Descrirea Lucrarii, Criterii de Proiectare Si Standarde

TIMPURI NOI
CLADIRE BIROURI Faza 1B

165 Splaiul Unirii , Bucuresti
PARTE 2A
DESCRIEREA LUCRARIILOR, CRITERII DE PROIECTARE SI
STANDARDE
CONTINUT
1.1
CRITERII DE PROIECTARE .............................................................................................. 6
1.1.1
Instalatii mecanice Criterii de proiectare si norme/standarde ..................................... 6
1.1.2
Instalatii electrice criterii de proiectare si normative/standarde ................................ 11
1.2
INSTALATII HVAC .......................................................................................................... 19
1.2.1
Centrala termica ......................................................................................................... 19
1.2.2
Distributia apei calde ................................................................................................. 20
1.2.3
Centrala de apa racita ................................................................................................. 21
1.2.4
Distributia apei racite ................................................................................................. 23
1.2.5
Sistemul de aer conditionat ........................................................................................ 24
1.2.6
Sistem ventilare ......................................................................................................... 24
1.2.7
Sistemul de evacuare ................................................................................................. 26
1.2.8
Sistemul de presurizare pentru caile de evacuare in caz de incendiu ........................... 27
1.2.8.1
Incadrarea cailor de evacuare in clase de presiune ............................................... 27
1.2.8.2
Procedura de proiectare....................................................................................... 28
1.2.9
1.3
1.3.1
Sistemul de evacuare din parcare ............................................................................... 32
INSTALATII SANITARE SI DE STINS INCENDIU ........................................................ 35

Instalatii interioare.......................................................................................................... 35
1.3.1.1
Instalatii pentru consumul curent de apa ................................................................... 35
1.3.1.2
Instalatii de canalizare .............................................................................................. 36
1.3.1.3
Instalatii sanitare si stingere incendiu ........................................................................ 37
1.3.1.4
Dotarea cu mijloace de prima interventie .................................................................. 41
1.3.2
Bransamente si racorduri la retele exterioare de alimentare cu apa, de stins incendiu cu
apa si canalizare ............................................................................................................................ 42
1.3.3
Masuri igienico sanitare ............................................................................................... 42
1.3.4
Probarea instalatiilor sanitare si incendiu ........................................................................ 43
1.3.5
Verificari instalatii.......................................................................................................... 44
1.3.6
Respectarea legislatiei .................................................................................................... 47

M&E Memoriu Tehnic / faza P.Th / 02. 2015 / Page 1
TIMPURI NOI
1.3.7
Normele de protectia muncii ........................................................................................... 48
1.3.8
Norme P.S.I.................................................................................................................... 48
1.4
INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI TARI............................................................... 53
1.4.1
Obiectul proiectului - date de baza ............................................................................. 53
1.4.2
Alimentarea cu energie electrica ................................................................................ 53
1.4.2.1
Sursa de baza ...................................................................................................... 54
1.4.2.2
Sursa de rezerva .................................................................................................. 54
1.4.3
.Distributia principala ................................................................................................ 55
1.4.3.1
Sistemul de distributie a energiei ........................................................................ 56
1.4.3.2
Tablouri de distributie ......................................................................................... 58
1.4.4
Instalatia pentru consumatorii de forta si micii consumatori ...................................... 59
1.4.4.1
Instalatii electrice pentru climatizare si ventilare ................................................. 59
1.4.4.2
Instalatii pentru consumatorii de mica putere ...................................................... 59
1.4.5
Protectia la inghet ...................................................................................................... 60
1.4.6
Iluminatul .................................................................................................................. 61
1.4.6.1
Iluminatul general ............................................................................................... 61
1.4.6.2
Iluminat birouri................................................................................................... 62
1.4.6.3
Iluminat intrari principale ................................................................................... 62
1.4.6.4
Iluminat grupuri sanitare ..................................................................................... 62
1.4.6.5
Iluminat case de scara ......................................................................................... 62
1.4.6.6
Iluminat parcare .................................................................................................. 63
1.4.6.7
Iluminat siguranta ............................................................................................... 63
1.4.6.8
Iluminatul exterior .............................................................................................. 64
1.4.7
1.4.7.1
Priza de pamant .................................................................................................. 65
1.4.7.2
Paratrasnetul ....................................................................................................... 65
1.4.7.3
Protectia impotriva socurilor electrice ................................................................. 65
1.4.7.4
Protectia la incendiu ........................................................................................... 66
1.4.7.5
Protectia muncii in instalatii electrice .................................................................. 66
1.4.7.6
Masuri PSI .......................................................................................................... 66
1.4.8
1.5
Legarea la pamant si protectia impotriva descarcarilor atmosferice ............................ 65
Verificarea proiectului ............................................................................................... 67
INSTALATII CURENTI SLABI ........................................................................................ 69

TIMPURI NOI
1.5.1
Obiect ........................................................................................................................ 69
1.5.2
Baza de proiectare...................................................................................................... 69
1.5.3
Incadrarea in norme ................................................................................................... 69
1.5.4
Detectarea si alarmarea de incendiu ........................................................................... 69
1.5.4.1
Rolul sistemului .................................................................................................. 69
1.5.4.2
Functii si caracteristici generale .......................................................................... 70
1.5.4.3
Structura sistemului ............................................................................................ 71
1.5.4.4
Montaj echipamente............................................................................................ 73
1.5.4.5
Alimentarea sistemului ....................................................................................... 74
1.5.4.6
Scenariul comenzii sistemului de incendiu .......................................................... 74
1.5.5
Sistemul de detectie si alarmare in caz de monoxid de carbon .................................... 74
1.5.5.1
1.5.5.2
Functiuni si caracteristici generale ...................................................................... 74
1.5.5.3
1.5.5.4
1.5.5.5
1.5.6
Sistemul de detectie si declansare a alarmei in caz de efractie .................................... 75
1.5.6.1
1.5.6.2
1.5.6.3
1.5.6.4
1.5.6.5
1.5.7
Sistemul de control acces ........................................................................................... 77
1.5.7.1
1.5.7.2
1.5.7.3
1.5.7.4
1.5.8
Sisteme de televiziune cu circuit inchis (CCTV) ........................................................ 79
1.5.8.1
1.5.8.2
1.5.8.3
1.5.8.4

TIMPURI NOI
1.5.9
Sistemul de sonorizare ............................................................................................... 82
1.5.9.1
1.5.9.2
1.5.9.3
1.5.9.4
Alimentarea sistemului de sonorizare .................................................................. 83
1.5.10
Sistemul de semnalizare panica .................................................................................. 83
1.5.11
Instalatia de comunicare............................................................................................. 84
1.6
INSTALATII GAZE ........................................................................................................... 87
1.6.1
General ...................................................................................................................... 87
1.6.2
Baze de proiectare...................................................................................................... 87
1.6.3
Descrierea lucrarii ...................................................................................................... 87
1.7
1.6.3.1
Date de baza ....................................................................................................... 87
1.6.3.2
Solutii tehnice ..................................................................................................... 87
SISTEM BMS .................................................................................................................... 90
1.7.1
General ...................................................................................................................... 90
1.7.1.1
Produse furnizate dar neinstalate de catre Contractor .......................................... 90
1.7.1.2
Produse nefurnizate sau instalate aici dar integrate de catre Contractor ............... 90
1.7.1.3
Descriere generala .............................................................................................. 90
1.7.1.4
Asigurarea calitatii .............................................................................................. 90
1.7.1.5
Coduri si standarde ............................................................................................. 91
1.7.1.6
Performantele sistemului..................................................................................... 91
1.7.1.7
Definitii .............................................................................................................. 93
1.7.2
Secventa de operare ................................................................................................... 93
1.7.2.1
Centrala termica.................................................................................................. 93
1.7.2.2
Pompe bucla ventilo convectoare chiriasi ............................................................ 99
1.7.2.3
Pompe circuit Spatii Tehnice ............................................................................ 103
1.7.2.4
Pompe Circuit CTA-uri..................................................................................... 104
1.7.2.5
Centrala de frig ................................................................................................. 105
1.7.2.6
Chillere (racitoare de lichid) ............................................................................. 106
1.7.2.7
Sisemul de racire a camerelor IT ....................................................................... 113
1.7.2.8
Interfata Chiller ................................................................................................ 118
1.7.2.9
Pompe circuit apa racita .................................................................................... 119

TIMPURI NOI
1.7.2.10
Pompe bucla apa racita pentru Camerele IT ...................................................... 121
1.7.2.11
CTA-uri ............................................................................................................ 122
1.7.2.12
Contoare de energie electrica ............................................................................ 128
1.7.2.13
Contoare de energie agent termic ...................................................................... 129
1.7.2.14
Contoare de energie apa racita .......................................................................... 130
1.7.2.15
Monitorizare furnizare energie electrica ............................................................ 131
1.7.2.16
Controlul iluminatului in subsol ........................................................................ 132
1.7.2.17
Sumar Puncte de Date ....................................................................................... 133
1.7.3
Sistemul de control si de testare ............................................................................... 134
1.7.3.1
Sistem de control .............................................................................................. 134
1.7.3.2
Demonstrarea si acceptarea sistemului de control ............................................. 135
TIMPURI NOI
1.1 CRITERII DE PROIECTARE

1.1.1 Instalatii mecanice Criterii de proiectare si norme/standarde
Aceasta sectiune a raportului identifica criteriile generice de proiectare aplicate conceptiei
proiectului. Sectiuni ulterioare ale raportului contin criterii de proiectare mai detaliate care se aplica
sistemelor de instalatii specifice.
Au fost utilizate urmatoarele criterii de proiectare si coduri/standarde aplicabile iar acolo unde este
oportun acestea au fost modificate pentru a indeplini reglementarile locale. Acestea includ (dar nu
se limiteaza la):
Legea 10/1995
privind calitatea in constructii cu toate completarile ulterioare
Legea 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
I 13-2002
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
I 13/1-2002
Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala
PT C9-2010
Cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune.
C 107/2-2005
Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la

cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit
SR 1907-1:1997
Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul
STAS 3417-1985
Cosuri si canale de fum pentru instalatii de incalzire centrala.Prescriptii

de calcul termotehnic
I 5-2010
Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de

ventilare si climatizare
SC 004-2000
Solutii cadru de proiectare a instalatiilor de climatizare la cladirile publice.
STAS 6648/1-1982
Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura

din exterior. Prescriptii fundamentale.
P 118-1999
Normativ de siguranta la foc a constructiilor
SR EN 12101-6:2006 Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti Specificatii pentru

sisteme cu presiune diferentiala Kituri.
NP 127/2009
Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme
OMAI-163 / 2007
Ordin pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor
Legea 307/2006
privind apararea impotriva incendiilor
NP 25/1997
Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane
C-56/2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente

constructiilor
TIMPURI NOI
C 125-2005
Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a

tratamentelor acustice in cladiri
OUG nr. 214/2009
modificarea Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

Norme specifice
de securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de

incalzire
TIMPURI NOI
Parametri climatici exteriori

- vara
+35 C
umiditatea 35%
- iarna
-15 C
umiditatea 95%
Parametri climatici interiori
Arii
Temp.
Temp.
Vara
Iarna
maxima
minima
Spatiu birou 24C
22C
Umiditate
Nivel
zgomot
Rata
aer Aer evacuat
proaspat
maxim
Necontrolat
35 dB(A)
50m3/h/pers 90-95% din

introducere
prin CTA
Camera
conferinta
24C
22C
Necontrolat
35 dB(A)

introducere
prin CTA
Spatii
comerciale
24C
22C
Necontrolat
50dB(A)

introducere
prin CTA
Camera
server
21C
21C
Necontrolat
50dB(A)
2 sch/h
Camera de 24C
control
22C
Necontrolat
40dB(A)

introducere
prin CTA
Toalete
NC
22C
Necontrolat
40dB(A)
Through
10 sch/h
transfer
from
the
office area
Spatii
tehnice
NC
15C
Necontrolat
60dB(A)
2 ACH
Casa scarii
NC
15C
Necontrolat
NC
1.3 mc/h/mp 90-95%

Introducere
prin CTA
2 sch/h
Prin transfer
in parcaj
TIMPURI NOI
Hol intrare 26C

principala
20C
Necontrolat
40dB(A)
35m3/h/pers 90-95%
Introducere
prin CTA
Grad de infiltrare
Infiltrare 0.25 sch/h in general si 1 sch/h in zona de intrare principala
Degajari de caldura
Degajarile de caldura de la interior s-au considerat astfel:
-
Iluminat:
12 W/m2
Echipamente:
20 W/m2
Ocupanti:
116W/persoana.
Camera conferinta:
90 W/m
Hol intrare
60 W/m
Spatiu comercial:
75 W/m
Camera server :
3 kW pe chiriasi / 12 kW pe nivel
Gradul de ocupare:
Ocupare
Persoane /m2
Hol acces principal
Spatiu birouri
Camere conferinta
Spatiu comercial
Cladirea
H
1/10
1/8
1/2
1/3.5
Proiectarea sistemului de conducte

Parametrii de proiectare a sistemului de conducte nu vor depasi urmatoarele:
Viteza maxima pentru sistemul de conducte in coloane 2 m/s
Viteza maxima pentru conducte distributie 1,5 m/s
Viteza maxima pentru sistemul de tevi la conexiunile finale 1 m/s
Pierderile maxime de presiune 300 Pa/m.
TIMPURI NOI
Proiectarea sistemului de tubulatura

Sistemul de tubulatura va fi proiectat pentru a nu depasi urmatoarele viteze maxime:
Tubulatura in spatii tehnice si ghene 8 m/s
Tubulatura secundara 5 m/s
Tubulatura de racord la 3 m/s
Viteza aerului prin gurile de ventilatie 2,5 m/s
Centralele de tratare a aerului 2,5 m/s
Viteza prin tubulatura trebuie de asemenea redusa acolo unde este necesar, pentru a limita
nivelul de zgomot in zonele ocupate.
Tubulaturi flexibile pot fi folosite pentru racordurile finale la grile si anemostate dar acestea
nu trebuie sa aiba o lungime mai mare de 1000 mm si toate celelalte tubulaturi trebuie sa aiba o
constructie solida.
Grilele si anemostatele trebuie selectate pentru a evita formarea de curenti de aer si trebuie
sa fie amplasate la nivelul plafonului fals.
Trebuie luata in calcul si facuta disponibila o rezerva de spatiu pentru instalarea si

pozitionarea centralei de tratare a aerului pentru a furniza conditii de acces corespunzatoare pentru
activitatea de intretinere si pentru a permite bateriilor sa fie scoase fara a modifica structura cladirii
sau perturbarea majora a instalatiei.
TIMPURI NOI
1.1.2 Instalatii electrice criterii de proiectare si normative/standarde

Criterii de proiectare
Au fost utilizate urmatoarele criterii de proiectare si norme / standarde si, dupa caz, modificate
pentru a satisface reglementarile locale. Acestea includ normele si normativele in vigoare la data
elaborarii proiectului (dar nu sunt limitate la):
Legea 10/1995
privind calitatea in constructii cu toate completarile ulterioare
Legea 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
OUG nr. 214/2009
modificarea Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii
NP 127/2009
Normativ de securitate la incendiua parcajelor subterane pentru autoturisme
OMAI-163 / 2007
Ordin pentru aprobarea Normelor generale de protectie impotriva incendiilor
Legea 307/2006
Privind apararea impotriva incendiilor
NP 25/1997
Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme
C-56/2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente

constructiilor
I7-2011
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice

aferente cladirilor
I18/1-2001
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti

slabi aferente cladirilor civile si de productie
I18/2-2002
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a

incendiilor si a sistemelor de alarmare impotriva efractiei din cladiri
SR EN 60446:2008
Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si

identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric;
SR EN 60034-5:2003 Masini electrice rotative. Partea 5: Grade de protectie asigurate prin

proiectarea completa a masinilor electrice rotative (cod IP). Clasificare;
SR EN 60947-1:2008 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Reguli generale;
SR EN 60947-2:2007 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2: intrerupatoare automate;
SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de
motoare. Contactoare si demaroare electromecanice
STAS 2612-87
Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise;
SR EN 60335-1:2004 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Partea 1: Prescriptii

generale;
TIMPURI NOI
SR CEI 60083:2003 Prize si fise pentru uz casnic si similar standardizate in tarile membre ale CEI;
SR CEI 60906-1:2003 Sistem CEI de fise si prize pentru uz casnic si similar. Partea 1: Fise si prize
de 16A 250V curent alternativ;
SR EN 60898 :2004
Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti pentru instalatii

casnice si similare;
SR EN 60529:1995 Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP);

SR 6646-1:1997
Iluminatul artificial. Conditii tehnice pentru iluminatul interior si din

incintele ansamblurilor de cladiri;
SR 6646-2:1997
Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul spatiilor de lucru;
SR 6646-3:1997
Iluminatul artificial. Conditii specifice pentru iluminatul in cladiri civile;
SR EN 60598-1:2005 Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescriptii generale si incercari;

SR EN 60598-2-22:2004 Corpuri de iluminat. Partea 2-22: Conditii speciale. Corpuri de iluminat
pentru iluminatul de siguranta;
SR EN 1838
Aplicatii ale iluminatului iluminatul de siguranta;
SR EN 12464-1
Iluminatul locurilor de munca. Partea 1: Locuri de munca interioare.
SR EN 12464-1
Iluminatul locurilor de munca. Partea 2: Locuri de munca exterioare.
SR EN 60901:2002
Lampi fluorescente cu un singur soclu. Prescriptii de performanta;
SR EN 60081:2003
Lampi fluorescente cu doua socluri. Prescriptii de performanta;
STAS 6865-89
Conductoare cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe;
SR EN 50086-1:2001 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice. Partea 1: Reguli

generale;
STAS 552-89
Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. Dimensiuni;
SR EN 50368:2004
Cleme de cabluri pentru instalatii electrice;
STAS 7944-79
Bare conductoare de curent. Curenti maximi admisibili de durata. Prescriptii;
SR HD 603 S1:2001 Cabluri de distributie de tensiuni nominale 0,6/1kV;

SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4: Masuri de protectie pentru
asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia impotriva socurilor electrice;
NP 061 / 02
Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor de iluminat artificial din

cladiri
NTE 002/03/00
Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice
NTE 007/08/00
Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
P130
Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor
C 56 / 02
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente
TIMPURI NOI
Comanda iluminatului
Spatiu
Manual
on/off
(or
override)
Birouri
Sali
sedinte
Holuri
Grupuri
sanitare
Spatii
tehnice
Case de
scara
Holuri
lifturi
Intrari
principale
Spatii
tehnice
Parcaje
Nivel
iluminat on/off
Senzor
acustic
Iluminat
dimabil
Senzor
miscare
Programare
timp BMS
Cod de culori cabluri
Cablurile de alimentare trifazate trebuie sa aiba acelasi cod de culoare pe tot parcursul proiectului.
Codul de culoare trebuie sa fie dupa cum urmeaza:
Faza 1 (L1): Maro.
Faza 2 (L2): Negru
Faza 3 (L3): Gri
Nul (N): Albastru
Impamantare (PE)(GND): Verde-Galben
TIMPURI NOI
Tipul distributiei de joasa tensiune
Alimentarea de la postul de transformare la tabloul general de joasa tensiune TN-C (3+PEN)

Distributia energiei electrice in aval de tabloul general de joasa tensiune TN-S (3Ph+N+PE)
Sistemul de joasa tensiune : 230/400 V 50Hz AC TN-C-S.
Contorizarea
Contorizarea se va face atat in tablourile generale de distributie cat si in tablourile secundare, acolo
unde este necesar. Toate aceste contoare de energie electrica vor fi conectate la BMS pentru citire si
monitorizare.
Contorizarea principala, in tablourile generale ale fiecarei cladiri, se va face prin intermediul unei
centrale de masura. Aceasta centrala de masura este instalata inaintea intrerupatorului principal al
tabloului general de distributie (TGD), situat intr-o incapere special destinata si amplasata in
subsolul 2 al cladirii H si va contoriza energia absorbita de toti consumatorii aferenti acestei cladiri.
Centrala de masura va indica, cel putin:
Factorul de putere (pe faza)
Factorul de putere (total)
Energia
Puterea reactiva (pe faza)
Puterea activa (pe faza)
Puterea aparenta (pe faza)
Puterea reactiva (totala)
Puterea activa (totala)
Puterea aparenta (totala)
Frecventa
Tensiune
Curent
Toate spatiile de inchiriere de tip birouri au incorporate in tablourile de distributie (conform
schemei tipice) cate un contor electric cu conexiune la BMS, care masoara consumul total de
energie electrica si consumul partial (aceasta valoare fiind resetabila), respectiv valorile instantanee
ale puterii, curentului si tensiunii.
Toate spatiile de inchiriere, altele decat cele de tip birouri, au fost prevazute cu cate un contor cu
conexiune la BMS care va fi instalat intr-o cutie prevazuta cu un separator de sarcina.
TIMPURI NOI
Contoare de energie separate si usor accesibile, care masoara consumul total de energie electrica si
consumul partial (aceasta valoare fiind resetabila), respectiv valorile instantanee ale puterii,
curentului si tensiunii, etichetate cu numele consumatorului final, sunt prevazute in tablourile
generale, pentru fiecare cladire, pentru urmatoarele sisteme:
Pentru fiecare chiller in TGD
Pentru fiecare sistem de umidificare generala in TGD
Pentru tablourile de reclame luminoase in TGD
Pentru tablourile de echipamente mecanice in TGD
Pentru centrala termica in TGD
Pentru tablourile de exterioare in TGD
Pentru tablourile statiilor de pompare apa menajera in TGD
Pentru tablourile echipamentelor de curatare a cladirilor in TGD

Pentru tablourile de distributie aferente iluminatului de siguranta TGU si ELP in TGS
Pentru tablourile echipamentelor de telecomunicatii in TGS
Pentru tablourile de desfumare aferente parcajelor in TGD si TGS
Pentru tablourile de desfumare aferente suprastructurii cladirilor in TGD si TGS
Pentru tablourile aferente pompelor de hidranti in TGD si TGS
Pentru tablourile aferente pompelor de sprinklere in TGD si TGS
Pentru incalzire, apa calda menajera si rezerva umidificare (incluse in tablourile de chirias) nu s-au
asigurat contoare separate pentru ca puterea este mai mica decat valorile stipulate in tabelul de mai
jos. Incalzirea se face prin intermediul ventiloconvectoarelor iar incalzirea apei menajere se face
prin intermediul unor boilere locale, toate fiind alimentate si contorizate de tabloul chiriasului.
Puterea minima pentru care a fost asigurata contorizarea (cu conexiune la BMS) ca masura
suplimentara:
Instalatie
Putere
(kW)
Centrale termice care cuprind unul sau mai multe 50
cazane care alimenteaza un circuit de distributie
comun
Instalatie de racire care cuprinde unul sau mai 20
multe chillere care alimenteaza un circuit de
distributie comun
Umidificatoare electrice
10
Puncte de alimentare pompe si ventilatoare
10
Tablouri de alimentare spatii comune
50
absorbita
TIMPURI NOI
Masuri de siguanta si sanatate in munca
Masuri de protectie a muncii adoptate prin solutiile de proiectului:
Conform standardelor in vigoare au fost adoptate urmatoarele scheme de legare la pamant pentru
instalatiile electrice:
Tipul retelei
Sistem
Joasa
tensiune TN-C
(0.4kV)
(PEN)
TN-S
(PE)
Earthing
/neutral Circuit
arrangement
Cu neutrul legat la Pentru
cablurile
de
pamant
alimentare de la postul de
transformare la tablou de
joasa tensiune
Cu
conductori
separati
pentru
neutru(N)
si
impamantare (PE)
Pentru alimentarile de
joasa tensiune de la
tabloul general la ultimul
consumator
Masuri de protectie impltriva tensiunilor accidentale de atingere directe sau indirecte pentru
persoanele care lucreaza cu echipamente sub tensiune si a persoanelor care efectueaza controale,
intretinerea sau exploatarea instalatiilor electrice, sunt stabilite in proiect.
Protectia impotriva atingerilor directe
Mijloace tehnice:
Protectia prin izolarea elementelor active ale instalatiei
Asigurarea de spatii minime de protectie prin localizarea elementelor neizolate ale
instalatiei electrice la distante corespunzatoare fata de carcase, prin asigurarea unor spatii
de acces in fata tabloului electric.
Facilitarea intreruperii tensiunii prin intreruperea alimentarii.
Izolarea platformei din fata tablourilor electrice prin instalarea de covorase de cauciuc.
Mijloace organizationale:
Atasarea in tablou a schemei electrice;
Semne de avertizare pe instalatiile electrice;
Organizarea programului si a locului de munca in timpul lucrarii.
Protectia impotriva atingerilor indirecte
Mijloace tehnice:
TIMPURI NOI
Protectia impotriva electrocutarii prin contact indirect se face numai prin mijloace si masuri
tehnice.
Este interzisa inlocuirea mijloacele tehnice de protectie prin masuri organizatorice.
Protectia personalului impotriva electrocutarii datorita contactului accidental cu instalatiile
sau componentele metalice ale instalatiilor care ar fi accidental sub tensiune, din cauza unor
defecte de izolare se face prin conectarea la conductorul de protectie (PE) sau a instalatiei
de legare la pamant si deconectarea automata a circuitelor in cazul aparitiei unor curenti de
defect.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant pentru protectia tablourilor electrice si a
instalatiei electrice trebuie sa fie de maximum 1 ohm, avand in vedere ca priza de pamant
este comuna pentru impamantare si protectie la trasnet.
Conform STAS 12604/5-90, inainte de punerea in functiune (exploatare), Contractorul va
efectua masuratori pentru a verifica rezistenta de dispersie si va pune la dispozitia
Clientului documentatia din care sa rezulte faptul ca verificarile sunt conforme cu
prevederile proiectului.
Verificarile rezistentei de dispersie se repeta, in exploatare, la fiecare 2 ani, in cazul in care
in acest rastimp, in zona nu au fost executate lucrari care ar putea reduce calitatea de
protectie a sistemului de impamantare. In acest caz, Clientul trebuie sa restabileasca
parametrii initiali ai sistemului de impamantare si sa verifice rezistenta de dispersie.
Masuri pentru personalul de executie
In timpul lucrarilor Contractorul trebuie sa respecte:

NGPM 2002- Norme generale de protectia muncii
SSMTDEE 2002 Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice interioare.
Aceste masuri pot fi extinse de catre Contractor, in limitele legii, cu conditia evitarii accidentelor de
munca.
Masuri pentru personalul de exploatare
Urmatoarele norme trebuie sa fie respectate:

NSSMTDEE 2002- Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia
energiei electrice.
NGPM 2002- Norme generale de protectia muncii
Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
Dimensionarea cablurilor, din punct de vedere al capacitatii de transport curent, se va face in
conformitate cu prevederile din normativul I7-2011.
TIMPURI NOI
Pozarea cablurilor se va face in conformitate cu prevederile normativului NTE 007/08/00.

