce au fost desfacute toate suruburile de la componenta care trebuia repar
ata se va constata ca s-a gresit componenta.
* Fisurile in material nu apar decat inaintea inspectiei finale.
* Un circuit electric cu autoprotectie va distruge in mod sigur alte circuite.
* Daca realizarea unui agregat necesita "n" componente numai "n-1" componente vo
r fi disponibile in stoc.
* Tolerantele se vor cumula astfel incat sa faca imposibila asamblarea pieselor.
* Orice cablu taiat prea lung se dovedeste a fi prea scurt.

* Un gram de practica valoreaza cat un kilogram de teorie.
* Masinile nu sunt decat niste amplificatoare.
* Masoara cu micrometrul. Fa semn cu creta. Taie cu toporul.
* Nu poti repara ceva daca nu-i stricat.
* Gaurile date sunt de doua feluri: unele cu diametrul mai mic decat cel proiect
at, iar celelalte cu diametrul bun, dar pozitionate gresit.
* Daca este mai ieftin sa cumperi un agregat nou, compania va insista sa-l repar
i pe cel vechi.
* Cea mai importanta functie a inginerului proiectant este sa faca lucrurile cat
mai dificile pentru constructor si aproape imposibile pentru reparatii.
* Fiecare proiect al unei instalatii contine cel putin o parte care este depasit
a moral, doua parti care nu se pot procura si trei parti care sunt inca in faza
de asimilare.
Legile psihosociologiei
* Mai bine sa ai un sfarsit de cosmar, decat un cosmar fara de sfarsit.

* Singurul lucru imperfect din natura este omul.
* Daca ceva pare usor, sigur este greu de facut. Daca pare greu, este aproape im
posibil de facut.
* Nimic nu este atat de usor pe cat pare.
* Orice lucru iti ia mai mult timp decat crezi.
* Fiecare are cate o idee grozava, dar inaplicabila.
* Utilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l-ai cumparat este invers prop
ortionala cu utilitatea lui reala.
* In conditii de stres, cei mai multi oameni aleg dintre mai multe variante de a
ctiune, pe cele mai proaste.
* Exista intotdeauna o cale mai usoara de a face un lucru. Dar cand o cauti, n-o
gasesti.
* Propunerile, indiferent de cum sunt facute, vor fi interpretate altfel de catr
e ceilalti.
* Daca faci ceva care poate fi pe placul tuturor, se va gasi cineva caruia sa nu
-i placa.
* Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.
* Un om fara religie este ca un peste fara bicicleta.
* Ti-ai luat rolul prea in serios.
* Adevarul unei propozitii nu are nimic in comun cu credibilitatea ei si vicever
sa.
* Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramane constanta
.
* Fiecare ar trebui sa creada in ceva - eu cred ca as mai bea un pahar cu vin.
* Frumusetea se opreste la suprafata pielii, dar uratenia merge pana la oase.
* In orice sistem social, raul este o constanta.
* Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte p
osibilitati au fost epuizate.
* Niciodata sa nu dormi cu cineva mai nebun decat tine.
* Frumusetea x inteligenta = constanta.
* Orice lucru bun in viata este ilegal, imoral sau ingrasa.
* Dintre cele mai credincioase lucruri in viata sunt banii, cainii si femeile ba
trane.
* Orice raspuns de 50% la un sondaj de opinie publica poate fi considerat in cat
egoria de 40-60%.
* Celibatul nu este ereditar.
* Probabilitatea unui tanar de a intalni o femeie frumoasa pe care si-ar dori sa
o cunoasca creste in progresie geometrica cand el este insotit de:
a) prietena lui;
b) sotia lui;
c) un prieten mai bogat si mai atragator.
* Oamenii se pot imparti in doua categorii:
a) cei care impart oamenii in doua categorii;
b) cei care nu-i impart pe oameni.
* Daca vrei sa fi acceptat, accepta.
* Oamenii se pot imparti in patru categorii:
a) cei care stau linistiti si nu fac nimic;
b) cei care vorbesc despre a nu face nimic;
c) cei care infaptuiesc ceva;
d) cei care vorbesc despre cum se infaptuiesc lucrurile.
* Cel ce tipa mai tare primeste microfonul.
* Virtutea este o autopedeapsa.
* Cosurile apar pe fata numai cu o ora inainte de intalnire.
* Iarta, dar tine minte.
* Sa gresesti este uman, dar sa dai vina pe altcineva este si mai uman.
* Cel care rade la urma, probabil ca nu a inteles gluma.
* Probabilitatea sa intalnesti pe cineva cunoscut creste atunci cand esti cu cin
eva cu care nu trebuie sa fii vazut.
* Daca ajuti un prieten la nevoie, te va tine minte. Data viitoare cand are nevo
ie de ceva apeleaza tot la tine.
* Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o si obtii imediat succesul do
rit.
* Cand toti mint, nimeni nu asculta.
* Indiferent despre ce este vorba, ei vorbesc despre bani.
* Cand nu stii la ce lucrezi, lucreaza ingrijit.
* Munca in echipa este esentiala. Ea iti permite intotdeauna sa dai vina pe altc
ineva.
* Nu arata superiorilor tai ca esti mai bun decat ei.
* Nu stii niciodata cine are dreptate, dar stii cine decide.
* Multe persoane pretind ca fac totul ca la carte, fara sa stie cine este autoru
l cartii sau chiar despre ce carte este vorba.
* Cand vremea este frumoasa, prezenta la biserica este slaba. Cand vremea este f
oarte urata, prezenta la biserica este slaba. Cand buletinul meteo este neclar,
prezenta la biserica intrece toate asteptarile.
* Daca iti place modelul, nu vor avea numarul tau. Daca iti place modelul si au
numarul tau, este prea scump. Daca iti place modelul, au numarul tau si il poti
cumpara, se va rupe la prima imbracare.
* Daca pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivita.
* Clientul care plateste cel mai putin se plange cel mai mult.
* Cel care sforaie adoarme intotdeauna primul.
* Cel care zambeste atunci cand lucrurile merg prost, s-a gandit deja pe cine sa
dea vina.
* Niciodata sa nu argumentezi cu un nebun. Cei din jur s-ar putea sa nu faca dif
erenta.
Legile relativitatii
* Chiar daca faptele sunt rigide, adevarul este flexibil.

* Durata unui minut depinde de pozitia ta fata de usa de la baie.
* Durata unei casnicii este invers proportionala cu durata petrecerii de nunta.
* Daca pastrezi un lucru prea mult, il poti arunca. Daca arunci un lucru prea de
vreme, vei avea nevoie de el imediat ce l-ai dat la gunoi.
* Daca cumperi banane necoapte, ele vor fi mancate inainte de a se coace. Daca l
e cumperi coapte, ele se vor strica inainte de a se manca.
* Telefonul suna intotdeauna cand esti la baie, sau esti in fata usii de la intr
are si iti cauti cheile ca sa descui usa.
* Cand formezi un numar gresit, nu suna niciodata ocupat.
* O jucarie care nu se sparge poate fi folosita la spartul altor jucarii.
* In America este important nu atat cat costa un obiect oarecare, ci cat de mult
se poate economisi cumparandu-l.
* Opulenta de la intrare este invers proportionala cu solvabilitatea firmei.
* La coada cealalta se serveste mai repede decat la coada la care te-ai asezat.
* Nimic nu arata atat de frumos cand este privit de aproape, ca atunci cand este
privit de departe.
* Intotdeauna ploua cand iti speli masina. Dar nu incerca sa speli masina ca sa
ploua, ca nu merge.
* Intotdeauna este greseala partenerului.
* Este foarte simplu sa faci ceva complicat, dar este foarte complicat sa faci c
eva simplu.
* Cand remediul oferit de minister nu se potriveste problemei ridicate, este mai
usor sa schimbi datele problemei decat sa obtii un alt remediu.
* Orice solutie genereaza noi probleme.
* Locul in care ajungi depinde de scaunul pe care stai.
* Daca ajungi prea devreme, s-a amanat. Daca iti dai sufletul ca sa ajungi la ti
mp, va trebui sa astepti. Daca intarzii, este prea tarziu.
* Daca te simti bine, nu-ti face griji. Vei trece peste asta.
* Zambeste ... maine va fi mai rau.
Legile entropiei
* Un om cu un singur ceas stie cat e ora. Un om cu doua ceasuri nu este sigur ni

ciodata.
* Anticipari negative conduc la rezultate negative. Anticipari pozitive conduc l
a rezultate negative.
* Cand un lucru iese prost, orice incercare de a-l indrepta nu face decat sa-l s
trice si mai mult.
* Lucrurile se inrautatesc inainte de a se imbunatati.
* Lasate singure, lucrurile se desfasoara de la prost la mai prost.
* Orice lucru care incepe bine se sfarseste prost. Orice lucru care incepe prost
se sfarseste si mai prost.
* Lucrurile incep sa mearga prost toate deodata.
* Singurul mod de a descoperi limetele posibilului este de a trece in domeniul i
mposibilului.
* Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care s
unt aceste lucruri.
* Universul este nu numai mai straniu si mai enigmatic decat ne imaginam, dar el
este mai straniu si mai enigmatic decat ne putem imagina.
* Informatia se deformeaza cand trece spre nivelele ierarhice superioare.
* Intr-o intreprindere, confuzia creste odata cu nivelul ierarhic.
* Expansiunea inseamna complexitate, iar complexitatea conduce la dezagregare.
* Odata ce ai deschis o cutie cu rame, singura solutie de a le inchide din nou e
ste sa folosesti o cutie mai mare.
* Pentru un biciclist, indiferent in ce directie o ia va fi la deal si impotriva
vantului.
* Dupa ce adaugi doua saptamani la termenul de predare a proiectului, datorita u
nor intarzieri neprevazute, mai adauga inca doua luni pentru intarzierile neprev
azute care nu pot fi prevazute.
* Mai sigura este o pasare in mana decat una care zboara pe deasupra capului.
* Cu cat stirile proaste se transmit mai repede si mai detaliat, cu atat mai bin
e.
* Istoria nu se repeta, dar istoricii da.
Cat de des trebuie sa faceti dragoste?

Problemele legate de cat de des sau cat de rar ai contact sexual cu partenerul d
e viata apar frecvent in viata noastra, chiar daca de cele mai multe ori nu le d
iscutam.
"Care este frecventa normala a contactelor sexuale?", este o intrebare care otra
veste existenta unui numar mare de cupluri. Specialistul in obstetrica ginecolog
ie al Clinicii Romar, Erghin Hagi Calil, va spune cat de des este normal sa face
ti dragoste.
Cat timp este tanar si sanatos un barbat poate face dragoste in fiecare zi si ch
iar de mai multe ori pe zi. Imbatranind, va reusi insa mult mai greu sa se menti
na in forma. In afara varstei, mai intra in discutie si alte argumente, cum ar f
i: comportamentul partenerei, erotizarea raporturilor sexuale, tensiunea nervoas
a, oboseala fizica produsa de activitatea zilnica sau alte "stresuri". Daca esti
barbat, nu este important sa tot incerci sa bati recorduri, sa cronometrezi dup
a cat timp este omeneste posibil sa ai o noua erectie sau sa faci comparatie cu
reusitele altor barbati. Important este sa faci dragoste de fiecare data cand ai
chef si numai cand ai chef. Statisticile inregistreaza cifrele aproximative de
2 la 3 ori pe saptamana pentru frecventa obisnuita a unui cuplu de 30 ani.
Nu este inutil de precizat ca timpul de recuperare este destul de lung pentru ba
rbat si mai mult pentru fiecare contact suplimentar in aceeasi zi.
In schimb, prin natura ei, femeia este multiorgasmica. Uneori cateva minute sunt
suficiente pentru ca aceasta sa poata cunoaste un nou orgasm. Dar daca dorinta
sa orgasmica este mai slaba ca la barbat, notiunea de performanta sexuala este p
erfect straina femeilor, cu exceptia nimfomanelor, care au nevoie mereu sa o ia
de la inceput.
O alta problema care mai poate aparea in viata cuplului dupa cativa ani este sca
derea dorintei sexuale. Dar, cu putina imaginatie si dorinta de a "reaprinde fla
cara" se poate iesi din acest mic, posibil impas.
Sfaturi pentru un barbat a carui iubita este virgina

Cand va aflati in ipostaza de a fi primul iubit al unei fete, trebuie sa fiti pr

ofund constient atat de onoarea care vi se face cat si de responsabilitatea pe c
are o aveti. Dvs. trebuie sa o initiati in sexualitate cu dragoste, senzualitate
si blandete, transfigurand-o cat mai intens si vizualizand-o plin de adoratie s
i iubire ca pe o faptura divina minunata.
Creati o atmosfera intima si calda. Puteti incepe printr-o cina romantica. Prega
titi-va in prealabil dormitorul: aprindeti lumanari parfumate, puneti un bec col
orat la veioza (de preferinta rosu), aduceti in camera multe flori si fructe, pu
neti o muzica romantica. Toate aceste elemente exterioare vor crea un climat de
incredere si o vor sensibiliza pe iubita dvs.
Daca observati ca este foarte inhibata, oferiti-va sa-i faceti un masaj. Indepar
tati-i frica cu blandete si cu multa senzualitate incurajand-o astfel sa se desc
hida amoros si afectiv fata de dvs., pentru a se bucura din plin de prima oara d
e extazul iubirii.
Mangaiati-o si sarutati-o cu tandrete pe tot corpul. Insistati apoi pe zonele er
ogene: sani, gat, coapse, buze, incheieturi, abdomen.
Problemele tineri fete sunt nu atat prezenta himenului (rareori acest moment est
e dificil de depasit) ci faptul ca vaginul este foarte strans. Un barbat prea re
pezit sau prea dezvoltat, poate lovi cu brutalitate peretii vaginului, acest luc
ru avand consecinte negative asupra fetei. Pentru a evita acest lucru, mangaiati
-o dulce in zona sexuala si patrundeti foarte usor, progresiv in vagin cu un deg
et. Miscarile trebuie sa fie de o amploare minima pentru ca peretii interiori ai
vaginului sa devina elastici. Ceea ce o va face sa simta placerea este tocmai a
ceasta elasticitate.
Aceasta dezmierdare, cu inaintari treptate, are ca scop acomodarea fetei cu senz
atia unei prezente in interiorul vaginului. Fiti foarte tandri si opriti-va in c
azul in care fata are dureri sau retineri. Odata cu mangaierile zonei genitale s
i avansearea in profunzime, peretii vaginului se vor umezi, fiind posibil ca inc
a din acest stadiu fata sa simta o anumita placere. Se poate totusi ca fata sa n
u simta nici durere dar nici vreo placere deosebita.
Ajunsi in acest punct puteti trece la actul sexual proprizis. Nu va miscati brus
c, penetrati cu atentie dar fiti foarte tandru pe parcursul intregului "ritual".
Fata trebuie sa fie intinsa pe spate pentru ca patrunderea sa fie cat mai redus
a.
Daca baietii in multe cazuri au experiente solitare ca adolescenti, fata nu cuno
aste senzatiile profunde inainte de a fi iubita, ea neavand parte decat de senza
tii clitoridiene. Este deci vorba pentru ea de un nou univers de senzatii, pana
atunci nestiut.
Foarte des, prima oara, fata nu simte o placere foarte mare. Acest lucru se dato
reaza faptului ca mucoasele ei nu sunt sensibile la o asemenea placere. De aceea
, pielea nu raspunde imediat la excitatii. Se poate spune ca senzatiile sunt int
arziate si ca la inceput sunt foarte locale; apoi senzatiile se vor extinde si s
e vor amplifica incetul cu incetul. Senzatia globala se va rafina si diferentia
dand senzatii diferite in locuri diferite. Fata nu are deci nici un motiv sa se
ingrijoreze daca dupa primele experiente sexuale nu a ajuns la orgasm.
Nu incetati sa o sarutati si sa o mangaiati, sa-i spuneti cat de minunata este s
i cat de mult o iubiti.
Dupa terminarea actului sexual, ramaneti imbratisati si impartasiti-va experient
ele.
Este evident ca e de preferat sa practicati continenta sexuala, pentru a nu fi s
urprins de o ejaculare precoce.
Nu va grabiti niciodata. Daca nu aveti timp suficient, amanati aceasta intalnire
pana cand veti avea. Asigurati-va si iubita ca nu aveti nici un motiv de graba
sau stres de alta natura.
In perioada in care se trezeste in proaspata "femeie" senzualtitatea, ea are nev
oie de un contact uman prelungit, in afara contactului sexual si simte nevoia sa
faca dragoste la intervale apropiate, adica la doua-trei zile. Ca urmare, este
lamentabil sa seduceti o fata virgina daca nu puteti fi langa ea in perioada urm
atoare pentru a o dezmierda si a o iubi din plin.
Sexul, bun la toate