Protectia impotriva incendiilor se face in conformitate cu prevederile normativului P118/99.
Fiecare circuit este protejat de intrerupatoare automate, dimensionate corespunzator iar circuitele de
alimentare ale receptorilor care raman sub tensiune nesupravegheat de catre intrerupatoare cu
protectie diferentiala.
La trecerile circuitelor prin pereti si placi trebuie sa fie restabilit gradul de protectie la foc al
elementului traversat.
Cablurile utilizate pentru a furniza energie consumatorilor care trebuie sa functioneze in timpul
incendiului trebuie sa fie rezistente la foc 90 minute, de tip NHXH/90.
Tablourile de distributie aferente statiei pompelor de incendiu si instalatiei de desfumare trebuie sa
aiba doua surse (de la retea si grupul electrogen) si doua linii de alimentare pozate pe trasee
diferite.
Inspectia muncii - Controlul Calitatii
Lucrarile de cablari electrice vor fi testate si verificate in conformitate cu dispozitiile de normativul
NP-I7/2011.
Programul de control al calitatii, de testare si inspectie si rezultatele urmeaza a fi incluse in
manualul de operare si intretinere.
TIMPURI NOI
1.2
INSTALATII HVAC
1.2.1 Centrala termica

Pe perioada sezonului rece, agentul termic, apa calda la temperatura de 80/60C, va fi produs
centralizat pentru fiecare cladire in parte de o centrala termica.
Centrala Termica aferenta cladirii H este amplasata la sunsolul -1, la nivelul -5.10 m, inaltimea
libera fiind de 4.2 m.
Necesarul de incalzire pentru cladire este de 2197 kW.
Centrala termica pentru cladirea H are o capacitate de 2600 kW, incluzand doua cazane de apa
calda care functioneaza pe gaz si motorina, fiecare de 1300 kW cu o presiune maxima de
functionare de 8 bari. Centrala termica este clasificata in clasa pericol de incendiu D.
Camera rezervoarelor de combustibilul lichid (motorina) de la cladirea H este amplasata la nivelul
subsolului S-1. In cadrul acesteia se monteaza 4 rezervoare de combustibil a cate 2 m3 fiecare.
Acestea vor asigura functionarea centralei termice cu combustibil cca 2 zile, in cazul intreruperii
alimentarii cu gaz.
Gradul de rezistenta la foc a cladirii este II.
Gospodaria de combustibil lichid este alimentata de o cisterna si este prevazuta cu racordurile
necesare si accesorii.
Camera cazanelor va avea o zona vitrata, minim 2% din volumul camerei pentru debusare,
prevazuta in placa de peste parter.
S-a prevazut un detector automat de scurgere gaze in conformitate cu prevederile Ordinului MEC,
publicat in Monitorul Oficial sectiunea 1, nr.1.012/3.XI.2004, referitor la Normele tehnice pentru
proiectarea si executia sistemelor de alimentare cu gaz. Detectorul va avea o limita inferioara a
sensibilitatii de 2% concentratie de CH4 si va fi instalat in interiorul spatiului alocat centralei
termice.
Cazanele vor avea nivelul de emisii de NOx, sub 120 mg/mn
Cazanele sunt echipate cu arzatoare mixte (gaz natural si motorina).
Arzatoarele mixte au o putere utila cu 20 % mai mare decat capacitatea efectiva a cazanelor.
Gazele arse de la cele doua cazane sunt evacuate prin doua cosuri de fum cu diametrul 350 mm, unu
pentru fiecare cazan, inaltimea acestora depasind cu min 1 m aticul cladiri.
Cosurile sunt fabricate din otel inoxidabil cu pereti dubli cu vata minerala intre pereti, avand
temperatura nominala de lucru de 400C.
Cosurile sunt echipate cu toate accesoriile: usa de vizitare, teava condens, puncte de masurare,
suporti etc.
Cazanele sunt echipate cu controlere locale automate pentru fiecare cazan si un controler comun
automat pentru cele doua cazane pentru a asigura functionarea in cascada a acestora.
TIMPURI NOI
Sistemul este protejat la cresteri de presiune si temperaturi in exces, incercarea de mers in gol si
inghet.
Cresterea in exces a cantitatii de apa, datorita cresterii temperaturii, este protejata prin intermediul
unui sistem automat ce are un vas de expansiune inchis
Fiecare cazan este prevazut cu doua supape de siguranta ca protectie la suprapresiune.
Fiecare cazan este protejat in cazul lipsei apei prin inchiderea arzatorului fiecarui cazan
Protectia la inghet, in perioada de iarna, se face prin intermediul pornirilor / opririlor de scurta
durata a cazanelor comandate de modulul de functionare in cascada.
Fiecare sistem de ardere este echipat cu un alimentator de gaz complet automat ce asigura protectia
in caz de cadere a presiunii sau intrerupere a energiei electrice.
Fiecare cazan este echipat cu un vas de expansiune cu membrana pentru a reduce frecventa si
amplitudinea variatiilor de presiune.
Centrala termica are o butelie de egalizare a presiunii (BEP) pentru a asigura functionarea
independenta a circuitelor primare si secundare.
Circulatia apei calde intre cazane si butelia de egalizare a presiunii este efectuata prin intermediul
pompelor simple instalate pe conducta de retur, pentru fiecare cazan.
Instalatia este alimentata cu apa calda 80/600C prin intermediul unui distribuitor / colector si a
pompelor de circulatie pe fiecare conexiune catre consumatori.
Instalatia este umpluta cu apa dedurizata, alimentata de la instalatie de dedurizare a apei
Pentru protectia la coroziune s-a furnizat o instalatie anti-coroziune ce include un rezervor de 60 de
litri, o pompa de dozare si o conducta cu punct de injectie.
Conductele din centrala termica vor fi vopsite cu un strat de grund, izolate cu vata minerala si
protejate cu folie de aluminiu de 0,3 mm grosime.
Centrala termica va fi monitorizata de BMS.
1.2.2 Distributia apei calde

Schema de distributiei a agentului termic are in componenta urmatoarele circuite:
-
Circuitul primar este format din: cazane, pompa de circulatie, butelia de egalizare a
presiunii, distribuitor/colector si sistemul de tevi pe acest circuit. Regimul de
temperatura al circuitului primar este de 80/60C.
Circuitulele secundare sunt:

a) 2 circuite baterii incalzire CTA, una pentru fiecare parte a cladirii
b) 2 circuite baterii ventiloconvectoare, una pentru fiecare parte a cladirii
c) Un circuit spatii tehnice
TIMPURI NOI
Pe fiecare circuit sunt prevazute urmatoarele: robineti de izolare, pompa dubla (una activa si una de
rezerva) de circulatie electronica, clapeta de sens, filtre si organe de masurare, control si reglaj.
Suplimentar, pe circuitul de ventiloconvectori este prevazuta o vana cu 3 cai in scopul reglajului
calitativ.
Distributia verticala a tevilor pentru circuitul de ventiloconvectoare in zona de birouri este facuta pe
doua coloane pe fiecare corp al cladirii.
Fiecare chirias are propriu racord de apa calda si apa racita, echipat cu: robineti de inchidere, filtru
Y, contor de energie si robinet de golire.
Pe fiecare ramura de ventiloconvectoare birouri este prevazut un robinet de descarcare pentru
mentinerea in functionare la debit minim a pompelor electronice.
Toate punctele inalte ale instalatiei vor fi prevazute cu supape automate de aerisire iar punctele
joase ale acesteia vor fi prevazute cu supape de golire.
Toate tevile si armaturile de apa calda vor fi izolate termic.
1.2.3 Centrala de apa racita

In perioada calda, agentul de racire, apa racita la temperatura de 7/12C, este produs centralizat,
prin intermediul sistemului de chillare racite cu apa.
Instalatia de racire aferenta cladirii H (fara camerele de server)
Centralele de apa racita sunt amplasate intr-un spatiu special desemnat in subsolul S1 la nivelul
5.10 m
Sarcina de racire pentru cladirea H este de 2441 kW.
Pentru cladirea H sunt prevazute doua chillere (racitoare de lichid), fiecare avand capacitatea de
racire de 1260 kW.
Fiecare centrala de frig cuprinde: chillere, pompe de circulatie pentru apa racita, pompele de
circulatie de pe circuitul condensator-turn de racire, o instalatie anti-coroziune pentru instalatia apei
racite, rezervorul de apa racita, vase de expansiune pentru instalatia de apa racita.
Condensatorul chillerelor este racit cu apa, prin intermediul a cate doua turnuri de racire inchise
pentru fiecare centrala, amplasate pe terasa. Temperatura apei pe circuitul turnuri de racire
chillere este de 360C/310C
Apa racita preparata in chillere este cirulata in instalatie prin intermediul pompelor de circulatie la
temperatura de 70C/120C.
Instalatia este umpluta cu apa dedurizata, alimentata de la instalatia de dedurizare a apei.
Cresterea in exces a cantitatii de apa, datorita dilatarilor din instalatii pe circuitul secundar al
rezervorului de apa racita, este protejata prin intermediul unui sistem automat ce are un vas de
expansiune inchis.
TIMPURI NOI
Pentru protectia la coroziune s-a furnizat o instalatie anti-coroziune pentru fiecare centrala, o pompa
de dozare si o conducta cu punct de injectie.
Toate punctele inalte ale instalatiei vor fi dotate cu supape automate de aerisire iar punctele joase
ale acesteia vor fi dotate cu robinete de golire.
Conductele de distributie cu apa racita vor fi vopsite cu un strat de grund, izolate cu Armaflex si
protejate cu o folie de aluminiu de 0,3 mm grosime.
Toate conductele de distributie de pe acoperis vor fi protejate la inghet cu cablu electric.
In camera centralei de racire se va prevede un detector de freon care va alarma in caz de scurgeri de
freon. Alarma este transmisa sistemului de BMS.
Instalatia de apa racita va fi monitorizata de BMS.
Pentru situatiile cand afara sunt temperaturi mai mici de +4C, iar cladirea are nevoie de racire,
turnurile de racire vor functiona in free-cooling, iar apa racita 7C/12C preparata de aceste turnuri,
va circula in circuitul primar al unui schimbator de caldura in placi (HE-1).
Pe circuitul secundar al schimbatorului de caldura HE-1, va circula agentul racit la 7 C/12 C.
Cu acest agent se pot acoperi nevoile de frig ale cladirii, fara aportul direct al chillerelor, obtinanduse importante economii de energie.
In perioada de tranzitie (primavara/toamna), AHU-urile vor functiona pe free-cooling, folosindu-se
cand este nevoie si de recuperarea caldurii cu ajutorul recuperatoarelor rotative ale agregatelor.
Agentul de racire pe circuitul de legatura intre turnuri si chiller sau schimbatorul de caldura HE-2
este constituita din apa + glicol (35%) pentru a impiedica inghetul apei in conducta
Trecerea de la functionarea cu turnuri si chillere pe turnuri si schimbatorul de caldura si invers se
face prin intermediul vanelor motorizate comandate de BMS-ul cladirii.
Instalatia de racire aferenta camerelor de server
Sursa de racire a camerelor de servar este independenta de cea destinata racirii celorlalte functiuni
din cadrul cladirii. Aceasta este constituita dintr-un chiller racit cu apa, avand capacitatea de racire
de 108 kW si turn de racire inchis de 135 kW.
Cand temperaturile exterioare nu permit functionarea in free cooling, agentul racit 7C/12C
preparat in chiller este trimis in circuitul de racire al camerelor de server.
Agentul de racire pe circuitul de legatura intre turnuri si chiller sau schimbatorul de caldura HE-2
este constituita din apa + glicol (35%) pentru a impiedica inghetul apei in conducta.
Pentru situatiile cand afara sunt temperaturi mai mici de +4C, se poate opri functionarea
chillerului.
Prepararea agentului de racire de 7C/12C se va face cu ajutorul turnului de racire inchis,
obtinandu-se importante economii de energie.
Trecerea de pe functionarea cu chiller la functionarea cu turn de racire se face prin intermediul
vanelor motorizate comandate de BMS-ul cladirii.
TIMPURI NOI
In cazul cand sursa de apa racita, ce deserveste camerele de servere (chillerul si turnul de racire
inchis) sunt in avarie, se apeleaza la sursa principala a cladirii (cele doua chillere) printr-un racord
de 89 x 4 mm.
Umplerea instalatiei cu agent (apa sau apa+glicol) si mentinerea presiunii se va face de la statia de
hidrofor prin intermediul unei statii de dedurizare.
Instalatia este prevazuta cu vase de expansiune inchise si supape de siguranta pentru a prelua
contractile/dilatarile de apa.
Pentru protectia la coroziune a instalatiei s-au prevazut statii de injectii de solutii de pasivizare si
peliculizare a suprafetelor interioare a conductelor si armaturilor.
La intrarea agentului termic in turnuri, in chillere si la sosirea apei din instalatie s-au prevazut filtre
de impuritati.
Racordarea echipamentelor principale la conducte, turnuri de racire, chillere si pompele fixate pe
fundatii se va realiza prin intermediul racordurilor elastice pentru preluarea si inlaturarea
transmiterii vibratiilor precum si preluarea dilatarilor conductelor.
Protectia termoizolatiei, pentru aceste conducte, se va realiza cu tabla zincata de 0,3 mm grosime.
1.2.4 Distributia apei racite

Schema de distributie a apei racite cuprinde urmatoarele circuite:
-
Circuitul pentru racirea condensatorului cuprinde: rezervor de apa racita (CWT2),

pompa de circulatie (PE10) si turn de racire
Circuitul primar cuprinde chillerele, pompe de circulatie, rezervorul de apa racita

(CWT1), distribuitor/colector si sistemul de tevi pe acest circuit. Temperatura apei
racite in circuitul primar este de 7/12C.
Circuitele secundare sunt:

a) 2 circuite baterii racire CTA, unul pentru fiecare corp al cladirii
b) 2 circuite baterii ventiloconvectoare, unul pentru fiecare corp al cladirii
c) Circuit de rezerva pentru server
Pe fiecare dintre cele 4 circuite sunt prevazute urmatoarele: robineti de izolare, pompa dubla (una
activa si una de rezerva) de circulatie electronica, clapeta de sens, filtre si organe de masurare,
elemente de control si reglaj.
Distributia verticala a tevilor pentru circuitul de ventiloconvectoare in zona de birouri este facuta pe
doua coloane pe fiecare corp al cladirii, astfel incat sa se poata acomoda 2 chiriasi pe fiecare corp.
Pentru zona de lobby s-a prevazut o coloana de apa racita separata.
Fiecare chirias are propriu racord de apa calda si apa racita, echipat cu: robineti de inchidere, filtru
Y, contor de energie si robinet de golire.
TIMPURI NOI
Pe fiecare ramura de ventiloconvectoare birouri este prevazut un robinet de descarcare pentru

mentinerea in functionare la debit minim a pompelor electronice
Toate punctele inalte ale instalatiei vor fi prevazute cu supape automate de aerisire iar punctele
joase ale acesteia vor fi prevazute cu supape de golire.
Toate tevile si armaturile de apa racita vor fi izolate termic si impotriva formarii condensului.
1.2.5 Sistemul de aer conditionat

Sistemul de aer conditionat va intruni parametrii mentionati la paragraful 1.1.1, in functie de
destinatia fiecarei zone.
Zona de acces principal
Incalzirea si racirea acestor spatii se realizeaza cu aer, centralizat, prin intermediul unui agregat de
recirculare, montat in plafonul fals.
Deoarece sarcina de incalzire nu poate fi acoperita doar cu centrala de tratare, se prevad perimetral
convectoare de pardoseala.
Zona de birouri
Racirea zonei de birouri se face prin intermediul ventiloconvectorilor necarcasati, montati in
plafonul fals. Fiecare ventiloconvector va fi pervazut cu baterie de racire, filtru si ventilator
centrifugal.
Aerul conditionat este transportat prin tubulaturi flexibile izolate care vor fi conectate la grile
liniare. Griele liniare, montate perimetral vor distribui aerul in spatiul ocupat. Aerul va reveni la
ventiloconvector prin grile de recirculare montate in plafonul fals, conectate la ventiloconvector
printr-o tubulatura flexibila. Functie de destinatia si marimea incaperii, un termostat va actiona unul
sau mai multi ventiloconvectori. Temperatura apei racite in sistemul de ventiloconvectoare este
7/12C.
Incalzirea zonei de birou se face prin intermediul convectorilor de pardoseala, montati perimetral.
Fiecare convector de pardoseala este echipat cu vana cu 2 cai modulanta actionata electric si grile
liniare.
Functie de destinatia si marimea incaperii, un termostat va actiona unul sau mai multi convectori de
pardoseala.
1.2.6 Sistem ventilare
a)
Descriere generala
Toate zonele vor fi ventilate conform standardelor, normelor si cerintelor de igiena romanesti si
europene.
Aerul proaspat va fi distribuit in toatele spatiile ocupate. Cantitatea de aer proaspat este stabilita in
functie de numarul de persoane si activitatea realizata, conform tabelelor de ocupare de la sectiunea
1.1.1 din acest document.
TIMPURI NOI
Unitatile de climatizare vor fi echipate cu filtre, baterii de incalzire si racire, ventilatoare

centrifugale, schimbator de caldura rotativ si atenuatoare de zgomot. Nu sunt prevazute unitati de
umidificare, doar racorduri la utilitati pentru eventualitatea in care se vor monta ulterior.
Tubulatura de introducere pentru sistemul de ventilare va fi izolata pentru a diminua pierderile de
energie.
Evacuarea aerului din toalete va fi realizata folosind ventilatoare de evacuare separate, montate pe
terasa.
Toate camerele din subsol vor fi ventilate mecanic. Aerul proaspat este introdus din curtile de
lumina in camera cu ajutorul ventilatoarelor de introducere si incalzite in timpul anotimpurilor reci
cu radiatoare.
Compensarea aerului evacuat datorat ventilarii/desfumarii parcajului se face prin curtile de lumina
amplasate perimetral.
In sistem de desfumare introducerea de aer este de 75% in raport cu debitul de aer evacuat.
La evacuarea de CO, aerul introdus este de 90% fata de cel evacuat.
b) Date de proiectare
Temperatura proiectata a ventilatiei (introducere aer aer proaspat):
Vara:
+21 C
Iarna:
+ 21C
Debitul proiectat al ventilatiei::

Camerele de utilitati:
3 m/h, m
Birou (birou deschis):
50 m/h, persoana
Birou (birou celular):
50 m/h, persoana
Conferinta:
35 m/h, persoana
Zona comerciala:
35 m/h, persoana
Casa scarii:
1.3 m/h, m (m pentru fiecare nivel)
WC:
maximul dintre 75 m/h, cabina WC sau 10 schimburi de aer
Camera de curatenie:
75 m/h , camera de curatenie (numai extractie)
Garaj:
300 m/h/loc de parcare, debit fortat prin control de CO

600 m/h/loc de parcare, debit fortat prin controlul fumului
Conform standardelor romanesti, concentratiile admise de CO in spatiile de parcare sunt dupa cum
urmeaza:
- CO: 50 PPM valoarea medie pentru 8 ore consecutive
100 PPM valoarea medie pentru 20 ore consecutive
200 PPM valoarea medie instantanee
- NO2: 5 PPM valoare medie
TIMPURI NOI
Considerand dispozitiile de mai sus corelate cu emisiile de poluanti ale motoarelor Diesel ale
masinilor (emisiile de CO sunt mai mari decat emisiile de NO 2), rezulta ca debitul de aer necesar
pentru dilutia emisiilor de CO este suficienta si pentru dilutia emisiilor de NO 2.
Viteza/presiunea de proiectare:
Tubulatura de distributie:
maximum 1 Pa/m and maximum 8 m/s
Tubulatura pe ramuri:
Tubulatura de conexiune:
c)
Distributia
Zona de birouri si spatii comune

Aerul proaspat produs de centralele de tratare a aerului montate pe acoperis va fi distribuit in spatiu
prin intermediul unei retele de tubulaturi metalice.
Tubulaturile de introducere si evacuare a sistemului de ventilatie pentru birouri vor fi fabricate din
tabla zincata cu profil dreptunghiular si vor fi situate in tavanul fals.
Clasa de etansare a sistemului de tubulatura va fi de min. clasa D
Reglarea debitului de aer in sistemului de ventilare se face prin intermediul clapetelor de reglare. Se
vor prevedea clapete de reglare cu debit constant cu actionare mecanica la prima ramificatie de pe
fiecare etaj.
Clapete antifoc sunt prevazute la iesirea tubulaturilor din ghene, cat si la penetrari ale peretilor
rezistenti la foc. In cazul unui incendiu toate sistemele de ventilatie a aerului proaspat vor fi oprite
de catre centrala de incendiu.
Cantitatea de aer proaspat este constanta si va avea o perioada prestabilita de functionare prin
intermediul sistemului (BMS).
Distributia de aer proaspat in interiorul incaperii este realizata in mod independent. Aerul proaspat
este introdus in camera prin grilele montate in tavanul fals.
Aerul proaspat este furnizat de cate doua centrale de tratare a aerului (CTA) montate pe acoperisul
fiecarui corp de cladire.
1.2.7 Sistemul de evacuare
a)
Extractia din toalete
Un sistem dedicat de extractie va fi prevazut pentru a mentine toaletele in depresiune.

Din fiecare toaleta se va extrage debitul de aer de 10 sch/h cu ajutorul unui ventilator de extractie.
Aerul amestecat va fi preluat din spatiile adiacente, ajutand la mentinerea conditiilor climatice
interne ale toaletei.
TIMPURI NOI
Ventilatoarele de extractie din toalete vor fi montate pe acoperis. Aerul extras din toalete va fi
evacuat direct pe acoperis, nefiind recirculat sau amestecat datorita nivelului de contaminare.
b)
Sistemul de extractie din zonele de parcare
Solutia de ventilare a spatiilor de parcare din subsoluri se bazeaza pe utilizarea Jet Fan-urilor pentru
transportul fumului intre ghenele de introducere si cele de evacuare a aerului.
Instalatiile de evacuare noxe sunt comune cu instalatiile de evacuare fum, functionand insa la debite
diferite realizate prin turatii diferite ale ventilatoarelor de evacuare.
Aerul din interiorul zonelor de parcare va fi directionat printr-un sistem de jet fan-uri. Guri de
aspiratie vor fi plasate strategic in fiecare zona de parcare, permitand jet-fan-urilor sa induca o
miscare a aerului de la aceste guri de aspiratie spre gurile de evacuare corespondente, unde aerul
contaminat va fi impins afara, folosind ventilatoare si ghene verticale.
Jet-fan-urile vor fi controlate cu ajutorul unor senzori de CO dispusi in interiorul spatiului la
distante regulate si conectate printr-un cablu la centrul de control central. Jet-fan-urile vor functiona
cand nivelul de CO depaseste 50 ppm si vor fi oprite cand contaminarea este sub acest nivel.
Instalatiile de evacuare noxe va fi dimenionata sa poate asigura ventilarea, in caz de alarma CO, la
toate nivelele simultan.
Simularea dinamica a sistemului de jet fan va fi transmisa catre Proiectantul General al Clientului
inainte de a se transmite comanda la furnizorul de echipamente.
Evacuarea de noxe este facuta in mod natural in zona de parcare de la nivelul parterului si pentru o
parte din zona de parcare de la nivelul plaza
1.2.8 Sistemul de presurizare pentru caile de evacuare in caz de incendiu
1.2.8.1 Incadrarea cailor de evacuare in clase de presiune
Suprastructura
Sistemul de presurizare are rolul de a proteja caile de evacuare pe durata operatiunii de evacuare
si de a facilita accesul si interventia Brigazii de Pompieri pe durata operatiunii de interventie.
Pentru cladirea H s-a considerat pentru cele patru case de scari de la suprastructura un sistem de
presurizare diferential de clasa B.
Holurile de evacuare de la nivelul de acces in cladire, care sunt in legatura cu alte spatii
adiacente nepresurizate, sunt prevazute cu sisteme de presurizare.
Pentru notele de calcul a se vedea Anexa 1.
Infrastructura
Se considera pentru casele de scara de sub cladirile inalte, sistemul diferential de presurizate de
clasa B. Sasurile aferente acestora vor avea un sistem de introducere de aer si evacuare de fum.
Introducerea aerului se va calcula pentru criteriul de clasa B (avand 2m/s in usa) si se va adauga
debitul de desfumare (0.5m3/s pe flux de evacuare).
TIMPURI NOI
Evacuarea mecanica din sas-urile aferente caselor de scara inglobate in subsolul cladirilor inalte
va fi dimenionata pentru un debit de evacuare de 0.5 mc/s pe flux de evacuare.
Casele de scari dispuse in subsol, independente de nod, vor fi protejata prin mentinerea in
suprapresiune; calculul debitului de aer introdus este conform criteriului de presurizare
diferential de clasa C.
Putul lifturilor de interventie din infrastructura si suprastructura se vor proteja prin mentinerea in
suprapresiune la 50 Pa.
Lifturile nepresurizate au prevazut la partea superioara o trapa cu deschidere automata avand
suprafata de 1 mp.
1.2.8.2 Procedura de proiectare
A) Sisteme de presurizare diferentiala clasa B
Scenariu operatiuni de evacuare
Pentru scenariul operatiunilor de evacuare, se ia in considerare faptul ca toate usile care sunt
parte a spatiului de presurizare sunt inchise. Asadar, o anumita cantitate de aer trebuie introdusa
in spatiu pentru a mentine presiunea diferentiala ceruta cu aerul din afara.
Fluxul necesar este calculat in baza urmatoarei proceduri:
Stabilirea tuturor pierderilor disponibile in cladire. Acestea sunt: spatiile din jurul usilor si
ferestrelor, crapaturile din pereti, tavan si pardoseala, etc. In baza suprafetelor efective (m2 )
si conform presiunii diferentiale (Pa), se calculeaza debitul (m3/s) prin fiecare zona.
Toate valorile de pierderi pentru usi, pereti, tavane, pardoseli, etc. sunt apoi adunate pentru a
rezulta volumul de aer necesar in spatiul presurizat pentru a acoperi toate pierderile si pentru
a mentine presiunea diferentiala stabilita.
Un factor de siguranta de 50% este adaugat pentru a lua in considerare necunoscutele in ceea
ce priveste zonele de pierderi si valorile lor. Valoarea finala obtinuta reprezinta debitul total
de furnizare necesar de ventilatoarele de presurizare pentru scenariul operatiunilor de
evacuare.
Scenariul operatiunilor de stingere a incendiilor
Pentru scenariul operatiunilor de stingere a incendiilor, este luat in considerare un anumit numar
de usi lasate deschise. Alegerea usilor se bazeaza intru totul pe strategia de stingere a incendiului
adoptata.
TIMPURI NOI
Pentru casele de scari de la suprastructura, si anume: ST1, ST2, ST3 and ST4, exista doua
scenarii posibile pentru caile de evacuare/interventie:
Calea A: spatiu util sas casa scarii /casa de scara - sas spatiu util
Calea B: spatiu util liftlobby sas- casa de scara /casa de scara sas liftlobby spatiu util.
Pentru calea A se considera a fi complet deschise in scenariu operatiunilor de stins incendiu,
urmatoarele usi:
O usa dintre SAS si spatiu util pe nivelul incendiat
Usa dintre scara si SAS pe nivelul incendiat
Pentru calea B se considera, pentru fiecare casa de scara, a fi complet deschise in scenariu
operatiunilor de stins incendiu, urmatoarele usi:
O usa dintre liftlobby si spatiu util pe nivelul incendiat
Usa dintre liftlobby si SAS pe nivelul incendiat
Casele de scari inglobate in subsol, sub cladiri au considerate urmatoarele usi deschise:
O usa dintre SAS si spatiu util pe nivelul incendiat
Se considera usa deschisa, usa prin care trece furtunul pompierilor la interventia pentru stingerea
incendiului.
Usa de acces pentru pompieri de la parter nu se considera deschisa deoarece la stingerea
incendiului pe nivelul afectat, pompierii vor utiliza sistemele de stingere cu hidranti interiori sau
cu racordul de la coloana uscata, existente in cladire. Utilizarea acestor sisteme nu impune
mentinerea acestei usi in pozitie deschisa.
In baza celor de mai sus, urmatoarea procedura a fost urmarita pentru a proiecta sistemul de
presurizare in conditiile scenariului operatiunilor de stingere a incendiilor:
Se calculareaza debitului nominal necesar pentru mentinerea vitezei de 2m/s pe suprafata

efectiva de deschidere. Un coeficient de siguranta de 15% este adaugat acestei valori pentru a
lua in considerare pierderile prin reteaua de conducte a sistemului
Se calculeaza suprafata de deschidere pe fatada, astfel incat sa se poate asigura viteza de

2m/s mai sus mentionata pentru usa dintre SAS si spatiu util.
Se calculeaza presiunea diferentiala stabilita in spatiu util, cunoscand debitul de aer si aria
deschiderilor in fatada
Se calculeaza presiunea diferentiala stabilita in SAS, cunoscand presiunea din spatiu util,
debitul de aer si sectiunea usii deschise dintre SAS si spatiu util
TIMPURI NOI
Se calculeaza presiunea diferentiala stabilita in casa scarii, cunoscand presiunea din SAS,
debitul de aer si sectiunea usii deschise dintre casa scarii si SAS
Se calculeaza pierderile prin casa scarii la presiunea diferentiala stabilita.
Se insumeaza toate pierderile. La debitul rezultat din pierderi se aduga un coeficient de

siguranta da 50%.
Debitul de aer la ventilator este suma dintre debitul necesar mentinerii unei viteze de 2 m/s si
pierderile prin neetanseitati/deschideri de la punctul anterior.
Odata cu obtinerea debitului nominal pentru cele doua scenarii, acestea sunt comparate si
valoarea cea mai ridicata va constitui referinta pentru dimensiunile echipamentul de presurizare
(ventilatoare, tubulaturi, etc.).
Descarcarea presiunii din spatiul util (birouri) se va realiza prin ochiuri mobile, actionate electric
(ferestre) montate in peretele exterior (la partea superioara a incaperilor).
Pentru notele de calcul a se vedea Anexa 1 si 2.
B) Sisteme de presurizare diferentiala clasa C
Pentru sistemul de clasa C, criteriile sunt urmatoarele:
a1) Criteriul diferenta de presiune 50Pa
Pozitia usilor in acest criteriu este urmatoarea:
Usile dintre spatiu util si spatiu presurizat sunt inchise pe toate etajele
Toate usile dintre scara presurizata si usa de iesire finala sunt inchise
Calea de evacuare a aerului din spatiu util de pe etajul unde se masoara presiunea
diferentiala este deschisa
Usa de iesire finala este inchisa
a2) Criteriul diferenta de presiune 10Pa

Pozitia usilor in acest criteriu este urmatoarea:
Usile dintre spatiu util si spatiu presurizat sunt inchise pe toate etajele
Toate usile dintre scara presurizata si usa de iesire finala sunt inchise
Calea de evacuare a aerului din spatiu util de pe etajul unde se masoara presiunea
diferentiala este deschisa
Usa de iesire finala este deschisa
Pentru fiecare din criteriile diferentei de presiune de mai sus, se calculeaza debitul de aer introdus in
spatiu pentru a mentine presiunea diferentiala ceruta cu aerul exterior.
Fluxul necesar este calculat in baza urmatoarei proceduri:
TIMPURI NOI
Stabilirea tuturor pierderilor disponibile in cladire. Acestea sunt: spatiile din jurul usilor si
ferestrelor, crapaturile din pereti, tavan si pardoseala, etc. In baza suprafetelor efective (m2)
si conform presiunii diferentiale (Pa), se calculeaza debitul (m3/s) prin fiecare zona.
Toate valorile de pierderi pentru usi, pereti, tavane, pardoseli, etc. sunt apoi adunate pentru a
rezulta volumul de aer necesar in spatiul presurizat pentru a acoperi toate pierderile si pentru
a mentine presiunea diferentiala stabilita.
Un factor de siguranta de 50% este adaugat pentru a lua in considerare necunoscutele in ceea
ce priveste zonele de pierderi si valorile lor. Valoarea finala obtinuta reprezinta debitul total
de furnizare necesar din ventilatoarele de presurizare pentru scenariul operatiunilor de
evacuare.
a) Criteriu de scurgere aer
Viteza aerului dintre spatiul presurizat si spatiul util nu trebuie sa fie mai mica de 0.75 m/s cand:
Pe etajul incendiat usile dintre spatiu util , casa scarii si SAS-ul presurizat sunt deschise
Calea de descarcare a aerului din spatiu util de pe etajul incendiat este deschisa
Toate celelalte usi, altele decat usile de pe etajul incendiat, se considera a fi inchise
In baza celor de mai sus, urmatoarea procedura a fost urmarita pentru a proiecta sistemul de
presurizare in conditiile criteriului de scurgere:
Se calculeaza debitulu nominal necesar pentru mentinerea vitezei de 0.75 m/s pe suprafata
efectiva de deschidere. Un coeficient de siguranta de 15% este adaugat acestei valori pentru a
lua in considerare pierderile prin reteaua de conducte a sistemului
Se calculeaza suprafata de deschidere pe fatada, astfel incat sa se poata asigura viteza de

0.75m/s mai sus mentionata pentru usa dintre SAS si spatiu util.
Se calculeaza presiunea diferentiala stabilita in spatiu util, cunoscand debitul de aer si aria
deschiderilor in fatada
Se calculeaza presiunea diferentiala stabilita in SAS, cunoscand presiunea din spatiu util,
debitul de aer si sectiunea usii deschise dintre SAS si spatiu util
Se calculeaza presiunea diferentiala stabilita in casa scarii, cunoscand presiunea din SAS,
debitul de aer si sectiunea usii deschise dintre casa scarii si SAS
Se calculeaza pierderile prin casa scarii la presiunea diferentiala stabilita.
Se insumeaza toate pierderile. La debitul rezultat din pierderi se aduga un coeficient de

siguranta da 50%.
Debitul de aer la ventilator este suma dintre debitul necesar mentinerii unei viteze de 0.75
m/s si pierderile prin neetanseitati/deschider de la pct anterior.
Odata cu obtinerea debitului nominal pentru cele trei scenarii, acestea sunt comparate si valoarea
cea mai ridicata va constitui referinta pentru dimensiunile echipamentul de presurizare
(ventilatoare, tubulaturi, etc.).
TIMPURI NOI
1.2.9 Sistemul de evacuare din parcare

Desfumarea parcajelor se realizeaza mecanic, conform Normativului de securitate la incendiu a
parcajelor subterane pentru autoturisme, NP 127:2009.
Subsolul comun este impartit pe fiecare nivel in 3 compartimente de incendiu, fiecare cu aria
contruita mai mica de 6000 mp, despartite prin usi metalice rezistente la foc, care se inchid in caz de
incendiu.
Fiecare compartiment are propriul sistem de evacuare CO/fum constituit din ventilatoare de
evacuare rezistente la foc , clasa F200120, montate pe terasa fiecarei cladiri.
Pentru fiecare sistem de evacuare a fumului, s-a prevazut echiparea cu 2 ventilatoare (50% fiecare).
Alimentarea cu energie electrica a ventilatoarelor de evacuare a fumului se face din sursa de baza si
din sursa de rezerva.
Extragerea fumului din compartimentul incendiat se face prin deschiderea unui volet rezistent la foc
actionat electric.
Gurile de evacuare a fumului se monteaza la partea superioara a spatiului care se desfumeaza, in
treimea superioara a peretilor.
Introducerea aerului de compensare se face natural, prin curti de lumina sau mecanic, conform
partilor desenate.
Introducerea aerului la nivelul incendiat se face prin deschiderea unui volet etans la foc actionat
electric.
Gurile de admisie a aerului se monteaza la partea inferioara a spatiului care se desfumeaza, cu
partea lor superioara la maximum 1,00 m de pardoseala.
Solutia de desfumare a spatiilor de parcare din subsoluri se bazeaza pe utilizarea Jet Fan-urilor
pentru transportul fumului intre ghenele de introducere si cele de evacuare a aerului.
In zone punctual izolate, in care utilizarea Jet Fanurilor se dovedeste a fii ineficienta se are in
vedere completarea sistemului de evacuare cu tubulatura protejata la foc.
Functionarea in regim de desfumare este actionata prin instalatia de detectie si semnalizare
incendiu, dupa declansarea instalatiei de sprinkler.
Evacuarea de fum este facuta in mod natural in zona de parcare de la nivelul parterului si pentru o
parte din zona de parcare de la nivelul plaza
PROIECT Nr. 0037/2012

TIMPURI NOI Faza 1B
Splaiul Unirii, nr. 165, Bucuresti
PROGRAM DE CONTROL
IN FAZELE DETERMINANTE SI IN FAZELE DE EXECUTIE PENTRU REZISTENTA SI
STABILITATEA INSTALATIILOR TERMOTEHNICE
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, a Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in
constructii (HG. Nr. 272/1994) si Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante
pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, se stabileste prezentul program de control la lucrarea:
TIMPURI NOI, situat in bulevardul Splaiul Unirii, nr 165, Sector 3, Bucuresti.
Participantii la receptia lucrarilor vor fi anuntati cu 10 zile inainte de ajungerea in faza de executie
determinanta sau care se receptioneaza, prin grija antreprenorului.
Nr.
crt.
Denumirea lucrarilor ce se
receptioneaza sau in faza de
executie determinanta
pentru rezistenta si
stabilitatea in constructii
Participanti:
Nr. si data:
-I.C. Mun. Buc:I-B
-Proces verbal de receptie

calitativa (PVRC)
-Investitor: I
-Proces verbal de control

a lucrarilor in faze
determinante (PVCFD)
-Executant: E
-Proiectant: P
I-B
Predare amplasament
PVRC
Controlul montarii
echipamentelor
PVRC
Controlul pozarii conductelor

si armaturilor
PVRC
Efectuarea probei de presiune

la rece in instalatii de apa
calda si racita
PVCFD
Controlul realizarii instalatiilor de ventilare si desfumare
PVRC
Pproba la cald a instalatiilor
PVRC
Controlul realizarii protectiei

anticorozive si izolarea
conductelor calde si reci
PVRC
Controlul realizarii protectiei

la foc a canalelor de aer la
presurizare
PVRC
Controlul la realizarea
protectiei la foc la trecerea
conductelor prin peretii
rezistenti la foc
PVRC
10
Receptia la terminarea
lucrarilor
PVRC
Beneficiar,
Proiectant,
Executant,
ISC,
TIMPURI NOI
1.3
1.3.1
INSTALATII SANITARE SI DE STINS INCENDIU

Instalatii interioare
1.3.1.1 Instalatii pentru consumul curent de apa

In conformitate cu Normativul I9-94, pentru cladirea H este necesar un bransament (1xDn80 mm)
la retele de apa stradale APA NOVA.
Bransamentul va alimenta gospodaria de apa situata la subsolul 2.
Instalatiile sanitare interioare de alimentare cu apa potabila constau din:
- puncte de alimentare cu apa in subsoluri, pentru curatenie;
- alimentarea cu apa potabila a Adapostului de aparare civila;
- distributia de apa potabila de la statia de hidrofor la consumatori;
- alimentare cu apa pentru irigatii
Toata distributia de apa potabila din subsol va fi din teava otel zincata, incalzita cu cablu electric si
izolata termic cu izolatie de 25 mm.
Atat toaletele din infrastructura cat si cele din suprastructura vor fi alimentate cu apa printr-o retea
principala de distributie din otel zincat izolata cu izolatie de 9 mm montata in ghenele verticale
special amenajate, respectiv printr-o retea secundara din polietilena reticulata izolata cu izolatie de 9
mm montata in plafonul fals.
Pentru contorizarea consumului de apa rece spatii comune se vor utiliza apometre ce vor fi
conectate la BMS, amplasate in statia de hidrofor.
Chicinetele vor fi alimentate cu apa printr-o retea principala de distributie din otel zincat montata in
ghenele verticale special amenajate, respectiv printr-o retea secundara din polietilena reticulata
montata in plafonul fals. Conductele ce alimenteaza cu apa chicinetele chiriasilor vor alimenta si
umidificatoarele. Atat chicinetele cat si umidificatoarele vor fi montate in faza de amenajare spatiu
chirias. Izolarea conductelor se va realiza la fel ca la spatiile comune.
Contorizarea consumului de apa rece se va face pentru fiecare chirias in parte. Se vor utiliza
apometre ce vor fi conectate la BMS, acestea urmand a fi amplasate in spatiile special amenajate cu
citire din spatiul comun.
Pentru distributia de apa calda s-au utilizat tevi de polietilena reticulata izolate cu izolatie de 13
mm. Apa calda va fi preparata cu ajutorul boilerelor electrice, astfel ca fiecare zona (toaletele si
chicinete) va fi echipata cu boilere electrice instalate in plafonul fals.
Apa provenita de la reteaua orasului va fi contorizata in subsol in spatiile rezervate.
Dimensionarile conductelor de apa rece si apa calda se realizeaza in conformitate cu standardele
romanesti STAS 1478-90 si SR1343.
Camerele de curatenie vor fi prevazute cu spalatoare din inox, complet echipate.
TIMPURI NOI
Grupurile sanitare vor fi echipate cu obiecte sanitare comform proiectului de arhitectura. Pentru a
limita consumul de apa pentru rezervorul vasului de WC vor fi utilizate clapete cu dubla actionare
iar pentru lavoare si pisoare vor fi utilizate baterii cu fotocelula.
Toate toaletele aferente spatiilor comune vor fi echipate cu robinete de inchidere si vane
electromagnetice pe racordurile de apa rece, pentru a asigura izolarea de restul consumatorilor in
caz de defectiune si pentru a evita consumul nejustificat de apa.
Pentru a asigura caracteristicile de debit si presiune pentru consumatori, conform caracteristicilor
geodezice, instalatia interioara de apa va fi prevazuta cu pompe de presiune si rezervoare tampon
deschise.
Conform normelor romanesti rezervorul tampon pentru fiecare cladire va fi dimensionat astfel incat
sa poata asigura o rezerva de apa de 50% din media zilnica a consumului de apa potabila.
Statia de pompare vor fi amplasata la subsolul 2 al cladirii H.
1.3.1.2 Instalatii de canalizare

S-au prevazut:
- Instalatii de canalizare a apelor accidentale din subsoluri, potential impurificate cu hidrocarburi,
preepurate in separatorul de hidrocarburi amplasat in subsolul 2;
- Instalatii de canalizare a apelor uzate menajere, prin scurgere gravitationala, de la nivelurile
supraterane;
- Instalatii de canalizare a apelor uzate menajere prin pompare provenite de la toalete din
infrastructura;
- Instalatii de canalizare a apelor meteorice de pe terasele cladirii si zone pietonale;
- Instalatii de colectare si evacuare condens de la instalatiile de conditionare aer;
Procesul de colectare ape uzate menajere se va realiza astfel:
-Apele menajere provenite de la toalete suprastructura vor fi preluate gravitational si vor fi
deversate in canalizarea existenta a orasului prin intermediul unui colector general amplasat in
subsolul 1.
-Apele uzate menajere provenite de la toaletele din infrastructura vor fi pompate in colectorul
general de la subsolul 1 cu ajutorul unor statii de pompare compacte locale cu tocator.
-Condensul provenit de la echipamentele HVAC va fi preluat gravitational prin coloane separate si
va fi deversat in canalizarea menajera in zona parter. Inainte de conectarea la canalizare la baza
coloanei de condens vor fi prevazute sifoane de condens cu bila pentru evitarea propagarii
mirosurilor.
-Pentru instalatiile de canalizare menajera se vor utiliza tevi din polietilena (PEHD) atat pentru
colectoarele orizontale cat si pentru colectarea de la obiectele sanitare.
-Pe traseul canalizarii interioare vor fi prevazute piese de curatire conform I9-94.
TIMPURI NOI
-Pentru instalatia de condens se vor utiliza tevi de canalizare de polipropilena izolate cu izolatie de
5 mm.
Colectarea apelor pluviale si apelor accidentale se va realiza astfel:
- Pentru terasele superioare ale cladirii se vor utiliza receptori de terasa (sistem sifonat) cu
posibilitatea degivrarii acestora;
- Rigole pentru zonele pietonale si rampele de acces;
- Receptori terasa inveliti in geotextil pentru placa peste parter;
- Receptori carosabili pentru zonele de parcare subterana;
Pentru colectarea apelor pluviale a fost prevazut un bazin de retentie cu un volum util de 700 mc,
amplasat in subsolul 2 precum si un bazin de retentie de 1500 mc situat in exterior pentru zona de
parcare.
O parte din apele colectate in bazinele de retentie vor fi pompate in reteaua de canalizare a orasului
iar o alta parte va fi utilizata pentru irigatii.
Procesul de colectare ape pluviale se va realiza astfel:
Preluarea apelor pluviale de pe terase se va realiza in sistem sifonat separat acestea urmand a fi
deversate in bazinul de retentie de la subsolul 2.
O parte din apele provenite de la rigole din zonele pietonale precum si cele de pe placa de peste
parter vor fi colectate gravitational la partea superioara a subsolului 1 unde vor fi deversate in
bazinul de retentie de la subsolul 2 iar o alta parte a apelor provenite de la rigolele din zonele
pietonale si din parcarea exterioara vor fi deversate in bazinul de retentie exterior nu inainte de a fi
trecute printr-un separator de hidrocarburi.
Datorita structurii cladirii apele provenite din zona rampa de acces cladire paravan vor fi colectate
gravitational prin exterior urmand a fi deversate in bazinul de retentie de la subsolul 2 aferent
cladirii H.
In urma acestei operatiuni bazinul de retentie de 2 mc adiacent cladirii paravan amplasat in
exterior in axele O/18,19 se va dezafecta.
Pentru preluarea apelor accidentale, din spatiile tehnice si subsolurile cu parcaje s-au prevazut
sifoane de pardoseala, acestea urmand sa fie drenate la separatorul de hidrocarburi.
1.3.1.3 Instalatii sanitare si stingere incendiu

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor
Conform normelor in vigoare (Normativ NP 086-05, Normativ P118-99, Normativ NP 127/2009,
etc.) s-au prevazut:
Instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori
Calculul retelei de hidranti interiori s-a determinat luand in considerare cladirea cu cele mai
restrictive conditii si anume cladirea paravan.
TIMPURI NOI
Instalatia de hidranti interiori va fi inelara si se va alimenta din gospodaria de apa pentru incendiu
amplasata la subsolul 2 in cladirea Paravan.
Pe reteaua inelara interioara vor fi prevazuti robineti de sectorizare, astfel ca in caz de interventie
pentru reparatii sa nu fie scosi din functiune mai mult de 5 hidranti pe nivel.
Pentru zonele in care presiunea apei depaseste 4 bari la ajutajul furtunului hidrantului vor fi
prevazute reductoare de presiune.
Conform Normativ NP 086-05, pentru zona de suprastructura se vor asigura 1 jet in functiune
simultana (1x2,5 l/s) in sistem apa-apa.
Conform Normativ NP 129-09 art. 154 pentru zona de infrastructura si parcari se vor asigura 2
jeturi in functiune simultana (2x2,5 l/s) in sistem aer-apa.
Alimentarea instalatiei de hidranti interiori se realizeaza din gospodaria de apa de incendiu
Qhi = 5 l/s
Coloane uscate
Au fost prevazute coloane uscate separate atat pentru suprastructura cat si pentru infrastructura.
Aceste vor fi amplasate in casele de scara aferente celor doua cladiri.
Coloanele uscate vor fi din teava otel Dn 80 mm si vor executa cu cu montaj aparent sau ingropat
dupa caz.
Coloanele uscate vor fi dotate cu racorduri pentru furtun tip C pe fiecere nivel marcat cu inscriptia
"RACORD INCENDIU" si robinet de inchidere pe racord. La baza coloanelor uscate se monteaza
un robinet de golire.
Coloanele uscate se echipeaza cu racorduri tip B pentru alimentarea cu apa de la masina de
pompieri, la exteriorul cladirilor de birouri. Racordul tip B se obtureaza cu un racord infundat si se
marcheaza prin indicator "COLOANA USCATA".
Instalatii cu drencere
Pentru limitarea propagarii incendiului intre cele 2 subsoluri, precum si intre subsolul 1 si parter vor
fi prevazute perdele de drencere (comform planurilor) ce vor fi executate din teava otel.
Instalatia va fi actionata de ventile electromagnetice montate pe distribuitoarele grupului de
pompare apa pentru drencere, precum si pe distribuitoarele intermediare de la subsolurile 1 si 2,
aflate in camerele ACS.
Instalatii de stins incendiu cu sprinklere
Conform Normativelor in vigoare (NP 086-05) subsolurile cu parcaje vor fi prevazute cu instalatii
de sprinklere formate din mai multe sectoare in sistem aer-apa, controlate de aparate de control si
semnalizare (ACS), Dn 100mm si Dn150mm dupa caz, complet echipate, inclusiv turbina si
clopotul de alarma.
Pentru suprastructura vor fi prevazute instalatii de stingere cu sprinklere formate din mai multe
sectoare in sistem apa-apa controlate de aparate de control si semnalizare (ACS), Dn 100mm, sau
Dn 150 mm dupa caz, complet echipate, inclusiv turbina si clopotul de alarma.
TIMPURI NOI
Aparatele de control si semnalizare vor fi amplasate in camere incalzite si cu acces usor din spatiile
comune si vor fi alimentate cu dubla legatura din gospodaria de apa pentru incendiu. Pozitiile
camerelor de ACS au fost alese in functie de zonele pe care le deservesc urmarindu-se trasee de
conducte cat mai scurte.
Fiecare instalatie principala de sprinklere interioara va fi inelara sau ramificata, dupa caz si din ea
se vor alimenta ramificatiile cu capete de sprinkler.
Fiecare sector va fi alimentat de la ACS printr-o conducta Dn 100.
La incaperea in care se monteaza aparatele de control si semnalizare (ACS), va fi prevazut un sifon
de pardoseala, precum si palnii pentru preluarea apei rezultate din golirea instalatiei.
Instalatia de sprinklere va cuprinde:
- conducte duble de alimentare de la gospodaria de apa pentru incendiu, a camerei ACS;
- aparate de control si semnalizare (ACS);
- conducte de legatura de la ACS la conductele inelare sau ramificate de distributie;
- sprinklere;
Distributia capetelor de sprinklere se va face astfel:
1. In subsoluri cu parcaje, sprinklere de tavan dispuse la 840 cm de plafon , montate cu capul
in sus;
2. Capete de sprinkler montate in parcaje sunt cu declansare normala si au diametrul de , cu
temperatura de declansare de 68C; K=80;
3. Pentru suprastructura se va proiecta un singur rand de sprinklere de tavan (deoarece spatiul
din tavanul fals nu depaseste 800 mm), montate cu capul in jos. In zonele unde spatiul din
tavanul fals depaseste 800 mm se vor monta doua randuri de sprinklere (cu capul in sus si cu
capul in jos);
4. Capete de sprinkler montate in suprastructura sunt cu declansare normala si au diametrul de
, cu temperatura de declansare de 68C; K=80;
5. Racordul de la coloana la instalatia de sprinklere pe fiecare etaj va fi prevazut cu robinet de
inchidere, robinet de golire, manometru si detector de curgere pentru instalatiile aferente;
Conductele vor fi din tevi de otel imbinate prin insurubare sau sudura.
TIMPURI NOI
Nr.
crt.
Intensitatea
de stingere a
incendiilor
i.s. normata
Functiunea
Aria
de Debit minim de
declansare
calcul
al
simultana
instalatiei
Obs.
As (mp)
Qs (l/s)
(l/smp)
0
Cladire birouri
0,08
200
19,00
Subsolul cu parcaje
0,12
200
26,00
Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor

Instalatii de stingere a incendiului cu sprinklere
Conform NP 086-05 debitul de calcul al conductelor care alimenteaza capetele de dispersare a apei
cu orificii normal inchise (sprinklere), Qis, se stabileste considerand functionarea simultana a
capetelor situate in aria de declansare a sprinklerelor dintr-un compartiment de incendiu cel mai
dezavantajat, cu relatia:
n
Qis qisj [l/s], in care:

j1
Nspk numarul sprinklerelor prevazute sa functioneze simultan montate in aria de

declansare A, determinate astfel:
N
As
Ap
in care:
As aria de declansare a sprinklerelor (aria in care, ca urmare a caldurii degajate de

incendiu, actioneaza n sprinklere din totalul N existente), normata prin NP 086-05 si SREN
12845-04 , in functie de numarul acestora, conform datelor centralizate in tabelul de mai sus.
Ap aria protejata de un cap de sprinkler (stabilita in limitele razei de stropire),
prevazuta in prescriptiile tehnice ale furnizorului; se determina cu relatia:
Ap
qismin
is
[m2], in care:
qis min debitul specific al sprinklerului amplasat in pozitia cea mai dezavantajoasa
(in punctul cel mai inalt si indepartat), in l/s;
is intensitatea de stingere cu apa; se determina experimental in functie de natura,
cantitatea, starea si asezarea materialelor combustibile.
TIMPURI NOI
Instalatii de stins incendiu din exterior

Pentru asigurarea stingerii din exterior (Q = 25 l/s) s-a prevazut o retea inelara din polietilena, tip
PE 100, Dext.180mm, Pn10.
1.3.1.4 Dotarea cu mijloace de prima interventie
-au prevazut urmatoarele materiale de dotare PSI pentru interventie initiala (conform cu Normele
generale din 28 Februarie 2007 de aparare impotriva incendiilor, D.G.P.S.I. 003 si NP 127 09):
Nr.
crt.
Specificatia
Nr.
buc.
Observatii
Materiale de dotare P.S.I. pentru interventia initiala