Daca doriti sa va simtiti in forma, sa dormiti profund, sa indepartati oboseala

si stresul, sa slabiti, va anuntam ca exista un panaceu. Indreptati-va direct sp
re dormitor, pentru ca dormitorul este cel mai frumos cabinet medical iar sexul
este medicamentul minune.
Civilizatiile antice stiau mai demult ceea ce cercetatorii au descoperit recent
si anume ca sexul are foarte multe efecte benefice unele chiar nebanuite. Studii
le recente au aratat ca sexul face adevarate minuni, in moduri la care nici nu v
a ginditi.
In urma unui studiu realizat de catre medicii Merryn Gott si Sharon Hinchliff la
Universitatea Sheffield, s-a descoperit ca partenerii cuplurilor mai vechi care
fac dragoste cu regularitate se afla intr-o forma fizica si psihica mult mai bu
na decit cei care fac sex mai rar.
Sexul pare sa fie important in ceea ce priveste increderea de sine, indiferent d
e virsta. (nu pare, ESTE)
Stresul este un adevarat ucigas al pasiunii. Insa o partrida de sex produce subs
tanta chimica numita dopamina, care anihileaza hormonii de stres. Numai 20 de mi
nute (limita maxima nu exista) de sex au ca rezultat cel putin doua ore de relax
are. Sexul facut cu regularitate (dar si cu placere) este un adevarat eliminator
de stres si poate preveni durerile de cap si tensiunea nervoasa.
Cercetatorii americani au descoperit ca persoanele care fac sex cu regularitate
prezinta constant un nivel mai ridicat de imunoglobulina A in organism decit cel
elalte persoane. La barbati o partida de sex ridica nivelul de testosteron, subs
tanta care intareste oasele si ajuta la transportul DHEA prin organism, un eleme
nt esential pentru un sistem imunitar puternic. De asemenea cercetatorii au cons
tatat ca femeile care au suferit de cancer la sin si care au relatii sexuale fre
cvente se refac mai rapid decit celelalte. "In cazul multor forme de exercitii f
izice, sistemul imunitar are de suferit, dar acest lucru nu se intimpla in cazul
sexului", afirma dr. Gott.
Hormonul DHEA ajuta la intarirea oaselor, dar mai are si un alt avantaj pentru o
rganism: ajuta la scaderea in greutate. El actioneaza alaturi de hormonul femini
n estrogen, pentru a creste "ciclul acizilor grasi", care maresc rata metabolism
ului si ajuta femeile sa arda caloriile. De asemenea, el ajuta la reducerea nive
lului colesterolului la ambele sexe. In timpul unei partide de sex se ard o suta
de calorii pe ora. "Dca doriti sa scapati de kilogramele in plus, o viata sexua
la activa este exact ceea ce va trbuie", spune medicul.
O partida de sex intareste muschii pelvisului, posteriorului, bratelor si coapse
lor. Dr. Gott explica:"Sexul relaxeaza muschii, asa ca este un tratament foarte
bun in special pentru durerile de spate pe care le au multe femei. Cea mai efici
enta poxitie pentru dureri de spate este este cea a misionarului sau femeia deas
upra".
A face sex de trei ori pe saptamina, cel putin 20 de minute, duce la reducerea l
a jumatate a riscului aparitiei unei boli de inima.
'Unii opameni se ingrijoreaza, gindindu-se ca o partida de sex le poate afecta s
anatatea in sens negativ. Cazurile in care inima are de suferit sunt extrem de r
are.daca puteti urca treptele, atunci inseamna ca puteti face si sex - ceea ce e
ste mult mai placut, oricum", explica dr.Gott.
Un pui de somn dupa o partida de sex poate constitui un subiect de gluma in cupl
u, dar cercetatorii spun ca este ceva natural. Nivelul hormonului oxytocina, car
e provoaca somnul, creste de cinci ori in momntul orgasmului. Aceasta inseamna c
a femeile vor pica de somn cam la 20-30 de minute dupa orgasm, in timp ce barbat
ii nu vor mai putea tine ochii deschisi cam in 2-5 minute.
"Acest lucru explica de ce se doarme atit de bine bine dupa un act sexual reusit
si de ce barbatii adorm foarte usor dupa ce fac dragoste. Peentru ambele sexe,
acesta este cel mai bun remediu impotriva insomniei", spune medicul.
Contactul intim cu alta fiinta umana reprezinta un analgezic natural De asemenea
, o partida de sex duce la cresterea nivelului de estrogen la femei, substanta n
umita si "hormonul fericirii", care indeparteaza starile depresive.
Foloseste-l sau il vei pierde - este enuntul care se potriveste atit de bine cel
ulelor cenusi si muschilor, dar si libidoului. Asigurati-va partide de sex cu re
gularitate si va veti pastra dorinta fata de partener. "Cu cit simtiti o dorinta
mai acuta, cu atit avantajele sunt mai mari si cu atit va veti simti mai bine",
explica dr.Gott Merryyn de la Sheffield University.
Art. generale: Despre stres
modules.php?name=News&new_topic=7¡Error!Marcador no definido.modules.php?name=Ne
ws&new_topic=7"Stresul", un cuvant atat de des utilizat in ziua de azi, un cuvan
t pe care il auzim pana si in limbajul copiilor, un cuvant ce se repeta aproape
in md obsedant, dar despre care putin stiu a vorbi.
"Stresul", un cuvant atat de des utilizat in ziua de azi, un cuvant pe care il a
uzim pana si in limbajul copiilor, un cuvant ce se repeta aproape in md obsedant
, dar despre care putin stiu a vorbi.
Vi se par familiare urmatoarele expresii? "sunt stresat", "stresul asta ma omoar
a", "nu stiu cum sa scap de stres",etc. Recunoasteti, toate acestea (si multe al
tele ca ele, dar nu are rost sa insir aici ceva ce stiti deja) au devent clisee
verbale in multe discutii de zi cu zi dintre doua sau mai multe persoane.
Pe scurt, putem spune ca stresul se face vinovat de faptul ca multi oameni nu ma
i pot tine piept vietii cotidiene. Drept urmare, el cauzeaza o serie de neplacer
i cum ar fi: insomnie, hipertensiune, probleme digestive, probleme sexuale, infa
rct, artitra si lista e lunga. Ceea ce este poate cel mai important de stiut est
e ca nimeni nu este imun la stres. Indiferent de sex, varsta ori credinta, indif
erent de meserie si de preocupari, oricine poate cadea prada stresului.
Principala problema care se ridica in fata noastra este aceea de a recunoaste st
resul si, bineinteles, de a il putea controla. Dar ce fac cei mai multi cand se
simt "stresati"? Din nefericire folosesc metode mult mai daunatoare decat se cre
de. Sa va dau un exemple de astfel de metode: se folosesc antidepresive sau tran
chilizante sau si mai cunoscut este faptul ca sub motivul stresului se apuca de
fumat si/sau de baut, poate chiar si mai rau de consumat droguri. Dar adesea, pr
etul utilizarii lor este mare.
Vestea imbucuratoare este ca, exista si alte metode de combatere a stresului, pr
in mijloace naturale. In aceste randuri am ales sa vorbesc despre un model simpl
u pentru a explica raspunsul nostru fata de stres, model care se gaseste in cadr
ul programului de educatie mintala "Mindstore"-Jack Black.
Foarte pe scurt modelul poate fi reprezentat astfel: STIMUL > SISTEM DE OPINII >
RASPUNS. Adica, pe masura ce receptionam STIMULI-care pot fi externi (de exemplu
evenimentele si situatiile din jurul nostu) sau pot fi interni (propriile gandr
ui si atitudini) -acestia sunt procesati de creier pe baza experientelor persona
le, a SISTEMULUI DE OPINII. Dupa trecerea de aceasta faza, sistemul de opinii va
determina o REACTIE in corp. Cu alte cuvinte, nici un eveniment, nici o intampl
are nu are nici un inteles si nu ne afecteaza cu nimic pana nu trece prin sistem
ul nostru de opinii, sistem care la randul lui va declansa o reactie ce poate fi
pozitiva sau negativa in functie de ce credem despre situatia in cauza. Evident
ca o reactie negativa va determina o stare de stres pentru noi, de aceea reacti
a la stres se reduce odata cu indepartarea sau diminuarea stimulului. Ceea ce co
nteaza de fapt in generarea stresului nu este actiunea in sine ci ceea ce credem
noi despre acea actiune-e un proces de interpretarea si de de intelegere. Grese
ala pe care o fac cei mai multi este aceea ca incearca sa reduca stresul prin ac
tiunea cu diferite medicamente asupra stimulului, in special cand e vobra de sti
mulii interni (sau si alte substante psihoactive cu care incearca, fara succes,
sa invinga stresul). Sau altii se ingroapa in munca, lucru care ii expun altui s
tres, care distorsioneaza perceptiile si ii impiedica sa isi dea sema ce se petr
ece. Rezultatul final in acest caz fiind unul dezastruos: oboseala cronica, epui
zare si poate chiar colaps.
Problema consta in a intelege ca cel mai bun antidot vine din interiorul nostru
si este la indemana fiecarei persoane, dar fiind extraordinar de simplu si apare
nt banal, mai nemeni nu il baga in seama: relaxarea si atitudinea pe care o mani
festam zi de zi.
Dar stiu ca atunci cand vezi citi aceste randuri veti zice:"cum pot eu sa ma rel
axez cand am atatea probleme?" Despre relaxare se poate vorbi in nenumarate modu
ri, dar cele mai usoare dintre acestea sunt urmatorele:
- relxarea prin respiratie - simplul proces de respiratie poate reduce tensiunea
si stresul in doar cateva minute. Ganditi-va ce face un fumator cand isi aprind
e o tigara? Inspira profund, din pacate fumul si nu aer curat, apoi isi tine put
in respiratia ("savureaza fumul"), dupa care expira lent si elimina fumul. Daca
eliminati fumul si faceti o proba simpla, va pot spune ca in aceasta consta o re
spiratie care poate ajuta enorm de mult: inspirat profund, tinut respiratia cate
va secunde, apoi expirat lent, usor. Stiu ca veti spune ca un fumator nu fumeaza
ca sa respire, dar modul in care o face il ajuta sa se detensioneze,desi isi fa
ce mult mai mult rau datorita fumului. Si este adevarat ca intervine si nicotina
, dar ceea ce vroiam sa evidentiez aici este modul in care putem respira corect,
chiar daca am luat un exemplu mai putin sanatos - fumatul.Ne putem relaxa si fa
ra fum, doar respirand.
- relaxarea prin muzica - si aici cred ca fiecare este de acord ca muzica joaca
un rol foarte important in viata noastra, dar trebuie mentionat ca pentru a ne r
elaxa si a ne calma avem nevoie de o muzica specifica. E cam greu de crezut ca n
e putem relaxa ascultand muzica rock, in schimb o muzica lenta, poate si cu infl
uente din natura ("natural sounds") are un efect garantat supra creierului, dete
nsionandu-ne nu numai la nivel psihic, ci chiar la nivel fizic, relaxarea vizand
ambele laturi.
- relaxarea prin miscare - putem sa ne schimbam starea de spirit imediat prin ef
ectuarea unor exercitii fizice. Din ce in ce mai mult azi vedem persoane de toat
e varstele indreptandu-se catre sali de gimnastica, fitness, parcuri etc. Toate
acestea pentru ca dupa o zi de munca si alte activitati resimt nevoia (poate cch
air la nive inconstient) de a se "scutura de toate grijile si nelinistile" prin
miscari si exercitii.
Acestea sunt cele mai simple metode de relaxare, dar este evident ca pe langa ac
estea sunt si altele mai coplexe, adevarate tehnici care au la baza un set de ex
ercitii, care se invata sistematic. Stiu ca poate unora le vine greu a crede ca
toate aceste nu sunt doar vorbe, ci chiar dau rezultate, dar va spuneam undeva m
ai sus ca par a fi prea simple pentru a le incerca, iar aici e greseala. Totusi
incercati-le nu aveti ce pierde!
Am vorbit despre relaxare, iar in urmatorul articol voi vorbi despre atitudine s
i despre cat de mult ne poate ajuta in momentele "stresante".
In loc de concluzie o sa va citez aici o intrebare pe care un copil de 7 ani i-a
adresat-o mamei sale venind intr-o zi de la scoala:" mama nu exista un vaccin a
ntistres pe care sa il faca oamenii stresati?"
Ce ziceti de asta? Va las sa reflectati la aceasta intrebare.
Manipulati si evitati sa fiti manipulati-Legea Coerentei

modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7Cand eram mult
mai tanar si, desigur, mult mai naiv, mi s-a intamplat o chestie a carei aminti
re ma umple si acum de nervi. Era o zi de vara. La usa mea a sunat o fata foarte
atragatoare...
Cand eram mult mai tanar si, desigur, mult mai naiv, mi s-a intamplat o chestie
a carei amintire ma umple si acum de nervi. Era o zi de vara. La usa mea a sunat
o fata foarte atragatoare, cu fusta scurta, care m-a rugat sa-i raspund la cate
va intrebari pentru un studiu privind "cheltuielile tineretului pentru distracti
e si spectacole".
Binenteles, am fost de acord si, cum usor va puteti imagina, am exagerat putin c
u raspunsurile: cine ar fi citit acel chestionar completat de mine ar fi dedus c
a eram un tip stralucitor, care iesea practic in fiecare seara sa se distreze, t
recand cu dezinvoltura de la un restaurant la un concert, de la o discoteca la u
n teatru etc.
Si dupa ce-am termimat cu intrebarile, a aparut si adevaratul scop al vizitei fr
umoasei domnisoare: ea mi-a propus pentru "numai" 200.000 de lire o legitimatie
de inscriere la un club ai carui membri beneficiau de o serie de reduceri de pre
t pentru astfel de distractii, si care, datorita vietii mele sociale foarte acti
ve, mi-ar fi permis economii anuale de aproape 10 milioane de lire.
A nu cumpara legitimatia aceea ar fi insemnat ori sa admit ca am mintit, ori ca
eram un prost care nu stie sa profite de o ocazie.
As vrea sa pot spune ca am dat-o pe fata pe usa afara. In realitate insa, am pla
tit legitimatia ca un idiot perfect, fara s-o folosesc, binenteles, niciodata.
Capcana aceasta, asa de abil pregatita pentru a-mi scoate banii din buzunar, pun
e in evidenta una dintre cele mai mari nevoi ale omului, aceea de coerenta.
Legea nr. 3: Legea Coerentei
Legea Coerentei spune ca atunci cand cineva ia o pozitie, verbal sau in scris, i
n legatura cu ceva, o sa tinda apoi sa apere acea pozitie si se va comporta in c
onsecinta, indiferent daca pozitia lui are sens si, deseori, in ciuda evidentei
contrariului.
Nevoia de coerenta ne impinge sa aducem "pe aceeasi lungime de unda", credintele
sau comportamentele noastre cu ceea ce am zis sau am facut.
Asa ca daca reusesc sa va determin sa va luati un angajament cat de mic, de fapt
am pregatit terenul pentru a va face sa actionati conform cu spusele voastre.
Primul tip de coerenta este cea "publica".
Un exemplu banal: de cate ori intr-o discutie ne-am aparat punctul de vedere, ch
iar daca argumentele interlocutorului erau superioare, doar pentru a pastra coer
enta cu ceea ce am declarat la inceput?
De cate ori facem ceva care nu ne place sau nu ne convine, pur si simplu pentru
ca asa am promis?
Mecanismul fiind asa de puternic, nu este de mirare ca profesionistii manipulari
i profita cat pot de el. Un vanzator care isi cunoaste meseria, inainte de a cer
e ceea ce vrea sa obtina de la voi, o sa va puna in situatia de a face niste afi
rmatii pe baza carora o sa-i fie foarte usor apoi sa va impinga in directia dori
ta (tehnica "celor patru ziduri"):
Vanzatorul: Credeti ca pregatirea scolara este importanta pentru copiii dvs.?
Victima: Da.
Vanzatorul: Va ganditi ca cine isi face temele bine acasa va obtine rezultate ma
i bune la scoala?
Victima: Desigur.
Vanzatorul: Nu-i asa ca daca ai niste materiale de consultatie bune poti sa-ti f
aci temele mult mai bine?
Victima: Fireste.
Vanzatorul: Perfect. Iata ca tocmai ne-au sosit cateva carti de studiu individua
l care par sa fie facute pentru copiii dvs. Cate doriti?
Victima: aaa... iii... aaa...
Desigur, intotdeauna este posibil sa refuzati cumpararea, dar intr-un astfel de
caz este mult mai greu decat daca vanzatorul ar fi prezentat direct oferta lui.
COERENTA INTERNA SI IMAGINEA DE SINE
De ce Legea Coerentei este asa de puternica?
Pentru ca, daca imi retrag afirmatia facuta inainte sau actionez in contradictie
cu ceea ce am spus, imi pot pierde reputatia de om serios si increderea celorla
lti.
Sunt insa persoane pentru care aceste lucruri nu sunt chiar asa de importante (c
u totii cunoastem persoane care obisnuiesc sa spuna ceva si sa faca altceva).
Dar chiar si pentru acestea exista o coerenta care trebuie respectata, mult mai
puternica: cea interioara.
Coerenta interioara se refera la faptul ca eu nu pot actiona impotriva imaginii
pe care o am despre mine.
Daca se intampla asa ceva, se produce o stare de disconfort psihic (numita dison
anta cognitiva), care trebuie rezolvata cat mai repede.
Asa ca daca eu reusesc sa ma folosesc de imaginea pe care o aveti despre voi, po
t sa obtin practic orice de la voi.
Exemplu:
Manipulatorul: Va considerati un bun crestin?
Victima: Da
Manipulatorul: Caritatea si compasiunea sunt cele mai importante calitati ale un
ui bun crestin, nu-i asa?
Victima: Desigur.
Manipulatorul: Foarte bine. Stiti, fundatia noastra tocmai aduna fonduri pentru
imbunatatirea situatiei veveritelor orfane din Birmania si chiar ne gandeam ca..
.
Chiar daca situatia pare similara cu cea de dinainte, cu cartile, de fapt ea est
e mult mai incurcata: acum nu mai este problema sa va justificati fata de vanzat
or (manipulator), ci fata de propria voastra constiita.
Daca nu veti da bani pentru veveritele din Birmania, va trebuie un motiv foarte
convingator, pentru voi insiva; in caz contrar nu aveti alta solutie decat a adm
ite ca nu sunteti buni crestini.
Se poate sa admiteti asa ceva, dar este mult mai usor sa dati bani, iar manipula
torul stie perfect lucrul acesta...
Atentie! In timp ce exemplul pe care vi l-am dat intentia de manipulare este evi
denta si puteti sa va aparati (mai greu, dar puteti), un adevarat profesionist o
sa actioneze mult mai subtil, anume in doua etape.
Ca sa fiu mai bine inteles, voi da un exemplu:
sa zicem ca administratorul blocului in care locuiti vine la voi si va roaga sa
semnati o scrisoare prin care i se cere primarului sa ia masuri pentru astuparea
unei gropi urate care strica imaginea cartierului. Scrisoarea este semnata de t
oti vecinii vostrii.
Binenteles ca semnati si voi (doar nu va costa nimic) si, automat, capatati conv
ingerea ca sunteti un bun cetatean, preocupat de soarta mediului inconjurator.
Peste o saptamana, acelasi administrator va viziteaza iar sa va invite la curata
tul zapezii de pe aleea din fata blocului. Posibilitatile de a scapa intr-un ase
menea caz sunt foarte mici, ca sa nu spun ca nu exista deloc.
Alte aplicatii
Cunoscand Legea Coerentei, devine foarte clar de ce comerciantii organizeaza con
cursuri la care, pentru a castiga, trebuie sa faceti o compunere in care sa desc
rieti calitatile unui anumit produs.
Ca sa puteti scrie ceva decent, evident, va veti angaja sa gasiti calitatile poz
itive ale produsului respectiv.
Pe urma, procedand coarent, o sa va supuneti influentei a ceea ce ati scris si o
sa deveniti un fidel cumparator (chiar daca nu ati castigat concursul).
Alta tactica foarte folosita este cea in care sunteti pus deliberat intr-o stare
de disonanta, solutia fiind sa cumparati sau sa faceti ce vrea manipulatorul. E
xemplu:
Manipulatorul: Nu-i asa ca statul nu este in stare sa asigure pensii decente pen
tru batrani?
Victima: Da, asa este. (Stare de disonanta-"ce pot sa fac?).
Manipulatorul: Avem un program de asigurare care va garanteaza o batranete de au
r...
Despre intrebarile manipulatorului
Cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca dialogurile pe care vi le-am prezentat
sunt deliberat stilizate, pentru a lamurii cat mai bine conceptul; in realitate
totul este mult mai nuantat si mai greu de descoperit.
Nici un manipulator nu o sa va puna intrebari la care sa puteti raspunde simplu,
cu "da" sau "nu" (asa-numitele "intrebari inchise"), ci o sa va puna in situati
a de a spune mai multe, pentru a-i fi mai usor sa va incurce.
In exemplul cu tehnica "celor patru ziduri", intrebarile ar putea fi in genul ur
mator:
- De ce credeti ca o buna pregatire scolara este indispensabila pentru viitorul
profesional al copiilor dvs.?
- Cum functioneaza legatura dintre o buna executie a temelor pentru acasa si rez
ultatele bune de la scoala?
- Cat de mult poate influenta executarea corecta a temelor faptul ca ai la dispo
zitie instrumentele potrivite?
Si, eventual, vanzatorul va va cere sa ii dati si niste exemple concrete, obliga
ndu-va pe voi sa gasiti argumente in favoarea lui.
Va las sa va evaluati singuri eficacitatea acestei tehnici. Intrebarile stau la
baza actiunii de convingere si este un spectacol cu totul penibil sa vezi vanzat
ori incompetenti "facandu-le capu' mare" clientilor cu tot felul de descrieri al
e produselor, cand ar putea obtine rezultate maxime cu niste intrebari bine puse
.
Secretele puterii cuvintelor
modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7Fara îndoiala
capacitatea individului de a comunica este o conditie sine qva non a succesului
in orice domeniu. Inca de acum mii de ani filosofii si oratorii si-au facut o pr
eocupare primordiala din studierea limbajului pentru a dezvalui secretele in car
e consta puterea acestuia
Fara îndoiala capacitatea individului de a comunica este o conditie sine qva non
a succesului in orice domeniu. Inca de acum mii de ani filosofii si oratorii si
-au facut o preocupare primordiala din studierea limbajului pentru a dezvalui se
cretele in care consta puterea acestuia.
Chiar daca in notiunea de comunicare introducem astazi elementele cum ar fi tonu
l vocii, gesturile, privirea, a caror importanta este desigur extraordinara, ram
ane insa neindoielnic faptul ca propozitiile, "trenurile de cuvinte", constituie
linia de forta a comunicarii.
Cuvintele sunt "caramizile" limbajului si in consecinta stapanirea semnificatiei
lor este premisa indispensabila pentru oricine are ambitia de a deveni un bun c
omunicator.
V-ati spune fara indoiala ca aceasta nu este o noutate din moment ce fiecare din
tre noi, mai ales atunci cand emitem un mesaj scris, acordam desigur o mare aten
tie in alegerea celor mai potrivite cuvinte pentru ca sa ne putem asigura un max
im de sanse ca destinatarul sa inteleaga ceea ce vrem sa comunicam si sa procede
ze in consecinta.
Surprinzator insa este faptul ca devenim atat de concentrati in privinta modului
in care putem sa folosim cuvintele pentru a-i influenta pe ceilalti, incat into
tdeauna uitam de extraordinara lor putere de a ne sugestiona pe noi, cei care ap
arent le "folosim".
Despre aceasta vreau sa va vorbesc in randurile urmatoare.
Cuvintele... Sunt poate arma cea mai puternica pe care o avem la dispozitie: pri
n intermediul cuvintelor putem determina pe cineva sa rada sau sa planga, sa vis
eze sau sa sufere, putem aduce unei persoane momente de fericire sau de disperar
e.
Istoria ne ofera mii de exemple din care rezulta ca in toate timpurile prin inte
rmediul cuvintelor marile personalitati au reusit sa aduca lumea de partea lor,
sa schimbe cursul destinului.
Desigur, tot prin intermediul cuvintelor "bine potrivite", poetii si scriitorii
ne-au comunicat vastitatea si extraordinarul mesaj emotional al trairii unui anu
mit timp, al experientei unei generatii.
Cum altfel, decat prin scrierile unora ca Balzac, Tolstoi sau Preda am fi putut
"trai" in urma cu secole sau decenii pentru a intelege mai bine ceea ce noi sunt
em astazi?
Pentru a incerca sa ne explicam puterea cuvintelor de a transmite experienta si
emotia umana, va propun sa plecam de la urmatoarele premise:
- fiecare cuvant este un simbol, sau mai bine zis o sinteza a unei descrieri, ca
re pentru a fi inteles trebuie sa se bucure de o semnificatie impartasita de cel
care ne asculta;
- fiecare cuvant este un instrument folosit pentru a face distinctii, pentru a s
emnaliza o diferenta: cu cat mai bogat este vocabularul cu atat mai bogata este
experienta ce poate fi transmisa si viceversa;
- fiecare cuvant aduce cu sine, in afara de sensul propriu, o cantitate de "info
rmatie paralela" despre cel care il foloseste: varsta, profesia, nivelul cultura
l, poate ideile politice...;
- fiecare cuvant contine o judecata, o opinie despre obiectul pe care-l descriem
;
- fiecare cuvant pentru a fi inteles trebuie sa fie asociat unei imagini mentale
si, ca o consecinta, aceasta imagine ne vine in minte de fiecare data cand auzi
m sau folosim cuvantul respectiv;
- daca un cuvant se refera la o stare emotionala, pentru a fi inteles el trebuie
sa fie asociat cu starea respectiva, dar aceasta relatie poate fi parcursa si i
n sens invers (aceasta constatare sta la baza celor mai puternice tehnici de man
ipulare oculte, despre care o sa avem ocazia de a vorbi intr-un numar viitor al
revistei).
Plecand de la aceste premise, daca suntem de acord ca limbajul alcatuit din cuvi
nte are o imensa putere asupra receptorului, a celui care asculta, este de mirar
e faptul ca niciodata nu ne gandim la un lucru de domeniul evidentei: primii car
e "asculta" cuvintele noastre suntem...chiar noi!!!
Binenteles acest lucru nu este valabil doar in cazul in care emitem vocal un mes
aj.
Din momentul in care ne trezim dimineata, punem in functiune un mecanism de gand
ire bazat de fapt tot pe un model verbal.
Putem chiar spune ca, intr-un anumit sens, acest mecanism nu se opreste niciodat
a pentru ca atunci cand dormim controlul functionarii sale este "pasat" subconst
ientului.
De ce nu ne punem intrebarea: daca anumite cuvinte pot provoca o reactie negativ
a, o stare neplacuta interlocutorului nostru, care poate fi efectul acestui bomb
ardament, pe care dobandim automatisme verbale il exercitam constant, asupra pro
priei persoane?
Parerea mea este ca putem vorbi de ceva foarte apropiat unei "spalari a creierul
ui" pe care ne-o autoadministram!
Nu incercam acum o analiza aprofundata a mecanismelor care stau la baza relatiei
cuvant/imagine/emotie, dar cred ca veti accepta faptul ca in fond in mintea noa
stra nu exista nici un lucru "real", ci doar o descrierea, imaginea pe care o av
em asupra acestuia.
Sa ne reamintim ca imaginea aceasta este creata tot prin intermediul unor cuvint
e si ca fiecare cuvant aduce dupa sine informatii paralele si comunica o stare e
motionala.
Astfel ne va deveni probabil clar, de ce anumite fenomene aparent "inexplicabile
" le traim foarte des: haideti sa analizam un moment, care sunt cuvintele pe car
e le folosim cel mai frecvent si sa vedem daca acestea contin informatii despre
experienta noastra.
Cat de des folosim cuvinte ca: "esec", "frustrare", "problema", "faliment", pent
ru a descrie o situatie de criza?
Ganditi-va cat de mult ar diferi evaluarea noastra daca in locul acestora am fol
osi termeni ca: "sfidare", "oportunitate", "experienta"?
Vi se pare ca acesta ar fi numai un mod de a ne juca cu semnificatiile cuvintelo
r?
Va adresez rugamintea de a asculta cu atentie atunci cand vorbeste un om de succ
es, un adevarat lider: nu o sa auziti niciodata o astfel de persoana folosind cu
vinte ca: "plictiseala", "renuntare", "stres", "oboseala" nici atunci cand vorbe
ste despre altcineva: pare-se ca aceste cuvinte lipsesc pur si simplu din vocabu
larul sau.
Ceea ce am vrut sa va transmit este faptul ca pentru a impartasi o emotie sau se
nsul unui concept, noi efectuam in mod automat conexiunile mentale necesare pent
ru a-l "simti" in momentul in care este rostit.
De exemplu, pentru a intelege cuvantul"rosu" ne gandim automat la culoarea respe
ctiva, iar pentru a intelege cuvantul "stres" intelectul nostru se plaseaza catr
e "imaginea" de stres cu tot ceea ce aceasta contine. Este probabil ca ceea ce v
-am spus sa nu sune foarte credibil, motiv pentru care va propun sa lasam teoria
la o parte si sa facem un experiment:
a) Cautati intre cuvintele pe care le folositi foarte des un numar de trei care
contin o judecata negativa despre obiectul pe care fiecare il descrie; de fiecar
e data cand aceste cuvinte va vin in minte, incercati sa le schimbati cu altele,
mai putin "dure" (vezi lista); cand aceasta schimbare ati realizat-o complet in
sensul ca automat folositi alternativa la "duritati", treceti la o noua serie d
e trei, si asa mai departe (in general acest proces de "tranzitie" necesita 7-10
zile).
b) inlocuiti trei dintre cuvintele cu semnificatie pozitiva pe care le intrebuin
tati cel mai des cu altele care sa fie mai "entuziaste", poate chiar exagerat de
pozitive.
Urcand "treptat pe aceasta adevarata scara catre gandirea pozitiva", ceea ce acu
m vi se pare poate un joc naiv, daca nu chiar o gluma nesarata, veti constata ca
este o realitate.
Schimbarea vocabularului obisnuit determina si o schimbare in modul de a gandi,
de a simti, de a...trai!
Inca doua lucruri:
- uneori suntem tentati sa intram intr-o stare negativa datorita situatiei in ca
re ne aflam. Nu cred insa ca imi puteti da exemple de persoane care au reusit sa
depaseasca o situatie dificila lasandu-se prada disperarii...;
- cand am inceput sa invat limba romana lucru care m-a frapat cel mai mult a fos
t expresia "nu va suparati..." ca mod de a obtine atentia.
Dupa parea mea aceasta explica macar in parte de ce unii sunt enervati de dimine
ata si pana seara.
Va invit sa folositi o alta constructie de genul: "fiti amabil..." sau "va rog..
." si va garantez ca veti obtine o imbunatatire a relatiilor cotidiene...Noroc!
De ce nu inlocuim...cu sau pentru punctul "b", sa inlocuim... cu
furios, agitat, bine, extraordinar, deprimat, obosit, satisfacator, promitator,
uimit, mirat, fericit, in al noualea cer, stres, nerabdare, decis, hotarator, de
zastru, problema, frumos, splendid, nebun, exuberant, spectaculos, fantastic, ge
los, posesiv, innebunit, preocupat, enervant, curios.
Binenteles, acestea sunt doar exemple orientative pentru ca nu am nici o indoial
a asupra faptului ca fiecare dintre dumneavoastra, cu putina ambitie, puteti sa
gasiti "perechi" mult mai inspirate. Spor la lucru!
Relatii interumane de succes
modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7"Imi pare rau
dar nu reusesc sa aud ce spui.
Ceea ce esti si ce faci striga mult mai tare".
(R.W. Emerson)
"Imi pare rau dar nu reusesc sa aud ce spui.
Ceea ce esti si ce faci striga mult mai tare".
(R.W. Emerson)
"Daca faci ceea ce ai facut dintotdeauna, vei obtine ceea ce ai obtinut dintotde
auna".
(A. Robbins)
"A intreprinde si a repeta aceleasi actiuni asteptand rezultate diferite este pr
imul simptom de nebunie".
(corolarul afirmatiei precedente)
"Inainte de a-ti da drumul la gura, asigura-te ca ti-ai pus in functiune creieru
l".
(din intelepciunea tehnologica)
"Este mai bine sa taci si sa dai impresia ca esti prost, decat sa vorbesti si sa
inlaturi orice dubiu".
(din intelepciunea populara)
Am vrut sa va amintesc aici cateva aforisme celebre, care pot da mai multa lumin
a decat un morman de carti, pentru ca, in afara de faptul ca vom termina studiul
asupra Analizei Tranzactionale, in acest articol vom reveni asupra comunicarii
dintr-un punct de vedere specific. Am scris ca as fi dat unele sfaturi pentru a
iesi din situatiile create de "jocurile psihologice", dar as depasi cu mult spat
iul pe care il am la dispozitie; tineti cont ca intreaga parte terapeutica a Ana
lizei Tranzactionale priveste chiar acest subiect.
Tocmai de aceea, in loc de a va da o plicticoasa lista de jocuri cu posibile "co
ntre", prefer sa ma intorc la ceea ce reprezinta principiile de baza ale unei co
municari eficiente si sa ma concentrez asupra a ceea ce este mai oportun de facu
t, tinand cont de cele relatate in ultimele articole.
Cititorii mai sufletisti isi vor aminti ca in numarul din octombrie scriam despr
e obiective si despre modul cel mai eficace de a le programa si de a le urmari.
in acelasi articol citam modelul cibernetic ca fiind cel mai potrivit din punct
de vedere al eficientei. Vi-l aduc din nou in atentie, pentru a nu fi nevoiti sa
rasfoiti colectia "Idei de Afaceri":
- definitia obiectivului;
- deciderea strategiei de actiune si punerea sa in practica;
- observarea rezultatelor;
- schimbarea a ceea ce eventual nu a mers, pana cand se obtine rezultatul dorit.
Ceea ce nu am scris in mod explicit este ca acelasi model poate si trebuie sa fi
e aplicat de fiecare data cand se intentioneaza sa se ajunga la o comunicare cor
ecta.
Deci, este nevoie ca, in primul rand, sa tinem cont ca motivul principal pentru
care se comunica este acela de a obtine un anumit comportament al celui care ras
punde. Acest rezultat ("starea dorita" de noi) ar trebui sa fie permanent prezen
t in mintea noastra si ar trebui sa ne foloseasca drept punct de referinta si in
drumare. Altfel riscam sa ne implicam in jocurile psihologice, ceea ce ar avea d
rept rezultat - in varianta cea mai optimista - absolut nimic.
Iata deci ca, inainte de a deschide gura, trebuie sa ne punem anumite intrebari:
1."Ce vreau sa obtin?" sau "Care este obiectivul acestei comunicari?"
Poate vreau sa clarific o situatie, sa cer ceva, sa exprim un sentiment, sa mult
umesc, sa seduc, sa dojenesc, sa informez, sa stabilesc o relatie etc.
Daca ceea ce vrem sa spunem sau sa dam de inteles nu ne este clar, inainte de or
ice chiar noua insine, atunci este evident ca vom reusi doar cu foarte mare difi
cultate sa transmitem mesajul interlocutorului nostru.
2. "Tinand cont de ceea ce stiu despre persoana careia ma adresez si de starea s