1.
Stingator
portativ
pulbere tip P6
cu
- cate 1 buc.la fiecare 300 m2 de

birouri, dar minim 2 buc./nivel
spatiu comercial, dar minim 2
buc./nivel
depozit, dar minim 2 buc./nivel
- in centralele termice, amplasate
cate unul la fiecare 100 mp de
pardoseala
- 2 buc la fiecare rezervor de
combustibil lichid
- 4 buc. la grupul electrogen.
-1 buc pentu fiecate tablou electric
-3 buc.la gospodaria de apa incendiu
- 2 buc. la statia de hidrofor apa
potabila
- 12 buc.la posturile trafo
- 4 buc.la camera de medie tesiune
- 1 buc. la 10 locuri de parcarea
subterana si max 150 mp
2.
Stingator transportabil cu
praf si CO2
- 1 la 50 autovehicule
- in centralele termice, amplasate
cate unul la fiecare 100 mp de
TIMPURI NOI
pardoseala
3.
Stingator transportabil cu
spuma 50 kg
-1 buc la fiecare rezervor de

combustibil lichid
4.
Panou de incendiu tip I
- la exterior
5.
Lada cu nisip 0.5mc si o

lopata
- la exterior
-la fiecare rezervor de combustibil
lichid
1.3.2 Bransamente si racorduri la retele exterioare de alimentare cu apa, de stins incendiu

cu apa si canalizare
Bransamente de apa
Conform cerintelor Normativului I9-94, este necesar un bransament la retelele exterioare de apa
potabila, echipat cu apometru.
Conductele vor avea diametrul Dn 80 mm, din teava PEHD, pozate pe un pat de nisip la adancimea
de inghet.
Retea de canalizare ape uzate menajere
Apele menajere de la grupurile sanitare suprastructura sunt colectate prin coloane separate in
subsolul 1 si evacuate gravitational la reteaua exterioara de canalizare cu deversare la caminul de
racord aferent cladirii H.
Retea de canalizare ape pluviale
Apele meteorice colectate in bazinele de retentie vor fi evacuate la reteaua exterioara de canalizare,
cu deversare la caminul de racord.
Racorduri refulare scurgeri accidentale, goliri
Apele colectate de pe pardoseala spatiilor tehnice (Statii de hidrofor apa potabila, , Camera ACS,
etc) si apele accidentale colectate din subsoluri, vor fi dirijate la separatorul de hidrocarburi aferent
cladirii H ,amplasat in subsolul 2 si apoi pompate in bazinele de retentie propuse.
1.3.3
Masuri igienico sanitare
Cladirea cu destinatie de magazine, birouri, a fost dotata cu obiecte sanitare, conform normelor de
echipare in vigoare, obiecte ce vor fi alimentate cu apa potabila rece, apa calda menajera si vor fi
racordate la canalizare.
Apa potabila este distribuita la consumatori prin retele de conducte din materiale ce pastreaza
calitatea de potabilitate a apei, in conformitate cu prevederile STAS 1342.
TIMPURI NOI
1.3.4
Probarea instalatiilor sanitare si incendiu
Toate conductele sistemelor instalate, apa rece, apa calda, canalizare si de incendiu, de la punctul
cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor de :
- Etanseitate
- Rezistenta
- Functionare
Se vor aplica prevederile Normativului I 9-94, Cap 13 si toate reglementarile tehnice la care face
referire acesta.
Proba de etanseitate se va face inainte de racordarea punctelor de consum, ale caror pozitii vor fi
busonate. Presiunea de proba va fi egala cu 1,5 presiunea maxima din instalatie timp de 20 de
minute, timp in care se admit pierderi de aer.
Proba de rezistenta se repeta cu apa rece pentru conductele de apa rece si incendiu si cu apa calda
pentru conductele de apa calda.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avand aparatele de prepararea apei calde, a
pompelor de presurizare, precum si a aparatelor consumatoare, in functiune. Incercari de
functionare la conductele de apa:
- Apa de consum sa fie limpede;
- Armaturile sa fie usor accesibile (manevrare, interventii) etanse cu inchidere perfecta;
- In functionare sa nu apara zgomote;
- Montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafata finita a peretilor;
- Incercarea functionalitatii obiectelor sanitare;
- Obiectul trebuie fixat estetic si solid;
- Armaturile de serviciu sa fie etanse, sa asigure un jet continuu si o inchidere usoara;
- Sifoanele sa asigure scurgerea rapida a apei din obiect;
- Preaplinul obiectelor sa asigure scurgerea surplusului de apa;
- Robinetul cu flotor de la rezervorul vasului de closet sa se inchida complet, fara scurgere
continua de apa;
- Spalarea vasului de closet sa se faca uniform pe toate suprafata vasului.
Instalatiile interioare de canalizare vor fi supuse urmatoarelor incercari:
- Incercare de etanseitate;
- Incercare de functionare.
Incercarea de etanseitate se va face controland traseele conductelor si punctelor de imbinare.
In timpul incercarii de etanseitate, instalatiile se vor umple cu apa dupa cum urmeaza:
- Instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii;
TIMPURI NOI
- Instalatia de canalizare menajera pe inaltimea dintre nivelele la care se face racordarea

obiectelor sanitare si a sifoanelor de pardoseala.
Incercarea de functionare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare capabile sa
realizeze debitul de calcul al instalatiei.
Cu prilejul incercarii de functionare se vor controla si pantele, piesele de curatire, sustinerile etc.
Toate incercarile se organizeaza si se efectueaza de catre constructor in prezenta reprezentantului
beneficiarului.Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.
Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a calitatii si
receptionarea lucrarilor ascunse la executarea lucrarilor de instalatii.
Executarea lucrarilor si a calitatii acestora se vor confirma in scris.
Conductele de apa potabila vor fi dezinfectate inainte de a fi date in functiune. Dezinfectia se va
realiza prin umplere la presiunea de lucru a instalatiei, cu apa avand 20-30 mg/l de clor. Apa cu clor
va ramane in instalatie 24 ore, perioada in care toate vanele din sistem vor fi operate cel putin o data.
La terminarea perioadei stabilite, se vor lua probe de clor rezidual la capatul cel mai indepartat fata
de punctual de injectie al sistemului si testul va fi repetat, daca este cazul, pana cand clorul rezidual
va scadea sub 10 mg/l.
Pentru instalatia de sprinklere, proba se va face de doua ori:
- o data fara capete de sprinkler (cu busoane);
- o data cu capetele de sprinkler montate.
1.3.5
Verificari instalatii
Se vor aplica prevederile Normativului I 9-09 si NP086-05 si toate reglementarile tehnice la care fac
referire acestea.
Hidrantii de incendiu - interiori si exteriori - vor fi mentinuti permanent in stare de functionare. In
acest scop se verifica periodic:
modul de manevrare a robinetelor, urmarindu-se ca deschiderea, respectiv inchiderea sa se faca
usor si complet;
starea furtunului sa fie corespunzatoare din punct de vedere calitativ, astfel incat sa nu cedeze la
presiunea apei;
accesul la hidranti sa fie permanent liber; in acest scop nu se depoziteaza materiale in fata
hidrantilor sau pe hidranti.
Persoanele care lucreaza in incaperi prevazute cu hidranti de incendiu interiori trebuie sa cunoasca
modul de folosire a acestora.
La hidrantii de incendiu exteriori se verifica in plus:
starea tehnica a cutiilor de protectie, inlocuindu-se cele deteriorate datorita circulatiei
autovehiculelor sau a unor interventii necorespunzatoare;
TIMPURI NOI
gradul de etanseitate a garniturilor;

existenta indicatoarelor de marcare a hidrantilor.
De pe hidrantii amplasati in spatiile verzi se inlatura pamantul si iarba, astfel incat pozitia lor sa fie
usor de identificat in orice moment. In acelasi scop, pe timpul iernii dupa fiecare ninsoare, se
inlatura zapada de pe cutiile hidrantilor.
In cazul efectuarii unor lucrari (modernizarea unor cai de acces, sapaturi la diverse retele, etc.) se
urmareste permanent ca hidrantii subterani sa nu fie acoperiti cu beton, asfalt, etc. sau sa fie blocati
prin parcare.
Defectele frecvente ale hidrantilor de incendiu si modul de remediere a acestora sunt prezentate in
Normativul NP086-05 in tabelul 28.1.
Exploatarea coloanelor uscate
La coloanele uscate se asigura in permanenta accesul liber al masinilor de pompieri la racordul de
alimentare cu apa al cladirii indiferent de anotimp, precum si accesul formatiilor de pompieri la
racordurile de alimentare cu apa din cladire.
In acest scop, spatiile de acces vor fi in permanenta libere, nefiind admisa depozitarea de materiale,
etc. care sa blocheze accesul sau sa mascheze racordul.
Periodic se verifica si se asigura existenta indicatiei "RACORD INCENDIU" la fiecare racord de
alimentare, in vederea facilitarii interventiilor.
Instalatiile de stingere a incendiilor cu actionare automata si manuala necesita o supraveghere
speciala si permanenta pentru a putea fi mentinute in stare de functionare.
Supravegherea, intretinerea si efectuarea reparatiilor curente ale acestor instalatii se incredinteaza
numai personalului calificat si pregatit special pentru a cunoaste bine instalatiile si modul lor de
functionare.
Instalatiile cu sprinklere, drencere inclusiv echipamentele aferente, se verifica saptamanal de catre
un responsabil competent desemnat de beneficiar, care trebuie sa cunoasca intreg sistemul,
defectiunile curente ce pot sa apara, precum si masurile de remediere ce se impun a fi luate.
Verificarile saptamanale, planificate si executate, constatarile respective si masurile luate se
consemneaza in registrul de control al instalatiei.
Operatiile efectuate si periodicitatea acestora la instalatiile cu sprinklere se prezinta in Normativul
NP086-05 in tabelul 28.2.
Instalatiile cu drencere cu actionare in grup se verifica in fiecare saptamana prin deschiderea
robinetelor de actionare manuala.
Eventualele defectiuni sesizate cu ocazia verificarilor si reviziilor se remediaza imediat pentru a se
repune instalatia de stingere a incendiilor in stare de functionare, in cel mai scurt timp.
Beneficiarul are obligatia ca cel putin odata la cinci ani, pentru sprinklerele existente in exploatare
sa trimita 3% din capetele de declansare din instalatia de stingere, pentru verificarea la un laborator
autorizat, daca furnizorul nu face alte precizari in acest sens.
TIMPURI NOI
Curatirea de praf, scame sau alte depuneri pe sprinklerele montate in instalatie, se face in functie de
necesitate, cel putin odata la trei luni, folosind o perie cu par lung si moale, fara a deranja
dispozitivul de declansare.
Pe timpul efectuarii de reparatii la constructii sau instalatii, ca si inainte de darea in exploatare a
instalatiei de stingere, cand aceasta este fara presiune pentru o perioada mai lunga de timp, se
recomanda, pentru protejare, acoperirea sprinklerelor, drencerelor si duzelor cu cate o punga din
material plastic.
Cel putin odata la trei luni se verifica si corecteaza functionarea manometrelor, cu ajutorul
manometrului de control.
Pentru a asigura o exploatare corecta a instalatiei de stingere a incendiilor se vor lua urmatoarele
masuri:
toate vanele se numeroteaza pentru identificare, avand totodata marcaje distincte, indicand ramura
cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare pe care o controleaza;
pe fiecare vana se marcheaza sensul in care se deschide;
se asigura accesul permanent la fiecare vana, inclusiv la cele montate la inaltime, prin prevederea
unei scari de acces.
Fiecare vana se controleaza prin manevrarea tijei de actionare pentru a constata daca este complet
deschisa.
Este interzisa folosirea conductelor instalatiei de stingere a incendiului pentru suspendarea sau
rezemarea unor obiecte, materiale, etc.
Ori de cate ori se constata defectiuni, se iau neintarziat masuri de reparare sau inlocuire a pieselor
uzate sau cu defectiuni. Pentru aceasta trebuie asigurata o rezerva suficienta de piese de schimb
(manometre, robinete, garnituri, etc.).
Controlul si verificarea statiei de pompare se face zilnic de catre mecanicul
de serviciu, care va trebui sa depisteze neregulile (vizibile sau sesizabile) din punct de
vedere al exploatarii si sa stabileasca cauzele care ar putea produce sau au produs
defectiuni.
Operatia consta in verificarea:
- etanseitatii conductelor, armaturilor si echipamentelor;
- starea elementelor care contribuie la exploatarea in siguranta a statiei de
pompare; armaturi de siguranta, elemente in miscare (motoare, pompe, compresoare),
protectia contra electrocutarii, nivelul gazelor emanate in statiile de pompare a apelor
uzate etc.;
- nivelul zgomotelor produse de echipamente in miscare;
- indicatiile aparatelor de masura;
- starea izolatiei termice a conductelor si echipamentelor;
TIMPURI NOI
- buna functionare a instalatiilor de iluminat, forta si automatizare.

De asemenea, se vor unge lagarele electropompelor si toate piesele in miscare
conform indicatiilor din cartea tehnica a agregatului.
Mecanicul de serviciu trebuie sa urmareasca indicatiile aparatelor de control:
manometre, ampermetre etc., pentru a se controla si daca toate elementele statiei
functioneaza normal, la parametrii prevazuti in proiect.
La rezervoarele la care pornirea si oprirea pompelor se face functie de
nivelul apei din rezervor, se va verifica daca pompele pornesc si se opresc la nivelele
stabilite prin proiect.
In timpul exploatarii statiei se vor respecta urmatoarele reguli pentru buna
functionare a pompelor:
- incalzirea palierelor nu trebuie sa depaseasca 60oC (nu trebuie sa depaseasca o
temperatura suportabila la atingerea cu mana);
- verificarea etanseitatii presetupelor (ele trebuie sa fie stranse usor pentru a
permite ca putina apa sa poata umezi garnitura);
- se efectueaza controlul palierelor racite cu apa, verificand daca sistemul de
racire nu este intrerupt;
- se verifica daca incalzirea electromotorului este normala;
- se verifica daca se mentine nivelul normal al uleiului in lagare; schimbarea
uleiului se face conform indicatiilor fabricantului;
- se verifica starea cuplajului pompa-motor;
- se verifica si se mentin in stare de functionare conductele care preiau apa de la
presetupe.
1.3.6 Respectarea legislatiei

Solutiile adoptate vizeaza insrierea in legislatia in vigoare. S-a cautat cu precadere ca solutiile sa
corespunda celor sase cerinte de calitate esentiale, asa cum sunt ele definite de Legea 10/1995
privind calitatea in constructii.
Lucrarile descrise urmaresc in principal:
- Asigurarea in permanenta a apei reci si apei calde sanitare la parametri de temperatura, debit,
presiune si igiena (potabilitate), impuse de Normativul I 9-94 si STAS 1478-90 si in acelasi
timp respectarea cerintelor de calitate obligatorii (cerintele B, D, E si F);
TIMPURI NOI
- Asigurarea in permanenta a evacuarii apelor uzate menajere conf. NTPA 0002-2002 pentru
respectarea normelor de igiena si de protectia mediului (cerintele B, D, E si F);
- Asigurarea in permanenta a protectiei la incendiu si a mijloacelor de interventie, pentru
protectia oamenilor si a bunurilor materiale, in conf. cu criteriul de performanta C impus de
Legea 10/95 si normele in vigoare.
La executia lucrarilor de instalatii sanitare si incendiu se vor respecta, de asemenea si normele:
1.3.7 Normele de protectia muncii

a. Normele generale de protectia muncii in vigoare emise de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
si de Ministerul Sanatatii;
b. Legea protectiei muncii Nr. 90/1998;
c. Norme de protectia muncii aprobate de M.C. Ind. 1970;
d. Normativele I.S.C.I.R. C4, C5, C9 si C25;
e. Normativ NP 127-2009 si NP 24-1997;
f. Normativ I 9 1994;
g. Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in constructii MLPAT ordinul 9/N/15.3.1993.
1.3.8 Norme P.S.I.

a. Decret nr. 290/1977;
b. Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118 - 99;
c. Normativ NP 086-05;
d. Normativ NP 084-03 pentru proiectare, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din materiale plastice;
e. Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si
instalatii C.300 94;
f. Norme de prevenire si stingere incendii, ordin comun MI MLPAT/1994;
g. STAS 1478 90;
h. Normativ NP 127 2009.
i. D.G.P.S.I. 003
j. P118

TIMPURI NOI -Faza 1B
PROGRAM DE CONTROL
STABILITATEA INSTALATIILOR SANITARE SI DE STINS INCENDIU
Nr.
crt.
receptioneaza sau in faza de
executie determinanta pentru
rezistenta si stabilitatea in
constructii
Participanti:
Nr. si data:
-I.C. Mun. Buc:I-B
-Proces verbal de
receptie calitativa
(PVRC)
-Investitor: I
-Executant: E
-Proces verbal de
control a lucrarilor
in faze determinante
(PVCFD)
-Proiectant: P
I-B
1
2
Predare amplasament
Controlul pozarii circuitelor de
apa potabila, sprinklere, hidranti
interiori,coloana uscata,
canalizare menajera, pluviala si
condens
Efectuarea probelor de presiune
la conductele de apa din:
- instalatia de apa potabila
- instalatia de hidranti interiori
- coloana uscata
- instalatia de sprinklere
Receptia la terminarea lucrarilor
de instalatii interioare
Proces verbal de
lucrari ascunse
(PVLA)
PVRC
PVRC
PVLA
PVCFD
PVRC
Efectuare probe de etanseitate la:

-instalatia de canalizare menajera,
pluviala si condens
Beneficiar,
Proiectant,
Executant,
PVCFD
ISC,

TIMPURI NOI
PROGRAM DE CONTROL
STABILITATEA INSTALATIILOR SANITARE SI DE STINS INCENDIU - RETELE
EXTERIOARE
Nr.
crt.
Denumirea lucrarilor ce
se receptioneaza sau in
faza de executie
determinanta pentru
rezistenta si stabilitatea
instalatiilor
Participanti:
Nr. si data:
-I.C. Mun. Buc:I-B
-Proces verbal de
receptie calitativa
(PVRC)
-Investitor: I
-Executant: E
ICI
-Proces verbal de
control a lucrarilor
in faze determinante
(PVCFD)
-Proiectant: P
RETELE EXTERIOARE APA

1.
Trasare lucrari
PVRC
2.
Executia sapaturii
PVRC
3.
Executarea stabilizarii
malurilor
4.
Pregatirea si executia
patului de pozare a
conductei
PVRC
5.
Montare conducte
apa,hidranti exteriori, vane
hidranti
PVRC
6.
Proba de presiune la
conducte apa, hidranti
exteriori
7.
8.
PVRFD
Executarea umpluturii de
completare
PVRC
Realizarea lucrarilor de
umplutura pana la nivelul
fundatiei sistemului rutier
PVRC
RETELE EXTERIOARE CANALIZARE

1.
Trasare lucrari
PVRC
2.
Executia sapaturii
PVRC
3.
Pregatirea si executia
patului de pozare a
conductei
PVRC
4.
Pozare tuburi intre camine

de vizitare succesive
PVRC
5.
Executia caminelor de
vizitare si a gurilor de
scurgere
PVRC
6.
Proba de etanseitate
PVRC
7.
Executarea umpluturii de
completare cu nisip sau
pamant
PVRC
8.
Realizarea lucrarilor de
umplutura pana la nivelul
fundatiei sistemului rutier
cu verificarea gradului de
compactare
PVRC
Beneficiar,
Proiectant,
Executant,
ISC,
TIMPURI NOI
1.4 INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI TARI

1.4.1 Obiectul proiectului - date de baza
Prezenta livrare trateaza instalatiile electrice de curenti tari din cladirea H (faza 1B) a proiectului
privind realizarea complexului Timpuri Noi si anume:
-
Alimentarea cu energie electrica de baza;
Distributia energiei electrice;
Instalatii pentru consumatori de forta si mici consumatori;
Instalatii de protectie la inghet;
Instalatii de iluminat general si de siguranta;
Iluminat exterior;
Instalatii de legare la pamant si protectie impotriva descarcarilor atmosferice.
Sursa de alimentare de rezerva pentru intregul complex de cladiri a fost tratata in cadrul livrarii
pentru faza 1A, fiind prezentata si in cadrul prezentului memoriu tehnic, pentru clarificarea modului
in care aceasta va fi incadrata in prezenta livrare.
Destinatiile spatiilor deservite din cadrul complexului de cladiri ce formeaza obiectul prezentei
livrari, sunt in principal urmatoarele:
Spatii birouri;
Parcaj subteran (2 nivele) + partial parter;
Spatii secundare: incaperi de depozitare, grupuri sanitare, etc.;
Spatii tehnice;
Spatiu de aparare civila.
Bazele de proiectare au fost proiectul de arhitectura, proiectul de structura, cerintele clientului
precum si normativele si standardele in vigoare.
1.4.2 Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica din S.E.N. a cladirilor se va realiza prin intermediul unui post de
transformare.
Cladirea va fi alimentat de la reteaua locala de medie tensiune.
Racordarea la reteaua de medie tensiune si montarea transformatoarelor se va proiecta si executa de
catre o firma agreata de societatea de distributie a energiei electrice. Delimitarea intre joasa tensiune
si medie tensiune se va face la bornele de intrare in tabloul general de joasa tensiune, aferent
fiecarei cladiri.
TIMPURI NOI
1.4.2.1 Sursa de baza

Pentru faza 1B, care cuprinde cladirea H, energia electrica va fi distribuita prin intermediul unui
transformator de putere.
Acest transformator va furniza energie electrica atat pentru suprastructura cat si pentru
infrastructura cladirii. De asemenea transformatorul va furniza energie si pentru consumatorii din
exteriorul cladirii (ex.: iluminatul exterior, reclame luminoase, etc.)
Transformatorul va furniza energie pentru zona de parcare aferenta cladirii.
Corespunzator dimensionat, racit cu aer in mod natural, turnat in rasina, transformatoarul de
20000/400V este prevazut pentru a asigura energia necesara cladirii de birouri. Transformatoarul va
fi pozitionat conform planurilor arhitecturale si va fi amplasat intr-un spatiu special proiectat, inchis
si ventilat.
Camera transformatorului este localizata in subsol cu acces direct din exterior.
Amplasarea transformatorului in cladirea H se va face la subsolul 1+subsolul 2 si va fi echipat cu 1
transformator 20/0,4 kV-2000 kVA.
Transformatorul va fi echipat cu interfata BMS pentru prealarma si alarma de temperaturi ridicate.
1.4.2.2 Sursa de rezerva
Pentru alimentarea de rezerva a consumatorilor vitali, din ansamblul de cladiri, a fost prevazut un
generator diesel de 660 kVA, cu pornire automata. Acest generator furnizeaza energie electrica
consumatorilor vitali atat pentru cladirile din faza 1A (cladirile Turn si Paravan) cat si pentru
cladirea din faza 1B (cladirea H).
Grupul electrogen pentru consumatorii vitali este pozitionat la parterul cladirii Paravan, intr-o
camera dedicata si va avea acces direct de la exterior.
Camera grupului electrogen va fi ventilata in mod corespunzator, iar teava de evacuare a gazelor
arse va fi pozitionata in asa fel incat gazele sa nu reintre in camera.
Consumatorii alimentati din grupul electrogen sunt urmatorii:
- Iluminatul de siguranta din spatiile proprietarului (parcaje, spatii tehnice, spatii comune, etc.);
- Iluminat balizaj;
- Echipamentele de securitate;
- Instalatiile de desfumare/presurizare;
- Aparate de control si semnalizare (ACS);
- Pompe incendiu hidranti;
- Pompe incendiu sprinklere si drencere;
- Lifturi de incendiu;
- Lifturi (pentru aducerea la cel mai apropiat nivel);
Grupul electrogen va avea rezervor de combustibil incorporat pentru 8 ore de functionare.
Consumatorii vitali sunt controlati si monitorizati de catre centrala de incendiu.
TIMPURI NOI
A fost prevazut spatiu de rezerva, in subsolul cladirii, pentru un grup electrogen dedicat.
Grupurile electrogene vor fi livrate complet echipate cu regulator de turatie si tensiune, sisteme de
mentinere incarcata a bateriei, intrerupator general, panou de comanda si supravegere cu
posibilitatea conectarii la BMS.
Pentru alimentarea receptorilor care nu admit intrerupere in alimentare s-a prevazut o sursa
neintreruptibila de tip UPS, sursa care va fi alimentata din sursa de baza si din grupul electrogen.
Acesti receptori sunt echipamentele din camera de securitate. Autonomia de functionare a UPS-ului
a fost stabilita pentru a satisface cerintele echipamentelor alimentate.
Pentru iluminatul de siguranta al proprietarului au fost prevazute surse neintreruptibile tip UPS.
Pentru fiecare cladire au fost prevazute doua UPS-uri, unul pentru consumatorii aferenti
suprastructurii si cel de al doilea pentru consumatorii aferenti infrastructurii.
Autonomia de functionare a UPS-urilor pentru alimentarea iluminatului de siguranta al
proprietarului este de 60 minute si a fost stabilita avand in vedere ca UPS-urile au ca sursa de
rezerva grupul electrogen. BMS-ul monitorizeaza UPS-urile pentru alimentarea iluminatului de
siguranta al proprietarului, iar in situatia in care o cadere de tensiune se prelungeste pe o perioada
mai lunga de timp si apare riscul descarcarii bateriilor, acesta va comanda pornirea grupului
electrogen.
Toate UPS-urile vor fi amplasate in camere corespunzator ventilate, pentru a asigura o temperatura
adecvata bateriilor.
In cazul unei pene de curent, toate ascensoarele sunt aduse la cel mai apropiat nivel prin intermediul
alimentarii furnizate de bateriile incluse in tablourile lifturilor, nemaifiind necesara pornirea
generatorul.
In caz de incendiu lifturile vor fi aduse automat la nivelul de evacuare al cladirii, unde vor ramane
imobilizate. Lifturile de pompieri vor putea fi actionate cu ajutorul unei chei speciale, de catre
pompier
1.4.3 Distributia principala
Cablurile de alimentare ale circuitelor de iluminat si forta vor fi pozate pe paturi de cabluri din tabla
perforata sau plasa de sarma. Cablurile de alimentare ale circuitelor instalatiilor cu rol la incendiu
vor fi pozate pe paturi de cabluri rezistente la foc.
Cablurile de alimentare, de la postul de transformare la tabloul general de distributie a energiei electrice,
vor fi pozate pe paturi de cabluri din tabla perforata din otel zincat cu capac. Pentru cablurile de
alimentare ale instalatiilor de forta de pe terasa vor fi utilizate paturi de cabluri din tabla perforata din
otel zincat cu capac.
De la postul de transformare se va alimenta tabloul general de distributie TGD, montat dupa cum
urmeaza:
- pentru cladirea H la subsolul 2 al cladirii, intr-o incapere dedicata.
In camera electrica principala, tabloul general normal si cel de siguranta vor fi instalate impreuna cu alte
tablouri si UPS-uri pentru iluminatul de siguranta.
TIMPURI NOI
Legatura intre transformator si tabloul de distributie principal al cladirii, se va face cu cabluri. Tablou
de distributie principal va distribui puterea la diverse tablouri de distributie si sub-distributie situate in
intreaga cladire.
Tabloul de distibutie principal va fi de tip dulap, impartit in sectiuni, forma 4B conform EN 60439
si va avea gradul de protectie minim IP30.
Tablourile de distributie principale (TGD, TGS) sunt echipate cu intrerupator principal (ACB,
debrosabil) si MCCB-uri pentru circuitele de iesire catre tablouri de distributie aflate la distanta si
catre alti consumatori.
Tablourile generale sunt echipate cu descarcatoare de supratensiuni tip I, iar celelalte tablouri sunt
echipate cu descarcatoare de supratensiuni tip II.
Tablourile vor fi de tip dulap asezate pe podea, echipate cu toate echipamentele necesare pentru
protectie, control, indicatii, contorizare etc. Toate plecarile si sosirile din si in tablouri se vor face pe
la partea superioara a acestora.
Traseele cablurilor de curenti slabi vor fi pozate la o distanta de minim 30 cm fata de circuitele de
instalatii electrice.
1.4.3.1 Sistemul de distributie a energiei