a actuala, care este modul ideal de a obtine ceea ce doresc?"
Sunt moduri infinite de a exprima acelasi lucru, insa trebuie sa il gasim pe cel
adecvat interlocutorului nostru, altfel vorbim doar pentru noi. Cui oare nu i s
-a intamplat sa intalneasca un medic, un avocat, un vanzator care sa-l copleseas
ca cu cuvinte tehnice, fara sa se preocupe daca este urmarit sau nu?
Daca reusiti sa va amintiti cum v-ati simtit, veti reusi mai usor sa evitati ace
asta greseala.
De asemenea, este foarte important sa tineti cont de starea sa emotiva; daca cin
eva este obosit, speriat, distrat, infuriat, ar putea doar cu mare dificultate s
a devina receptiv. In astfel de cazuri este mult mai util sa ne concentram asupr
a raportului si sa ascultam, in maniera empatica, amanand pentru o ocazie propic
e ceea ce doream sa spunem, decat sa incercam cu tot dinadinsul sa comunicam un
mesaj care oricum nu va fi inteles (in acest sens, va recomand sa cititi cu aten
tie excelentele articole ale dnei dr.Rodica Candea).
3."Ceea ce intentionez sa comunic este mai valoros decat relatia (raportul) mea
cu aceasta persoana?"
Deseori nu ne dam seama cat de mult rau facem cu vorbele noastre. Ne place sau n
u, toti suferim de o nesiguranta de fond - chiar daca este mascata cu abilitate
- si reactionam in mod automat agresiv, sau ne transformam in "victime", daca ci
neva ne provoaca intr-un fel sau altul. Asadar, mai ales daca trebuie sa va conf
runtati cu argumente personale, puneti-va des aceasta intrebare: "Merita intr-ad
evar sa prejudiciez raportul meu cu cineva pentru simplul motiv ca vreau sa am d
reptate in legatura cu o banalitate?" Uneori da, asa cum uneori poate fi necesar
sa reactionam cu maxima duritate; important este sa o facem in cunostinta de ca
uza, pentru a nu ne trezi apoi ca trebuie sa infruntam o situatie pe care nu int
entionam sa o producem (va reamintesc ca noi suntem responsabili de rezultat, nu
cel care ne asculta).
********************************
Evident, aceste intrebari ne vor ajuta si atunci cand cineva incearca sa comunic
e cu noi, mai ales daca o face in maniera negativa. Pe baza a ceea ce am spus de
spre necesitatea de a schimba si despre "strokes" negative, ar trebui sa va fie
clar ca persoana care se comporta incorect, agresiv sau este nepoliticoasa (sa n
e amintim ca orice comportament inseamna comunicare) nu o face ocazional sau pen
tru ca are ceva cu voi, ci pentru ca a invatat ca acela reprezinta modul de a ob
tine ratia proprie de "strokes".
A reactiona automat ne-ar implica imediat intr-unul din jocurile psihologice des
pre care am vorbit in numarul trecut: orice rol activeaza un altul (Persecutor -
Victima, Victima - Salvator etc.) si este nevoie de mult autocontrol pentru a n
u ne lasa antrenati intr-o situatie negativa.
Din pacate, dupa cum am mai spus, nu exista solutii simple; varianta cea mai bun
a este sa activam starea noastra Adulta, in primul rand impunandu-ne sa nu incep
em noi un joc care sa ne antreneze intr-o situatie negativa si in al doilea rand
incercand sa readucem comunicarile la unul din modelele pozitive pe care le ana
lizam mai jos.
Tranzactiile pozitive
Vorbind despre starile Adult, Copil si Parinte in diversele lor forme, s-a spus
ca acestea simbolizeaza, respectiv, comportamentul nostru rational (Adult), cel
emotiv infantil (Copil) si acela care reflecta modelele de comportament si de au
toritate ale parintilor nostri (Parinte). Important este sa ne fixam in minte ca
orice stare este utila si ca are functiunea sa, daca este folosita intr-un mome
nt oportun. Aceasta inseamna, de exemplu, ca oricine se gaseste intr-o pozitie c
u autoritate (manager, educator, judecator) va face uz deseori de starea de Pari
nte Normativ; cel care are in schimb o activitate creativa va utiliza mai des st
area Copil, ceea ce nu va face, sa zicem, un inginer, care se va indrepta cu pre
dilectie catre starea Adult.
Nu este vorba deci de a privilegia un model de comportament fata de altul, ci de
a-l folosi pe cel adecvat situatiei si interlocutorului (si starii in care se g
aseste in acel moment). Fundamental este sa te angajezi tu insuti in mentinerea
oricarei relatii la nivelul Eu sunt OK - Tu esti OK, evitand pe cat posibil sa i
ntri in rolul de Victima, Persecutor sau Salvator. Sa vedem deci care sunt tipur
ile de relatii care permit aceasta.
1.Tranzactia directiva
Este tranzactia Parinte Normativ Pozitiv - Adult si este folosita in toate situa
tiile vietii cotidiene care implica a da ordine si directive cu acordul partilor
. Este esential sa ne adresam starii Adult a interlocutorului, care doar in aces
t caz va colabora la maximum pentru obtinerea rezultatelor. in caz contrar, daca
, de exemplu, atitudinea noastra este aceea a Parintelui Normativ Negativ, inter
locutorul va activa automat starea de Copil Rebel sau de Copil Adaptat, transfor
mand imediat relatia intr-una de tipul Eu sunt OK - Tu nu esti OK, prejudiciind
mult rezultatul colaborarii. in acelasi fel, acest tip de tranzactie poate fi fo
losita atunci cand este nevoie sa corectam comportamentul cuiva. Doar separand p
ersoana de comportament si adresandu-ne partii sale rationale fara a minimaliza
interlocutorul s-ar putea obtine cele mai bune rezultate. (Tehnica de a intretin
e relatii bune cu subordonatii este atat de importanta, incat va face obiectivul
unui articol aparte. Evident, cel care are o pozitie de director se gaseste de
multe ori in situatia de a-si mustra si corecta proprii angajati. Dar exista o d
iferenta fundamentala intre a spune "Esti un idiot incapabil" si a spune "Tu est
i OK, insa, in situatia data, comportamentul tau nu a fost eficace; sa incercam
impreuna cea mai buna solutie pentru viitor").
2. Tranzactia afectiva
Este tranzactia Parinte Afectiv - Copil, prin intermediul careia manifestam fata
de altii stima, sustinere, incurajare. Se foloseste atunci cand laudam, facem u
n compliment pentru un lucru bine facut sau pentru o alta calitate a unei persoa
ne. (Atentie! Daca laudele nu sunt sincere, vor fi interpretate imediat ca o ten
tativa de manipulare). in acelasi mod, aceasta tranzactie este aceea care ne per
mite sa sustinem, sa ajutam sau sa oferim compasiune cuiva care se afla in dific
ultate - fizica sau psihologica.
Evident, folosirea acestui tip de relatie atunci cand nu este nevoie va transfor
ma automat in Salvatori.
3. Tranzactia informativa si de solicitare
Este cea clasica Adult - Adult, ce se foloseste ori de cate ori este necesar un
schimb de informatii non emotive. Se utilizeaza in toate situatiile in care se l
ucreaza la un proiect comun si se conteaza pe o relatie de baza. Cel mai dificil
, in acest caz, este sa nu ne lasam inselati, mai ales de noi insine, prin conta
minarea starilor de care am vorbit in numarul din martie, sau prin ascunderea in
spatele unei aparente rationale, a prejudecatilor, judecatilor apriori si a pre
tentiilor nesocotite.
(Logica este un instrument ciudat, care daca nu este folosit corect poate da o a
parenta rationala la ceea ce nu este deloc rational, cu un mecanism care in tehn
ica psihoanalitica se numeste tocmai "rationalizare"; cu toate acestea, nu va po
t furniza o solutie pentru aceasta problema pentru ca, daca as cunoaste-o, as fi
imediat candidat la Premiul Nobel.
Totusi, cel mai adesea ar fi suficient sa reflectam sincer la motivatiile si cre
dintele noastre, pentru a evita astfel comiterea unor erori grosolane).
Tranzactia Adult - Adult, dupa cum s-a mai spus, este si relatia pe care trebuie
sa o stabilim cu oricine incearca sa ne implice intr-unul din jocurile psiholog
ice negative.
4. Tranzactia autentica
Este tranzactia Copil - Copil, in care ne referim la starea Copil a interlocutor
ului cu autenticitate si spontaneitate, pentru a exprima sentimente si emotii. M
entinuta la nivelul Eu sunt OK - Tu esti OK, este in mod sigur relatia cea mai b
ogata si multumitoare, care permite libera exprimare a celei mai autentice parti
din noi insine si pe care in numarul din martie am denumit-o "Intimitate" sau "
Proximitate".
Mai mult, este tranzactia care ne permite sa ajungem la partea noastra creativa
pentru a gasi impreuna solutii originale la o problema (legat de aceasta, vreau
sa intaresc ideea ca abordarea rationala, chiar daca este indispensabila in defi
nirea unei probleme, este deseori absolut insuficienta pentru rezolvarea sa. Ide
ile geniale nu s-au nascut niciodata din rationamente simple, ci din intuitia cr
eativa. Iar marile idei care au schimbat lumea sunt chiar acelea care dintr-un p
unct de vedere rational au fost catalogate drept "imposibile". In viitor sper sa
va pot vorbi despre tehnica denumita "brainstorming" (si pe care desigur o cuno
asteti), care pune in actiune tocmai acest tip de tranzactie.
5. Tranzactia Parinte - Parinte
Reprezinta baza a ceea ce Eric Berne a definit ca fiind "Recreerea" - un soi de
conversatie plina de automatisme de bar sau de cocteil, unde se abordeaza subiec
tele preferate, fara a vi se transmite informatii, ci de a avea o relatie cu int
erlocutorul. Cu toate ca ar putea sa se transforme usor in jocul "Nu-i asa ca es
te teribil?", acest tip de relatie este asa de utila relatiilor sociale, incat p
oate fi mentionata, pe buna dreptate, printre cele mai pozitive.
Ca de obicei, o ultima consideratie: de fiecare data cand reusim sa tinem o rela
tie la nivelul Eu sunt OK - Tu esti OK, contribuim la a face aceasta lume un loc
un pic mai placut. Avand in vedere faptul ca aici locuim, nu merita oare sa dep
unem cu totii un mic efort in acest sens?
Puterea gandului bun

modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7In orasul meu
natal, Genova, am avut norocul de a cunoaste o persoana despre care pot spune ca
mi-a marcat pozitiv existenta...
In orasul meu natal, Genova, am avut norocul de a cunoaste o persoana despre car
e pot spune ca mi-a marcat pozitiv existenta: o femeie care a condus un program
radiofonic de mare succes, a scris o carte care a fost tradusa in peste 30 de ta
ri, a dat zeci de interviuri pentru ziare, reviste si televiziuni din intreaga l
ume, reusind ca, in acelasi timp, sa fie la dispozitia celor care care aveau nev
oie de un cuvint de incurajare, de sprijin.
Este posibil ca si dumneavoastra sa fi auzit de ea, mai ales datorita faptului c
a un film despre viata ei a fost transmis in urma cu citeva luni la postul publi
c de televiziune.
Contrar probabil asteptarilor, nu este vorba de o vedeta, ci de Rosanna Benzi, l
ovita, in copilarie, de o grava forma de poliomelita, care a condamnat-o la impo
sibilitatea de a se misca.
Desi fata aceasta si-a petrecut viata cu trupul inchis intr-un plamin artificial
si nu a parasit niciodata camera de spital in care era instalata aceasta masina
rie, intrebata de un ziarist daca nu se simte uneori "limitata", ea a raspuns: "
Limitata? Unica limita pe care o admit este timpul, care nu-mi permite sa profit
de toate posibilitatile pe care situatia mea le ofera".
Sigur, unii dintre dumneavoastra ar putea spune ca nu este vorba de un caz de ex
ceptie. Sunt nenumarate exemplele in care fiinta umana a demonstrat capacitatea
de a infrunta cu succes situatii aparent fara iesire. Renuntand la o retorica fa
cila, care ar presupune comparatia cazului prezentat cu cei foarte multi,care au
parte din ceea ce isi doresc si totusi viata intr-o permanenta nemultumire, est
e bine sa ne punem anumite intrebari.
Cum se explica faptul ca anumite persoane reusesc sa depaseasca groaznice nenoro
ciri, transformand existenta lor aparent condamnata intr-un triumf, dintre cele
mai diverse, "izbutesc" sa-si conduca vietile catre mediocritate, poate chiar de
zastru?
De ce pentru cineva o nenorocire, un faliment, un ghinion reprezinta calea catre
inertie si depresie nervoasa, in timp ce, pentru altcineva, acestea se constitu
ie in impulsul catre autodepasire?
De ce acelasi fept, poate acelasi mijloc, aceeasi situatie determina rezultate a
tat de diferite?
Sau cu alte cuvinte, care este "diferenta ce determina diferenta" (nota: este in
trebarea care va fi prezenta, intr-o forma sau alta, in toate articolele mele...
).
Desigur, fiecaruia dintre noi i se poate intampla sa fie confruntat cu o sfidare
de genul acesta si, de obicei, fara "preaviz".
Dar exceptand, binenteles, evenimentele de un tragism extrem, trebuie sa constie
ntizam faptul ca a ramane fara serviciu, a da faliment, a fi parasit de sotie s.
a.m.d. sunt lucruri care fac parte din viata.
Nu ar fi nemaipomenit daca ar exista un sistem prin care noi sa putem sa ne preg
atim pentru a infrunta orice situatie cu spiritul pozitiv si a obtine astfel un
rezultat pozitiv in ciuda tuturor greutatilor?
Sa ne amintim de cuvintele a doi importanti filosofi ai antichitatii: Epictetus
- "Oamenii nu sunt afectati de dificultati, pe cat sunt afectati de opiniile pe
care le au asupra acestor dificultati" - si Seneca - "Reactia noastra este ceea
ce determina semnificatia faptelor".
Plecand de la aceste afirmatii, consecinta logica este ca primul obiectiv pe car
e ar trebui sa-l urmarim este acela de a impiedica posibilitatea ca problemele s
a fie abordate cu o stare mentala negativa.
Fireste aceasta nu inseamna a trece cu vederea dificultatile, a "ascunde capul i
n nisip", ci dimpotriva, inseamna a intelege ca o stare mentala negativa este ce
a mai serioasa piedica in calea gasirii unei unei iesiri fericite.
De exemplu, daca slujba pe care o aveam a fost desfiintata, este clar ca am o pr
oblema grava, reala, care trebuie infruntata urgent si cu decizie. Dar, daca dat
orita complexitatii problemei devin deprimat, ma subevaluez, pun in discutie cap
acitatile mele, nu mai am de infruntat o singura problema, ci mai multe, si acea
sta va determina o stare psihica ce foarte probabil va face imposibil accesul la
resursele mele cele mai bune.
Cum putem proceda pentru a nu permite starilor negative sa isi instaureze contro
lul asupra psihicului nostru?
Atunci cand se confrunta cu o problema majoritatea oamenilor sunt tentati sa isi
puna intrebari de genul: "Cum de mi se intampla tocmai mie?"; "Oare de ce sunt
asa de ghinionist?"; "Aceasta sa-mi fie soarta?". Evident, oricare ar fi raspuns
urile la aceste intrebari, ele nu pot determina decat cel mult o consolare momen
tana.
In schimb cei care par a depasi cu usurinta orice dificultate isi pun intrebari
cu o structura diferita, de genul: "Cum pot folosi mai bine ceea ce am la dispoz
itie pentru a imbunatati situatia?".
Sa fie oare o lege ca diferenta intre modurile de a reactiona la ivirea unei pro
bleme depindem de intrebarile pe care ni le punem? Este oare posibil ca operand
schimbari in privinta acestor intrebari sa obtinem schimbari si in ceea ce prive
ste modul nostru de a reactiona?
Da! Fara nici o indoiala! Din cauza faptului ca opiniile pe care ni le formam de
spre anumite fapte au legatura directa cu particularitatile asupra carora ne con
centram, este evident ca intrebari diferite despre acelasi fapt pot determina ra
spunsuri, solutii complet diferite. Spre exemplu, un director de firma este conf
runtat cu o problema de aprovizionare si desigur se intreaba: "Care poate fi sol
utia?". Un alt director confruntat cu o problema similara formuleaza o alta intr
ebare: "Cine este de vina?".
Fapt este ca aceste intrebari schimba imediat subiectul asupra caruia ne concent
ram si implicit orientarea eforturilor noastre.
A formula intrebari constructive in momentele de criza reprezinta o abilitate de
terminanta pentru viata noastra personala si profesionala.
Aceasta abilitate poate fi dezvoltata prin invatare? In majoritatea cazurilor se
poate da un raspuns afirmativ. Secretul il reprezinta dezvoltarea unui set de i
ntrebari "productive" pe care sa le folosim ca ajutor la momentul potrivit.
Ori de cate ori am avut ocazia i-am intrebat pe oamenii de succes cu care m-am i
ntalnit despre felul in care ei infrunta dificultatile. Analizand aceste raspuns
uri, am descoperit ca in marea lor majoritate oamenii de succes isi pun anumite
intrebari pe care le-am putea numi "tipice".
a) "Ce putem gasi pozitiv in aceasta problema?" Chiar daca primul raspuns care v
a vine in minte este "nimic!", orice situatie are cel putin un aspect pozitiv. C
autati-l!
b) "Ce anume poate fi imbunatatit?" Aceasta intrebare permite izolarea aspectelo
r cu adevarat importante si concentrarea asupra rezolvarii acestora. Chiar modul
in care este articulata intrebarea sporeste increderea intr-o rezolvare satisfa
catoare.
c) "Ce anume sunt dispus sa realizez (sau refuz sa realizez) pentru ca situatia
sa evolueze in conformitate cu dorintele mele?" Aceasta presupune in primul rand
ca avem deja o idee despre cum ar putea fi rezolvata problema (daca nu este asa
inseamna ca nu ne aflam in fata unei probleme ci dorim pur si simplu sa ne plan
gem), iar in al doilea rand semnifica acceptarea faptului ca lucrurile nu se pot
rezolva de la sine. Astfel, intelectul nostru se va "pune in miscare " in direc
tia potrivita.
d) "Cum trebuie sa actionez pentru ca eforturile necesare imbunatatirii situatie
sa nu fie percepute ca obligatie, corvoada, ci sa-mi mobilizeze cu adevarat int
eresul, devenind poate chiar placute?" Aceasta implica constientizarea faptului
ca, desi infruntarea unei probleme complexe poate cere mult timp si multa munca,
asta nu inseamna neaparat ca rezolvarea nu poate fi obtinuta intr-o atmosfera p
lacuta. Cu alte cuvinte, este o invitatie la actiune inteligenta.
Verificand personal de nenumarate ori puterea acestor intrebari (si va sfatuiesc
din suflet sa le supuneti si dumneavoastra unui "examen") m-am gandit ca nu est
e neaparat nevoie sa avem probleme pentru a incerca sa ne instalam intr-o stare
pozitiva. Va propun sa incercati pregatirea unui, hai sa-i spunem, "ritual al su
ccesului", care sa va permita concentrarea asupra problemelor, aspectelor poziti
ve ale existentei, in loc sa va lasati prada gandurilor negre.
Pentru o perioada de o luna incercati ca, la inceputul fiecarei zile, poate inai
te de a bea prima ceasca de cafea, sa va adresati urmatorul set de intrebari.
Ideal este sa gasiti cel putin doua, trei raspunsuri pentru fiecare iar daca chi
ar nu va vine in minte nimic este bine sa recurgeti la o constructie de tipul "a
r putea".
1. Ce m-ar interesa in mod special sa realizez astazi?
2. Care este aspectul ce m-ar putea motiva in mod deosebit astazi?
3. Care sunt conditiile despre care astazi pot spune ca imi sunt favorabile?
4. Ce anume m-ar putea bucura in cursul acestei zile?
5. Care este principala problema in rezolvarea careia astazi trebuie sa ma angaj
ez?
6. Cine ma apreciaza? Pe cine apreciez?
7. Cine ma iubeste? Pe cine iubesc?
Seara puteti sa repetati aceste intrebari la care sa adaugati, ca o consecinta l
ogica si interogatiile urmatoare:
1. Ce anume am oferit astazi celorlalti?
2. Ce anume am invatat astazi?
3. Ce am intreprins astazi pentru a-mi imbunatatii calitatea vietii?
Nu sunt un sustinator al optimismului cu orice pret, mai ales atunci cand este f
oarte usor ca acesta sa fie un pretext pentru a refuza infruntarea vietii. Dar r
aman convins de faptul ca o stare mentala negativa nu a ajutat niciodata pe nime
ni in solutionarea unei probleme.
Asigurandu-va de faptul ca in numarul urmator al revistei vom incerca sa gasim o
explicatie pentru faptul ca intreaga noastra societate este, se pare, sub influ
enta unui sistem de gandire negativ, imi permit sa va sfatuiesc sa incercati a "
inota" impotriva curentului, folosind intrebarile pe care vi le-am propus.
Sunt sigur ca, pentru cei mai multi dintre dumneavoastra, rezultatele vor depasi
asteptarile.
Nici o scuza pentru esec!
modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7Cred ca fiecar
e dintre noi o cunoaste, nu?
In timp ce sunteti pe cale de a adormi, vine si va "sopteste" la ureche: "Ai uit
at sa scrii acel raport".
Cred ca fiecare dintre noi o cunoaste, nu?
In timp ce sunteti pe cale de a adormi, vine si va "sopteste" la ureche: "Ai uit
at sa scrii acel raport".
Abia v-ati trezit si ea incepe: "Astazi chiar ca trebuie sa dai acel telefon". V
a luati o pauza pentru o cafea si iat-o din nou: "Ar fi mai bine sa incepi a te
ocupa de proiectul acela".
Sunteti pe cale de a incheia o afacere care vi se pare extrem de rentabila, si c
hiar atunci cand va pregatiti sa semnati contractul o auziti ca va avertizeaza:
"Dupa mine, este o inselatorie!"
Fie ca o numim "inger pazitor", "inspiratie" sau un produs al subconstientului,
este clar ca toti dispunem de "serviciile" unei voci interioare care uneori pare
ca se distreaza, alteori ne chinuie cu avertismente, detalii peste care am fost
tentati sa trecem, in general subiecte mai mult sau mai putin urgente, mai mult
sau mai putin importante, pe care din variate motive le-am plasat in planul sec
und al atentiei.
Cum reactionati cand auziti "vocea"? Deseori, probabil, ii spuneti "Lasa-ma in p
ace!".
Desi ea va aminteste de o problema importanta ramasa nerezolvata, sau de un deta
liu care poate prejudicia rezultatul unor eforturi de durata, sunteti tentati sa
va ganditi ca lucrurile nu sunt chiar atat de grave, ca aproape singur acel det
aliu va fi ignorat de catre toti sau pur si simplu ca o anumita problema se va r
ezolva de la sine.
Atunci cand argumentele "vocii" sunt de domeniul evidentei, veti prefera probabi
l sa nu le infruntati direct, gasind un raspuns de genul "incearca mai tarziu".
Astfel, amanati "inventarierea" argumentelor pe care vi le propune sau incercati
sa realizati un compromis: "Stiu ca ar trebui sa scriu acel raport, dar acum ch
iar ca nu am chef. Mai bine o sa vin la birou maine dimineata la sase. In doua o
re treaba va fi gata".
O sa vorbim alta data despre metodele prin care putem profita de aceasta uimitoa
re capacitate a intelectului nostru. Important este ca actionand doar pe baza a
ceea ce numim "bun simt", daca dorim intr-adevar sa fim oameni de succes, unicul
raspuns inteligent la mesajele "vocii" este aceasta: "Multumesc pentru ca m-ai
avertizat!".
Este adevarat ca deseori vocea aceasta va deranja, este sacaitoare, intervine in
momente "nepotrivite", dar daca vreti sa ajungeti la succes, ar fi mai bine sa
va rugati pentru ca "ea" sa vorbeasca cat mai des posibil.
Daca o ascultati si eliminati obstacolul semnalat, oricat de mic ar fi acesta, e
ste probabil ca veti ajunge in situatia in care numai aveti nici o scuza pentru
a pierde.
Ce inseamna aceasta? Va propun sa luam in considerare urmatorul exemplu:
Marian X, director comercial in cadrul unei firme de constructii, pregateste o o
ferta pentru un potential client a carui putere financiara nu poate fi neglijata
.
Munceste cu pasiune, face toate analizele de piata si calculele necesare si fina
lizeaza oferta in interval de timp stabilit.
In timp ce imprimanta printeaza filele ofertei pregatite, Marian scrie repede o
scurta scrisoare de prezentare adresata presedintelui firmei cliente. In timp ce
parcurge pentru o ultima corectura continutul scrisorii, Marian aude cum "vocea
lui interioara" ii atrage atentia ca numele de familie al destinatarului ar put
ea sa fie scris incorect. Desi o aude, Marian prefera sa nu-i dea crezare: este
obosit, numele nu pare a avea o rezonanta ciudata asa ca o pierdere de timp pent
ru un control suplimentar i se pare inutila. Inchide plicul si trimite oferta.
O saptamana mai tarziu, oferta lui Marian este respinsa. Intre timp el si-a dat
seama ca intr-adevar a facut o greseala atunci cand a scris acel nume. Dar acum
este prea tarziu. De fiecare data cand se va gandi la acest insucces, el va da v
ina pe faptul ca oferta sa a fost respinsa doar pentru ca a scris gresit numele
presedintelui.
De fapt ce s-a intamplat? De ce acest individ, dupa ce a petrecut saptamani pent
ru a pune la punct o oferta competitiva, nu a gasit cele doua minute necesare pe
ntru a verifica si corecta acel nume? Ce credeti ca simte el acum? Isi face poat
e procese de constiinta? Este posibil ca cineva sa respinga o oferta pregatita c
u grija numai datorita faptului ca numele sau nu a fost scris corect in scrisoar
ea de acompaniament?
Marian nu va sti niciodata. Totusi va folosi intotdeauna aceasta "scapare"drept
scuza pentru insuccesul sau. Neluand in considerare un detaliu aparent nesemnifi
cativ, de care era totusi constient, Marian a lasat usa deschisa pentru nenumara
te indoieli, remuscari si mai ales va ramane cu acea obsedanta incertitudine: cu
un pic de atentie in plus ar fi putut obtine un important succes?
Personal, am vazut atat de des prestatii potential exceptionale compromise din c
auza unor mici erori, unor detalii aparent nesemnificative care puteau fi rezolv
ate cu un minim de efort, incat refuz sa cred ca este vorba de ceva intamplator.
Mai aproape de adevar mi se pare ideea ca aceste greseli au fost comise intr-un
mod mai mult sau mai putin constient.
Este oare posibil sa fie asa? In cazul acesta care ar fi motivatia individului c
are se autosaboteaza aproape deliberat?
Fapt este ca, daca pot afirma ca am facut tot ceea ce statea in puterea mea (apr
opo, iata o intrebare ce poate fi folosita in orice situatie: "in acest moment f
ac intr-adevar tot ceea ce este posibil pentru a atinge rezultatul dorit?"), nu
mai am nici o scuza cu care sa-mi justific esecul: m-am exprimat la maximul posi
bilitatilor mele si practic am dat tot ce pot.
Ei bine, pentru foarte multi dintre noi aceasta este o "statie terminus" pericul
oasa. Daca intr-adevar am facut tot ceea ce ne statea in putere si rezultatul es
te un esec, aceasta ar putea fi o lovitura prea tare pentru orgoliul personal. A
sa se explica nevoia de a cauta sa avem la indemana ceva sau pe cineva asupra ca
ruia sa putem descarca vina, "fentand" asumarea propriei responsabilitati. Din n
efericire acest comportament este extraordinar de raspandit si pentru multi a de
venit practic un automatism.
Astfel devine posibil ca:
- managerul sa descarce vina unui insucces asupra colaboratorilor lui;
- atletul sa "cedeze" vina antrenorului, sau regimului de pregatire pe care l-a
parcurs;
- studentul sa dea vina pe profesor, pe lipsa de timp sau de carti;
- comerciantul sa dea vina pe clienti;
- guvernul sa dea vina pe opozitie.
Si aceasta lista ar putea continua la nesfarsit...
De obicei, putine lucruri ne plictisesc mai mult decat explicatiile prin care ci
neva incearca sa justifice un esec. Imi permit totusi sa va sugerez ca data viit
oare cand cineva va simti nevoia sa "va planga pe umar" sa incercati sa il ascul
tati cu atentie: veti descoperi ca acuzatiile, plangerile nu sunt folosite decat
drept arguimente pentru a justifica esecul.
De fapt ceea ce respectivul vrea sa va comunice este: "Nu-i vina mea, as fi reus
it daca..."
Atentie mare la ce urmeaza dupa acel "daca". In noua cazuri din zece veti consta
ta ca este vorba de ceva care ar fi putut fi prevenit sau corectat fara mari efo
rturi.
Departe de mine gandul de a sustine ca totul poate fi tinut sub control. Si acea
sta ar fi o utopie.
In acelasi timp insa revin la ideea ca ori de cate ori "vocea interioara" va ave
rtizeaza asupra unei probleme, a unui detaliu care v-a scapat, este cazul sa va
adunati rezervele de rabdare si atentie pentru a infrunta si depasi respectivele
piedici.
Intre noi fie vorba, nu sunt atat de periculoase problemele mari, evidente, cat
cele aparent minore care sunt ignorate datorita unei mentalitati gresite de tipu
l "Lasa ca merge si asa".
Cunoasteti proverbul "Buturuga mica rastoarna carul mare". Acele detalii pe care
din comoditate ne simtim indreptatiti sa le ignoram vom incerca ulterior sa le
folosim drept scuze pentru esecul nostru.
Consecinta logica este o propozitie care pare cel putin curioasa: cei mai multi
dintre noi au pregatite scuzele inainte de a cunoaste rezultatul.
Avem tendinta de a ne face o rezerva de scuze, de a avea mereu un alibi la indem
ana: "Daca mi se intampla..., o sa am pregatita scuza aceasta...". Astfel ne sim
tim mai linistiti, in siguranta.
Ce se intampla insa, atunci cand eliminati scuzele pentru ca dati ascultare "voc
ii" care va sfatuieste? Cum puteti gasi o iesire atunci cand efectiv ati facut t
ot ce era posibil, cand nu ati lasat nimic sau pe nimeni care sa poata "prelua"
vina? Cum va descurcati atunci cand intr-adevar nu mai aveti nici o scuza pentru
esecul dumneavoastra? Raspunsul oricat de ciudat vi s-ar parea este ca astfel a
ti atins cu adevarat idealul de forta.
A sti ca am pus in exercitiu, la maximum, posibilitatile noastre de a accede la
succes este o senzatie extraordinara. De ce?
Pentru ca altfel, desi folositi scuze poate foarte abil pregatite, "vocea" nu o
sa va lase in pace si o sa va "toace" mereu demonstrandu-va ca alibiul dumneavoa
stra nu este valabil. In schimb atunci cand ati mers "pana la capat" oricare ar
fi rezultatul, constiinta dumneavoastra va ramane intacta.
Experienta demonstreaza ca daca sunteti capabili a va asuma total responsabilita
tea, oricat de multe obstacole veti intalni, pana la urma veti gasi calea catre
succes.
Daca intrati in competitie fara a va pregati scuze pentru esec ati castigat din
start meciul cel mai greu - cel cu voi insiva.
Motivatia
modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7Motivatie este
un cuvant foarte utilizat, mai ales de cand a inceput invazia cartilor american
e despre afaceri si management. Patronul trebuie sa-i motiveze pe angajati, vanz
atorul pe clienti, antrenorul pe sportivi, profesorul pe studenti...
Motivatie este un cuvant foarte utilizat, mai ales de cand a inceput invazia car
tilor americane despre afaceri si management. Patronul trebuie sa-i motiveze pe
angajati, vanzatorul pe clienti, antrenorul pe sportivi, profesorul pe studenti
s.a.m.d.
Dintr-un punct de vedere strict teoretic, nu pare ceva prea complicat: de fapt,
este vorba doar de a furniza cuiva un motiv suficient de puternic pentru ca indi
vidul respectiv sa actioneze in felul dorit. (Asta inseamna motivatie - un motiv
de actiune)
Practic, stim foarte bine cat de greu este sa impingi pe cineva la actiune, mai
ales daca trebuie sa folosesti numai puterea convingerii si nu ai instrumentele
pentru a-l forta. Fiecare om actioneaza pentru motivele lui, nu pentru ale noast
re. Oricum, nu vreau sa adaug vocea mea corului de experti americani: puteti gas
i totul despre acest subiect la orice taraba de carti.
Mult mai interesant mi se pare a descoperi felul in care fiecare dintre noi reus
este sa se motiveze pe sine insusi: cum am spus deja in articolul trecut, un int
reprinzator nu are un sef in spate care sa-l premieze sau sa-l pedepseasca, ci t
rebuie sa gaseasca in sine insusi energia, timpul si motivul pentru a
trece la actiune. Spun fara sa ezit deloc ca aceasta capacitate de a exploata pr
opriile resurse este vitala pentru a supravietui in lumea afacerilor: daca lipse
ste, orice tentativa este destinata de la bun inceput falimentului. De fapt, ace
asta capacitate nu lipseste nimanui (toti am trait la un moment dat
situatii in care am dovedit capacitati decizionale si de autoorganizare care ne-
au surprins pe noi in primul rand), doar ca uneori nu reusim sa gasim butonul po
trivit ca sa trecem la actiune.
Este clar ca un subiect atat de complex, cum este analiza motivatiilor personale
, nu poate fi epuizat intr-un simplu articol. Totusi, a intelege niste mecanisme
mentale ale noastre poate fi un lucru extrem de pretios pentru a depasi situati
i dificile cu care toti, mai devreme sau mai tarziu, ne vom confrunta.
Fortele care ne motiveaza se dezvolta foarte devreme in viata, deseori in mod co
mplet inconstient. In general, exista doua feluri principale de motivatii, exter
ne si interne:
cele externe apar cand exista un premiu sau o pedeapsa stabilite de altcineva; i
n cazul celor interne, noi suntem cei care stapanesc intregul proces, cand urmar
im un rezultat pe care noi il dorim si pe care nimeni nu ne obliga sa-l atingem.
(De fapt, orice motivatie nu poate fi decat interna, fiindca depinde de valoare
a pe care dam noi insine unui anumit rezultat).
Evident, ca intreprinzatori ne intereseaza mai mult motivatia interna si cheia a
cesteia se gaseste in sistemul personal al valorilor. Valorile, despre care s-a
vorbit destul in articolele despre vanzare, se refera la ce este important pentr
u noi, la calitati pe care dorim sa le aiba un produs, un film, o relatie... ori
ce. Libertatea, familia, munca, banii - totul poate fi privit ca valoare, adica
ceva ce poate fi important pentru noi si care ne poate determina sa trecem la ac
tiune. Dar, bineinteles, ceea ce determina actiunile noastre, mai mult decat val
oarea in sine, este prioritatea relativa pe care o acordam unui anumit lucru.
Chiar daca, la prima vedere, s-ar putea crede ca valorile sunt nenumarate, de fa
pt ele se pot regrupa in numai sapte categorii principale, care definesc niste v
alori naturale pe care toti le impartim. Acestea nu sunt valori invatate, ci sun
t parte din noi insine si ne vor insoti pentru toata viata. Ele sunt:
1. Senzualitatea - importanta relativa pe care dam oricarei experiente fizice;
2. Empatia - importanta relativa pe care dam faptului de a ne simti conectati cu
ceilalati;
3. Bogatia - importanta relativa pe care o are orice proprietate;
4. Puterea - importanta relativa pe care are controlul asupra mediului;
5. Estetica - importanta echilibrului, a frumusetii, a ordinii etc.
6. Angajamentul - importanta faptul de a urmari un anumit obiectiv;
7. Cunostinta - importanta invatarii si intelegerii.
Eu si voi, ca de fapt orice om, impartim aceste valori, dar daca ar trebui sa le
aranjam in ordinea importantei este foarte probabil ca le vom aranja intr-un fe
l diferit. Si de aceasta diferenta depinde felul in care vom reactiona intr-o an
umita situatie.
Daca valoarea mea cea mai importanta este puterea, iar a voastra cunostinta, com
portamentele noastre, in mod clar, vor fi destul de diferite.
Nu exista un aranjament al valorilor mai bun decat altul, dar este foarte import
ant sa cunoastem in ce ordine stau aceste valori pentru noi insine, pentru a fi
in stare sa descoperim cum putem sa ne impingem spre rezultate pozitive, in afac
eri sau in alt domeniu.
Pentru a cunoaste aceasta ordine, raspundeti in scris la urmatoarele intrebari,
scriind primele lucruri care va vin in minte, fara sa va ganditi prea mult.
- Ce calitati apreciati mai mult la un prieten?
- Ce trasaturi de caracter trebuie sa aiba persoana pe care o iubiti?
- Ce ar trebui sa invete copiii la scoala?
- Daca ati putea schimba lumea in vreun fel, care ar fi acest fel?
- Daca ati avea o suma practic nelimitata de bani, ce ati face cu ea?
Acum uitati-va la raspunsuri si observati in care dintre cele sapte valori menti
onate mai sus se incadreaza. Veti observa ca toate raspunsurile (care de fapt su
nt raspunsuri la o singura intrebare: Ce este important pentru mine?) vor avea c
aracteristici comune si vor evidentia aceleasi valori.
Daca este facut cu grija, acest mic exercitiu va poate face sa descoperiti despr
e voi insiva lucruri la care poate nu v-ati gandit niciodata.
Sa nu uitam insa ca obiectivul nostru era sa gasim felul cel mai bun de a ne mot
iva sa trecem la actiune; deci, oricare ar fi obiectivul pe care l-ati ales (de
afaceri, sportiv, politic, nu conteaza), scrieti IN DETALIU de ce este important
pentru voi sa-l atingeti. Veti vedea ca raspunsul se va plasa undeva pe scara a
celorasi sapte valori de mai sus.
Acum, verificati daca acest raspuns se potriveste cu ceea pe care ati descoperit
mai devreme (legat de valorile care sunt importante pentru voi). Este foarte pr
obabil ca, daca pana acum v-ati confruntat cu dificultati, nehotarare, lipsa de
rezultate, amanari, s.a.m.d. veti observa o diferenta intre cele doua scari.
De exemplu, cum de multe ori se intampla, ati ales un anumit obiectiv pentru ban
i, in timp ce poate dorinta voastra mai profunda este legata de alta valoare, va
avea loc un conflict care nu poate aduce decat la rezultate slabe.
Evident, nu exista solutii simple cand se intampla asa ceva (foarte des, oricum)
si orice caz ar trebui evaluat in parte. Oricum, daca descoperiti un conflict,
aveti doua posibilitati:
1) Schimbati obiectivul. A renunta la un obiectiv atunci cand ne dam seama ca de
fapt nu prea ne intereseaza nu este deloc o infrangere, ci calea cea mai intele
apta de actiona. Astfel ne vom putea concentra energiile spre altceva mai potriv
it pentru noi.
2) Cautati ceva, in obiectivul pe care-l urmariti, care poate satisface scara vo
astra personala a valorilor. Uneori, a va schimba punctul de vedere sau felul de
a aborda un lucru poate aduce o energia noua in ceea ce facem.
Daca scarile valorilor obtinute sunt compatibile, atunci este probabil ca numai
faptul de a va pune in scris idelile v-a adus niste raspunsuri despre felul cel
mai bun de actiona.
Vom vedea in articolele viitoare tehnici mai precise de a folosi informatiile ob
tinute; deocamdata, folositi cele spuse mai sus pentru a reflecta asupra felului
in care actionati. Poate veti descoperi niste lucruri surprinzatoare!
Spor la lucru!
Puterea coincidentei
modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7"Mintea intuit
iva este un dar divin, iar mintea rationala este fidelul servitor al acesteia. N
oi am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul"
Albert Einstein
"Mintea intuitiva este un dar divin, iar mintea rationala este fidelul servitor
al acesteia. Noi am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul"
Albert Einstein
- Vi s-a intamplat vreodata sa intalniti o persoana, pe care nu ati vazut-o de m
ult timp, dupa ce fara nici un motiv special v-ati gandit la ea cu putin inainte
?
- Ati deschis vreodata la intamplare o carte sau o revista, gasind chiar informa
tia de care aveati nevoie in acel moment?
- Nu vi s-a intamplat niciodata sa fiti frapati de o fraza, de o expresie neobis
nuita si apoi sa o reauziti in cursul zilei, in situatii complet diferite?
- Vi s-a intamplat ca exact in momente de "jena" financiara cineva sa va plateas
ca o datorie de care nu va mai aduceati aminte?
- Uneori, dupa ce intreaga zi v-ati chinuit sa gasiti solutia unei probleme, vi
s-a intamplat sa gasiti raspunsul, ca din intamplare, vorbind cu un necunoscut s
au apteptand pur si simplu tramvaiul?
- Cate decizii importante pentru existenta dumneavoastra ati luat datorita unor
mici evenimente, aparent fara sens?
Daca in existenta dumneavoastra v-ati intalnit cu cel putin o parte din aceste s
ituatii inseamna ca sunteti gata pentru a invata sa folositi
Inainte de a lua startul este necesar sa fixam o premisa. S-a spus ca scopul cun
oasterii nu este euristic ci hedonistic; cu alte cuvinte, cand noi gasim o expli
catie pentru un fenomen nu tindem atat spre a stabili un "adevar" cat spre a gas
i un model coerent, care poate satisface necesitatea noastra de a intelege lumea
ce ne inconjoara.
lata un exemplu: in Grecia antica orice elev invata si prin urmare "stia" ca ful
gerele sunt expresia supararii lui Zeus, in timp ce orice elev de azi invata si
deci "stie" ca ele sunt produsul descarcarilor electrice intre nori.
Dincolo de aparente, eu nu vad mari diferente intre cele doua explicatii, deoare
ce amandoua servesc perfect unui singur scop - a lamuri un fenomen. Mai mult, ni
ci una dintre explicatii nu schimba efectul real: daca sunt lovit de un fulger m
a prefac in cenusa.
De ce am dat acest exemplu? Pentru ca de fiecare data cand ne aflam in fata unui
argument "border line" (de granita). este foarte usor sa comitem doua erori com
une: prima este excesul de scepticism care ne determina sa negam tot ce nu reusi
m sa analizam si sa masuram, definind faptul sau lucrul respectiv drept o banala
superstitie; a doua eroare, de "semn contrar", este aceea de a crede orbeste, a
pune ceea ce percepem ca un fenomen foarte interesant pe seama unor speculatii
de genul fenomenelor paranormale, spiritismului etc.
O analiza aprofundata asupra fenomenului coincidentelor ne-a lasat celebrul psih
olog Carl Jung. El a definit coincidenta sau sincronicitatea ca "relatia dintre
doua evenimente asociate intre ele de o semnificatie, dar nu si de o conexiune c
auza-efect". Ca orice alt fenomen, sincronicitatea poate gasi explicatii variate
in functie de sistemele de valori, credinte, viziuni asupra lumii care ne sunt
caracteristice fiecaruia dintre noi. Argumentele pot fi mistice, rationale, psih
analitice, istorice sau religioase. O analiza completa care ar tinti catre satis
facerea tuturor acestor puncte de vedere ar cere, evident, mult mai mult spatiu
decat un articol de revista si va reamintesc ca ceea ce am obtine in final ar se
rvi numai pentru a satisface nevoia noastra de a gasi explicatii. De aceea mult
mai interesant mi se pare sa raspundem la doua intrebari:
1. Exista ceva ce am putea defini drept "coincidenta semnificativa"?
2. Daca aceasta exista, putem gasi o modalitate de a o folosi?
Pentru cea mai mare parte a oamenilor de stiinta raspunsul firesc va fi "nu". Ei
sustin ca experientele de acest tip (coincidente semnificative) chiar daca frap
eaza prin ciudatenie si o frecventa destuI de importanta, nu sunt determinate de
divin, nu pot fi explicate mistic, ci sunt doar o expresie normala a intamplari
i, a realului care este accesibil sau nu perceptiei noastre. Ignorarea legilor n
aturii, spun ei, determina pe cale de consecinta apelul la superstitii, inventar
ea unor cauze supranaturale care sa explice fenomenul.
Sa presupunem ca acest punct de vedere este cel mai apropiat de adevar .
Dar, cum explicam atunci acele coincidente care ne conduc catre un sens clar, pe
ntru ca survin prea ordonat si sunt prea semnificative" pentru a mai putea crede
ca nu sunt altceva decat simplul produs al intamplarii.
Mie mi se pare surprinzator faptul ca ceea ce acesti oameni de stiinta "hiper-ra
tionalisti" uita complet (sau, cel putin, refuza sa ia in considerare) sunt chia
r descoperiri stiintifice in domeniul mecanicii cuantice, geometriei fractale si
matematicii haosului care ne demonstreaza faptul ca spatiul si timpul sunt conc
epte relative, ca observatorul influenteaza lucrul observat, ca exista anumite l
imite a ceea ce poate fi cunoscut cu metodele pe care noi ne-am obisnuit sa le n
umim stiintifice si mai ales ca legile clasice bazate pe axa cauza-efect functio
neaza doar la un nivel "superficial" al realitatii.
La un nivel mai profund cercetari recente incep sa demonstreze ceea ce misticii
de toate religiile ne-au invatat de milenii: orice lucru care exista in Univers
- atomi, celule, molecule, plante. animale, oameni - nu exista independent, ci p
articipa la o retea dinamica de interconexiuni careia abia acum incepem sa-i int
revedem unele semnificatii. Pentru ca nu am spatiul necesar sa aprofundez aceast
a problema ii trimit pe cititorii interesati la extraordinara carte a lui Fritjo
f Capra -"Taofizica" - tradusa acum si in limba romana.
Va propun sa ne intoarcem la problema ridicata de intrebarea noastra initiala: "
Coincidentele au o semnificatie?". Daca in ciuda parerii scepticilor admitem ras
punsul "da", trebuie sa fim gata sa acceptam o "revolutie" in felul nostru de a
vedea lumea. In principal trebuie sa admitem ca numeroase evenimente nu sunt int
amplatoare, ci urmaresc un "desen" preordonat, pe care noi trebuie sa-I descoper
im si sa-I folosim. Fireste, este la latitudinea fiecaruia dintre noi sa gaseasc
a propriul raspuns la intrebarea "Cine determina coincidenta?". Poate fi divinit
atea, karma, inconstientul colectiv, sansa, fatalitatea s.a.m.d. Important este
sa realizam ca:
1. coincidentele exista;
2. ele contin un mesaj;
3. acest mesaj trebuie decodificat;
4. depinde de starea noastra mentala recunoasterea coincidentelor si decodificar
ea mesajului respectiv.
De aici incolo renunt la explicatii si va adresez rugamintea de a testa practic
valabilitatea afirmatiile mele. Va reamintesc ca rezultatele nu pot fi obtinute
decat apeland la "sectorul" intuitiv al psihicului cu o atitudine mentala de inc
redere si deschidere.
Prin urmare, data viitoare cand veti intalni o coincidenta care va surprinde, in
loc de a da din umeri sau de a gasi o "explicatie" paranormala este mai bine sa
va puneti intrebariie: "Cumva Universul incearca sa-mi comunice ceva?", "De ce
s-a intamplat chiar acest lucru?", "Care este mesajul pe care ar trebui sa-l int
eleg?".
Folosindu-va intuita cu maximum de deschidere, uitand pe cat posibil de prejudec
ati si convingeri "osificate" de experienta este foarte probabil sa ajungeti la
rezultate surprinzatoare.
Dupa ce ati obtinut aceste prime rezultate urmatoarea intrebare la care va invit
sa gasim raspuns este "Numai coincidentele surprinzatoare, iesite din comun, co
ntin un mesaj pentru noi, sau suntem pur si simplu inconjurati de mesaje de aces
t tip, dar opacitatea noastra ne impiedica sa le percepem si sa le intelegem?".
Daca inca mai cititi aceste randuri, si vi se pare ca ceea ce spun are un sens,
va asigur ca sunteti gata pentru a incerca sa faceti inca un pas care fireste es
te reprezentat de o noua intrebare: "Nu cumva fiecare persoana pe care o intalni
m este de fapt o coincidenta semnificativa?". Atentie insa la faptul ca raspunza
nd la aceasta intrebare, puteti pune in discutie intreaga dumneavoastra imagine
despre lume, sistemul de valori pe care l-ati folosit pana acum.
Daca veti raspunde prin "da" inseamna ca admiteti faptul ca nimic nu este intamp
lator, deci FIECARE PERSOANA PE CARE O INTALNIM ARE UN MESAJ PENTRU NOI. Conseci
nta logica ar fi ca data viitoare cand vom intalni pe cineva, in loc sa schimbam
mesaje pline de banalitati si lucruri comune sa incercam sa ascultam cu atitudi
ne corecta daca respectiva persoana nu are ceva a ne spune. Multi dintre dumneav
oastra vor fi probabil surprinsi de bogatia de idei si resurse pe care semenii n
e-o pot pune la dispozitie daca suntem dispusi sa-i acceptam.
Desigur multi vor obiecta ca este cel putin imprudent sa intram in vorba cu toti
necunoscutii. Sunt de acord, dar daca sunteti dispusi sa acceptati faptul ca o
persoana are un mesaj pentru dumneavoastra, in scurt timp va veti dezvolta capac
itatea de a intui cand este cazul sa intrati in comunicare si cand nu. Cu toate
riscurile, imi permit sa va dau cateva sugestii pentru a intelege cand merita sa
incercati un dialog cu o persoana necunoscuta:
1. cand al saselea simt va determina sa credeti ca recunoasteti pe cineva, desi
ratiunea va spune ca nu v-ati intalnit niciodata cu respectiva persoana;
2. cand aparent din intamplare are loc un schimb de priviri ce vi se pare intere
sant chiar daca pe moment nu-i gasiti o semnificatie clara;
3. cand intalniti de mai multe ori aceeasi persoana in conditii care nu sunt fav
orizate de factori obiectivi.
Este foarte probabil ca la inceput nu veti reusi sa intelegeti imediat si cu cla
ritate mesajul emis de persoana respectiva, dar daca veti persevera rezultatele
nu vor intarzia sa apara.
Va reamintiti desigur ca cealalta intrebare pe care v-am propus-o era: Este posi
bil sa folosim "coincidentele semnificative" in scopuri practice? Pentru a gasi
raspunsul va invit sa faceti urmatorul exercitiu:
1. Retrageti-va pentru cateva minute intr-un loc linistit si incercati si intrat
i intr-o stare de calm mental.
2. Gasiti si definiti cat mai precis posibil intrebarea sau dorinta care va preo
cupa cel mai mult.
3. Concentrati-va exclusiv asupra dimensiunii "Ce?" evitand orice griji in privi
nta "Cum?". Cu alte cuvinte focalizai-va asupra scopului ignorand mijloacele.
4. Intoarceti-va la ocupatia cotidiana, dar pastrandu-va o atitudine de increder
e si deschidere si incercati sa observati ce se intampla.
5. Veti constata ca daca nu interveniti asupra acestui "mecanism" cu factori per
turbatori de genul anxietatii, fricii, grabei, raspunsurile vi se vor revela mai
repede si mai clar decat ati crezut ca este posibil.
Nu dezarmati daca nu obtineti de la primele incercari rezultatele dorite.
Procesul mental care este usor de descris in cuvinte este mult mai greu de tradu
s asa cum se cuvine in realitate. Este vorba si in acest caz de "antrenament", d
e practica.
Treptat veti descoperi ca anumite evenimente par sa aiba loc tocmai pentru a va
conduce catre destinatia dorita. Veti descoperi ca deseori un eveniment aparent
dezastruos ascunde un mesaj esential pentru succesul dumneavoastra, ca fapte si
situatii aparent potrivnice se pot transforma in borne de orientare pe drumul ev
olutiei personale.
Inchei exprimandu-mi speranta ca nu am fortat prea mult sistemul dumneavoastra d
e valori, viziunea pe care o aveti asupra lumii. In articolul din numarul trecut
mi-am permis sa spun ca fiecare dintre noi are o misiune de indeplinit pe Paman
t, ca aceasta misiune nu poate fi aleasa, ci trebuie descoperita. De data aceast
a am adaugat ca Universul ne furnizeaza toate mijloacele pentru a indeplini acea
sta misiune, cu conditia sa invatam cum trebuie sa privim si sa ascultam folosin
du-ne capacitatea intuitiva.
Poate ar fi fost potrivit sa va ofer mai multe exemple, sugestii, explicatii, da
r pentru a nu deveni plictisitor am incercat sa folosesc un minimum de spatiu.
Spor la lucru si... bune coincidente!
Despre stres
modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7"Stresul", un
cuvant atat de des utilizat in ziua de azi, un cuvant pe care il auzim pana si i
n limbajul copiilor, un cuvant ce se repeta aproape in md obsedant, dar despre c
are putin stiu a vorbi.
"Stresul", un cuvant atat de des utilizat in ziua de azi, un cuvant pe care il a
uzim pana si in limbajul copiilor, un cuvant ce se repeta aproape in md obsedant
, dar despre care putin stiu a vorbi.
Vi se par familiare urmatoarele expresii? "sunt stresat", "stresul asta ma omoar
a", "nu stiu cum sa scap de stres",etc. Recunoasteti, toate acestea (si multe al
tele ca ele, dar nu are rost sa insir aici ceva ce stiti deja) au devent clisee
verbale in multe discutii de zi cu zi dintre doua sau mai multe persoane.
Pe scurt, putem spune ca stresul se face vinovat de faptul ca multi oameni nu ma
i pot tine piept vietii cotidiene. Drept urmare, el cauzeaza o serie de neplacer
i cum ar fi: insomnie, hipertensiune, probleme digestive, probleme sexuale, infa
rct, artitra si lista e lunga. Ceea ce este poate cel mai important de stiut est
e ca nimeni nu este imun la stres. Indiferent de sex, varsta ori credinta, indif
erent de meserie si de preocupari, oricine poate cadea prada stresului.
Principala problema care se ridica in fata noastra este aceea de a recunoaste st
resul si, bineinteles, de a il putea controla. Dar ce fac cei mai multi cand se
simt "stresati"? Din nefericire folosesc metode mult mai daunatoare decat se cre
de. Sa va dau un exemple de astfel de metode: se folosesc antidepresive sau tran
chilizante sau si mai cunoscut este faptul ca sub motivul stresului se apuca de
fumat si/sau de baut, poate chiar si mai rau de consumat droguri. Dar adesea, pr
etul utilizarii lor este mare.
Vestea imbucuratoare este ca, exista si alte metode de combatere a stresului, pr
in mijloace naturale. In aceste randuri am ales sa vorbesc despre un model simpl
u pentru a explica raspunsul nostru fata de stres, model care se gaseste in cadr
ul programului de educatie mintala "Mindstore"-Jack Black.
Foarte pe scurt modelul poate fi reprezentat astfel: STIMUL > SISTEM DE OPINII >
RASPUNS. Adica, pe masura ce receptionam STIMULI-care pot fi externi (de exemplu
evenimentele si situatiile din jurul nostu) sau pot fi interni (propriile gandr
ui si atitudini) -acestia sunt procesati de creier pe baza experientelor persona
le, a SISTEMULUI DE OPINII. Dupa trecerea de aceasta faza, sistemul de opinii va
determina o REACTIE in corp. Cu alte cuvinte, nici un eveniment, nici o intampl
are nu are nici un inteles si nu ne afecteaza cu nimic pana nu trece prin sistem
ul nostru de opinii, sistem care la randul lui va declansa o reactie ce poate fi
pozitiva sau negativa in functie de ce credem despre situatia in cauza. Evident
ca o reactie negativa va determina o stare de stres pentru noi, de aceea reacti
a la stres se reduce odata cu indepartarea sau diminuarea stimulului. Ceea ce co
nteaza de fapt in generarea stresului nu este actiunea in sine ci ceea ce credem
noi despre acea actiune-e un proces de interpretarea si de de intelegere. Grese
ala pe care o fac cei mai multi este aceea ca incearca sa reduca stresul prin ac
tiunea cu diferite medicamente asupra stimulului, in special cand e vobra de sti
mulii interni (sau si alte substante psihoactive cu care incearca, fara succes,
sa invinga stresul). Sau altii se ingroapa in munca, lucru care ii expun altui s
tres, care distorsioneaza perceptiile si ii impiedica sa isi dea sema ce se petr
ece. Rezultatul final in acest caz fiind unul dezastruos: oboseala cronica, epui
zare si poate chiar colaps.
Problema consta in a intelege ca cel mai bun antidot vine din interiorul nostru
si este la indemana fiecarei persoane, dar fiind extraordinar de simplu si apare
nt banal, mai nemeni nu il baga in seama: relaxarea si atitudinea pe care o mani
festam zi de zi.
Dar stiu ca atunci cand vezi citi aceste randuri veti zice:"cum pot eu sa ma rel
axez cand am atatea probleme?" Despre relaxare se poate vorbi in nenumarate modu
ri, dar cele mai usoare dintre acestea sunt urmatorele:
- relxarea prin respiratie - simplul proces de respiratie poate reduce tensiunea
si stresul in doar cateva minute. Ganditi-va ce face un fumator cand isi aprind
e o tigara? Inspira profund, din pacate fumul si nu aer curat, apoi isi tine put
in respiratia ("savureaza fumul"), dupa care expira lent si elimina fumul. Daca
eliminati fumul si faceti o proba simpla, va pot spune ca in aceasta consta o re
spiratie care poate ajuta enorm de mult: inspirat profund, tinut respiratia cate
va secunde, apoi expirat lent, usor. Stiu ca veti spune ca un fumator nu fumeaza
ca sa respire, dar modul in care o face il ajuta sa se detensioneze,desi isi fa
ce mult mai mult rau datorita fumului. Si este adevarat ca intervine si nicotina
, dar ceea ce vroiam sa evidentiez aici este modul in care putem respira corect,
chiar daca am luat un exemplu mai putin sanatos - fumatul.Ne putem relaxa si fa
ra fum, doar respirand.
- relaxarea prin muzica - si aici cred ca fiecare este de acord ca muzica joaca
un rol foarte important in viata noastra, dar trebuie mentionat ca pentru a ne r
elaxa si a ne calma avem nevoie de o muzica specifica. E cam greu de crezut ca n
e putem relaxa ascultand muzica rock, in schimb o muzica lenta, poate si cu infl
uente din natura ("natural sounds") are un efect garantat supra creierului, dete
nsionandu-ne nu numai la nivel psihic, ci chiar la nivel fizic, relaxarea vizand
ambele laturi.
- relaxarea prin miscare - putem sa ne schimbam starea de spirit imediat prin ef
ectuarea unor exercitii fizice. Din ce in ce mai mult azi vedem persoane de toat
e varstele indreptandu-se catre sali de gimnastica, fitness, parcuri etc. Toate
acestea pentru ca dupa o zi de munca si alte activitati resimt nevoia (poate cch
air la nive inconstient) de a se "scutura de toate grijile si nelinistile" prin
miscari si exercitii.
Acestea sunt cele mai simple metode de relaxare, dar este evident ca pe langa ac
estea sunt si altele mai coplexe, adevarate tehnici care au la baza un set de ex
ercitii, care se invata sistematic. Stiu ca poate unora le vine greu a crede ca
toate aceste nu sunt doar vorbe, ci chiar dau rezultate, dar va spuneam undeva m
ai sus ca par a fi prea simple pentru a le incerca, iar aici e greseala. Totusi
incercati-le nu aveti ce pierde!
Am vorbit despre relaxare, iar in urmatorul articol voi vorbi despre atitudine s
i despre cat de mult ne poate ajuta in momentele "stresante".
In loc de concluzie o sa va citez aici o intrebare pe care un copil de 7 ani i-a
adresat-o mamei sale venind intr-o zi de la scoala:" mama nu exista un vaccin a
ntistres pe care sa il faca oamenii stresati?"
Ce ziceti de asta? V
Divortul- fenomen cu implicatii multiple
modules.php?name=News&new_topic=7¡Error!Marcador no definido.modules.php?name=Ne
ws&new_topic=7Am pornit de la acest titlu pentru ca divortul - ca factor psiho-s
ocial - implica nu doar indivizii legati strict prin casatorie, ci este un fenom
en care are implicatii directe asupra societatii si membrilor unei societati
Am pornit de la acest titlu pentru ca divortul - ca factor psiho-social - implic