Sistemul electric de distributie folosit va fi TN-S, cu conductor separat pentru nul (N) si protectie
(PE) si va fi utilizat pentru circuitele de joasa tensiune de la barele tablourilor generale de distributie
la ultimul consumator.
Conexiunea de alimentare de la tabloul principal de joasa tensiune la tablourile chiriasilor va fi
realizata cu bare de aluminiu (bus-bar-uri) pe traseele verticale si cu cabluri pe traseele orizontale
(daca se trece prin parcaj). Conexiunea de la cutiile de racord la tabloul chiriasului va fi realizata cu
cablu dimensionat adecvat.
Conexiunea de alimentare de la tabloul principal de siguranta de joasa tensiune la tablourile de
siguranta va fi realizata cu cabluri rezistente la foc.
Toti conductorii si cablurile utilizate vor fi certificate conform standardelor europene.
Cablurile vor fi pozate pe scari de cabluri, paturi de cabluri perforate sau paturi de cabluri din plase
de sarma deasupra plafonului suspendat si/sau sub pardoseala flotanta in zonele rezervate birourilor.
Cablurile instalate pe verticala in puturile pentru cabluri sau locatii similare sunt instalate pe scari
verticale si fixate cu cleme metalice pentru fixare.
Circuitele, in general, se realizeaza din cabluri fara halogen, cu intarzierea propagarii la foc,
trifazate, (3P+N) + (PE) sau similar. Cablurile trebuie sa aiba toate conductoarele in aceeasi manta.
Cablurile de alimentare ale variatoarelor de frecventa si cablurile de alimentare al altor echipamente
cu campuri electromagnetice mari vor avea invelis ecranat sau vor fi pozate in tuburi metalice care
vor fi conectate la sistemul de impamantare.
Toate cablurile care alimenteaza echipamentele cu rol la incendiu trebuie sa fie cabluri rezistente la
foc minim 90 minute.
In subsol conductele de apa, in zonele cu risc de inghet, vor fi incalzite electric pentru a evita
inghetarea.
TIMPURI NOI
Alimentarea tabloului general de siguranta, tablourile lifturilor de incendiu, tablourile ACS-urilor si

tablourile de desfumare sa facut inaintea intrerupatorului general.
La toti consumatorii prevazuti a avea dubla alinentare prin intermediul unui AAR, alimentarea de
baza va fi considerata alimentarea din TGS.
Conform scenariului de incendiu, intrarea in functiune a ventilatoarelor a fost proiectata sa fie
comandata de la centrala de incendiu. De asemenea, centrala de incendiu va comanda si monitoriza
atat clapetele cat si voletii.
Intrarea in functiune a ventilatiei de desfumare din zonele de parcaj prevazute cu instalatie de
sprinklere, se va face numai dupa declansarea sprinklerelor.
Comanda sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbinti se face automat prin intermediul
centralei de detectie si semnalizare incendiu, manual prin intermediul butoanelor de semnalizare
manuala si prin comanda la distanta din panoul cu butoane amplasat in camera de pompieri. Toate
ventilatoarele de desfumare au cate un intrerupator de mentenanta situat in apropierea
echipamentului.
Toti chiriasii vor avea contoare electrice care vor trebui sa fie conectate la BMS si sa fie in
conformitate cu cerintele autoritatilor locale. Aceste contoare vor inregistra consumul de energie
electrica din spatiul chiriasului dupa cum urmeaza:
Iluminat
Prize
Alimentare ventiloconvectoare
Alimentare umidificator (daca este necesar)
Alimentare boiler
Alimentare server
Au fost prevazute contoare de energie separate, usor accesibile si etichetate cu numele

consumatorului final, pentru urmatoarele sisteme din spatiile comune (unde este cazul):
a. Incalzire;
b. Apa calda menajera;
c. Umidificare;
d. Racire;
e. Ventilatie (de putere mare);
f. Iluminat;
g. Mici consumatori (iluminatul si micii consumatori pot fi masurate pe acelasi contor acolo unde
alimentarile sunt prevazute pentru acelasi etaj/department);
h. Alti mari consumatori de energie electrica, acolo unde este cazul.
Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu
conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:
- deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;
TIMPURI NOI
- sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C).
Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de mai sus si distantele minime,
se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi
metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 m de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata.
O camera adecvat ventilata a fost prevazuta in subsolul 1 al cladirii pentru furnizorii de
telecomunicatii. Un pat de cabluri coordonat cu celelalte instalatii a fost previzionat si trasat in
planuri. Pentru urcarile cablurilor de forta se vor utiliza ghenele pentru instalatii electrice. Pentru
cablurile de comunicatie se vor utiliza ghenele pentru instalatii de curenti slabi.
1.4.3.2 Tablouri de distributie
Tablouri de distributie (TD-uri) cu intrerupatoare modulare (MCB-uri) pentru protectia circuitelor
catre consumatori vor fi instalate in cladire, in locatii corespunzatoare si adaptate spatiului si
impartirii cladirii. Intrerupatoarele cu protectie diferentiala (DDR-uri) vor fi folosite in conformitate
cu standardele.
Incarcarile din circuite vor fi echilibrate, pe cat posibil, pe cele trei faze.
Tablourile de distributie vor fi instalate in camere dedicate sau in nise pe toate nivelurile. Tablourile
de distributie vor alimenta, in general, numai nivelul sau o parte din nivelul in care sunt instalate.
Tablourile de distributie din suprastructura cladirii, pentru alimentarea consumatorilor
proprietarului, vor fi instalate intr-o camera special prevazuta. In aceeasi camera sunt instalate cutiie
de pe barele de distributie din care vor fi alimentate tablourile chiriasilor. Tablourile de distributie,
pentru alimentarea consumatorilor proprietarului, vor alimenta in general, trei niveluri. Tabloul de
distributie de la cel mai de sus nivel va alimenta si consumatorii aferenti terasei, cu exceptia
echipamentelor mecanice.
In ceea ce priveste tablourile de distributie aferente spatiilor pentru inchiriere, acestea sunt
amplasate in nisele special prevazute in interiorul spatiul inchiriat si sunt alimentate prin
intermediul unor cabluri corespunzator dimensionate.
Toate tablourile de distributie vor avea usi de acces blocabile.
Carcasele tablourilor de distributie sunt realizate din tabla de otel lacuit cu gradul IP adecvat
mediului zonei in care acestea sunt montate.
Echipamentele mecanice principale au tablouri dedicate, care vor fi similare tablourilor de
distributie de joasa tensiune cu dispozitive de control/protectie selectate pentru a satisface
incarcarile totale si individuale.
Tablourile de distributie ale echipamentelor mecanice au intrerupatorul general tip separator de
sarcina si circuite protejate de intrerupatoare modulare sau de intrerupatoare motorizate conform
tipului sarcinii individuale.
Echipamentele sistemelor de BMS si KNX vor fi instalate in tablourile de forta, in spatiul de
rezerva special prevazut.
TIMPURI NOI
1.4.4 Instalatia pentru consumatorii de forta si micii consumatori

Instalatiile electrice de forta asigura alimentarea cu energie electrica a tablourilor electrice, a
centralei termice, pompelor din statia de hidrofor, etc.
1.4.4.1 Instalatii electrice pentru climatizare si ventilare
Ventilatoarele pentru infrastructura cladirii sunt alimentate din tablourile dedicate B-1SEP, B-2 SEP
amplasate in spatii special amenajate. Ventilatoarele deservesc atat pentru evacuarea noxelor (viteza
mica) cat si pentru desfumare (viteza mare).
Din aceleasi tablouri au fost alimentate si ventilatoarele de presurizare.
Ventilatoarele pentru desfumarea si presurizarea suprastructurii cladirii au fost alimentate din
tablourile RF SEB1 si RF SEB2, amplasate in camera special prevazute pe terasa cladirii.
Chillerele ce deservesc spatiile comune si chiriasii sunt alimentate din tabloul general de distributie
(TGD) amplasat in subsolul 2 al cladirii.
Centralele de tratare a aerului ce deservesc spatiile comune si chiriasii sunt alimentate din tablourile
de echipamente mecanice RF MECH1 si RF MECH2, amplasate in spatii special destinate pe terasa
cladirii. Rezerva pentru umidificatoarele aferente acestor centrale de tratare sunt alimentate din
tabloul general de distributie amplasat in subsolul 2 al cladirii. De asemenea, au fost prevazute
alimentari pentru umidificatoare in spatiile chiriasilor. Acestea vor fi utilizate in cazul in care
umidificatoarele de pe terasa nu vor fi instalate si se vor alimenta din tablourile chiriasilor.
Toate circuitele de ventilatie normala aer vor fi scoase automat de sub tensiune n cazul declansarii
unui incendiu prin semnalul primit de la centrala de semnalizare incendiu.
1.4.4.2 Instalatii pentru consumatorii de mica putere
Pentru consumatorii de putere mica din birouri, alimentarea se va face din tablourile electrice de
distributie localizate la fiecare nivel si prevazute cu circuite finale pozate pe paturi de cabluri si in
tuburi.
Toate serviciile, unde este posibil, vor fi instalate sub pardoseala flotanta, in golul plafonului fals
sau incastrate in structura cladirii.
In zonele de birouri vor fi instalate cutii de pardoseala echipate cu patru prize 10/16 amp 2P + PE
pentru fiecare loc de munca, in functie de gradul de ocupare. La fiecare cutie de pardoseala prizele
sunt conectate pe doua circuite separate, normal (albe) si computer (rosii), permitand o usoara
reconectare viitoare a unor prize, de exemplu, la o alimentare prin intermediul unui UPS. Fiecare
doza de pardoseala va fi echipata cu 8 prize, 4 de culoare alba si 4 de culoare rosie. Aceste doze vor
fi instalata in pardoseala flotanta si fiecare dintre ele va deservi 2 posturi de lucru.
In salile de conferinta sau similar, prizele vor fi instalate atat in cutii de pardoseala pozitionate in
pardoseala flotanta cat si ingropate in peretii incaperilor la inaltimea de 0.3 m de la pardoseala, daca
nu este specificat altfel in planuri. Aceste prize vor avea gradul de protectie IP20.
Prize pentru uz general sau pentru curatenie sunt instalate, incastrat in pereti, in intreaga cladire.
Gradul de protectie al acestor prize va fi in concordanta cu cerintele spatiului in care sunt instalate.
TIMPURI NOI
Alimentarea cu energie electrica a echipamentelor din toalete (uscatoarelor de maini, boilerelor si

ventilatoarelor de evacuare) este asigurata dupa necesitati. Grupurile sanitare aferente
suprastructurii (cu exceptia toaletei pentru persoane cu dizabilitati) au fost contorizate individual
pentru a permite o mai mare flexibilitate.
Supape de control actionate de senzorii de iluminat au fost prevazute pentru fiecare racord de
alimentare cu apa a grupurilor sanitare.
Acolo unde camera electrica este in imediata vecinatate a grupului sanitar, un senzor de apa pe
podeaua camerei electrice a fost proiectat a fi instalat pentru a preveni inundatiile in cazul scurgerii
apei.
Prizele din camerele tehnice (IP44) si camerele de depozitare vor fi montate aparent iar inaltimea
minima de la pardoseala finita va fi de 1,5 m. Prizele care alimenteaza centralele si echipamentele
vor fi localizate conform cerintelor tehnice individuale.
Protectia suplimentara a prizelor cu un curent nominal care nu depaseste 20 A a fost asigurata prin
utilizarea dispozitivelor de protectie la curent diferential rezidual (DDR-uri), conform SR HD
60364-4-41.
Alimentarea pentru camerele IT, zonele centralelor de pe acoperis si zonele externe a fost prevazuta
conform pozitiilor si aranjarii echipamentelor.
1.4.5 Protectia la inghet
A fost prevazuta protectia la inghet a conductelor cu apa dupa cum urmeaza:
-
Tevile instalatiilor de hidranti interiori, exteriori, drencere si sprinklere din subsolurile

neincalzite. Protectia a fost prevazuta numai pe portiuniile instalatiilor care au apa in
permanenta (ex: pe conductele de sprinklere de la statia de pompe pana la ACS-urile
apa/aer);
Tevile de alimentare cu apa potabila a cladirilor, montate in subsolurile neincalzite;
Tevile de alimentare cu apa a turnurilor de racire de pe terasa;
Tevile de apa racita aferente CTA-urilor de pe terasa.
Fiecare instalatie de protectie la inghet este comandata de un regulator. Temperatura la suprafata

tevilor este masurata cu ajutorul senzorilor de temperatura montati pe teva sub izolatie si racordati
la regulatoare. Cand temperatura pe teava scade sub 40 C cablurile de incalzire vor fi conectate.
Pentru conductele instalatiilor de combatere a incendiilor instalatia este prevazuta conform SR EN
12845 si anume:
- Fiecare teava este prevazuta cu sisteme de incalzire duble, unul in functiune unul in rezerva;
- Instalatiile sunt monitorizate astfel incat la un defect aparut la una dintre ele cealalta sa intre
automat in functiune;
- Starea de defect aparuta in una dintre instalatiile de incalzire este semnalizata la centrala de
semnalizare incendiu;
Cablurile electrice au o sarcina maxima de 10 W/m.
Degivrarea, pentru rigole si sifoane de pardoseala, a fost prevazuta acolo unde este necesar.
TIMPURI NOI
Incalzirea acoperisului nu a fost prevazuta. Pe acoperis, au fost degivrate, pe langa conductele de apa
racita si sifoanele de scurgere.
A fost prevazuta degivrare electrica pentru rampele de acces in parcajul subteran.
1.4.6 Iluminatul
1.4.6.1 Iluminatul general
Iluminatul a fost realizat in general cu lampi fluorescente T5 sau de tip compact. In cazuri speciale
au fost folosite lampi cu halogen sau LED.
Corpuri de iluminat echipate cu LED si lampi cu halogen au fost utilizate pentru a satisface nevoile
de iluminare si arhitecturale din zonele de intrare ale cladirilor. De asemenea corpuri de iluminat
echipate cu LED au fost utilizate in holurile lifturilor.
In general culoarea temperaturii tuburilor fluorescente este alb cald, 3000 Kelvin cu indicele de
redare a culorii de minim RA85.
Toate corpurile de iluminat fluorescente vor fi echipate cu balast de inalta frecventa.
Nivelurile de iluminat vor fi urmatoarele:
Birouri: 500 Lux @ planul de lucru
Holuri birouri: 300 Lux @ pardoseala
Sali de sedinte: 500 Lux @ planul de lucru
Coridoare si casa scarii: 150 Lux @ pardoseala
Toalete: 200 Lux @ pardoseala
Hol lift: 150 Lux @ pardoseala
Hol intrare/receptie: 300 Lux @ pardoseala
Bucatarie: 250-300 Lux @ pardoseala
Depozitari/Adapost aparare: 100 Lux @ pardoseala
Spatii tehnice: 200 Lux @ pardoseala
Parcare interioara: 75 Lux @ pardoseala
Intrare parcaj pe timp de zi: 300 Lux @ pardoseala
Intrare parcaj pe timp de noapte: 75 Lux @ pardoseala
Iluminat exterior: 10-20 Lux mediu
In spatiile comune se vor utiliza corpuri de iluminat compact fluorescente cu grad de protectie
adecvat spatiului in care sunt instalate. Pentru controlul iluminatului din spaiile comune se vor
utiliza senzori de miscare.
Pentru iluminatul spatiilor tehnice de pe acoperis se vor utiliza lampi de inalta eficienta,
fluorescente sau cu halogen. Toate corpurile de iluminat vor avea gradul de protectie IP 54.
Au fost prevazute rezerve in tablouri pentru reclamele de pe cladiri, sau de pe fatadele acestora.
Iluminatul a fost proiectat pentru a fi conform cu BREEAM Europe Commercial cerinte 2009.
TIMPURI NOI
1.4.6.2 Iluminat birouri

Iluminatul in zonele de birouri este proiectat sa fie realizat cu corpuri de iluminat echipate cu tuburi
fluorescente incastrate, cu sistem optic cu grad ridicat de reflexie, pentru a crea conditii de lucru de
inalta calitate. Ca o alternativa, corpuri de iluminat fluorescente suspendate cu distributia atat
inferioara cat si superioara a luminii pot fi considerate, daca sunt solicitate de catre chirias.
Controlul iluminatului din birouri va fi efectuat prin intermediul intrerupatoarelor. Senzori de nivel de
iluminat vor fi folositi pentru a creste eficienta sistemului de iluminat in zonele de birouri. Zonele
controlate de intrerupatoare vor fi supracontrolate cu senzori pentru nivelul de iluminat.
Iluminatul din zonele de birouri nu va fi controlat de BMS.
1.4.6.3 Iluminat intrari principale

Iluminatul arhitectural pentru receptie si zonele speciale a fost proiectat pentru a satisface
cerintele arhitectului si pentru a realiza un mediu sanatos si estetic.
Corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sunt utilizate in holul principal de intrare
impreuna cu corpuri de iluminat cu design special pentru a satisface cerintele vizuale si estetice.
Controlul iluminatului pentru zonele de receptie ale fiecarei cladiri se va realiza prin intermediul
protocolului de comunicatie KNX. In zonele de receptie se vor instala corpuri de iluminat echipate
cu balasturi cu reglarea intensitatii luminoase pentru controlul eficient al iluminatului. Controlul
iluminatului pentru zonele de receptie ale fiecarei cladiri va fi integrat in BMS.
1.4.6.4 Iluminat grupuri sanitare
In zonele grupurilor sanitare au fost utilizate corpuri fluorescente compacte incastrate. Corpurile de
iluminat vor avea gradul de protectie minim IP 21.
In zonele grupurilor sanitare vor fi folosite detectoare de miscare pentru controlul iluminatului.
1.4.6.5 Iluminat case de scara
Casele de scara vor avea montate corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente T5, montate pe plafon,
atat pe podeste cat si pe podestele intermediare.
Pentru controlul iluminatului in casele de scari se vor utiliza senzori acustici.
In zonele unde se considera ca senzorii acustici pot avea influente negative se vor utiliza senzorii de
miscare. Aceste zone sunt considerate subsolurile, parterul si mezaninul.
Microfoanele conectate la senzorii acustici vor fi pozitionate la nivelurile 2 si 5 pentru a acoperi
intreaga suprafata a caselor de scara. In zonele cu niveluri mai ridicate de zgomot, cum ar fi subsoluri,
parter si mezanin, senzori de miscare sunt pozitionati pentru a acoperi in mod eficient intregul spatiu.
Sarcina va fi impartita in doua grupuri de corpuri de iluminat. Primul grup va cuprinde corpuri de
iluminat de pe podeste si va fi controlat de catre canalul "A" al senzorului acustic, iar al doilea grup va
cuprinde corpuri de iluminat de pe podestele intermediare si va fi controlat de catre canalul "B" al
senzorului acustic. La dezactivare, primul grup va fi interupt dupa o perioada presetata in conformitate
TIMPURI NOI
cu preferintele clientului si recomandarile producatorului. In cazul in care nu se detecteaza nimic in

aceasta perioada de timp, al doilea grup va fi dezactivat.
1.4.6.6 Iluminat parcare

In zonele de parcare se vor folosi corpuri de iluminat rezistente la impact echipate cu lampi tubulare
fluorescente de inalta eficienta T5. Toate corpurile de iluminat vor avea gradul de protectie IP 54 si
vor avea control de inalta frecventa.
Controlul iluminatului pentru zonele de parcaje subterane, se va face prin intermediul protocolului
de comunicatie KNX. In zonele de parcaje se vor instala corpuri de iluminat echipate cu balasturi cu
reglarea intensitatii luminoase pentru controlul eficient al iluminatului. Nivelul maxim al
iluminatului se va activa prin intermediul unor senzori de miscare, la detectarea unor persoane sau
vehicule in parcaj. Dupa un interval de timp prestabilit acest nivel de iluminat va fi redus la 10%
din valoarea maxima. Controlul iluminatului pentru zonele de receptie ale fiecarei cladiri si pentru
parcajele subterane va fi integrat in BMS si va fi facut prin intermediul semnalului analogic 1-10V.
Nivelul de iluminat in parcaj va fi de 75 Lux. La rampele de intrare in parcaje nivelul de iluminat
va fi de 300 Lux pe timp de zi iar pe timp de noapte va fi de 75 Lux.
1.4.6.7 Iluminat siguranta
Instalatiile de iluminat de siguranta sunt:
a. Instalatia de iluminat pentru marcarea cailor de evacuare - se realizeaza cu corpuri de iluminat
cu pictograme care indica caile de evacuare si iesirile.
In spatiile de birouri corpurile de iluminat vor fi echipate cu baterii de acumulatori cu
autonomie de 2 ore, alimentate din circuit normal, si vor intra in functiune automat la disparitia
tensiunii de alimentare.
In spatiile comune corpurile de iluminat vor fi alimentate dintr-un UPS central pentru
suprastructura si unul pentru infrastructura si vor ramane permanent aprinse;
b. Iluminatul pentru evacuarea din cladire este parte a iluminatului se securitate destinat sa asigure
identificarea si folosirea, in conditii de securitate, a cailor de evacuare.
Instalatia de iluminat de evacuare pentru zona de birouri - se realizeaza cu corpuri de iluminat
care fac parte din iluminatul general si sunt prevazute cu baterii de acumulatori cu autonomie
de 2 ore si vor intra in functiune automat la disparitia tensiunii de alimentare.
Instalatia de iluminat de evacuare pentru spatiile comune se realizeaza cu corpuri de iluminat
alimentate dintr-un UPS central.
Aceste corpuri de iluminat vor fi marcate;
c. Iluminat de siguranta impotriva panicii, in zonele de birouri, care faciliteaza utilizatorului
ajungerea la caile de evacuare - se realizeaza cu corpuri de iluminat care fac parte din
iluminatul general si sunt prevazute cu baterii de acumulatori cu autonomie de 2 ore si vor intra
in functiune automat la disparitia tensiunii de alimentare. Aceste corpuri de iluminat vor fi
marcate;
TIMPURI NOI
d. Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguranta prevazut pentru
continuarea activitatii normale fara modificari esentiale. Acesta se va asigura in camerele
tablourilor electrice generale, in camerele serverelor, in camera de control (dispecerat) si in
camerele ACS-urilor. Corpurile de iluminat vor fi identice cu cele pentru iluminatul normal
pentru spatiile respective dar marcate si alimentate din UPS-ul central;
e. Iluminatul pentru marcarea hidrantilor de incendiu este parte a iluminatului de securitate
prevazut sa permita identificarea usoara a hidrantilor interiori de incendiu. Se va realiza cu
corpuri de iluminat cu pictograme, marcate cu litera H, amplasate langa hidrant (la maximum
2m) Corpurile de iluminat si alimentarile lor sunt similare cu cele pentru marcarea cailor de
evacuare.;
f. Conform cerintelor Autoritatii Aeronautice Romane pe terasa cladirilor a fost prevazut un
iluminat de balizaj.
In conformitate cu norma SR EN 1838 (EN 1838), sistemul de iluminat de urgenta este prevazut
pentru utilizare atunci cand alimentarea normala lipseste, prin urmare, este alimentat de la o sursa
independenta de aceea care alimenteaza iluminatul normal.
Corpuri de iluminat de urgenta sunt prevazute la fiecare usa de iesire, la fiecare schimbare de
directie de-a lungul cailor de evacuare, in toate casele de scari, zonele de circulatie, holuri de lift,
zone de receptie, intrari principale si deasupra fiecarui hidrant de incendiu.
Toate corpuri de iluminat de siguranta, echipate cu baterii locale, au un buton de test pentru o
usoara verificare a sistemului si LED-uri pentru semalizarea prezentei tensiunii si starii de incarcare
a bateriei.
Pentru iluminatul de siguranta alimentat din UPS se vor utiliza cabluri rezistente la foc minim 2 ore.
1.4.6.8 Iluminatul exterior
Iluminatul exterior a fost proiectat conform SR EN 12464-2.
In zonele din jurul cladirii si pe caile de acces a fost prevazut iluminat exterior, cu scopul de a
completa arhitectura, precum si de a permite circulatia in conditii de siguranta a pietonilor si a
permite accesul in conditii de siguranta a personalului la lasarea intunericului.
O functie secundara a sistemului de iluminat exterior va fi aceea de a descuraja accesul neautorizat si de
a oferi niveluri minime de iluminare pentru sistemul CCTV. Nivelul de iluminat exterior rezultat va fi
aproximativ 20 lux. Controlul se va face prin senzori de lumina pentru fiecare cladire, in conformitate
cu BREEAM Europe Commercial cerinte 2009: Nightime Light pollution.
Pentru reducerea consumului de energie, iluminatul a fost impartit in doua intervale orare. Primul
interval orar este de la lasarea intunericului pana la ora 23:00, timp in care toate corpurile de iluminat
exterior vor fi aprinse. Cel de al doilea interval orar este de la ora 23:00 pana la ora 07:00, timp in care
numai corpurile de iluminat din jurul cladirilor, standurilor de biciclete si partial pe drumurile de acces
vor fi aprinse;
TIMPURI NOI
1.4.7 Legarea la pamant si protectia impotriva descarcarilor atmosferice

1.4.7.1 Priza de pamant
Pentru instalatia de protectie contra socurilor electrice si cea de paratrasnet sa prevazut o priza de
pamant naturala care va avea rezistenta de dispersie sub 1 Ohm.
A fost realizat un sistem complet de impamantare. Sistemul de impamantare consta dintr-o retea de
platbande de otel zincat, 40x4 mm, interconectate, pozate in fundatie, cu conexiuni la bara
principala de impamantare, la echipamentele principale electrice si mecanice, la structuri metalice
etc. Toate conexiunile la sistemul de impamantare se vor realiza folosind cabluri dedicate, colorate
verde/galben, sau platbanda din otel zincat corespunzator dimensionata.
Sistemele care vor fi conectate la prize de pamant sunt urmatoarele:
Tablourile generale de distributie;
Structura metalica a puturilor lifturilor;
Paratrasnetul;
Echipamentele de medie tensiune;
Neutrul transformatorului;
Neutrul generatorului;
Contactele de impamantare pentru sistemul de telefonie;
Toate serviciile mecanice vor fi si ele efectiv impamantate, inclusiv tubulatura, conductele de
refrigerare, conductele de incalzire, alimentarile cu apa calda si apa rece si toate paturile/scarile de
cabluri si canalele metalice pantru cabluri.
1.4.7.2 Paratrasnetul
Instalatia se va compune din mai multe dispozitive de captare cu avans de amorsare de 60 micro
secunde de tip Prevectron montat pe catarg astfel incat sa se afle deasupra oricarui punct al
constructiei sau echipamentelor amplasate pe acoperis. Pe cladirea H vor fi instalate 2 dispozitive
de captare, cate unul pe fiecare aripa de cladire.
1.4.7.3 Protectia impotriva socurilor electrice
Protectia impotriva tensiunilor de atingere accidentale se va realiza prin conectarea carcaselor
metalice ale echipamentelor care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge
accidental, la conductorul de protectie (PE) si optional la centura interioara de protectie in zonele
periculoase din punct de vedere al electrocutarii. De asemenea, va fi prevazuta protectie prin
separarea automata a circuitului la curenti de defect.
In toate spatiile tehnice se vor realiza centuri interioare de legare la pamant din platbanda de otel
zincat de 25x4mm legate la priza de pamant in cel putin 2 puncte si la care se vor racorda tevile
metalice ale utilitatilor, jgheaburile de cabluri, masele metalice ale utilajelor,etc.
Aceaste centuri se vor racorda la sistemul de impamantare si la barele de egalizare a potentialului
(BEP).
TIMPURI NOI
1.4.7.4 Protectia la incendiu

Se va realize respectand urmatoarele:
- Se vor utiliza cabluri cu emisie redusa de fum si fara halogeni sau rezistente la foc;
- Se vor utiliza materiale si echipamente electrice montate pe materiale incombustibile;
- Refacerea resistentei la foc a strapungerilor prin pereti sau plansee va fi realizata.
1.4.7.5 Protectia muncii in instalatii electrice
La intocmirea proiectului si la executie se vor respecta urmatoarele normative si reglementari in
vigoare:
- Norme generale de protectia muncii 2002;
- Legea nr. 90/1996 protectia muncii;
- Norme pentru constructia instalatiilor electrice PE 101/85;
- Indrumar de proiectare si executie la instalatiile de legare la pamant RE-I 88;
- Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor, I7
/2011;
- Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor si retelelor in cabluri, NTE 007/08/00;
- Norme generale de protectia muncii, referitoare la activitati in instalatii electrice PE 119/90.
Lucrarile din proiect se vor executa fara prezenta tensiunii de alimentare.
Se vor respecta si normele de protectie pentru :
- lucrari de sudura;
- lucrari la inaltime.
Protectia personalului impotriva electrocutarii datorita atingerilor accidentale a partilor metalice a
utilajelor sau instalatiilor ce s-ar afla in mod accidental sub tensiune, datorita unor defecte de
izolatie, se face prin legarea la PE si la instalatia de legare la pamant pentru zonele periculoase.
Se va urmari si asigura ca temperatura invelisului de protectie al conductoarelor si cablurilor
electrice sa nu depaseasca, in sarcina, limitele admise. Se interzice utilizarea cablurilor cu invelis
exterior din material combustibil in interiorul cladirilor, in canale sau tuneluri de cabluri. Legarea
intre ele a conductoarelor din cupru sau otel se va face numai prin rasucire sau matisare, cositorire
sau cu cleme corespunzatoare sectiunii conductorilor ce se leaga.
1.4.7.6 Masuri PSI
Prevederile de mai jos sunt conforme cu: Normele de prevenire si stingere a incendiilor aprobate
cu Ord. 775 din 22.07.1998.
La amplasarea circuitelor electrice se vor respecta distantele minime impuse de normativele I7,
NTE 007 si I-18 fata de celelalte instalatii si fata de elementele combustibile ale constructiei si
spatiile de depozitare.
TIMPURI NOI
Traseele cablurilor electrice si conductelor trebuie astfel alese incat sa se asigure protectia acestora
impotriva deteriorarilor mecanice, datorate vibratiilor, supraincalzirii sau altor cauze.
Fiecare circuit electric va fi protejat la scurtcircuit si suprasarcina prin intrerupatoare automate
montate pe plecarile circuitelor din tablourile de distributie.
Trecerile circuitelor prin pereti si plansee se vor etansa astfel incat sa se pastreze gradul de
rezistenta la foc al elementului traversat.
Montarea cablurilor, sigurantelor, clemelor, conductorilor, altor aparate electrice de protectie si
comutatie, tablourilor electrice, direct pe materiale combustibile nu este admisa. Se interzice
utilizarea conductoarelor si cablurilor electrice care in sarcina se incalzesc peste temperatura
admisa.
Tablourile electrice si alte asemenea aparate si echipamente electrice trebuie prevazute cu carcase
de protectie. Carcasele de protectie ale tablourilor electrice trebuie sa fie incuiate in permanenta. La
toate tipurile de tablouri electrice, legaturile trebuie facute conform prescriptiilor tehnice. In
apropierea tablourilor electrice se interzice pastrarea si depozitarea materialelor si substantelor
combustibile si blocarea accesului la tablouri.
Se interzice legarea directa la bornele tablourilor electrice a corpurilor de iluminat, a motoarelor
electrice sau a altor consumatori de energie electrica.
1.4.8 Verificarea proiectului

Conform prevederilor Legii nr. 10 /1995 ( Legea calitatii in constructii ) se interzice executarea
proiectelor neverificate de catre verificatori de proiecte atestati (art.13), obligatia si raspunderea
pentru asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti, verificatori de proiecte atestati, o are
investitorul (art. 21 pct. C).
Obtinerea avizelor necesare constructiei este responsabilitatea clientului.