a nu doar indivizii legati strict prin casatorie, ci este un fenomen care are im
plicatii directe asupra societatii si membrilor unei societati. Mai mult de atat
, in ultimul timp s-au inregistrat cresteri spectaculoase privind numarul de div
orturi. Statisticile cu privire la divortialitate ating maxime la intervale regu
late, adesea insotite de precizari pesimiste si catastrofice cu privire la dezin
tegrarea familiilor si disparitia casatoriei ca un contract pe viata.
Din punct de vedere societal si individual, divortul este un fenomen ambivalent:
el rezolva o serie de dificultati ( inlaturarea conflictelor si tensiunilor fam
iliale, atenueaza traumatizarea copiilor ca urmare a disputelor dintre parinti )
, dar creaza si altele noi ( stres psihic, dificultati economice etc. )
Divortul, asa cum spuneam, reprezinta un fenomen psiho-social complex privit ca
forma finala a desfacerii vietii conjugale, ce modfica viata patrenerilor si a d
escendentilor acestora. Cand incepem sa discutam despre divort trebuie sa tinem
cont de faptul ca el nu este un simplu eveniment, ci un proces adesea traumatiza
nt. El antreneaza tensiuni, conflicte, frustrari si insatisfactii ale caror efec
te se prelungesc dincolo de pronuntare instantei judecatoresti.
Ca ultima etapa in cadrul unui proces de erodare si disolutie a cuplului familia
l, divortul mai este definit ca modalitate prescrisa social si legal de disoluti
e a casatoriei.
Deci divortul, reprezita polul opus al casatoriei, aceasta fiind inteleasa ca mo
dalitate acceptata la nivel social prin care doua sau mai multe persoane constit
uie o familie. Casatoria poate comporta un aspect juridic ( sanctionare formala
de catre o insititutie legitima a uniunii maritale ) si un aspect religios( sanc
tionare formala, prin sacralizare, de catre o institutie religioasa legitima a u
niunii maritale ). Plecand de la acest punct, este usor de facut asocierea dintr
e stabilitate, moralitate, armonie si echilibru - ca elemente observate cand vor
bim de casatore -si polul opus acesteia, adica istabilitate, dezechilibru si chi
ar imoralitate, cand vorbim de divort.
La baza unui proces finalizat cu divortul, stau mai multe etape:
a)starile conflictuale si eroziunea - frecventa crescuta, consitenta si violenta
acestora au de cele mai multe ori efecte de disolutie si eroziune a vietii conj
ugale.Primul indicator al disolutiei casatoriei este manifestarea isatisfactiei
fata de convietuirea in cuplu.
b)separarea premergatoare divortului- nu toate separarile duc la disolutia casat
oriei, dar majoritate disolutiilor sunt premerse de separare. Separarea se reali
zeaza in functie si de aspecte independente de relatiile dintre parteneri: nivel
ul veniturilor, posibilitatea de a gasi o lucuinta etc. Ca o consecita fireasca
ca starilor conflictuale o reprezinta incetare relatiilor sexuale.
c)disolutia legala - este forma definitiva a rupturii relatiei conjugale, consfi
ntirea juridica a acetei stari de fapt. Legaturile care au unit sotii prin casat
orie vor inceta odata cu divortul, cei doi parteneri devin fosti soti. Divortul
duce la incetarea relatiilor de familie, la distorsiunea legaturii parentale, la
pierderea sau determinarea unor functii ale familiei.
d)acomodarea in perioada de dupa divort- dupa disolutia casatoriei, fostii soti
trebuie sa se adapteze unui nou stil de viata: viata intr-o noua locuinta si o n
oua vecinatate, stabilirea de noi relatii si prietenii, refacerea in urma stresu
lui provocat de divort, etc.
Unul dintre primii autori care au conceptualizat divortul ca fiind un complex ps
iho-social in aceeasi masura in care este un proces juridic, a fost Bohannan, ca
re a identificat sase dimensiuni ale experientei de divort: emotionala, legala,
economica, parentala, comunitara si psihica ( psihologica ). Acest model al dezo
rganizarii cuplului nu apare in complexitatea sa in toate cazurile. Cuplurile af
late in divort pot sa se confrunte cu probleme din toate aceste domenii in acela
si timp, iar conflictul poate sa se raspandeasca repede dintr-un domeniu in altu
l. Invers intelegera si cooperarea intr-un domeniu pot incuraja cooperarea si in
altele. Cu toate acestea, exista putin ajutor multi - disciplinar la dispozitie
, care sa se adresesze tuturor acestor domenii dintr-o data.
Plecand de la aspectele enumerate mai sus putem vorbi de:
-divort emotional = manifestarea divergentelor dintre parteneri,deteriorarea rap
orturlor afective; un divort emotional poate ava loc cu mult inainte ca un cuplu
sa se separe fizic;
-divort legal = pronuntarea de catre o curte de justitie a disolutiei casatorei;
·divort economic= divizarea proprietatii intre parteneri, separarea bunurilor ca
snice, stabilirea obligatiilor de plata a pensiei alimentare;
·divort parintesc= incredintarea copiilor minori unui parinte, stabilirea dreptu
rilor celuilalt parinte asupra copiilor minori;
·divort comunitar= divizarea comunitatii de prieteni si izolarea de comunitatea
de rudenie a fostului sot;
·divort psihic= dobandirea autonomiei psihice fata de fostul partener de casator
ie; indivizii care raman afectati de pierderea partenerului pot sa aiba dificult
ati in constituirea unor noi relatii si activitati.
Un alt aspect ce tine de divort este acela ca in fiecare societate, legislatia f
amiliei cuprinde reglementari specifice privitoare la disolutia cuplurilor. Treb
uie sa discutam putin institutia juridica a divortului, acesta reprezentand form
a legala de desfacere a casatoriei sau, desfacerea casatoriei prin hotarare jude
catoreasca. In tarile europene, divortul este reglementat de trei tipuri de legi
slatii:
a)divortul sanctiune - prevede ca disolutia casatoriei se face inurma constatari
i culpei unuia dintre soti;
b)divortul faliment- apare cand legaturile dintre soti sunt puternice afectate,
incat cei doi soti sunt constienti ( desi nu in egala masura ) ca uniunea lor nu
mai poate continua;
c)divortul remediu- este solutia unei casatorii complet compromise pentru a perm
ite partenerilor sa se recasatoreasca.
Principalele probleme care intervin in cazul divortului sunt: stresul emotional,
incredintara si ingrijirea copiilor, divizarea proprietatii. Incredintarea copi
ilor in urma disolutiei legale s-a facut in mod traditional mamei. Dar in ultime
le decenii s-au facut presuni din partea barbatilor pentru a se modfica preveder
ile legale discriminatorii. Numarul tatilor carora li s-au incredintat copiii a
crescut in majoritatea societatilor. A crescut, de asemenea, numarul cazurilor i
n care copiii au fost incredintati ambilor parinti. Cercetarile de psihosociolog
ie arata ca desi aceasta varianta este preferata de un numar tot mai mare de cup
luri care divorteaza, efectele asupra copiilor pot fi deseori negative. Majorita
tea reglementarilor privind divortul stabilesc obligatia ambilor parinti de a co
ntrbui la ingrijirea copiilor. De regula acest lucru se realizeaza prin plata un
ei pensii alimentare. Refuzul de a contrbui la acoperirea cheltuielilor pentru i
ngrijirea copiilor se pedepseste de lege. Majoritatea casatoriilor se bazeaza pe
comunitatea de bunuri. In timpul divortului, legea decide asupra impartirii bun
urilor; locuinta revine de regula parintelui caruia i s-au incredintat copiii.
Analizand divortul, ne dam seama ca la baza lui stau diversi factori economici,
culturali, psihologici, morali, religiosi care actioneaza la nivelul partenerilo
r, in interiorul cuplurilor si in afara acestora. Factorii sociali care pot limi
ta divorturile sunt: starea de prosperitate a sanatatii, protectia sociala a pop
ulatiei, atitudinea profamilista a populatiei, intoleranta fata de divort, inter
dictii morale, religioase si juridice. Dar divortul, in ciuda factorilor enumera
ti mai sus, ramane hotararea partenerilor de a se desparteii, de a pune capau un
iunii conjugale existente, de a incerca o alta forma de convietuire contractarea
altei casatorii sau traiului fara partener.
Printre factorii interni familiali care pot genera divortul putem enumera:
-lipsa experientei premaritale,
-insuficienta cunoasterii partenerului,
-absenta dragostei,
-casatoria precoce,
-diferente mari de varsta intre parteneri,
-diferente privind instructia si educatia partenerilor,
-incompatibilitati psihice si temperamentale ale partenerilor,
-comportamente agresive,
-alcoolismul unuia dintre parteneri -divergente privind educatia copiilor, si li
sta probabil poate continua si se pot adauga mereu noi factori care sa actioneze
asupra cuplului.
Divortul, antreneaza modificari majore la nivelul tuturor functiilor familiei. F
unctiile economice, de solidaritate, de socializare, cunosc o destructurare sau,
in cazul cuplurilor cu copii, o redimensionare, de cele mai multe ori negetiva.
Divortul are ca prim efect, perderea functiei psihoafective a familiei, slabire
a sau ruperea relatiilor formale si informale ale partenerilor.
Un alt efect provocat de divort tine de faptul ca responsabilitatile paterne sun
t redistribuite si preluate in totalitate de parintle caruia i s-a incredintat m
inorul. Desi efectele asupra copilului sunt negative, exista si situatiile in ca
re efectele negative asupra minorilor sunt contra balansate de efectele benefice
( de exemplul in cazul cuplurilor cu un parinte agresiv, alcoolic, etc. ).
Dar oricum am privi si oricat de optimisti suntem, nu putem sa spunem ca minorul
implicat intr-un proces de divort, nu este afectat in plan psihic. In absenta u
nuia dintre parinti, efectele se pot observa direct sau indirect in comportament
ele si conduitele pe care minorul le adopta: irascibilitate, hipersensibilitate,
izolare, performante scolare scazute sau acte devianete sau delincvente.
Unii autori fac o asociere intre divort si durerea pe care o implica acesta. Pie
rderea unui partener prin divort a fost adesea comparata cu pierderea prin moart
e. Durerea care insoteste divortul poate sa conduca la depresii si anomie prelun
gite in care viata sa para fara rost si sarcinile de fiecare zi sa devina lipsit
e de semnificatie. Se mai face o asemanare intre sentimentele divortatilor si va
duvilor, desi faptul ca partenerul a plecat de buna voie va lasa pe unii divorta
ti mai umiliti si cu mai multa amaraciune decat suporta in general vaduvul. Cei
divortati tind adesea sa fie considerabil mai tineri decat vaduvii, dar readapta
rea este complicata in ambele situatii atunci cand se mentin sentimente puternic
e de manie, respingere sau vinovatie.
Dar in acelasi timp putem privi si dintr-o parte pozitiva prin care putem spune
ca divortul poate aduce eliberarea de relatiile nefericite sau restrictive, elib
erand indivizii pentru a construi o noua viata fie de unii singuri, fie cu un no
u partener. Oricum ar fi resimtita durerea de unul din parteneri este indicat sa
se manifeste liber si sa se elibereze de apasare, apeland la una din formele de
manifestare ale durereii: plans, manie,etc. O incompleta exprimare a durerii po
ate intarzia readaptarea personala si poate produce dificultati majore in relati
i subiacente acesteia.
Dar in ziua de astazi putem observa in foarte multe societati ca familia capata
alte dimensiuni si se restructureaza, trecand la noi forme care cu siguranta vor
schimba si modul de abordare privind divortul. De la familiile e traditionale -
in care stilul de viata este bazat pe autoritate, si functioneaza avand la baza
ierarhia, conformismul, represiunea - s-a trecut la familiile contemporane, car
e se intemeiaza pe un alt stil de viata in care autoritatea este schimbata cu co
operarea si este sustinuta de alte valori: comunicare, egalitate, schimbare. Dar
plecand de la aceasta tipologie, se poate spune ca o alternativa la cele doua m
entionate mai sus, in viitor, valoarea focala intr-o familie ar fi individualita
tea, sustinuta de urmatoarele valori: competitie, insingurare, non-conformism.
Familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, cuplul famili
al fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de
realizarea functiilor pe care le atribuie institutiei familiale. Plecand le aces
t punct de vedere si de la schimbarile care deja sunt mult prea evidente in ziua
de astazi, este usor de inteles ca si aspectele legate de divort si de modalita
tile de destramare a familiei se vor modifica si vor suferi diferite schimbari,
intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat.
Nevroza- o boala provocata de stres

modules.php?name=News&new_topic=7modules.php?name=News&new_topic=7Nevrozele sint
tulburari nervoase care insa nu distrug perceptia lumii exterioare, nu schimba
relatia cu societatea, nu determina modificari de comportament
Nevrozele sint tulburari nervoase care insa nu distrug perceptia lumii exterioar
e, nu schimba relatia cu societatea, nu determina modificari de comportament. Cu
toate acestea, la persoanele care sufera de nevroza se observa scaderea conside
rabila a capacitatii de munca, o irascibilitate permanenta, nemultumirea fata de
sine si de cei din jur, tulburari ale somnului si ale poftei de mincare
Dumnezeu te iarta, sistemul nervos niciodata
Natura l-a inzestrat pe om cu o corelatie determinata intre munca din planul fiz
ic si cea din planul intelectual, cu o compensare energetica stabila a ceea ce c
onsuma din punct de vedere fizic, cu o cantitate limitata de reactii psihice. In
vremurile noastre insa echilibrul se rupe. Bioritmurile organismului - zilnice,
lunare - au ramas din vechime practic neschimbate si nu pot tine pasul cu ritmu
rile contemporane. Probabil ca in viitor oamenii se vor adapta la asta. Generati
a de astazi deja s-a lovit de dinamica in continua crestere a vietii - ritmul ex
traordinar in care se desfasoara totul, cantitatea foarte mare de informatii, me
diul de lucru operativ. Evenimentele care se petrec intr-un anumit fel influente
aza reprezentarea noastra despre lumea inconjuratoare. Acest lucru inseamna ca n
oi sintem nevoiti sa ne adaptam noilor conditii cu ajutorul reorganizarii psihic
ului. Tensiunea permanenta slabeste sistemul nervos si ne tine pe noi la granita
unei descarcari nervoase.
Astfel, pe parcursul zilei ne gasim permanent printre oameni - pe strada, in mij
loacele de transport, la serviciu, in magazine - si totdeauna primim multumiri d
atorita acestei comunicari constrinse. De fiecare data este ceva care ne influen
teaza, ne face sa reactionam. Reglarea foarte frecventa a organismului din punct
de vedere emotional excita sistemul nervos. Nu degeaba alegem pentru odihna loc
ul (nu intotdeauna constient) unde sint mai putini oameni - padurea, parcul sau,
pur si simplu, un apartament gol.
O cauza foarte raspindita a nevrozelor este lipsa de miscare, folosirea insufici
enta a capacitatilor fizice. Munca activa si in tensiune a creierului si pasivit
atea motrica sint trasaturile principale ale timpului nostru.
Inca un lucru foarte important este suprasaturarea, lacomia. Imaginati-va ca in
cursul zilei trageti dupa dumneavoastra o greutate de 5 pina la 15 kilograme (cu
atit este depasita in medie greutatea normala). Nu intimplator, in antichitate
un stomac mare era socotit izvorul neplacerilor, iar persoanele supraponderale s
e jenau sa iasa in societate.
Oamenii punctuali - la granita bolii
Pentru dezvoltarea nevrozelor un rol important il au trasaturile individuale ale
persoanei si conditiile de viata. Sensibilitatea, anxietatea, inclinatia catre
o teama permanenta, o autoritate brutala, sinceritatea, lipsa de toleranta, inca
pacitatea de a da atentie unei pareri straine - toate aceste calitati creeaza co
nditiile pentru aparitia si mentinerea de durata a emotiilor negative. Egocentri
cul, cel care nu suporta obiectiile, intra in conflict cu cei din jur, iar siste
mul lui nervos puternic la prima vedere, fiind supus unor suprasolicitari perman
ente, cedeaza repede.
Si, ceea ce este straniu, la granita stresului se gasesc oamenii foarte punctual
i, constiinciosi, binevoitori. Oare amabilitatea este o trasatura negativa? Amab
ilitatea hipertrofiata da. O persoana foarte responsabila nu isi coreleaza promi
siunile cu posibilitatile, straduindu-se sa faca totul intr-o perioada de timp c
it mai scurta, pe care singura si-o determina, si astfel se izoleaza de ceilalti
. Adesea nu este in stare sa determine ceea ce este in acel moment pe primul loc
.
Exista si o predispozitie profesionala fata de nevroze. Dar cea mai mare insemna
tate are nu atit specificul activitatii, cit proportionalitatea fortelor si a sa
rcinilor, masura valorilor pe care fiecare le stabileste pentru sine. Sint oamen
i care isi pun drept scop un lucru sau o fapta chiar daca stiu ca nu vor avea ni
ciodata succes in acest demers. Neluind in seama pe nimeni si nimic, chiar si pe
sine uitindu-se adesea, aceste persoane tind neincetat catre o fericire de neat
ins. Si fiecare activitate care are incarcatura emotionala mare poate produce tu
lburari nervoase.
De cite tipuri sint nevrozele
Una dintre cele mai raspindite forme ale nevrozelor este neurastenia. Aceasta bo
ala este insotita de iritare, iesiri neasteptate de minie, injurii, care cu toat
e acestea trec destul de repede. Pacientii se pling de tulburari ale somnului -
adorm repede, dar se trezesc la cel mai mic zgomot. Sentimentul neasteptat de fo
ame apare imediat ce s-a terminat masa. In stadiile timpurii ale neurasteniei ap
ar si tulburari vegetative - transpiratie, palpitatii, slabiciune fizica, intole
ranta luminii, a zgomotelor puternice. Bolnavul este caracterizat prin agitatie
de prisos, oboseste foarte repede, nu poate ramine mult timp intr-un singur loc
(in camera, la birou).
Exista doua tipuri de neurastenie - nevroza oboselii (este provocata de activita
tea intelectuala si fizica peste masura, care conduce la surmenaj) si neurasteni
a reactiva (este determinata de o situatie psihotraumatizanta oarecare - divortu
l, ruperea relatiilor cu un prieten, moartea unei persoane apropiate).
Cel mai des este intilnita nevroza provocata de situatii obsedante. La aparitia
acestei forme contribuie, pe de o parte, surmenajul, iar pe de alta parte neincr
ederea, susceptibilitatea. In cazul acestei forme de nevroza se dezvolta doua ti
puri de obsesii. In prima categorie, cea a obsesiilor abstracte, intra analiza o
ricarei situatii fara rezultat insa (rumegarea intelectuala), calcularea neincet
ata, analizarea in zadar in minte a numelor uitate, a cuvintelor. In cea de-a do
ua categorie, cea a obsesiilor plastice (fobiile sau temerile obsedante), intra
imaginile care apasa permanent (de exemplu, unui bolnav ii apare tot timpul in f
ata ochilor tabloul inselarii sotiei). Aici apar foarte adesea ritualuri care se
repeta destul de des. Persoana isi spala neincetat miinile temindu-se sa nu con
tracteze vreo boala, se imbraca intr-un anume fel parca pentru a se feri de gind
urile negative. Un asemenea pacient de fiecare data cind traversa strada isi tin
ea degetele bine strinse in pumn ca sa nu-l loveasca vreo masina.
Sint sanatos pentru ca sint ocupat
Cea mai buna aparare de nevroze este munca, dar nu munca vazuta ca mijloc de sup
ravietuire, ci munca vazuta ca placere. Cu cit sint mai largi interesele omului,
cu atit el este mai echilibrat si trece peste neplaceri si nereusite. O actrita
spunea la un moment dat ca numai munca a ajutat-o pe ea sa supravietuiasca trad
arii prietenilor si durerii provocate de despartirea de cel iubit: Totdeauna am
stiut: munca este singura care nu ma va trada niciodata si in orice moment ma po
t «ascunde» in ea.
Scriitorul rus Goncearov, incercind sa treaca peste o trauma sufleteasca grea, a
scris in doua luni romanul Oblomov. Camerista hotelului unde a locuit acesta is
i amintea: Oaspetele parca era turbat - nu minca aproape nimic, nu bea nimic, to
ate zilele si le petrecea la masa de scris, se ridica brusc, alerga prin camera
si scria, scria, scria...
Un psihiatru determina usor aici semnele unei reactii nevrotice la un soc emotio
nal puternic. Cufundindu-se in aceasta stare, scriitorul rus a cistigat o nevroz
a. Cu toate acestea, nevoia de a crea s-a dovedit mai puternica. Furtuna emotion
ala s-a transformat intr-o activitate folositoare si dintr-o forta distrugatoare
a devenit una creatoare. Dar oare citi dintre noi stiu sa-si transforme nereusi
tele si infringerile in victorii? Desigur, pentru aceasta trebuie sa ai si curaj
, si puterea vointei, iar cel mai important - intelepciune. Sa invatam nu este n
iciodata prea tirziu.
Fiecare dintre noi trebuie sa aiba niste insule pe care sa se ascunda de neplace
rile vietii - o activitate preferata, niste pasiuni domestice, hobby-uri. Desigu
r ca si in arsenalul unui medic in zilele noastre exista o multime de preparate
medicamentoase eficiente in tratarea nevrozelor. Cu toate acestea, cel mai mirac
ulos mijloc de tratament este increderea bolnavului in vindecare, sustinerea rud
elor si a celor apropiati.
La prevenirea nevrozelor contribuie si un mod de viata sanatos (acest lucru nu t
rebuie sa vi se para banal) - alergari dimineata in aer liber, cumpatare la minc
are, un regim sanatos... Incercati sa invatati sa va invingeti trairile, sa nu l
e permiteti sa intre intr-o situatie conflictuala. Daca va este greu sa va stapi
niti, incercati sa va luptati cu urmarile nedorite ale emotiilor puternice cu aj
utorul alternarii emotiilor negative cu cele pozitive. Atunci veti reusi sa evit
ati o suprasolicitare nervoasa. O femeie foarte activa sarea la sfirsitul fiecar
ei saptamini cu parasuta. Dupa cum chiar ea marturisea, dupa 3 minute de zbor ui
ta de toate necazurile.
Nevrozele nu-i ocolesc nici pe copii
Potrivit statisticilor, in zilele noastre semnele nevrozei se manifesta la 15 la
suta dintre adolescenti. Acestea apar ca urmare a unor suprasolicitari la scoal
a, a unor traume psihice, a unei boli de durata etc.
Un rol deosebit de important in aparitia nevrozelor la copii il are educatia inc
orecta in familie - atitudinea foarte aspra sau, dimpotriva, foarte relaxata a p
arintilor fata de copii, alcoolismul, divortul parintilor. Cauzele nevrozelor po
t fi si teama, boala, moartea celor apropiati, emotiile puternice legate de scoa
la, relatiile complexe cu cei de aceeasi virsta.
Trasaturile caracteristice ale nevrozelor la copii sint agitatia foarte mare, ir
itarea, capriciile, plinsul. La unii copii se observa o teama iesita din comun,
anxietatea, nelinistea. Ei nu suporta sunetele puternice, lumina puternica, miro
surile tari. Comportamentul lor se caracterizeaza cind prin nepasare, pasivitate
, cind printr-o agitatie continua, neliniste. Scad capacitatea de munca, atentia
, se observa tulburari ale somnului si poftei de mincare.
Cel mai des, mai ales printre scolarii mai mici, se intilneste nevroza provocata
de teama. La aceasta sint predispusi copiii usor influentabili.
Unul dintre subtipurile nevrozei provocate de teama este nevroza scolara care ap
are la copiii protejati peste masura de catre parinti. Micutii neobisnuiti cu in
dependenta se adapteaza foarte greu in mediul scolar. Necesitatea de a merge la
scoala le trezeste teama. Foartea adesea cind trebuie sa raspunda pentru o fapta
apar varsaturile, oboseala.
In unele cazuri nevroza scolara ia forma unei temeri obsedante in fata unui rasp
uns oral. Copilul care rezolva foarte bine exercitiile in scris se pierde cu tot
ul la tabla, devine palid, se inroseste si nu este in stare sa rezolve chiar si
cel mai simplu exercitiu.
Foarte raspindita este si o alta forma a nevrozei la copii - teama pentru viata
si sanatate. Copilul simte o durere reala in unele organe, este deranjat de ceva
atunci cind respira sau inghite, fiind sigur astfel ca este grav bolnav si va m
uri in curind.
Ce trebuie sa faca in aceste conditii parintii? Mai intii de toate sa fie siguri
de corectitudinea diagnosticului si sa descopere cauzele bolii. Daca ati observ
at semnele unei nevroze la copilul dumneavoastra, trebuie sa il duceti obligator
iu la o consultatie la un psihoterapeut. Un tratament inceput la timp va ajuta s
a evitati probleme mai mari in viitor.
In zilele noastre nimeni nu mai este protejat de loviturile vietii. Nu trebuie s
a lasam insa acest lucru sa ne distruga viata. Putem sa ne aparam singuri de nev
roze.
TELEPATIA este cu siguranta cel mai cunoscut termen parapsihologic, intrand apro
ape in limbajul de toate zilele. In mod obisnuit, prin "telepatie" se desemneaza
acel fenomen ciudat, foarte incitant si misterios, prin care "se transmit gandu
ri la distanta". Cine nu a povestit macar o data in viata un "caz de telepatie"
pe care l-a trait? La drept vorbind, specialistii in parapsihologie, in efortul
lor de clasificare si definire, nu se indeparteaza prea mult de aceasta percepti
e comuna a termenului de telepatie, chiar si atunci cand folosesc in propriile d
efinitii, notiuni si termeni cu incacatura strict stiintifica. Totodata exista o
destul de mare varietate a definitiilor date in decursul timpului telepatiei, p
entru care s-au folosit si se folosesc uneori si alti termeni: criptestezie, sug
estie ideatoare la distanta, telestezie, biocomunicatie, transmisiune perceptual
a la distanta, radiocomunicatie biologica, transfer de informatie biologica etc.
Creatorul termenului de "telepatie" este Frederic W. H. Myers, care a combinat
doua cuvinte din limba greaca :tele (=departe) si pathos (=simtire). Nu exista i
nca o definitie general acceptata a telepatiei (asa cum nu exista nici pentru al
ti termeni din parapsihologie), ci incercari de definitii care variaza, mai mult
sau mai putin, de la un autor la altul. Eu o consider cea mai clara si mai pe i
ntelesul tuturor, cea data de A. Patrut in 1990 : "Telepatia (TP) reprezinta o f
orma de comunicare, un transfer informational intre doi subiecti, in afara canal
elor cunoscute". Telepatia se mai ocupa si de fenomene de deplasare a obiectelor
sub actiunea gandurilor, fie actiune voluntara (telekinezie sau psihokinezie),
fie involuntara (poltergeist sau spirit care bocaneste).
CLARVIZIUNEA reprezinta o forma de perceptie extrasenzoriala care, atat indefini
rea sa, cat si, mai ales, in plan concret, pune serioase probleme privind delimi
tare de alte tipuri de perceptie extrasenzoriala (in special fata de telepatie,
premonitie si retrocognitie). De aceea diferitele definitii date de diferiti aut
ori clarviziunii ca fenomen paranormal prezinta o variabilitate relativ mare. "I
n clarviziune (CV), un subiect achizitioneaza informatie direct, in afara canale
lor senzoriale cunoscute, de la o sursa exterioara care nu este un sistem viu (u
n alt subiect): (A. Patrut, 1991). Capacitatea unor indivizi umani de a avea viz
iuni ale unor intamplari petrecute la mare distanta este cunoscuta din cele mai
vechi timpuri. In antichitate, s-a bucurat de mare faima Pythia, preoteasa a zeu
lui Apollo la templul din Delphi, ca ghicitoare a celor petrecute in locuri afla
te la mare departare de oracolul unde oficia. Pentru a se transpune in situatia
de a "vedea" la distanta, Pythia inhala aburul cu efecte hipnotice care iesea di
n crapaturile unei stanci.Despre viziuni concomitente ale unor evenimente produs
e la distanta si relativ la care subiectii vizionari nu au nici un fel ded infor
matii accesibile pe cai obisnuite exista numeroase relatari de-a lungul timpulu,
inclusiv in zilele noastre. Viziunile respective sunt produse fie in stare de v
eghe, fie in stare hipnotica sau in vis. De obicei, persoanele capabile de astfe
l de viziuni sunt denumite "clarvazatori". Clarvazatorul "vede" ceva; el experim
enteaza (traieste) o impresie aparent senzoriala, dar in general este constient
de faptul ca aceasta nu ii provine prin organele de simt. Daca impresia este de
tip auditiv (dar fara ca organul auditiv sa fie implicat ), se foloseste termenu
l de "clarauditie".
PREMONITIA sau prezicerea viitorului, vin sa defineasca insusirile cuiva de a af
la cu exactitate evenimente viitoare, mai apropiate sau mai indepartate in timp.
Nu este mai putin adevarat ca oamenii, inca din cele mai vechi timpuri, s-au pr
eocupat sa cunoasca viitorul, fiecare vrea sa stie cu o clipa mai devreme c inte
ntii agresive are dusmanul sau, ce il asteapta din partea prietenilor si care di
n ei sunt cu adevarat sinceri, dupa cum tot la fel, fiecare vrea sa stie ce-I re
zerva soarta in timp. Asemenea nazuinta a fost alimentata din plin de partea uno
r oracole ce si-au dobandit o celebritate mondiala, mai ales prin antichitate, p
rin exactitatea - de multe ori dramatica - a unor preziceri, dovedind in acest s
ens ca ghicirea viitorului este posibila, chiar daca este data numai unor oameni
alesi, cu calitati innascute , sau poate fii obtinuta in urma initierii dupa in
vataturi oculte. In viata sociala, premonitia ridica, printre altele, problema d
aca exista un destin ce nu poate fii schimbat, daca unele evenimente colective s
au individuale tragice se intampla si se vor intampla in mod implacabil, fara ca
omul sa le poata evita, daca viata omului si a omenirii este predestinata, iar
ceea ce cred oamenii ca fac prin propria lor vointa nu este altceva decat vointa
destinului. Omul modern, impregnat de vizunea stiintifica de care este ata de m
andru, priveste dispretuitor la profetii, preziceri si "metode de ghicire a viit
orului" care "nu au valoare stiintifica" decat pentru istoricii religiilor, etno
logi sau folcloristi. Si totusi, desi "lumea oracolelor " a apus de mult ... mis
terele, nu numai ca nu se lasa intotdeauna descifrate, dar uneori par mai degrab
a fenomene care nu se pot explica prin nimic din ceea ce este aparent cunoscut.
HIPNOZA reprezinta starea in care subiectul, datorita interventie unei alte pers
oane, ajunge sa ignore realitatea exterioara. Este legata de fenomene foarte obi
snuite: citirea unui roman fara sa auzi zgomotul din jur, destinderea fara a te
gandi la nimic, intrarea intr-un fel de alta stare inainte de a incerca sa bati
un record. Cuvantul hipnoza este relativ recent. A aparut pentru prima data in 1
862, la douazeci si unu de ani dupa ce cuvantul hipnotism fusese creat, in 1841,
de scotianul James Braid, pornind de la cuvantul grecesc hypnos, care inseamna
"somn". Braid inventase acest cuvant pentru a descrie un fenomen uimitor pe care
-l descoperise cand isi adormise asistentul, facandu-l sa priveasca fix ... gatu
l unei sticle! Continuindu-si experientele, Braid si-a dat seama ca orice obiect
stralucitor are acelasi efect: e suficient ca subiectul sa priveasca fix obiect
ul si, automat, pupilele i se dilata, apoi pleoapele i se inchid. Subiectul este
hipnotizat. Pentru a intelege mai bine hipnoza, este important mai intai sa tin
em seama de activitatea creierului omenesc. Creierul uman isi desfasoara activit
atea pe patru niveluri diferite. Primul nivel, sau stadiu, este numit beta. Aces
ta este nivelul constiintei complete. Noi functionam la acest nivel aproximativ
16 ore pe zii. Al doilea nivel este ceea ce denumim alfa. Nivelul alfa corespund
e subconstientului si acesta este cel cu care se ocupa hipnoza. Acest nivel este
caracterizat printr-un procent de 95-100% eficienta a concentrarii, fata de cel
de 25% al nivelului beta. Celelalte doua nivele sunt teta si delta, care caract
erizeza somnul superficial respectiv somnul profund.
DINCOLO DE METAPSIHOLOGIA FREUDIANA
Sept. 1999
Daniel Munteanu
Lucrarea prezinta rezultatele la care am ajuns în încercarea de a întelege ce es
te compulsiunea la repetitie. Cu acest scop am pornit pe drumul deschis de Freud
începând cu Dincolo de principiul placerii. Prima calatorie n-a fost desigur de
ajuns. Repetând-o, am gasit câteva indicii care sugereaza posibilitati de const
ruire a drumului mai departe. Aceasta prelungire a traseului se poate exprima pr
in câteva ipoteze: Eros si instinctul mortii nu sunt instincte ci principii care
se fac simtite si în lumea anorganica; compulsiunea la repetitie, celelalte fen
omene psihice descrise de Freud, instinctele si procesele organice sunt rezultat
e diferite ale actiunii acestor doua principii; instinctul sexual nu este o mani
festare exclusiva a Eros-ului; instinctul agresiv si instinctul auto-distructiv
nu au sursa în ceea ce se numeste instinctul mortii.
Freud defineste compulsiunea la repetitie analizând caracteristicile nevrozei tr
aumatice, jocurile copiilor, repetitia în transfer si nevroza de destin. Cu priv
ire la joc se întreaba "daca nu cumva tendinta de a asimila psihic un eveniment
care ne-a impresionat, de a-l domina, se poate manifesta nemijlocit si independe
nt de principiul placerii."1 "Compulsiunea la repetitie, spune Freud, readuce di
n trecut si evenimente care nu contin posibilitatea nici unei placeri si nu au p
utut constitui nicicând un prilej de satisfactie, nici macar pentru acele tendin
te instinctuale care au fost deja refulate."2 Particularitatile cazurilor studia
te, si dintre ele cel al nevrozei traumatice este cel mai putin discutabil, "jus
tifica, spune Freud, admiterea compulsiunii la repetitie, care ne pare mai primi
tiva, mai elementara, mai instinctuala decât principiul placerii, pe care adesea
îl pune în umbra."3
În continuare, Freud încearca sa gaseasca legatura dintre compulsiunea la repeti
tie si lumea instinctelor. Constata trasatura conservatoare a instinctelor, "exp
resie a inertiei vietii organice."4 Daca "actiunea unor forte despre care nu put
em sti înca nimic a facut ca în materia anorganica sa apara proprietatile materi
ei vii"5 atunci, "tensiunea ivita cu aceasta ocazie în materia neînsufletita a d
at nastere apoi unei tendinte de anihilare a acestei tensiuni - primul instinct
de revenire la stadiul materiei lipsite de viata."6 Acesta este instinctul morti
i.
În pofida acestui instinct al mortii viata se perpetueaza pentru ca "instinctele
organice conservatoare, spune Freud, au asimilat fiecare modificare a cursului
vietii care le-a fost impusa din exterior, conservându-le în vederea reproduceri
i."7 Rolul de mentinere a vietii a fost atribuit Eros-ului care se manifesta atâ
t ca instinct sexual, cât si ca instinct de conservare a eului si ca forta de le
gatura dintre celulele organismului pluricelular.
Determinante pentru admiterea unui instinct al mortii sunt doua observatii: comp
onenta sadica a instinctului sexual si principiul placerii. Relativ la prima Fre
ud spune: "Dar cum sa derivam din Eros, care întretine si conserva viata, tendin
ta sadica, care urmareste vatamarea obiectului? Nu ar fi mai fireasca presupuner
ea ca acest sadism nu reprezinta decât un instinct al mortii, pe care influenta
libidoului narcisic l-a detasat de instinctele eului, astfel încât el se exercit
a doar asupra obiectului?"8 iar relativ la a doua "Faptul [...] ca viata psihica
sau, poate, viata nervoasa în general este dominata de tendinta reducerii, a me
ntinerii constante sau a eliminarii tensiunii interne provocate de excitatii (pr
incipiul Nirvana), tendinta ce se exprima în principiul placerii, constituie una
dintre ratiunile cele mai puternice care ne fac sa credem în existenta instinct
elor mortii."9
Revenind la compulsiunea la repetitie, si încercând o clasificare a fenomenelor
pe care Freud le încadreaza în acesta categorie, se poate ajunge la urmatoarele
tipuri de repetitie. Dorinta copiilor de a asculta în mod repetat o poveste plac
uta; "prin aceasta, spune Freud, principiul placerii nu este contrazis, caci est
e plauzibil ca repetarea, regasirea identitatii sa constituie ea însasi o sursa
de placere."10 O alta categorie este cea a simptomului sau a repetitiei în trans
fer, când repetitia este neplacuta doar pentru eu iar pentru dorinta refulata es
te o sursa de satisfactie.11 În continuare putem delimita tipul de repetitie car
e pentru Freud este dincolo de principiul placerii: repetarea de catre copii a e
venimentelor neplacute, simptomele nevrozei traumatice si retrairea în transfer
a unor întâmplari traumatice. Un tip aparte de repetitie este cel întâlnit în fe
nomenele biologice: ereditatea, embriologia12, filogeneza, unde capacitatea de r
eproducere "face ca un organ pierdut, spune Freud, sa fie înlocuit cu altul iden
tic cu primul."13 si [citez] "Migratiile pestilor, fara îndoiala cele ale pasari
lor, pe scurt tot ceea ce numim manifestari ale instinctului la animale se produ
ce gratie compulsiunii la repetitie."14
Forma de compulsiune la repetitie considerata a fi dincolo de principiul placeri
i este cea care se produce ca raspuns la o trauma. Referindu-se la o trauma fizi
ca, Freud scrie în Refularea15: "Se poate ajunge ca o excitatie externa, de exem
plu corodând si distrugând un organ, sa devina interna si astfel sa dea nastere
unei noi surse constante de excitatie si sa creasca tensiunea. Ea seamana în mar
e masura unei pulsiuni. Dar acesta pseudo-pulsiune n-ar ca scop decât sa faca sa
înceteze alterarea organului si neplacerea care o însoteste. O alta placere nu
poate fi obtinuta fara încetarea durerii. De altfel, durerea este imperativa [..