TIMPURI NOI Faza 1B
PROGRAM DE CONTROL
STABILITATEA INSTALATIILOR ELECTRICE
In conformitate cu prevederile Legii 10/1995, a Regulamentului privind controlul de stat al calitatii
in costructii (HG nr.272/1994) si Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinanate pentru rezistenta si satbilitatea constructiilor, se stabileste prezentul program de
control la lucrarea: TIMPURI NOI, situat in bulevardul Splaiul Unirii, nr 165, Sector 3, Bucuresti.
Nr.
crt.
receptioneaza sau faza de executie
determinanta pentru rezistenta si
Participanti:
Nr. si data:
I.C. Mun.Bucuresti:IB
Proces verbal de
receptie calitativa
(PVRC)
Investitor: I
Executant: E
Proces verbal de
control in faze
determinante
(PVCFD)
Proiectant: P
I-B
1.
Predare amplasament
2.
Verificarea corespondentei parametrilor

materialelor si echipamentelor
aprovizionate cu cele din proiect
Masurarea continuitatii legaturilor la
pamant
Instalatii de legare la pamant
3.
4.
x
x
PVRC
Proces verbal de
lucrari ascunse
(PVLA)
PVRC
x
PVRC
PVCFD
PVRC
PVRC
PVLA
5.
6.
7.
8.
Masurarea rezistentei de dispersie a

prizei de pamant
Masurarea rezistentei de izolatie a
circutelor electrice
Punerea in functiune a instalatiilor in
vederea receptiei
Receptia la terminarea lucrarilor
Beneficiar,
Proiectant,
x
Executant,
PVRC
ISC
TIMPURI NOI
1.5 INSTALATII CURENTI SLABI

1.5.1 Obiect
Investitia este ansamblul de birouri Timpuri Noi situat in Bucuresti pe Splaiul Unirii numarul
165.
Prezenta lucrare are ca obiect proiectarea instalatiilor de curenti slabi in faza PT aferente investitiei
mai sus mentionate.
Prezentul volum trateaza instalatiile de curenti slabi aferente proiectului Timpuri Noi, respectiv:
detectie si alarmare in caz de incendiu, detectie si alarmare in caz de CO, detectie si alarmare in caz
de efractie, control acces, sistem de sonorizare si televiziune cu circuit inchis.
1.5.2 Baza de proiectare
Instalatiile prezentate in aceasta faza au la baza urmatoarele:
planurile de arhitectura;
tema de proiectare primita de la beneficiar;
normele si standardele romanesti in vigoare.
1.5.3 Incadrarea in norme

La elaborarea prezentului proiect s-au respectat normativele de proiectare :
1. I7 2011 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice pana la 1000Vca si
1500Vcc;
2. I18/2 2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor
si sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;
3. I18/1 2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
4. Prevederile STAS-urilor in vigoare.
1.5.4 Detectarea si alarmarea de incendiu

1.5.4.1 Rolul sistemului
Pentru a detecta inceputul unui incendiu in spatiile protejate si pentru a alarma personalul, echipajul
de interventie si orice alta categorie de persoane gasite in zona care ar putea ajuta la a stinge focul si
a limita efectele sale.
TIMPURI NOI
1.5.4.2 Functii si caracteristici generale

Initierea unui incendiu sa fie detectata automat in toate spatiile protejate. Detectarea trebuie sa fie
precisa si controlabila, aparitia unui semnal de incendiu trebuie sa fie urmata de declansarea alarmei
locale de incendiu.
Semnalizarea incendiului trebuie sa fie realizata mixt: automata si manuala.
Unitatile centrale de detectie si avertizare in caz de incendiu sa dea alarma automat ca raspuns la
semnalele de incendiu provenite de la detectoarele automate sau de la butoanele manuale de
avertizare.
Unitatile centrale de detectie si avertizare in caz de incendiu trebuie sa afiseze adresa detectoarelor
sau butoanelor de incendiu aflate in alarma permitand astfel identificarea zonei elementului care a
declansat alarma.
Semnalizarea optica de incendiu sau defectele afisate de centrala se anuleaza doar atunci cand a
incetat cauza care le-a produs.
Alarma de incendiu are prioritate fata de semnalul de defect.
Unitatile centrale de detectie si avertizare in caz de incendiu trebuie sa permita inregistrarea si
afisarea evenimentelor si prezentarea raportului cu privire la situatia statistica pe grupe de
probleme: semnalizari de incendiu, defectiuni.
Unitatile centrale de detectie si avertizare la incendiu trebuie sa fie redundante si modulare, la care
pot fi conectate pana la 16 bucle a cate 250 de adrese. Centralele pot fi echipate cu toate interfetele
necesare pentru conectarea la serviciile de pompieri, cu iesiri pe releu si conexiuni de tip BUS
pentru dispozitive externe. Panoul de comanda poate fi integrat direct in usa centralei de incendiu
sau montat la distanta pe o conexiune RS 485 redundanta.
Detectoare de incendiu combinate: senzorul de fum si temperatura ajuta la detectarea timpurie a
incendiilor mocnite si deschise cu dezvoltarea fumului. Sensibilitatea la fum se adapteaza la
temperaturi ambientale din zona si regleaza automat sensibilitatea fumului (adaptare Cubus).
Senzorul de temperatura detecteaza de asemenea, sursele de foc, fara dezvoltare de fum dar cu
generare rapida de temperaturi ridicate. Sistemul de detectare a fumului ofera 2 nivele de prealarma
programabile. Detectarea temperaturii poate fi setata in clasa A1, A2 sau B. Fumul si temperatura
alarmelor sunt semnalizate si parametrizate separat. Monitorizarea continua, afisarea a doua nivele
de contaminare, si compensarea automata este o garantie in plus pentru o functionare optima.
Butoane manuale de avertizare: sunt detectori non-automatici pentru centrale de alarma la incendiu
adresabile. O alarma este declansata direct prin spargerea geamului. Alarma persista pana cand
geamul este inlocuit cu unul nou. Pentru testare, o alarma poate fi declansat cu ajutorul unei chei de
testare fara a sparge geamul. Pentru a creste siguranta butonului la alarme false, poate fi dotat
suplimentar cu un capac transparent rabatabil si sigilabil.
Pentru realizarea comenziilor se vor folosi module adresabile cablate in bucla de detectie care
contine 4 relee, fiecare va avea cate un contact liber de potential cu o capacitate de comutare de
pana la 2 A si 230 V. Iesirile de releu pot fi comutate la pozitia fail-safe in cazul pierderii tensiuni
pe bucla. Atat adresarea modulului cat si setarea parametrilor, care sunt stabilite separat pentru
fiecare intrare, sunt realizate folosind soft-ul de programare al centralei de avertizare la incendiu.
TIMPURI NOI
Pentru identificare si monitorizarea diferitelor tipuri de monitorizari de ex. clapeti, voleti, detectoare
de scurgere, robineti pentru hidranti, se vor folosi module adresabile cablate in bucla de detectie
care contine 2, 3 sau 4 intrari pentru monitorizarea contactelor libere de potential, care sunt
adecvate pentru citirea starilor de comutare. Atat adresarea modulului cat si setarea parametrilor,
sunt efectuate cu ajutorul unui soft de programare sau prin intermediul panoului de control si
avertizare la incendiu.
Datorita complexitatii sistemului este necesara o aplicatie inteligenta pentru monitorizarea oricarui
tip de subsistem. Aceasta aplicatie va putea sa monitorizeze si sa controleze sistemul de alarma la
incendiu, sistemul de alarma la efractie, sistemul de control acces si sistemul de supraveghere
video. Folosind unul sau mai multe monitoare, vom avea o imagine de ansamblu completa a tuturor
acestor subsisteme inclusiv mesaje si alarme. Aplicatia este deosebit de valoroasa atunci cand se
produce un semnal de alarma: operatorul primeste toate informatiile necesare cu privire la masurile
pe care trebuie sa le ia prin: grafica, imaginile detaliate, planurile, locatii de alarma si alte informatii
de alarma relevante.
Sistemul de detectie si avertizare in caz de incendiu trebuie sa aiba posibilitatea transmiterii unui
semnal de alarma catre dispeceratul pompierilor.
Defectiunile sunt evidentiate prin semnale optice si acustice distincte de semnalele de alarma de
incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate si evidentiate optic prin dispozitive speciale ale centralei.
Sunt considerate defecte:
Scurtcircuitarea sau intreruperea conductoarelor la care se conecteaza

detectoarele de incendiu, butoanele de semnalizare manuala, sirenele de
interior de exterior;
Scoaterea din circuit a unui detector;
Defectarea sigurantelor fuzibile;
Lipsa sau valoarea necorespunzatoare a tensiunii surselor de alimentare;
Punerea la masa a altor elemente decat cele destinate special acestui scop;
1.5.4.3 Structura sistemului

Sistemul de detectie si alarmare in caz de incendiu instalat in ansamblul de birouri Timpuri Noi
va fi compus din: unitati centrale de detectie si avertizare la incendiu adresabile, panouri de
comanda si control, detectoare de incendiu, butoane de alarmare, module pentru preluarea
semnalelor (monitorizari) si trimitere de comenzi, sirene de interior si sirene de exterior.
Sistemul de detectare si avertizare in caz de incendiu va fi adresabil, compus din doua unitati
centrale de detectie si avertizare la incendiu adresabile. Fiecare cladire va avea cate doua unitati
centrale de detectie si avertizare la incendiu care deservesc atat suprastructura cat si infrastructura
aferenta cladirii H.
Pentru cladirea H cele doua unitati centrale de detectie si avertizare in caz de incendiu vor fi
montate in camerele de securitate (Control Room) amplasata la parterul fiecarui corp de cladire. Tot
in aceasta camera va fi si panoul de comanda si control pentru aceste unitati centrale de detectie si
avertizare.
TIMPURI NOI
Unitatea centrala numerotata cu 01 deserveste urmatoarele zone aferente cladiri H1:
Bucla 1: Subsol 2
Bucla 2: Subsol 1
Bucla 3: Parter & Parter
Bucla 4: Mezzanin
Bucla 5: Etaj 1
Bucla 6: Etaj 2
Bucla 7: Etaj 3
Bucla 8: Etaj 4
Bucla 9: Etaj 5
Bucla 10: Etaj 6
Bucla 11: Parti comune Mezzanin
Bucla 12: Parti comune etajele 1-3
Bucla 14: Ghene lifturi
Unitatea centrala numerotata cu 02 deserveste urmatoarele zone aferente cladiri H2:
Bucla 1: Subsol 2
Bucla 2: Subsol 1
Bucla 3: Parter & Plaza
Bucla 4: Mezzanin
Bucla 5: Etaj 1
Bucla 6: Etaj 2
Bucla 7: Etaj 3
Bucla 8: Etaj 4
Bucla 9: Etaj 5
Bucla 10: Etaj 6
Bucla 11: Parti comune Parter & Mezzanin
Bucla 14: Ghebe lifturi
Cele doua unitati centrale de detectie si avertizare la incendiu sunt conectate intre ele fiind
monitorizate si comandate din camera dedicata serviciului de pompieri al cladirilor. Aceasta camera
se afla in parterul cladirii Paravan langa camera de securiate a cladirii Paravan.
Se va asigura supravegherea permanenta a sistemului de catre personal competent, capabil de a lua
masurile necesare in caz de incendiu.
Suplimentar fata de panoul de comanda si control din camera dedicata serviciului de pompieri al
cladirilor, se va monta cate un panou de comanda si control in camerele de securiatate aferente
fiecarei cladirii (H1,H2). Utilizatorii acestor panouri de comanda si control au acces limitat la
operatiunile care pot fi efectuate de pe aceste panouri. Mai multe operatiuni pot fi facute de la
panoul de comanda si control din camera dedicata serviciului de pompieri.
In incaperea panoului se va instala un post telefonic conectat la sistemul de telefonie interioara a
obiectivului si un post direct la centrala oraseneasca. In aceasta incapere se va asigura iluminatul de
siguranta pentru interventie.
TIMPURI NOI
Instructiunile detaliate de operare vor fi asigurate de firma care va instala sistemul de detectie
automata a incendiilor. Aceste instructiuni vor fi redactate atat in limba romana cat si in limba
engleza.
Detectorii de incendiu vor fi adresabili, optici de fum si acolo unde procesele care se desfasoara in
respectiva incapere nu o permit vor fi detectori de temperatura. Detectorii vor fi montati pe tavan.
Vor fi prevazuti detectori in spatiul dintre tavanul fals si planseu, detectori prevazuti cu indicator
optic paralel.
Butoanele de semnalizare la incendiu vor fi adresabile si vor fi amplasate pe caile de evacuare la
interiorul sau la exteriorul fiecarei usi, pe scarile de evacuare, si la fiecare iesire spre exterior.
Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai apropiat buton nu va depasi 25 m.
Unitatiile centrale de detectie si avertizare la incendiu vor fi conectate la un sistem de management
grafic instalat in camera special dedicata serviciului de pompieri al cladirilor.
Instalatia de detectie si avertizare in caz de incendiu va monitoriza urmatoarele echipamente:
detectoarele de curgere, robinetele hidrantiilor, starea pompelor din camerele ACS, starea clapetiilor
si voletiilor.
Hidrantii uscati si perdelele de drencere vor fi prevazute cu butoane de actionare, cablate pe bucla
de detectie.
Avertizarea in caz de incendiu se va face prin intermediul sistemului de adresare publica, sistem
dedicat si certificat pentru indeplinirea acestei functii. Incaperiile cu un nivel mai ridicat de zgomot
(ex. Camera generatorului) vor fi prevazute si cu avertizor optic in caz de incendiu.
1.5.4.4
Montaj echipamente
Detectoarele de incendiu se monteaza:
La o distanta de min. 0,5m fata de pereti;

La o distanta de min. 0,5m fata de corpurile de iluminat
La o distanta de min. 0,5m fata de deflectoarele si grilele instalatiei de aer.
Butoanele de alarmare se monteaza la 1,4 m fata de podea.

Cablarea sistemului se realizeaza cu cablu ignifug Je-H(St)HLg 1x2x0.8mm E30, din cupru,
imbracat in PVC, tensiune 24V, rezistent la foc minim 30 minute. Cablul va fi cu emisii reduse de
halogeni.
La alegerea traseelor conductoarelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin medii
corozive etc. si se vor folosi spatiile anexele tehnice sau alte spatii fara pericole si posibilitati de
acumulare a gazelor fierbinti produse in timpul incendiului.
Traseele cablurilor de curenti slabi vor fi separate de alte circuite de instalatii electrice la o distanta
de minim 30 cm de acestea.
Cablurile si conductoarele folosite in circuitele de semnalizare se vor monta aparent protejate in tub
sau pe pat de cablu. Pe verticala cablurile vor trece prin ghenele de curenti slabi special alocate in
cladire iar pe orizontala vor fi montate pe pat de cablu.
Se va evita instalarea cablurilor prin canale tehnice in care se gasesc cabluri electrice cu tensiuni
mai mari de 1000V.
TIMPURI NOI
Centrala de detectie incendiu monitorizreazaurmatoarele echipamente: detectori de curgere apa,

inchiderea vanelor sistemului antiincendiu, starea popelor de incendiu, starea calapetilor si voletilor.
1.5.4.5 Alimentarea sistemului
Alimentarea sistemului de avertizare si alarmare in caz de incendiu se va face din doua surse:
1.5.4.6
din tabloul de securitate, montat in camera de securitate aferenta fiecarei

cladiri, prin intermediul unui circuit dedicat sistemului de avertizare si
alarmare in caz de incendiu;
acumulatori tampon din unitatile centrale de averizare si alarmare.
Scenariul comenzii sistemului de incendiu
Sistemul de detectie si semnalizare in caz de incendiu se interconecteaza cu urmatoarele sisteme

tehnice si instalatii prevazute in cadrul proiectului constructiei Timpuri Noi :
Instalatii de tehnica de aeraj

Sisteme de evacuare de gaze si fum
Ventilatoare
Lifturi
Sistemul de control acces
Vana de gaz
Sistemul de sonorizare
BMS
Trape de fum
Comanda pompe incendiu
Comanda voleti si clapeti incendiu
1.5.5 Sistemul de detectie si alarmare in caz de monoxid de carbon

Sa detecteze si sa semnalizeze prezenta acumularilor de monoxid de carbon in parcarea subterana
cladirii H a ansamblului de birouri Timpuri Noi.
1.5.5.2
Functiuni si caracteristici generale
Acumularile de gaze sunt detectate automat in toate spatiile protejate;

Detectarea este urmata de declansarea alarmei locale;
Alarma de detectie gaze are prioritate fata de semnalul de defect.
In cazul detectiei unei acumulari de monoxid de carbon centrala comanda ventilatoarele de

evacuare, activarea sistemului de alarmare vocala si aprinderea lampilor de avertizare Atentie
CO.
TIMPURI NOI
1.5.5.3
Structura sistemului
Sistemul de detectie CO face parte din sistemul de detectie si avertizare la incendiu si cuprinde:
detectori adresabili de CO (montati pe buclele de detectie incendiu) si panouri inscriptionate pentru
avertizare optica.
Centrala de detectie si semnalizare monitorizeaza nivelul concentratiei de monoxid de carbon si va
semnaliza depasirea pragului de prealarma si alarma la oricare din detectoare.
Detectoarele de monoxid de carbon sunt specializate in masurarea concentratiei de monoxid de
carbon in parcarile subterane. Avertizarea acustica se va face cu ajutorul sistemul de adresare
publica existent in cladire.
1.5.5.4
Montaj echipamente
Detectoarele de monoxid de carbon sunt montate pe stalpii din garaj la o inaltime de 1.2 m de la
pardoseala.
Panourile de avertizare optice sunt montate pe culoarele de circulatie a automobilelor din subsol.
Cablarea sistemului se realizeaza cu cablu ignifug Je-H(St)HLg 1x2x0.8mm E30, din cupru,
imbracat in PVC, tensiune 24V, rezistent la foc minim 30 minute. Cablul va fi cu emisii reduse de
halogeni.
Alimentarea sistemului de avertizare si alarmare in caz de monoxid de carbon se va face din doua
surse:

cladiri, prin intermediul unui circuit dedicat sistemului de avertizare si
alarmare in caz de incendiu;
acumulatori tampon din unitatile centrale de averizare si alarmare.
1.5.6 Sistemul de detectie si declansare a alarmei in caz de efractie

Sa detecteze incercarile de patrundere in spatiile protejate si sa alarmeze paza locala sau orice alta
forta de interventie care poate actiona.
1.5.6.2
Sistemul este conceput astfel incat sa asigure protectie impotriva patrunderii prin efractie in spatiile
definite ca avand un regim controlat de acces permanent sau in anumite intervale orare. Sistemul de
detectie si alarmare in caz de efractie deserveste zona de acces catre etajele cladirii si usile de acces
in cladire. Acest sistem completeaza sistemul de control acces, realizand impreuna un sistem unitar
TIMPURI NOI
de supraveghere a miscarii persoanelor in spatiile interioare ale cladiri. Sistemul de efractie trebuie
sa interfateze cu sistemul de control acces si cu sistemul de CCTV.
Sunt acoperite urmatoarele riscuri :
accesul pe scariile de evacuare in caz de incendiu;

accesul in camerele cu acces limitat;
accesul in cladiri in afara orelor de program.
Sistemul este dezvoltat in jurul a doua centrale pentru sisteme integrate de securitate cu un software
de aplicatie ce ruleaza pe un PC. Operarea sistemului se realizeaza de personal specializat atat de pe
computer cat si de la tastatura LCD care semnalizeaza starea sistemului, alarmele si defectiunile
aparute in sistem. Tastatura permite accesul la toate functiile centralei de alarmare.
Impreuna cu software-ul de aplicatie trebuie sa ofere o interfata grafica prietenoasa pentru utilizator
care sa asigure:
1.5.6.3
vizualizarea starii activ/inactiv a tuturor elementelor de detectie;

armarea/dezarmarea partitiilor sistemului de alarmare;
cunoasterea cu precizie a elementului de detectie aflat in alarma sau care a
semnalizat un defect tehnic;
memorarea si vizualizarea tuturor evenimentelor legate de sistem;
acces la functiile sistemului pe baza de parole clasificate pe nivele;
diagnosticarea si programarea de la distanta a sistemului de alarmare.
Elementele sistemului sunt: centrala de detectie si alarmare, module si interfete de conectare a

elementelor de detectie, detectorii de prezenta, contactele magnetice.
Centralele de efractie se vor monta in camerele de securitate aferente fiecarui corp de cladire.
Pentru detectia patrunderii prin efractie se vor folosi echipamente cum ar fi: senzori de prezenta
(PIR), contacte magnetice pentru usile care fac legatura cu exteriorul, contacte magnetice care
monitorizeaza starea usilor. Supravegherea si controlul sistemului de efractie se face din camerele
de securitate aferente fiecarei cladiri (H1,H2).
Centralele de alarmare sunt dimensionate la capacitatea necesara acestui proiect, au o constructie
modulara si ofera flexibilitate in configurarea si extinderea ulterioara a sistemului in functie de
cerintele clientilor. Prin adaugarea de module si elemente de detectie noi, centralele vor asigura fara
costuri de inlocuire dezvoltarea ulterioara a sistemului de alarmarea la efractie.
TIMPURI NOI
Ca elemente de detectie sunt utilizate:
1.5.6.4
detectori de miscare in tehnologie duala PIR+MW cu prelucrare numerica de

semnal;
contacte magnetice.
Montaj echipamente
Detectoarele de alarmare in caz de efractie sunt montate in majoritatea cazurilor in colturile

incaperilor la 2.1-2.4m fata de podea.
Se vor respecta instructiunile de instalare oferite de producator astfel incat sa se asigure
functionarea optima in spatiul protejat.
Cablarea sistemului se realizeaza cu cablu multifilar ecranat 4x0.22 mm si 6x0.22 mm, cu manta de
protectie din material cu emisi reduse de halogeni. Cablurile vor fi montate pe orizontala pe patul de
cablu iar pe verticala in ghenele de curenti slabi.
Cablurile si conductoarele folosite in circuitele de semnalizare se vor monta aparent in tub sau canal
de cablu.
1.5.6.5
Alimentarea sistemului
Alimentarea sistemului antiefractie se va face din doua surse:

cladiri, prin intermediul unui circuit dedicat sistemului de efractie;
acumulatori in centrala si in interfetele de extensie.
1.5.7 Sistemul de control acces

Sistemul de control acces are ca si functii, limitarea accesului in spatiile chiriasiilor si limitarea
accesului in zonele cu acces limitat.
TIMPURI NOI
1.5.7.2
1.5.7.3
Sistemul de acces control permite extinderi (carduri, cititoare si centrale de

control acces);
Sistemul de control acces este flexibil: usa cu filtru simplu si usa cu filtru
dublu, intrari si iesiri pe placa de baza a centralei de control acces,
posibilitatea de conectare la calculator, via RS485 Ethernet sau TCP/IP (in
LAN sau WAN);
Sistemul trebuie sa fie flexibil, usor de utilizat si reconfigurat;
Softul trebuie sa lucreze pe platforma Windows XP / Windows 7;
Softul de control acces trebuie sa permita upgrade cu soft de identificare,
software de integrare cu CCTV, modul grafic;
Softul trebuie sa permita vizualizarea de la un server sau de la mai multe statii
de lucru;
Softul trebuie sa aiba posibilitatea sa genereze rapoarte inclusiv privind timpul
de stationare in parcare a persoanelor care nu au drept de intrare libera (in
vederea taxarii lor);
Sa aiba optiune de anti- passback;
Sistemul trebuie sa intrefateze cu sistemul de avertizare in caz de incendiu, cu
sistemul de efractie si cu sistemul de CCTV.
Fiecare cladire va fi echipata cu propriul sistem de control acces.

Supravegherea si controlul sistemului de control acces se face din camerele de securitate aferente
fiecarui corp de cladire.
Centralele sistemului de control acces se vor monta in camerele de securitate aferente fiecarui corp
de cladire. Se va monta cate o centrala de control acces pentru fiecare corp de cladire. Controlerele
de usi se vor monta in camp, deasupra usiilor prevazute cu acces control pe partea securizata a usi.
In functie de locatia usiilor, vom avea usi conectate pe controlere care permit conectarea unei
singure usi (filtru dublu sau filtru simplu) si usi conecatate pe controlere care permit conecatrea a
doua usi (filtru simplu sau filtru dublu).
Barierele auto vor fi prevazute cu cititoare de proximitate pentru chiriasii caldirilor si automate
pentru eliberarea tichetelor de parcare pentru vizitatori. Fiecare cladire va avea cate un automat de
plata pentru plata parcarii. Amplasarea acestor echipamente se va face impreuna cu reprezentantii
clientului si cu arhitectii.
Centrala va avea urmatoarele caracteristici:
inteligenta distribuita 100%;

usor programabila de catre utilizator;
TIMPURI NOI
drept de control al evenimentelor;

conturi de utilizator configurabile;
clase de utilizator configurabile;
grupuri de utilizatori configurabile;
interval de timp de iesire configurabil;
cod PIN configurabil de catre utilizator;
posibilitate de solicitare insotitor;
supervizarea controlului accesului;
3 nivele de anti passback;
monitorizarea alarmelor pe doua nivele;
actualizari automate la schimbarea orei de vara cu cea de iarna;
posibilitate de dezactivare automata la o anumita data;
dignostic in timp real;
afisaj numeric al starii;
intrari/iesiri protejate electronic;
back- up al memoriei min. 5 ani;
actualizarea ceasului min.5 ani;
relee detasabile;
conectori detasabili;
posibilitate de upgrade CPU.