.]" În Dincolo de principiul placerii trauma psihica, analoaga traumei fizice, e
ste un soc, un eveniment periculos neprevazut care produce spaima si [citez] "ru
pe bariera de protectie a organului psihic."16 Teama, care însoteste asteptarea
unui posibil eveniment periculos, este [citez] "o suprainvestire energetica a ac
elor sisteme care recepteaza în primul rând excitatia." Referitor la visele care
repeta accidentul traumatic, Freud scrie: "Putem presupune însa ca aceste vise
servesc atingerii unui alt obiectiv, înainte ca principiul placerii sa-si poata
afirma dominatia sa. Este vorba de producerea unei stari de teama în vederea dom
inarii excitatiei suferite, stare a carei absenta a constituit cauza nevrozei tr
aumatice."17
În cautarea unitatii ce exista între tipurile de repetitie incluse în compulsiun
ea la repetitie este utila studierea relatiei lor cu Eros-ul.
Pentru Freud, Eros-ul are tendinta de "a reuni ceea ce este organic în unitati t
ot mai mari"18, "asigura coeziunea a tot ceea ce este viu"19, "Eros-ul are drept
scop complicarea vietii si, desigur, mentinerea ei prin integrarea tot mai larg
a a substantei vii, a particulelor în care ea este divizata."20 "Daca viata este
dominata de principiul constantei, în sensul lui Fechner, spune Freud, cu alte
cuvinte ca ea este o alunecare spre moarte, atunci ceea ce împiedica scaderea ni
velului si introduce noi tensiuni sunt exigentele Eros-ului, instinctele sexuale
."21
Cum functioneaza Eros-ul, cum complica el viata si creeaza utitati tot mai mari,
din moment ce instinctele sunt conservatoare? Freud spune ca "nu poate fi const
atat un instinct general catre o dezvoltare superioara, desi o astfel de directi
e a dezvoltarii exista în mod incontestabil."22 "Actiunea unor forte despre care
nu putem sti înca nimic", scrie Freud, a facut atât ca în materia anorganica sa
apara proprietatile materiei vii cât si poate mai târziu, în mod asemanator, sa
apara constiinta.23
Freud pune evolutia pe seama factorilor externi. Factori exteriori de o importan
ta decisiva au impus substantei vii "devieri tot mai mari de la drumul vital pri
mitiv, ocolisuri tot mai complicate pentru a ajunge la scopul final, adica la mo
arte. Aceste cai ocolite pe care le urma viata în drumul ei spre moarte [...] er
au apoi fidel fixate de catre instinctele conservative[...]24] Sau: "Atât progre
sul cât si regresul ar putea fi urmari ale influentei pe care o exercita fortele
exterioare, rolul instinctelor limitându-se atât într-un caz, cât si în celalal
t, la conservarea schimbarii impuse ca pe o sursa de placere."25
Cum e posibil ca instinctele conservatoare, ce implicit cauta sa restaureze o st
are anterioara, sa fixeze fidel modificarile impuse din exterior? Acest lucru es
te datorat Eros-ului, care se manifesta prin repetarea identicului.
Freud a descris mai multe astfel de procese care implica repetitie. Sa începem c
u formarea dorintelor. În Interpretarea viselor scrie: "excitatia care provine d
e la o trebuinta interioara corespunde unei forte care actioneaza continuu"; "nu
poate exista schimbare decât atunci când [...] se capata experienta satisfaceri
i trebuintei, punându-se capat excitatiei interne. O componenta esentiala a aces
tei experiente este aparitia unei anumite perceptii a carei imagine mnezica va r
amâne de acum asociata în memorie cu amintirea excitatiei provocate de trebuinta
. De îndata ce va fi reprezentata trebuinta, va avea loc, datorita relatiei stab
ilite, declansarea unui impuls psihic care va evoca din nou imaginea acelei perc
eptii în memorie [...] Tocmai acest impuls este ceea ce numim noi dorinta;"26 La
reaparitia trebuintei, aparatul psihic tinde sa obtina identitatea de perceptie
, fie halucinator, fie în mod efectiv folosind motricitatea voluntara. Formarea
dorintei presupune deci asimilarea a doua reprezentari asociate: cea a stimululu
i si cea a raspunsului dat de organism care a dus la satisfacere. J.M.Baldwin nu
meste acesta capacitate a organismului de a-si satisface dorintele "reactie circ
ulara". În Dezvoltarea mentala la copil si la specie scrie: "Reactia îsi mentine
stimulul, si acest stimul repeta din nou reactia. Singura reactie pe care organ
ismul trebuie sa o aiba este circulara sau una repetarea-stimulului, aceasta fii
nd definitia psihofizica si "reactie circulara" ca functie neurologica. Aceasta
este UNITATEA, faptul esential, al tuturor dezvoltarilor motoare."27 Important d
e retinut este ca o reactie care intr-un context stimulativ a fost satisfacatoar
e, a redus tensiunea psihica, este retinuta si tinde sa fie repetata ulterior în
aceleasi conditii, cu acelasi scop. Acesta miscare poate fi intrapsihica în caz
ul halucinatiilor sau poate sa implice un comportament.
Identificarea, refularea, angoasa si contributia acestora în formarea eului si s
upraeului sunt procese repetitive, producandu-se prin copierea unui model initia
l. Prima identificare, aceea cu tatal preistoriei personale, este directa, imedi
ata si anterioara oricarei investiri de obiect. Ea face posibile si este întarit
a de indentificarile secundare cu parintii ce urmeaza investirilor obiectale din
prima perioada sexuala.28 Refularile propriu-zise se produc dupa ce o refulare
originara a avut loc. Refularea unui continut atrage dupa sine refularea altor g
ânduri care intra în relatie asociativa cu refulatul.29 Angoasa semnal ce semnal
eaza o situatie periculoasa (exterioara sau interioara) este repetarea angoasei
produse de o veche situatie periculoasa. Daca eul este confruntat cu factori tra
umatici, de exemplu cu o prea mare exigenta libidinala, ei îsi recreaza angoasa,
dar dupa modelul nasterii, care este primul traumatism.30
Cu ocazia formarii supraeului si dupa aceasta se produc fenomene asemanatoare. Î
n Disconfort în cultura, Freud scrie: "am fi tentati sa ne raliem urmatoarei tez
e paradoxale: constiinta morala este consecinta renuntarii la pulsiuni. Sau: ace
asta din urma (impusa noua din exterior) genereaza constiinta morala, care apoi
pretinde noi renuntari."31, iar în Noile Conferinte scrie ca agresivitatea care
contribuie la formarea supraeului este cea care, dirijata împotriva parintilor,
nu s-a putut manifesta în exterior si de aceea a fost refulata. "Este foarte pos
ibil, spune Freud, ca la fiecare ocazie ulterioara de refulare a agresivitatii p
ulsiunea sa porneasca din nou pe calea ce i-a fost deschisa în acest moment deci
siv [formarea supraeului]."32 Eul se formeaza sau se fortifica prin indentificar
ea primara, iar tot identificarea eului cu instanta parinteasca duce la diferent
ierea supraeului. "Eul realizeaza majoritatea refularilor în serviciul si din în
sarcinarea supraeului sau"33 spune Freud, dar supraeul însusi este rezultatul un
or refulari.
Pastrarea caracterului supraeului de-a lungul generatiilor se face de asemenea r
epetitiv. Supraeul deriva din influenta parintilor, iar acestia în educarea copi
ilor se conformeaza propriului lor supraeu, astfel încât, spune Freud, "supraeul
copilului nu se conformeaza imaginii parintilor, ci imaginii supraeului lor."34
Toate aceste procese au câteva trasaturi comune. Reprezinta forme de asimilare s
i adaptare. Ca urmare a asimilarii, reactiile produse la început fata de o situa
tie externa, se produc apoi fata de situatiile intrapsihice, rezultate din asimi
lare. Procesele în cauza conduc la marirea complexitatii aparatului psihic. Ele
se produc în mod repetat imitand un model. Declansarea acestor procese este dete
rminata de tensiuni psihice si urmareste reducerea acestor tensiuni.
Procesele lasa urme durabile, "nimic din viata psihica nu se pierde"35, dorintel
e si identificarile sunt "nemuritoare", tendintele pulsionale pregenitale se cer
satisfacute si dupa atingerea stadiului genital, eul infantil persista alaturi
de eul adult36, supraeul se diferentiaza din eu si i se opune, etc. Interactiuni
le dintre tendintele vechi si cele noi genereaza alte procese care capata aceeas
i posibilitate de auto-repetare.
Compulsiunea la repetitie din fenomenele biologice presupune de asemenea repetit
ii ale identicului. Dezvoltarea embrionului se face prin diviziunea iterativa a
celulelor, rezultând o crestere auto-catalitica. Freud se refera probabil si la
repetarea filogenezei în ontogeneza manifestata în morfogeneza embrionului. Repr
oducerea organismelor reprezinta tot o crestere auto-catalitica a populatiei, re
spectând invarianta reproductiva.37
Forta Eros-ului se manifesta tocmai în posibilitatea ca anumite configuratii, în
telegând prin aceasta proprietati, stari, tipare (patterns), structuri sau siste
me, sa se poata auto-copia, auto-replica. Acelasi fenomen se produce în crestere
a cristalelor38 sau explozia unei supernove, deci în lumea anorganica. "Exista u
n alt tip de explozie pe care o poate suferi o stea, scrie Richard Dawkins. În l
oc "sa se transforme în supernova", "se trasforma în informatie". O putem numi o
bomba a informatiei sau [...] o bomba a replicatiei. Aceasta bomba a replicatie
i se numeste viata.39 "Nu stim exact cum s-a petrecut evenimentul critic origina
r, declansarea autoreplicarii, spune Dawkins, dar putem deduce ce fel de evenime
nt trebuie sa fi fost. A început ca un eveniment chimic."40
Luând în considerare aceasta noua perspectiva, putem da un raspuns unei întrebar
i din Dincolo de principiul placerii. Freud se întreaba atunci, pornind de la Ba
nchetul lui Platon, daca "substanta vie odata aparuta a fost divizata în mici pa
rticule care de atunci tind, prin instinctele sexuale, sa se reuneasca?; ca aces
te instincte, în care se continua afinitatea chimica a materiei anorganice, învi
ng treptat, [...] toate dificultatile pe care le presupune un mediu încarcat cu
excitatii periculoase pentru viata."41 În Compendiu Freud considera problema înc
heiata: [citez] "În cazul Eros-ului (sau a instinctului iubirii) nu putem aplica
aceasta formula [a tendintei conservatoare ca în cazul instinctului mortii]. Pe
ntru a face asta ar trebui sa presupunem ca substanta vie a fost o data unita, a
poi despartita si acum se straduie sa se reuneasca."42 Raspunsul la întrebarea l
ui Freud ar fi ca viata a începtut cu afinitatea chimica a unor molecule si se b
azeaza pe ea, dar Eros-ul nu rezida în refacerea unei unitati pierdute ci în pro
prietatile auto-catalitice pe care afinitatile chimice le au.
Acesta proprietate de repetare a identicului este stipulata de Principiul creste
rii auto-catalitice care se enunta astfel: configuratiile stabile care facilitea
za aparitia de configuratii similare lor vor deveni din ce în ce mai numeroase.4
3 Procesele psihice de care am amintit sunt stabile deoarece, in conditii specif
ice fiecaruia, sunt solutii de reducerii a tensiunii. Conditia de stabilitate, o
btinuta prin reducerea tensiunii interne, ne readuce la instinctul mortii.
Instinctul mortii tinde "sa rupa legaturile si astfel sa distruga lucrurile.[...
] scopul final este sa reduca tot ceea ce este viu la starea anorganica."44; "pr
ocesul vital al individului tinde din cauze interne spre egalizarea tensiunilor
chimice, adica spre moarte [...]"45; viata psihica sau ce nervoasa are aceeasi t
endinta exprimata prin principiul Nirvana si principiul placerii. Aceste princip
ii sunt de aceea în serviciul instinctului mortii.46 În Omul cu lupi, Freud scri
e: "în cazul transformarilor proceselor psihice trebuie luat în considerare conc
eptul de entropie, a carei valoare se opune unei reversibilitati a celor întâmpl
ate."47 Asupra organismului se exercita "actiunea nivelatoare, distructiva a uri
aselor energii exterioare."48 Aceste trasaturi ale instinctului mortii si actiun
ea nivelatoare a mediului se potrivesc întocmai tendintei stipulate de principiu
l al doilea al termodinamicii. Conform acestui principiu energiile potentiale fi
zice, chimice si electrice se transforma ireversibil în caldura, iar prin aceast
a transformare entropia creste. Ca un corolar apare faptul ca sistemele mai entr
opice, cu mai putina energie potentiala sunt mai stabile. Acest principiu îsi fa
ce simtita actiunea peste tot, si în organisme, dar si în mediu. K.Lorenz scrie
în Reversul oglinzii: "legile fizicii universale nu sunt niciodata transgresate
si principiul al doilea al termodinamicii nu este niciodata înfrânt de vietuitoa
re."49 În lupta cu acest principiu termodinamic, spune Lorenz, organismele folos
esc doua retroactiuni pozitive cuplate (adica ceea ce se mai numeste feed-back p
ozitiv sau reactie auto-catalitica). Organismele acumuleaza energie si informati
e. Cu cât au mai multa energie, cu atât pot acumula mai multa energie. Cu cât au
mai multa informatie, cu atât pot acumula mai multa informatie. Dar si detinere
a de mai multa energie creste posibilitatea de a acumula informatie si reciproc.
"Acest dublu ciclu de retroactiune pozitiva, spune Lorenz, între procesul de ac
hizitie de energie si procesul de achizitie de informatie este caracteristic pen
tru tot ceea ce este viu [...]"50
Freud spune în Compendiu ca "nu avem un termen analog "libidoului" pentru a desc
rie energia instinctului distructiv".51 Daca renuntam la instinctul mortii, prin
cipiul al doilea al termodinamicii având aceleasi tendinte ca si cele atribuite
de Freud acestui instinct, atunci nici numai este nevoie de un termen analog lib
idoului pentru energia instinctului mortii. Principiul al doilea postuleaza degr
adarea ireversibila a energiei, nu existenta unei alte forme de energie.
Principiul al doilea ne putând fi sursa nici unui instinct, ramâne de explicat o
riginea si natura agresivitatii si a autodistructivitatii. Lorenz a scris Asa-zi
sul rau52 pentru a arata ca agresivitatea este un instinct major. Descrierea agr
esivitatii facuta de Freud în Disconfort în cultura se apropie foarte mult de ac
easta teorie, lucru recunoscut de Lorenz. Instinctul agresiv, spre deosebile de
celelalte instincte de conservare, are împreuna cu instinctul sexual urmatoarea
caracteristica: în faza de dezvoltarea deplina, aceste instincte au ca obiect un
individ cospecific. Tinând cont de aceasta trasatura comuna, putem banui o alta
: instinctul agresiv s-ar dezvolta, ca si instinctul sexual, sprijinindu-se pe i
nstinctele de conservare. Prima manifestare a lui fiind in stadiul oral-sadic, c
ând apare pentru prima data si ambivalenta.53 Trecerea la stadiul urmator presup
une autonomizarea instinctului agresiv. "Organizarea sadic-anala, scrie Freud în
Omul cu lupi, poate fi usor recunoscuta ca o continuare a celei orale. Activita
tea musculara violenta, exercitata asupra obiectului care o caracterizeaza, îsi
gaseste locul ca act pregatitor pentru devorare, care apoi înceteaza de a fi sco
p sexual. Actul pregatitor devine scop independent."54 "Componentele sadice ale
instincului sexual, spune Freud, ne ofera un exemplu clasic al combinarii instin
ctelor"55 Acum l-am putea considera drept interactiunea dintre instictului sexua
l si cel agresiv, în locul celeia dintre primul si partea instinctului mortii or
ientata spre exterior. Lorenz, în lucrarea amintita, analizeaza interactiunea di
ntre instinctele sexual, agresiv si cel de fuga din fata pericolului la bibanul
colorat. Concluziile privind aceste interactiuni ne-ar putea oferi o idee despre
legaturile dintre masculinitate-sadism si feminitate-masochism la om.56
Drumul de la agresivitate la auto-distrugere este parcurs prin aceleasi procese
care duc la crestere si progres. Mentinerea vietii sau distrugerea ei depind de
fortele relative ale factorilor care intra în joc. Întoarcerea agresivitatii din
spre exterior spre propriul eu este realizata odata cu formarea supraeului. Dife
rentierea acestei instante este determinata de urmatoarele fapte: tendintele sex
uale si agresive ale copilului având ca obiecte parintii pe de o parte si imposi
bilitatea satisfacerii acestor tendinte din cauza neputintei eului copilului, pe
de alta parte. Vazându-se în imposibilitate de a da curs satisfacerii pulsiunil
or seului, datorita contrângerilor exterioare, eul copilului se identifica cu in
stanta parinteasca, interiorizând obstacolul exterior57 si retrage investirile l
ibidinale refulându-le. Dupa acest proces de asimilare de catre eul copilului a
eurilor parintilor(a supraeurilor acestora de fapt) si diferentierea supraeului
ca instanta de control, vechile atitudini ale eului fata de parinti sunt înlocui
te de atitudini fata de supraeu: pericolul interior este conditionat si pregatit
de vechiul pericol exterior,58 angoasa în fata supraeului este mostenitoare a a
ngoasei în fata amenintarii cu castrarea sau cu retragerea iubirii. În Disconfor
t în cultura Freud, revenind la mitul hoardei primitive, descopera între frica d
e pedeapsa venita din partea tatalui si sentimentul de vinovatie resimtit dupa f
ormarea supraeului, o alta etapa, aceea a remuscarii traite dupa o agresiune împ
otriva tatalui. Remuscarea ar fi consecinta ambivalentei primordiale a sentiment
elor fata de tata.59 Datorita acestei înlocuiri a relatiilor eu-mediu cu relatii
eu-supraeu se întemeiaza o reactie circulara, un cerc vicios, expresie a Eros-u
lui. Supraeului neramânându-i nimic strain din intentiile eului, intentia condam
nabila devine echivalenta actiunii condamnabile.60 Astfel, "în pofida renuntarii
la [satisfacerea pulsionala], va lua nastere [...] un sentiment de vinovatie, c
eea ce constituie, spune Freud, un grav inconvenient economic în ceea ce privest
e intrarea în joc a supraeului."61 Renuntarea impusa din exterior duce la formar
ea constiintei morale iar dupa aceea orice renuntare atrage dupa sine noi renunt
ari. În aceasta evolutie mai intervine cel putin înca un astfel de cerc vicios.
"Rigoarea supraeului nu corespunde în mod necesar duritatii educatiei, spune Fre
ud."62 Agresivitatea supraeului are doua surse: una provine din imposibilitatea
de satisfacere chiar a agresivitatii, iar cealalta provine din agresivitatea împ
otriva persoanei care împiedica satisfacerea erotica, care de asemenea nu se poa
te exprima în exterior si se întoarce împotriva eului.63 Agresivitatea supraeulu
i este chiar agresivitatea copilului pe care ar fi vrut s-o exercite împotriva p
arintilor.64 Cu cât copilul are dorinte sexuale si agresive mai puternice, cu at
ât mai dureros va resimti interdictia venita din afara si, proportional îi va cr
este agresivitatea. Altfel spus, cu cât capitalul pulsional al copilului este ma
i mare, cu atât va forma un supraeu mai sever. Daca supraeul este "monumentul fo
stei slabiciuni si dependente ale eului"65 cum spune Freud, el este si masura pu
lsiunilor copilului. Aparent aceasta relatie este un feed-back negativ: cu cât d
orintele sunt mai puternice, cu atât forta de represiune va fi mai mare pentru a
obtine un rezultat constant. Dar, intrapsihic se petrece o reactie auto-catalit
ica, un feed-back pozitiv, agresivitatea supraeului crescând continuu.
Aparatul psihic se supune principiului placerii, tinde sa reduca pe cât posibil
tensiunile din interiorul sau. Eul "este ghidat în activitate prin luarea în con
siderare a tensiunilor produse de stimuli, fie prezenti în el, fie introdusi în
el. Cresterea acestor tensiuni este simtita în general ca neplacere si scaderea
ca placere."66 Principiul placerii este în serviciul "instinctului mortii"67 spu
ne Freud. Pentru reducerea tensiunii în aparatul psihic au loc fie procese prin
intermediul carora organismul controleaza mediul, se adapteaza la el, fie proces
e de adaptare intrapsihica. Datorita acestor procese, principiul placerii este g
ardian al vietii.68
Pentru o limpezire a acestei duble calitati a principiului placerii ar fi necesa
ra tratarea separata a organsimului ca întreg si a aparatului psihic în calitate
de sistem de control al organismului. Aparatul psihic, ca si organismul ca într
eg sunt departe de echilibru termodinamic cum mediu. Altfel, nici o actiune asup
ra mediului sau activitate psihica n-ar fi posibile. Sub imperiul principiului a
l doilea, la nivelul organismului energia potentiala se trasforma în caldura, te
ndinta contrara vietii. La nivelul aparatului psihic actiunea acestui principiu
se exprima prin tendinta de reducere a tensiunilor, adica prin principiul placer
ii. Functionarea organismului si functionarea aparatului psihic sunt defazate. A
ctiunea principiului al doilea în organism îl face sa evolueze catre echilibru c
u mediu, adica spre moarte. Aceasta evolutie produce un efect invers asupra apar
atului psihic, datorita productiei endogene de stimuli. Productia de stimuli, în
departeaza aparatul psihic de echilibrul relativ în care se gaseste. Actiunea pr
incipiului al doilea, sub forma principiului placerii, îl face sa tinda sa se re
apropie de echilibru, încercând sa reduca tensiunea. Metodele prin care aparatul
psihic încearca sa reduca tensiunea sunt tocmai procesele benefice vietii, împo
triva principiului al doilea la nivelul organismului.
Dupa aceasta delimitare, putem spune ca instinctul sexual, ca si celelalte insti
ncte, se manifesta prin productie endogena de stimuli care mareste tensiunea apa
ratului psihic. Actiunile de satisfacere, care reduc aceasta tensiune sunt în be
neficiul individului în cazul instinctelor de conservare si în serviciul speciei
în cazul instinctului sexual. Instinctul sexual urmareste obtinerea placerii si
nu reproducerea speciei. Aceasta înmultire invarianta a organismelor este manif
estare a Eros-ului, dar orgasmul nu asigura reproducerea, este doar în corelatie
cu ea. Similitudinea dintre deplina satisfacere sexuala si moarte69 s-ar putea
traduce în reducerea masiva a tensiunilor psihice ca urmare a satisfacerii, adic
a o "moarte" psihica. Coincidenta mortii cu sfârsitul actului sexual la animalel
e inferioare reflecta conflictul dintre instinctele sexuale si instinctele de co
nservare. Jay Diamond a descris în De ce e sexul o placere?70 un raport între in
vestitia energetica pentru procreare si cea pentru longevitatea indivizilor, rap
ort specific fiecarei specii.
Reluând discutia despre repetitia unei experiente traumatice, tendinta de a asim
ila psihic un eveniment care ne-a impresionat pare a nu fi independenta de princ
ipiul placerii. Daca un stimul extern ranind aparatul psihic produce o pseudo-pu
lsiune, o sursa interna constanta de excitatie ce are drept scop vindecarea rani
i narcisice, atunci retrairea evenimentului traumatic, chiar neplacuta are drept
scop reducerea tensiunii pe care o produce pseudo-pulsiunea. Aparatul psihic re
traieste evenimentul în încercarea de a-i raspunde printr-o repetitie, eventual
o reactie de evitare deja achizitionata, pe care nu a dat-o la momentul producer
ii traumei. Ne putem închipui o balanta având pe un taler tendinta de a domina e
xperienta traumatica, iar pe celalalt neplacerea produsa de retraire. Tendinta d
e repetitie este data de "greutatea" mai mare primului taler.
Daca Erosul se manifesta prin posibilitatea unor configuratii de a se reproduce,
de a prolifera, aceasta proprietate conduce la consecinte importante. Unele din
tre aceste configuratii repetându-se, produc, ca si în cazul relatiei eu-supraeu
, evolutii spre progres sau spre regres. Simplu spus, succesul înlesneste obtine
rea unui nou succes, iar esecul predispune la un esec viitor.
Un asemenea mecanism este implicat si în repetitia experientelor traumatice. Mai
întâi, aceste repetitii sunt în mare parte sortite esecului. În al doilea rând,
valoarea de trauma a unui eveniment este subiectiva. Imposibilitatea de a da un
raspuns adecvat, de a lega psihic evenimentul, este consecinta unei traume ante
rioare legata de un eveniment asemanator. Al doilea eveniment, fiind tot traumat
ic, agreaveaza problema, adânceste rana narcisica. Retrairea lui cu scopul de a-
i raspunde adecvat, se face în van, pentru ca acest raspuns ar fi posibil doar a
vând integritatea narcisica, ce lipseste. În acest mod, traumele infantile inevi
tabile continua sa favorizeze producerea de noi traume, printr-o reactie circula
ra, un mecanism de feed-back pozitiv propriu Eros-ului.
Armele Eros-ului sunt cercurile vicioase. Sub actiunea Principiului al II-lea al
termodinamicii, structurile si limitele sistemelor se pierd, ordinea creata de
Eros se transforma în haos. "Batalia" dintre aceste doua tendinte are mai multe
implicatii în metapsihologie decât cele sugerate aici. Daca am merge mai departe
si ne-am întreba de ce exista aceste tendinte, am ajunge la mistere...

Din Stiinta Spirituala

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Din Stiinta Spirituala

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

DIN STIINTA SPIRITUALA

DIN - PERCEPTIA DIRECTA A REALITATII

1.Descrierea Realitatii Absolute = O CONSTIENTA NEMARGINITA =

2. Descrierea Cognitiva a Persoanei Umane

3.AXIOMELE REALIZARII REALITATII ABSOLUTE

4. Practica DIN de Realizare a Naturii Reale

* Obiectele cad intotdeauna la 90o fata de pamant.

* Daca ceva poate sa mearga prost, va merge.

* Prima lege a managementului este ca exista.

* Competenta contine semintele incompetentei:

Legile vietii universale

Legile programarii calculatoarelor

* Sa gresesti este uman, dar ca sa zapacesti de tot lucrurile ai nevoie de un ca

Legile cercetarii experimentale

* Stiinta iti spune adevarul. Nu te lasa inselat de fapte.

* Masinile ar trebui sa lucreze, iar oamenii sa gandeasca.

* Orice cablu taiat prea lung se dovedeste a fi prea scurt.

* Mai bine sa ai un sfarsit de cosmar, decat un cosmar fara de sfarsit.

* Chiar daca faptele sunt rigide, adevarul este flexibil.

* Un om cu un singur ceas stie cat e ora. Un om cu doua ceasuri nu este sigur ni

Cat de des trebuie sa faceti dragoste?

Sfaturi pentru un barbat a carui iubita este virgina

Cand va aflati in ipostaza de a fi primul iubit al unei fete, trebuie sa fiti pr

Sexul, bun la toate

Daca doriti sa va simtiti in forma, sa dormiti profund, sa indepartati oboseala

Manipulati si evitati sa fiti manipulati-Legea Coerentei

2. "Tinand cont de ceea ce stiu despre persoana careia ma adresez si de starea s

Puterea gandului bun

Am pornit de la acest titlu pentru ca divortul - ca factor psiho-social - implic

Nevroza- o boala provocata de stres

Vous aimerez peut-être aussi