Alimentarea sistemului se va face astfel:

cladiri, prin intermediul unui circuit dedicat sistemului de control acces;
acumulatori de 12Vcc de alimentare tampon pentru asigurarea continuitatii
functionarii sistemului in lipsa tensiunii de retea. Acumulatorii vor fi montati
in cutiile centralelor si in cutiile montate in camp echipate cu controlere de
usi.
Traseele cablurilor de curenti slabi vor fi separate de alte circuite de instalatii electrice la o
distanta de minim 30 cm de acestea.
1.5.8 Sisteme de televiziune cu circuit inchis (CCTV)

1.5.8.1
Rolul sistemului
Sistemul are rolul de a supraveghea cu camere video fixe perimetrul cladirii, standuri de biciclete,
zona de parcare, culoarele principale de intrare si sa inregistreze evenimentele cu potential cauzator
TIMPURI NOI
de prejudicii pentru zonele supravegheate. Sistemul de supraveghere prin televiziune cu circuit

inchis va fi instalat ca parte integrata a sistemul de securitate. In functie de amplasare si rolul lor,
camerele vor fi cu suport si dispozitiv de inclinare.
1.5.8.2
1.5.8.3
Sistemul trebuie sa aiba o tehnologie flexibila care sa permita intrari si iesiri,

posibilitatea conectarii la un server, conexiuni Ethernet sau TCP/IP;
Sistemul CCTV sa se bazeze pe tehnologie video digitala;
Sa poate fi usor de utilizat si flexibil;
Sistemul sa poata inregistra 24h timp de 31 zile, stocarea evenimentelor
realizandu-se pe minim 31 de zile;
Sistemul CCTV sa opereze pe parte de inregistrare cu detectie de miscare;
Sistemul CCTV sa aiba meniul usor de reconfigurat;
Sistemul trebuie sa permita integrarea cu aplicatia de integrarea a sistemului
de efractie, control acces si detectie si avertizare la incendiu;
Sistemul trebuie sa permita instalarea aplicatiilor de video analiza (detectie
miscare, detectie sabotaj, detectie efractie pentru interior, detectie efractie
pentru exterior);
Softul sa fie usor de creat pe platforma Windows XP / Windows 7.
Fiecare cladire (H1, H2) are propriul sistem de televiziune cu circuit inchis. Fiecare camera de
securitate va fie echipata cu un rack dedicat sistemelor de televiziune cu circuit inchis, rack echipat
cu server de inregistrare, server de vizualizare, switch-uri POE si switch-uri cu management.
Pentru vizualizarea camerelor se va monta cate un perete video pentru fiecare camera de securiatate.
Peretele video este format din 2 monitoare LED de 42 inch.
Pentru infrastructura si parter sunt prevazute switch-uri POE montate in camp, conform cu plansele
desenate. Aceste switch-uri sunt montate in cuti metalice incuiate, prevazute cu contacte magnetice
monitoarizate de sistemul de detectie efractie.
Pentru partea de supratuctura cablarea se face de la camera video la switch-ul POE montat in rackul dedicat echipamentelor de supravehere video din camera de securitate.
In compunerea sistemului intra urmatoarele echipamente:
Camere video IP color fixe interioare;

Camere video IP color fixe montate in caracase termostatate;
Inregistratoare video digitale;
Calculatoare cu management de vizualizare in timp real montate in camera de
control;
Monitoare LED montate in camera de control pentru urmarirea imaginilor
TIMPURI NOI
video;
Switch-uri POE;
Switch-uri cu management;
Conexiunea dintre camerele video si swith-uri POE este realizata cu cablu
UTP cat6;
Distanta dintre un switch si cea mai indepartata camera video nu depaseste 80
metri.
Sistemul de supraveghere video este capabil sa interfateze cu sistemul de efractie, control acces si
cu sistemul de detectie si avertizare la incendiu.
Camerele vor fi indreptate una catre spatele celeilalte pentru a evita punctele neacoperite si sa aiba o
acoperire continua. Totusi, in anumite cazuri este de preferat sa existe un punct de intersectie in asa
fel incat 2 camere sa supravegheze zone dintre ele (pozitia fata in fata) din directii opuse. Fiecare
situatie trebuie gandita in functie de gradul de risc si de zona de interes.
Aceste camere sunt camere IP color ele transmitand semnal video si fiind alimentate fiecare printrun singur cablu UTP cat6. Alimentarea lor se face din switch-ul POE in care sunt conectate.
Reteaua de cabluri se realizeaza cu urmatoarele tipuri de cabluri:
de energie tip MYYM, 3x1,5 mm pentru alimentarea echipamentelor de

transmisie/receptie video si a echipamentelor de inregistrare si afisare video;
de telecomunicatii tip UTP cat6 pentru transmisia semnalelor video si
alimentre camere video;
Fibra optica pentru conecatrea switch-urilor din camp cu switch-urile din
rack-ul dedicat echipamnetelor de CCTV din camera de securitate aferente
fiecarei cladiri.
Cablurile de semnal si comunicatie vor fi pozate pe traseele de curenti slabi, iar cablurile de
alimentare cu energie electrica vor fi pozate pe traseele de forta.
Alimentarea sistemului se va face astfel:

cladiri, prin intermediul unui circuit din UPS, circuit dedicat sistemului de
supraveghere video;
TIMPURI NOI
1.5.9 Sistemul de sonorizare

Sistemul de sonorizare trebuie sa asigure transmiterea mesajelor de urgenta si/sau de apelare
generala cat si a muzicii, atat automat cat si manual prin intermediul unei console microfonice.
Sistemul va asigura transmiterea individuala, pe grupe de zone sau generala, a anunturilor de
evacuare/muzica de ambianta/anunturi de interes general pe mai multe zone.
1.5.9.2 Functiuni si caracteristici generale
Sistemul de sonorizare si alarmare publica realizeaza urmatoarele functiuni:
transmiterea de mesaje sonore destinate evacuarii unor zone si dirijarii

personalului catre caile de evacuare posibile;
transmiterea de mesaje sonore destinate informarii urgente a personalului din
parcare;
transmiterea de mesaje sonore destinate coordonarii personalului in cazul
unor evenimente speciale;
transmiterea unui program muzical pentru crearea unui fond sonor (optional).
Sistemul este impartit in zone distincte (pe nivel) de sonorizare in care pot fi transmise:
mesaje de evacuare de urgenta in caz de incendiu, transmise de catre un

dispozitiv automat de mesaje preinregistrate;
mesaje vocale de cautare de persoane sau alte tipuri de mesaje vocale,
transmise de console cu microfon (optional);
muzica de ambianta.
1.5.9.3 Structura sistemului

Sistemul de sonorizare din cladirea H a ansamblului Timpuri Noi va fi format din doua sisteme de
sonorizare conectate intre ele. Fiecare corp de cladire va avea propriul sistem de sonorizare.
Controlul fiacarui sistem de sonorizrae se va face din camera de securiate aferenta fiecarui corp de
cladire. In aceste camere de securitate se va monta si rack-ul dedicat sistemului de sonorizare.
Fiecare sistem va avea cate o consola pentru efectuarea anunturilor de urgenta sau de interes public
amplasata in camerele de securitate aferenta fiecarui corp de cladire. Suplimentar se va monta o
consola pentru anunturi de urgenta si in camera dedicata echipajelor de pompieri. Aceasata consola
va avea prioritate fata de celelalte console din sistem.
Sistemul de sonorizare permite impartirea lui pe zone, astfel fiecare nivel al cladirii este considerat
o zona, cu exeptia lobby lifturilor si a scariilor de evacuare de pe suprastructura care sunt
considerate o zona separata. In acest fel spatiul destinat inchirierii este separat de partiile comune.
TIMPURI NOI
Cablarea se va face pe zone, fiecare zona avand cate doua circuite in caz ca unul dintre ele se
defecteaza va ramane functional cel de-al doilea circuit. Cablarea se realizeaza cu cablu NHXH
FE180/E30 2x1,5 mm2.
Se vor sonoriza caile de acces comune, coridoarele de service, rutele de evacuare precum si
grupurile sanitare.
Vom avea difuzoare de diferite tipuri amplasate in camp (difuzoare de tip horn ,difuzoare de perete
si difuzoare incastrabile in tavan in functie de caz).
In camerele de securitate vor fi amplasate: calculatorul de comanda si programare a sistemului,
consola cu microfon pentru anunturi, echipamentele pentru furnizarea materialului sonor (tuner, cd
player), pentru mixarea sunetului, echipamentul de supraveghere a sistemului, echipamente de
transformare a semnaluilui analogic in semnal digital si transmiterea acestuia. Sistemul de
sonorizare este conectat la sistemul de avertizare si alarmare la incendiu printr-un echipament
special care preia semnalul de incendiu si activeaza modulul de mesaje preinregistrate, care avand
prioritate fata de celelalte surse de semnale sonore, va fi amplificat in zona sau zonele dorite de
catre coordonator.
Sistemul de sonorizare va fi interfatat cu sistemul de incendiu astfel incat acestea sa poata comanda
prin inchiderea unui contact, declansarea automata a unui mesaj preinregistrat de evacuare, ce va fi
difuzat cu prioritate in intreaga cladire.
Sistemul de sonorizare va trebui sa asigure o acoperire uniforma a tuturor spatiilor sonorizate.
In timpul difuzarii mesajului de evacuare, mai pot fi facute anunturi de la consola microfonica
existenta, semnalul acesteia avand prioritate asupra difuzarii mesajelor difuzate automat. De
asemenea, in timpul difuzarii mesajului de evacuare sau a unui anunt facut de la consola
microfonica, muzica ambientale se va opri pe zona pe care se face anuntul.
1.5.9.4 Alimentarea sistemului de sonorizare
1.5.10

cladiri, prin intermediul unui circuit dedicat sistemului de sonorizare;
fiecare rack dedicat sistemelor de sonorizare va fi echipat cu propriul UPS
dimensionat corespunzator.
Sistemul de semnalizare panica
Se va instala un sistem de semnalizare panica in toaletele pentru persoane cu dizabilitati. In fiecare

toaleta se va instala un buton de panica. Deasupra fiecarei usi a toaletelor pentru persoane cu
dizabilitati se va monta o lampa de avertizare care va indica apasarea butonului de panica din
interiorul toaletei.
Monitorizarea acestor butoane se va face din camera de securitate aferenta fiecarei cladiri.
de minim 30 cm de acestea. Cablarea sistemului de semnalizare panica se face via BUS
COMMUNICATION.
TIMPURI NOI
1.5.11
Instalatia de comunicare
Rolul sistemului de comunicatii este de a asigura functionarea unei retele de telefonie si

calculatoare la dispozitia proprietarului avand rolul de a imbunatatii administrarea cladirilor.
Reteaua de telefonie si internet a chiriasiilor nu face obiectul prezentului proiect.
Caracteristici generale
Se va folosi un sistem de cablare structurata pentru transmisii voce si date care va asigura o buna
administrare a retelei, o flexibilitate mare in ceea ce priveste organizarea, modificarea tipului de
echipament de comunicatie utilizat (telefon, calculator, imprimanta, etc.), reconfigurarea retelei fara
a fi necesara recablarea.
Este un sistem centralizat de cablare care are la baza topologia de retea stelara. Fiecare statie de
lucru (telefon sau calculator) este conectata individual printr-un cablu la rack, care constitue nodul
retelei.
Se vor monta prize RJ45 in Camerele de Control, receptii si spatii tehnice.
Fiecare corp de cladire va avea un rack pentru sistemul de comunicatii, rack-ul este instalat in
camera de control aferenta fiecarui corp de cladire.
Conexiunea in prizele de voce-date si patch panel-uri se realizeaza cu cablu UTP cat.6 . Legaturile
dintre patch panel-uri si switch-uri se realizeaza cu patch cord-uri cu conectori RJ45, prefabricate
cat.6 .

TIMPURI NOI Faza 1B
PROGRAM DE CONTROL
STABILITATEA INSTALATIILOR DE CURENTI SLABI
Nr.
crt.
Participanti:
Nr. si data:
I.C. Mun.Bucuresti:IB
Proces verbal de
receptie calitativa
(PVRC)
Investitor: I
Executant: E
Proiectant: P
IB
1.
Lucrari pregatitoare
xx
2.
Verificarea documentelor de
certificare a conformitatii cu
standardele tehnice i a buletinelor de
calitate a materialelor i
echipamentelor puse n oper
Lucrari de pozare tubulatura si
jgheaburi de cabluri:
- fixarea jgheabului, verificarea
elementelor de imbinare;
- pozarea tuburilor (coturi, prindere,)
- respectarea distantei de montaj fata
de celelalte instalatii conform
normativelor in vigoare
Testele de categorie pentru instalatiile
de voce-date
3.
4.
Proces verbal de
control in faze
determinante
(PVCFD)
6
PVRC
x
PVRC
PVCFD
x X
PVRC
PVCFD
xx
x
PVRC
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Instalarea cablurilor,
- Instalarea cablurilor si protejarea lor
- Jonctionare in doze si masuratori
finale
Verificarea conexiunii conductoarelor,
a culorilor de indentificare a acestora,
a succesiunii fazelor
- Instalarea si verificarea
echipamentelor de avertizare incendiu
si CO;
echipamentelor de supraveghere
video;
echipamentelor de control acces;
echipamentelor de
sonorizare si adresare publica;
echipamentelor de
detectie si avertizare la efractie;
echipamentelor de
semnalizare panica;
xx
Verificarea realizrii inst. de curenti

slabi conf. planurilor naintea recepiei
preliminare, verificarea traseelor
circuitelor , distanta fata de alte
instalatii , distanta intre punctele de
fixare
Probe de functionare pentru instalatiile
de curenti slabi si masuratori de
categorie pentru retelele de voce-date
Receptia lucrarilor
Beneficiar,
Proiectant,
x
PVRC
xx
PVRC
xx
PVRC
xx
x
PVRC
xx
xx
PVRC
PVRC
Executant,
TIMPURI NOI
1.6 INSTALATII GAZE

1.6.1 General
Obiectiv
Obiectul proiectului de instalatii de utilizare gaze naturale il constituie stabilirea solutiilor de

principiu prin care sa se realizeze parametrii tehnici functionali prin care sa se asigure functionarea
in parametrii a consumatorilor proiectati.
Probleme pe care le rezolva proiectul:
a) stabilirea necesarului de gaze naturale pentru realizarea parametrilor climatici pe perioada
iernii cu echipamente de tip centrale termice si pentru functionarea bucatariilor din
restaurante;
b) asigurarea contorizarii consumatorilor de gaze proiectati.
1.6.2 Baze de proiectare

Instalatiile prezentate in aceasta faza au la baza urmatoarele:
planurile de arhitectura si de montaj utilaje consumatoare gaze;
normele si standardele romanesti in vigoare.
1.6.3 Descrierea lucrarii

1.6.3.1
Date de baza
Puterea instalata a consumatorilor (sau consumul orar maxim specificat);

Puterea specifica inferioara a gazelor naturale P=9.84kW/m3.
1.6.3.2
Solutii tehnice
Cladirea H
Instalatia de gaze porneste de la postul de reglare realizat la limita de proprietate de catre operatorul
sistemului de distributie a gazelor (DISTRIGAZ SUD RETELE). Instalatia proiectata are
urmatoarea configuratie::
Din postul de reglare porneste spre curtea de servicii o conducta PE100 SDR11 Dn 160mm montata
ingropat , paralel cu limita de proprietate.
In dreptul axului L, conducta traverseaza spre curtea de servicii si pe langa grinzi se indreapta spre
centrala termica. Alimentarea arzatoarelor se face din distribuitorul 10 montat in spatele cazanelor;
TIMPURI NOI
pentru fiecare arzator se monteaza pe conducta 3cate doi robineti si un filtru stabilizator de
presiune.
In camera cazanelor se monteaza un detector de gaze ce actioneaza electroventilul 5 montat pe
conducta de gaze inainte de centrala termica; inainte de electroventil se monteaza un robinet de
incendiu 5.
Suprafata de explozie necesara se asigura cu un luminator la tavan.
Priza pentru aerul de ardere se realizeaza in usile de acces.
Se asigura la partea de sus a incaperii ( eventual la luminator) o grila de ventilate pentru evacuarea
eventualelor noxe.

TIMPURI NOI Faza 1B
PROGRAM DE CONTROL
STABILITATEA INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU GAZE
Nr.
crt.
Participanti:
Nr. si data:
Furnizor de gaz:F
Proces verbal de
receptie calitativa
(PVRC)
Investitor: I
Executant: E
Proiectant: P
F
1.
2.
3.
4.
Predarea amplasamentului instalatiei

de gaze
Verificarea calitatii materialelor
(conducte, fitinguri, armaturi)
introduse in opera
Receptia tehnica-Incercari de
rezistenta si etanseitate a conductelor
Punerea in functiune
I
3
E
4
x x x
x
Proces verbal de
control in faze
determinante
(PVCFD)
6
PVRC
PVRC
x
PVRC
x
PVRC
NOTA: La receptia obiectivului un exemplar din prezentul program se va anexa in cartea

constructiei.
Beneficiar,
Proiectant,
Executant,
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7
SISTEM BMS
1.7.1 General
1.7.1.1 Produse furnizate dar neinstalate de catre Contractor
A. Vane de control
1. Vane de control si reglaj
B. Senzori de temperatura apei
1. Teci pentru senzori de temperatura
C. Echipament HVAC descentralizat
1. Controale unitati terminale
1.7.1.2 Produse nefurnizate sau instalate aici dar integrate de catre Contractor
A. Cazane
1. Controlerele cazanelor
B. Echipament de racire central
1. Controlerele chillerelor
C. Echipament HVAC central
1. Controlere dedicate pentru CTA
D. Echipament HVAC descentralizat
1. Ventilatoare, aeroterme, etc.
1.7.1.3 Descriere generala
A. Sistemul de control consta dintr-o retea peer-to-peer de controlere DDC, un server, si o
statie de lucru cu interfata web-based.
B. Arhitectura sistemului trebuie sa fie in masura sa controleze si sa monitorizere sistemele
HVAC si electrice independent pentru Zona Stanga si Zona Dreapta pentru Cladirea H cu
exceptia surselor de agent termic si apa racita care sunt comune pentru intreaga cladire.
Cladirea are propriul sistem BMS, acesta fiind interconectat cu sistemele BMS din
cladirile Turn si Paravan, pentru cazul in care trebuie sa functioneze ca un singur sistem.
C. Operatorul uneia dintre cladiri nu va putea controla sistemele din cealalata cladire decat
in cazul alocarii de permisiuni speciale.
D. Administratorul sistemului va avea posibilitatea de a monitoriza si controloa ambele
cladiri dintr-un singur punct si de asemenea va putea seta permisiunile pentru operatori.
E. Software-ul sistemului va fi de tip client/server, bazat pe protocoale de comunicatie
deschise si web. Sistemul de control va fi accesat cu ajutorul browserelor web sau
software specializat prin reteaua locala sau (cu acordul beneficiarului) prin Internet.
Scopul arihitecturii de tipul client/server, este de a asigura operatorilor accesul complet la
controlul sistemului.
1.7.1.4 Asigurarea calitatii
Aptitudini ale Integratorului si Producatorului
M&E Technical report / phase P.Th / 04. 2014 / Page 90
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.
Integratorul trebuie sa aiba stabilite relatii de lucru cu producatorul sistemului de control;
2.
Instalatorul trebuie sa aiba absolvite cursuri de pregatire ale producatorului sistemului. La

solicitare, integratorul trebuie sa prezinte documente de absolvire a cursurilor de pregatire
inclusiv elemente ale cursului.
1.7.1.5 Coduri si standarde

Lucrarile, materialele si echipamentele trebuie sa indeplineasca cele mai stricte norme europene si
hotarari sau specificatiile din acest document. Ca un minim, instalarea trebuie sa respecte editiile in
vigoare la 30 de zile inainte de primirea de oferte a urmatoarelor coduri:
1.
Normativ electric national I 7/2011, I 18/2002, P 118/1999;
2.
Standard electric national STAS 12604/4,5;
1.7.1.6 Performantele sistemului

Standarde de performanta. Sistemul trebuie sa fie in conformitate cu urmatoarele standard minime. Sistemul
trebuie testat folosind echipamente si programe recomandate de producator pentru statia de lucru (server si
browser pentru sistemul web-based).
1.
Interfata grafica. O interfata cu 20 de puncte dinamice trebuie sa afiseze datele curente in 10 sec.
2.
Reimprospatarea interfetei. O interfata cu 20 de puncte dinamice trebuie sa reimprospateze

valorile curente afisate in 8 secunde si trebuie sa se reimprospateze automat la fiecare 15 secunde.
3.
Configurare si setare ecrane. Ecranele folosite pentru configurare, calibrare si setare a punctelor,
buclelor PID, si alte controale similar trebuie sa se reimprospateza automat in 6 secunde.
4.
Comenzi. Dispozitivele trebuie sa execute comenzi de tip binar in 2 sec. De asemenea

dispozitivele trebuie sa inceapa executarea unei comenzi analogice in 2 sec.
5.
Timp de raspuns la alarme. Un obiect care ajunge intr-o stare de alarma trebuie sa anunte alarma
pe statia de lucru in 45 sec.
6.
Frecventa de executare a programului. Aplicatiile, standard sau create special, trebuie sa ruleze
cel putin la fiecare 5 sec. Se va selecta un timp de executie in conformitate cu procesele mecanice
controlate.
7.
Performante. Controlerele programabile trebuie sa poata executa bucle de control PID la o

frecventa ajustabila de pana la o data pe secunda. Se va selecta un timp de executie in
conformitate cu procesele mecanice controlate.
8.
Semnalizarea de alarme multiple. Fiecare statie de lucru din retea va primi alarmele in 5 secunde
de la celelalte statii.
9.
Precizie de raportare. Sistemul trebuie sa raporteze valorile cu minimul de acuratete enumerata in

tabelul 1.
10. Stabilitatea si acuratetea controlului. Buclele de reglaj trebuie sa mentina valoarea variabilelor
masurate la un setpoint cu tolerantele specificate in Tabelul 2.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Tabel 1
Acuratetea raportarilor
Variabila masurata
Acuratete
Temperatura in spatii
0.5C
Aer pe tubulaturi
0.5C
Temperatura exterioara
1.0C
Punct de roua
1.5C
Temperatura apa
0.5C
Delta-T
0.15C
Umiditate relativa
5% RH
Debit de apa
2% of full scale
Debit de aer (terminal)
10% of full scale (see Note 1)
Debit de aer (measuring stations)
5% of full scale
Debit de aer (spatii presurizate)
3% of full scale
Presiune aer (tubulatura)
25 Pa
Presiune aer (spatii)
3 Pa
Preiune apa
2% of full scale (see Note 2)
Electricitate
1% of reading (see Note 3)
Dioxid de carbon (CO2)
50 ppm
Note 1: Acuratetea se aplica la 10%100% din scala

Note 2: Atat pentru presiune absoluta cat si pentru presiune diferentiala.
Note 3: Nu se includ contoarele furnizorului de utilitati.
Table 2
Stabilitatea si acuratetea controlului.
Variabila controlata
Acuratete
Gama medie
Presiune de aer
50 Pa
3 Pa
01.5 kPa
-25 to 25 Pa
Debit aer
10% of full scale
Temperatura spatii
1.0C
Temperaturi conducte
1.5C
Umiditate
5% RH
Presiune lichide
10 kPa
250 Pa
MPa (1150 psi)

012.5 kPa differential
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7.1.7 Definitii
Termen
LON, ModBus,
KNX
Server
Definitie
M-Bus, Protocoale deschise de comunicatie.
Computer(e) pe care sunt rulate si mentinute configurarile

sistemului , bazele de date si programele.
Controler
Dispozitiv inteligent, independent. Controler-ul este un termen
generic care se refere la controlere ale cladirii, controlere
pentru aplicatii proprietare, sau aplicatii specific.
Direct Digital Controler Control bazat pe microprocessor incluzand conversii
(DDC)
analog/digital si logica de programare
Gateway
Bi-directional protocol translator connecting control systems
that use different communication protocols.
Local Area Network (LAN) Retea de comunicatie intre computer sau sisteme de control
limitata la o cladire sau campus.
Point-to-Point
Comunicatie punct la punct definit de standardul de
comunicatie
Router
Cablare
Dispozitiv care conecteaza doua sau mai multe retele

Trasee, material marunt, cabluri, cutii de conexiuini si alte
articole
1.7.2 Secventa de operare

1.7.2.1 Centrala termica
Centrala termica - Conditii de functionare:
Centrala termica trebuie sa fie activate atunci cand temperature exterioara e mai mica de
18.5C (ajustabil).
Pentru a preveni ciclurile scurte fiecare boiler trebuie sa funtioneze si sa stea oprit un timp
minim setabil (ambii setabili de catre operator), mai putin in caz de siguranta cladirii sau
temperature exterioara.
Fiecare cazan va rula sub rezerva propriilor protectii si controale interne.
Centrala termica va rula de asemenea, pentru asigurarea protectiei la inghet, atunci cand
temperature exterioara este mai mica de 4oC (ajustabil).
Boiler 1 Protectii:
- Urmatoarel protectii vor fi monitorizare:
Alarma boiler.
Nivel scazut de apa.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
- Alarmele vor fi furnizare dupa cum urmeaza:
Alarma boiler.
Boiler 2 Protectii:
- Urmatoarel protectii vor fi monitorizare:
Alarma boiler.
- Alarmele vor fi furnizare dupa cum urmeaza:
Alarma boiler.
Pompa de circulatie 1:
- Pompa de circulatie 1 va functiona ori de cate ori boilerul 1 va functiona si va avea un timp
ajustabil de intarziere la stop.
- Alarmele vor fi generate dupa cum urmeaza:
Avarie pompa 1: Comada de start, dar starea este oprit.
Pompa 1 pornita manual: Comana de stop, dar starea este pornit.
Pompa 1 a depasit timpul de functionare: Timpul de functionare a depasit timpul setat

de utilizator.
Pompa de circulatie 2:
- Pompa de circulatie 2 va functiona ori de cate ori boilerul 2 va functiona si va avea un timp
ajustabil de intarziere la stop.
Avarie pompa 2: Comada de start, dar starea este oprit.
Pompa 2 pornita manual: Comana de stop, dar starea este pornit.
Pompa 2 a depasit timpul de functionare: Timpul de functionare a depasit timpul setat

de utilizator.
Operarea Principal/Rezerva a cazanelor:

- Cele doua boilere vor opera conform unei strategii de functionare principal/rezerva.
Boilerul principal va porni primul.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
In cazul unei avarii a boilerului principal boilerul rezerva va fi pornit iar boilerul
principal va fi oprit.
In cazul in care temperatura apei calda scade sub un setpoint de 65.5 oC, boilerul
rezerva va porni si va functiona la unison cu boilerul principal pentru mentinerea
temperaturii apei calde la setpointul setat.
Atunci cand temperatura apei calda depaseste cu 11 oC setpointul, boilerul rezerva se va

opri.
- Boilerul desemnat principal va fi rotit coform uneia din urmatoarele conditii: (selectabile de catre
utilizator)
Manual, prin intermediul unui switch
Daca numarul de ore de functionare al boilerului a fost depasit
zilnic
saptamanal
lunari

Boiler1:
Avarie : Comada de start, dar starea este oprit.
Pornit manual: Comana de stop, dar starea este pornit.
A depasit timpul de functionare: Timpul de functionare a depasit timpul setat de

utilizator.
Boiler 2:
Avarie : Comada de start, dar starea este oprit.
Pornit manual: Comana de stop, dar starea este pornit.
A depasit timpul de functionare: Timpul de functionare a depasit timpul setat de

utilizator.
Alarma boiler principal: Boilerul principal are o avarie iar boilerul de rezerva este
pornit.
Setpointul pentru temperatura apei calde pe secundar:

- Setpointul pentru temperatura apei calde pe secundar se va reseta folosind o regula si un algoritm
bazate pe cerintele de inclazire.
- Atunci cand vanele de apa calda ale cladirii se deschid mai mult de un prag setat de utilizator (de
obicei 90%) setpointul va fi resetat la o valoare mai mare (ajustabila). Odata ce nevoia bateriilor de
incalzire a fost satisfacuta (vanele se inchid) atunci setpointul se va reduce gradual in tip pentru
reducerea consumului de energie.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Temperatura apa calda prea mare: Daca este mai mare de 94C (ajust.).
Temperatura apa calda prea mica: Daca este mai mica de 38C (adj.).
Vane de amestec:
- Controlerul trebuie sa masoare temperatura apei calde pe secundar si sa moduleze vana de amestec
pentru mentinerea setpointului.
- Vana de amestec va fi activata ori de cate ofi sismemul de incalzire este pornit.
- Vana de amestec se va inchide ori de cate ori temperature apei calde creste de la 88C la
94C (ajust.).
Monitorizarea temperaturii apei calda pe primar:
- Urmatoarele temperature vor fi monitorizate:
Tur apa calda - primar.
Retur apa calda - primar.
Temperatura apa tur primar prea mare: Daca este mai mare de 94C (ajust.).
Temperatura apa tur primar prea mica: Daca este mai mica de 38C (adj.).
Boiler 1 Monitorizarea temperaturii apei:

- Urmatoarele temperaturi vor fi monitorizate:
Boiler 1 temperatura tur.
Boiler 1 temperatura retur.
Temperatura prea mare temperatura tur: Daca este mai mare de 94C (ajust.).
Temperatura prea mica temperatura tur: Daca este mai mica de 38C (ajust.).
Boiler 2 Monitorizarea temperaturii apei:

- Urmatoarele temperaturi vor fi monitorizate:
Boiler 2 temperatura tur.
Boiler 2 temperatura retur.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Temperatura prea mare temperatura tur: Daca este mai mare de 94C (ajust.).
Temperatura prea mica temperatura tur: Daca este mai mica de 38C (ajust.).
Avaria si monitorizarea presiuniii sistemului automat de control al presiunii (MED)
Sistemul MED va genera un semnal in cazul unei alarme
Presiunea circuitelor va fi monitorizata in cazul unei caderi sub un setpoint.
Monitorizarea temperaturii camerei centralei termice:

Temperatura camera prea mare: Daca este mai mare de 35C (adj.).
Temperatura camera prea mica: Daca este mai mica de 5C (adj.).
Monitorizarea nivelului rezervorului de motorina:

- Alarme si avertizari vor fi generate dupa cum urmeaza:
Nivel normal: Daca este intre 50 90 %(ajust.).
Nivel prea mare: Daca este mai mare de 95% (ajust.).
Nivel prea mic: Daca este mai mic de 50% (ajust.).
Nivel critic: Daca este mai mic de 15% (adj.). Pompa de motorina va fi blocata.
Procedura in cazul unei alarme de incendiu

In cazul primirii unu semnal de alarma de la Sistemul de alarmare in caz de incendiu (FAS)
boilerele si pompele vor fi oprite imediat.
Monitorizarea semnalului de la FAS.

Puncte
hardware
Puncte software
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
Temperatura tur secundar apa

x
calda
Temperatura retur secundar apa

x
calda
Temperatura retur primar apa

x
calda
Temperatura
calda
Boiler 1 temperatura retur
Boiler 1 temperatura tur
Nume punct
AI AO BI BO AV BV Bucla
tur
primar
apa
Prg
Timp
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte
hardware
Puncte software
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
Nume punct
Boiler 2 temperatura retur

Boiler 2 temperatura tur
Vana amestec
Prg
Timp
Boiler 1 Alarma
Boiler 1 Nivel minim apa
Boiler 2 Alarma
Boiler 2 Nivel minim apa
Stare pompa circulatie 1
Stare pompa circulatie 2
Stare Boiler 1
Stare Boiler 2
Start/Stop Pompa circulatie 1
Start/Stop Pompa circulatie 2
Boiler 1 - activare
Boiler 2 - activare
Temperatura aer exterior
Setpoint tur secundar apa calda
x
x
Alarma Pompa circulatie 1
Pompa circulatie 1 functionare

in manual
Pompa circulatie 1 depasire timp

de functinoare
Alarma Pompa circulatie 2
Pompa circulatie 2 functionare

in manual
Pompa circulatie 2 depasire timp

de functinoare
Boiler 1 - alarma
Boiler 2 - alarma
Boiler 1 functionare in manual
Boiler 2 - functionare in manual
Boiler 1 depasire timp de

functionare
Boiler 2 depasire timp de
x
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte
hardware
Nume punct
Puncte software
Prg
Timp
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
functionare
Alarma boiler principal
Temperatura mare tur secundar
Temperatura mica tur secundar
Temperatura mare tur primar
Temperatura mica tur primar
Boiler 1- temperature mare tur
Boiler 1 temperature mica tur
Boiler 2 tempratura mare tur
Boiler 2 temperature mica tur
Alarma MED
Temperatura camera
Nivel rezervor motorina
Alarma incendiu
Totals
x
9
11 5
Total fizic (26)
x
2
22
230
26
Total logic (56)
1.7.2.2 Pompe bucla ventilo convectoare chiriasi

(tipic 1 pentu Sectiunea Stanga si Sectiunea Dreapta)
Conditii functionare pompa apa calda
Pompa de apa calda va fi activate ori de cate ori:
Un anumit numar de baterii au nevoie de incalzire.
SI temperature aerului exterior este mai mica de 12oC (ajust.).
Pompele trebuie sa functioneze pentru asigurarea protectiei la inget ori de cate ori temperature
scade sub 4oC (ajust.)
Pentru a preveni ciclurile scurte pompa va functiona timp de un timp minim de functionare si va sta
oprita timp de un timp minim de stationare (ambii timpi ajustabili)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Operarea pompelor de apa calda in regim Principal/Rezerva

Pompele de apa calda vor opera in mod Principal/Rezerva
Pompa principala va porni prima.
La alarma pompei principale, pompa rezerva va fi pornita iar pompa principala va fi

oprita.
La scaderea presiunii diferentiala a apei calde, pompa de rezerva va fi pornita si va

functiona la unison cu pompa principal pentru a mentine presiunea diferentiala.
Pompa desemnata ca principala se va roti in cazul uneia din conditiile urmatoare (selectabile de
catre utilizator):
Manual, cu ajutorul unui switch software
Daca timpul maxim de functionare este depasit
zilnic
saptamanal
lunar
Alarmele vor fi generate dupa cum urmeaza:
Pompa 1
Alarma: Comanda start, dar starea este oprit.
Pornita manual: Comanda stop, dar starea este pornit.
Depasire timp maxim de functionare.
Alarma convertizor de frecventa.
Pompa 2
Alarma convertizor de frecventa.
Controlul presiunii diferentiale de apa calda

Controlerul trebuie sa masoare presiunea diferentiala de apa calda sis a moduleze convertizoarele de
frecventa ale pompelor pentru a mentine setpointul de presiune diferentiala.
Urmatoarele setpointuri sunt valori recomandate. Toate setpointurile trebuie sa fie ajustabile in
teren in timpul comisionarii pentru a atinge cerintele in conditiile actuale.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Controlerul trebuie sa moduleze viteza pompelor de apa calda pentru a mentine o presiune
diferentiala de 83kPa (ajust.). Viteza minima de functionare nu trebuie sa scada sub 20% (ajust.)
La scaderea presiunii diferentiale, convertizoarele de frecventa vor functiona dupa cum urmeaza:
Controlerul va modula convertizorul pompei principale pentru mentinerea setpointului.
Daca viteza pompei principale depaseste un setpoint de 90% (ajustabil), pompa de

rezerva va fi pornita.
Viteza pompei de rezerva va fi adusa la cea a pompei principale si apoi va functiona la

unison cu pompa principal pentru mentinerea setpointului.
La cresterea presiunii diferentiale convertizoarele de frecventa vor functiona dupa cum urmeaza:
Daca viteza scade sub un setpoint de 60% (ajustabil), pompa de rezerva va fi oprita
Pompa principala va continua sa functioneze pentru mentinerea setpointului.
Presiune diferentiala prea mare: Daca este cu 25% (ajustabil) mai mare dacat setpointul.
Presiune diferentiala prea mica: Daca este cu 25% (ajustabil) mai mica decat setpointul.
Controlul temperaturii apei calde

Controlerul va masura temperature apei calde si va modula vana cu 3 cai pentru mentinerea
setpointului de temperature a apei calde furnizate.
Urmatoarele setpointuri sunt recomandate ca valoare 55 oC (ajustabil).
Setpointurile vor fi ajustate in teren in timpul comisionarii pentru a atinge cerintele din teren.
Monitorizarea temperaturii apei calde
Urmatoarele temperaturi vor fi monitorizate:
Temperatura apa calda tur.
Temperatuar apa calda retur.
Temperatura apa pe tur prea mare: Daca temperatura pe tur depaseste 94 oC (ajustabil).
Temperatura apa pe tur prea mica: Daca temperatura pe tur este sub 28oC (ajustabil).
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte
hardware
Puncte software
Prg
Timp
Grafic
Alar
m
Arata pe
ecran
Nume punct
Presiune diferentiala apa calda
Temperatura retur apa calda
Temperatura tur apa calda
Viteza convertizor Pompa 1
Viteza convertizor Pompa 2
Stare Pompa 1
Stare Pompa 2
Alarma convertizor Pompa 1
Pompa 1 Start/Stop
Pompa 2 Start/Stop
Setpoint presiune diferentiala
Presiune diferentiala mare
Presiune diferentiala mica
Alarma Pompa 1
Alarma Pompa 2
Pompa 1 functioneaza manual
Pompa 2 functioneaza manual
Pompa
1
functionare
depasire
timp
Pompa
2
functionare
depasire
timp
Modulare vana cu 3 cai
Temperatura apa mare
Temperatura apa mica
Totals
Total fizic (12)
12
13
Total logic (23)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7.2.3 Pompe circuit Spatii Tehnice

vezi paragraful 1.7.2.2 (tipic pentru Zona Stanga si Zona Dreapta)
Puncte fizice
Puncte logice
Prg
Timp
Grafic
Alar
m
Arata pe
ecran
Nume punct
Presiune diferentiala apa calda
Temperatura retur
Temperatura tur
Viteza Pompa 1
Viteza Pompa 2
Stare Pompa 1
Stare Pompa 2
Pompa 1 Start/Stop
Pompa 2 Start/Stop
Alarma Pompa 1
Alarma Pompa 2
Pompa 1 functioneaza in manual
Pompa 1 a depasit timpul de

functionare

functionare
Temperatura tur mare
Temperatura tur mica
Totals
Total fizic (11)
12
13
Total logic (22)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7.2.4 Pompe Circuit CTA-uri

vezi paragraful 1.7.2.2 (tipic pentru 1 Zona Stanga si Zona Dreapta)
Puncte fizice
Puncte logice
Prg
Timp
Grafic
Alar
m
Arata pe
ecran
Nume punct
Presiune diferentiala
Temperatura retur
Temperatura tur
Viteza pompa 1
Viteza pompa 2
Stare pompa 1
Stare pompa 2
Alarma convetizor Pompa 1
Alarma convetizor Pompa 2
Pompa 1 Start/Stop
Pomap 2 Start/Stop
Alarma pompa 1
Alarma pompa 2

functionare

functionare
Temperatura tur mare
Temperatura tur mica
Totals
Total fizic (11)
12
13
Total logic (22)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7.2.5 Centrala de frig

Sistem apa racita Manager chiller Conditii de functionare
Sisemul de apa racita va fi pornit atunci cand:
Un anumit numar de baterii de racire au nevoie de racire
Si temperature exterioara este mai mare de 12oC (ajustabil).
Pentru a preveni ciclurile scurte, managerul chillerului va fi pornit un timp minim asustabil si va sta
oprit un timp minim ajustabil (ambii timpi putand fi definiti de catre utilizator)
Fiecare chiller va rula sub rezerva propriilor protectii si controale interne.
Operarea in cascada a chillerelor
Cele doua chillere (fiecare chiller si echipamentele sale support) vor opera conform unei strategii de
functionare principal/secundar .
Urmatoarelel setpointuri sunt valori recomandate. Toate setpointurile vor fi ajustate in teren in
timpul comisionarii pentru a satisfice cerintele din teren.
Pentru prevenirea ciclurilor scurte, trebuie sa existe o intarziere definite de utilizator (ajustabila)
intre start si stop, mai putin in cazul in poririlor cauzate de siguranta sau alarma. Fiecare chiller va
rula sub rezerva propriilor protectii si controale interne.
Chillerul principal va porni primul.
In cazul unei avarii a chillerului principal chillerul secundar va fi pornit iar chillerul
principal va fi oprit.
In cazul in care temperatura apei creste peste 11oC, chillerul secundar va porni si va
functiona la unison cu chillerul principal pentru mentinerea temperaturii apei racita la
setpointul setat.
Chillerul desemnat principal va fi rotit coform uneia din urmatoarele conditii(selectabile de catre
utilizator):
Manual:
Prin intermediul unui comutator;

Automat:
Daca numarul de ore de functionare ale chilerul a fost depasit ;
Zilnic;
Saptamanal;
Lunar;
Chiller1 Avarie : Comada de start, dar starea este oprit.
Chiller2 Avarie : Comada de start, dar starea este oprit.

TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Chillerul principal in avarie: Chillerul principal este in avarie si chillerul secundar

este pornit.
Temperatura tur comun apa racita mare: Daca temperature apei racita pe turul comun
este mai mare de 13.5oC (ajustabil)
Temperatura tur comun apa racita mica: Daca temperature apei racita pe turul comun
este mai mica de 4oC (ajustabil)
Temperatura retur comun apa racita mare: Daca temperature apei racita pe turul comun este
mai mare de 20oC (ajustabil)
Temperatura retur comun apa racita mica: Daca temperature apei racita pe turul comun este
mai mica de 8.5oC (ajustabil)
Puncte fizice
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Graf Alar Arata pe
Timp ic
m
ecran
Nume punct
AI
Temperatura tru comun
Temperatura retur comun
Alarma chiller 1
Alarma chiller 2
Alarma chiller principal
Temperatura tur comun mare
Temperatura tur comun mica
Temperatura retur comun mare
Temperatura retur comun mica
Totals
Total fizic (2)
Total logic (10)
1.7.2.6 Chillere (racitoare de lichid)

(tipic 1 din 2)
Chillere - Conditii de functionare
Chillerul va fi activat si va functiona atunci cand este comandat de catre programul managerului
chillerului. Chillerul va finctiona conform propriilor sigurante si controale interne.
Oprire de urgenta:
Chillerul va fi oprit si o alarma va fi generata la primirea unui semnal de oprire de urgenta.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Vana de isolare a apei racite pentru starea de free cooling

Vana de izolare a apei racite se va deschide de fiecare data cand chillerul este pus in functiune.
Vana de izolare a apei racite se va deschide de asemenea de cate pompa de apa racita functioneaza
pentru asigurarea protectiei la inghet.
Vana de izolare a apei racite se va deschide inainte ca chillerul sa fie activat si se va opri dupa ce
chillerul este dezactivat:
Intarziere la start ajustabila de catre utilizator
Si o intarziere la stop ajustabila de catre utilizator.
Timpii de intarzire trebuie sa fie potriviti pentru a permite

corespunzatoare a sistemului de apa racita.
pornirea, oprira si secventierea
Alarma valva de izoalre apa racita: Vana are comanda de dechidere dar starea este inchis.
Vana de izolare este deschisa manual: Vana are comanda de inchidere dar starea este
deschis.
Vana de izolare a depasit timpul de functionare: Va a depasit limita de timp definite de

utilizator.
Pompa de apa racita operare principal/rezerva

Pompele de apa racita trebuie sa functioneze intodeauna atunci cand chillerul este pornit. Pompa
principal trebuie de asemenea sa functioneze pentru asigurarea protectiei la inghet atunci cand
temperature exterioara este mai mica de un setpoint definit de utilizator (ajustabil).
Pompa principal trebie sa porneasca inainte ca chillerul sa fie activat sis a se opreasca abia dupa ce
chillerul a fost dezactivat.
O intarziere la start ajustabila de catre utilizator

Pompele de apa racita vor opera in mod principa/rezerva:
Pompa principala va porni prima
La avaria pompei principale, pompa de rezerva va fi pornita.
Pompa desemnata principala va fi rotita coform uneia din urmatoarele conditii: (selectabile de catre
utilizator)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Daca numarul de ore de functionare a fost depasit
zilnic
saptamanal
lunar
Pompa 1 apa racita
Alarma: Comanda de pornire dar stare oprit
Functioneaza manual: Comanda oprit dar stare pornit
Depasire timp de functionare: A depasit timpul de functionare definit de

utilizator.
Pompa 2 apa racita

utilizator.
Pompa condensator operare principal/rezerva

Pompa condensator trebuie sa functioneze intodeauna atunci cand chillerul este pornit.

Pompele de condensator vor opera in mod principal/rezerva:
La avaria pompei principale, pompa de rezerva va fi pornita si pompa principala va fi

oprita.
utilizator)

TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Daca numarul de ore de functionare a fost depasit
zilnic
saptamanal
lunar
Pompa condensator 1

utilizator.
Pompa condensator 2

utilizator.
Chiller
Chillerul va fi activat dupa un timp ajustabil de utilizator de la confirmarea de functionare a
pompelor. Astfel chillerul trebuie sa aiba un timp de intarziere la pornire ajustabil.
Timpul de intarzire trebuie sa fie potriviti pentru a permite
Chillerul va functiona sub rezerva propriilor protectii si controale interne.

Alarma chiller: Comanda start dar staus oprit
Chiller pornit manual: Comanda oprit dar stare pornit
Chillerul a depasit timpul de functionare: Chillerul a depasit timpul de functionare

definit de utilizator.
Setpoint temperatura apa racita

Setpointul de apa racita se va reseta in bazat pe un algoritm care sa raspunda cerintelor de racire.
Setpointul se va reseta la o valoare minima cand vanele de racire din cladire se deschid mai mult de
un prag setabil de catre utilizator (de obicei 90%). Odata ce bateriile de racire au primit sufficient
agent termic (vanele incep sa se inchida) atunci setpointul de temperature va creste gradual in timp
pentru a reduce consumul de enerigie.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Convertizor de frecventa ventilator turn de racire Controlul temperaturii apei

Controlerul va masura temeratura apei furnizata de turnul de racire (bazin) si va modula vana de
bypass a apei precum siconvertizorul de frecventa al ventilatorului.
Urmatoarele setpointuri sunt valori recomandate. Toate sepointurile vor fi ajustate in timpul
comisionarii pentru a satisfice nevoile din teren.
La cresterea temperaturii apei furnizate, controlerul va modula vana de bypass pentru a mentine un
setpoint de 25.5oC (ajustabil) si ventilatorul pentru a mentine un setpoint de 28 oC (ajustabil).
Ventilatorul
Alarma: Comanda start dar stare oprit.
Functionare in manual: Comanda stop, dar stare pornit
Depasire timp de functionare: A depasit timpul de functionare setat de utilizator.
Alarma convertizor.
Temperatura mare apa turn (bazin): Daca este mai mare de 30oC.
Temperatura mica apa turn (bazin): Daca este mai mica de 4 oC.
Turn de racire Monitorizare nivel bazin

Controlerul va monitoriza nivelul bazinului cu ajutorul unor senzori de nivel:
Daca nivelul creste peste switch-ul de nivel maxim va fi generate o alarma.
Daca nivelul scade sub switch-ul de nivel de umplere o alarma va fi generate si se va

deschide vana de umplere.
Daca nivelul scade sub switch-ul de nivel minim o alarma va fi generate.
Turn de racire controlul temperaturii in free cooling:
Daca temperaturaexterioara este sub 12 oC si cererea de racire este activa, vanele de

derivatie adecvate vor fi pozitionate pentru bypass-ul chillerului. Setpointul de
activare free cooling va fi ajustat in asa fel incat sa atinga eficienta maxima a
turnului de racire.
Chillerele vor fi in stand by in perioada de free cooling.
Monitorizarea temperaturii apei racite

Urmatoarele temperature vor fi monitorizare:
Tur apa racita
Retur apa racita
Temperatura tur prea mare: Daca temperature apei pe tur depaseste 13 C (ajustabil)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Temperatura tur prea mica: Daca temperature apei pe tur scade sub 4C (ajustabil)
Monitorizare temperatura apei din condensator

Temperatura tur.
Temperatura retur.
(ajustabil)
Temperatura tur prea mica: Daca temperature apei pe tur scade sub 18.5C
Temperatura retur prea mare: Daca temperature apei pe tur depaseste 38 C (ajustabil)
(ajustabil)
Temperatura retur prea mica: Daca temperature apei pe tur scade sub 24C
Puncte fizice
Puncte logice
Grafic Alarm
Arata
ecran
Condensator cu apa Temperatura tur

x
(bazin)
Temperatura retur apa racita
Temperatura tur apa racita
Condensator cu apa tempertura retur
Condensator cu apa temperatura tur
Nume punct
AI
AO BI
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Setpoint temperatura apa racita Reset
Condensator cu apa vana Bypass
Viteza convertizor ventilator
Stop de urgenta
Stare vana izolare apa racita
Stare pompa 1 apa racita
Condensator cu apa Stare pompa 1
Condensator cu apa Stare pompa 2
Stare chiller
Stare ventilator
Alarma convertizor
Switch nivel maxim apa
Switch nivel umplere
Switch nivel minim
Vana izolare apa racita
x
x
pe
x
x
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
Arata
ecran
Start/Stop Pompa 1 apa racita
Condensator cu apa Start/Stop Pompa 1
Condensator cu apa Start/Stop Pompa 2
Chiller enable
Start/Stop ventilator
Vana umplere
Alarma vana izolare apa racita
Vana izolare apa racita in manual
Depasire timp functionare vana izolare

apa racita
Alarma pompa 1 apa racita
Pompa 1 apa racita functionare In

manual
Depasire timp functionare pompa 1 apa

racita
Pompa 2 apa racita functionare In

manual

racita
Condensator cu apa Alarma pompa 1
Condensator cu apa
functionare in manual
Pompa
Condensator cu apa Pompa 1 depasire

timp functionare
Condensator cu apa Alarma pompa 2
Condensator cu apa
functionare in manual
Pompa
pe
Condensator cu apa Pompa 2 depasire

timp functionare
Alarma chiller
Cillerul functioneaza in manual
Chillerul a depasit orele de functionare
Temperatura mica tur (bazin) condenser
Tempertura mare tur (bazin) condenser
Alarma ventilator
Ventilator in manual
Depasire timp functionare ventilator
Depasire timp functionare vana umplere
Temperatura mare tur apa racita
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
Temperatura mica tur apa racita
Temperature mare retur apa condenser
Temperatura mica retur apa condenser
Temperature mare tur apa condenser
Temperatura mica tur apa condenser
Totals
12
Total fizic (28)
22
34
Arata
ecran
pe
29
Total logic (57)
1.7.2.7 Sisemul de racire a camerelor IT

Chiller Conditii de functionare
Chillerul trebuie sa fie disponibil sa functioneze tot timpul deserveste toate camerele IT ale
chiriasilor cu cerere de caldura constanta.
In cazul unei defectiuni sau activitati de intretinere cererea va fi preuluata de sistemul principal de
racire al cladirii:
3 vane de deviere pe distribuitorul de apa racita vor fi pozitionate corespunzator pentru

a asigura furnizarea de apa racita in sistemul de racire al camerelor IT.
Pentru a preveni ciclurile scurte chillerul va functiona respectiv va stationa pentru un timp minim,
ajustabil (ambii timpi definiti de utilizator), mai putin in cazul opririlor siguranta sau temperatura
exterioara.
Chillerul va functiona sub rezerva propriilor protectii si controale interne
Stop de urgenta:
Chillerul se va opri si o alarma va fi generate la primirea unui semnal de oprire de urgenta.e
Pompa de apa racita operare principal/rezerva
Pompele de apa racita trebuie sa functioneze intodeauna atunci cand chillerul este pornit. Pompa
principal trebuie de asemenea sa functioneze pentru asigurarea protectiei la inghet atunci cand
temperature exterioara este mai mica de un setpoint definit de utilizator (ajustabil).
SI o intarziere la stop ajustabila de catre utilizator.

TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Pompele de apa racita vor opera in mod principa/rezerva:
La avaria pompei principale, pompa de rezerva va fi pornita si pompa principala va fi oprita.
utilizator)
zilnic
saptamanal
lunar
Alarmele vor fi generate dupa cum urmeaza
Pompa 1 apa racita
Depasire timp de functionare: A depasit timpul de functionare definit de utilizator.
Pompa 2 apa racita
Pompa condensator operare principal/rezerva

Pompa condensator trebuie sa functioneze intodeauna atunci cand chillerul este pornit.
Pompa principal trebie sa porneasca inainte ca chillerul sa fie activat sis a se opreasca abia dupa ce chillerul a
fost dezactivat.
SI o intarziere la stop ajustabila de catre utilizator.
Timpii de intarzire trebuie sa fie potriviti pentru a permite pornirea, oprira si secventierea corespunzatoare a
sistemului de apa racita.
Pompele de condensator vor opera in mod principa/rezerva:
La avaria pompei principale, pompa de rezerva va fi pornita si pompa principala va fi oprita.
utilizator)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
zilnic
saptamanal
lunar
Alarmele vor fi generate dupa cum urmeaza
Pompa condensator 1
Pompa condensator 2
Chiller
Chillerul va fi activat dupa un timp ajustabil de utilizator de la confirmarea de functionare a pompelor. Astfel
chillerul trebuie sa aiba un timp de intarziere la pornire ajustabil.
Timpul de intarzire trebuie sa fie potriviti pentru a permite pornirea, oprira si secventierea corespunzatoare a
sistemului de apa racita.
Chillerul va functiona sub rezerva propriilor protectii si controale interne.
Alarma chiller: Comanda start dar staus oprit
Chiller pornit manual: Comanda oprit dar stare pornit
Chillerul a depasit timpul de functionare: Chillerul a depasit timpul de functionare definit de

utilizator.
Setpoint temperatura apa racita

Setpointul de apa racita se va reseta in bazat pe un algoritm care sa raspunda cerintelor de racire.
Setpointul se va reseta la o valoare minima cand vanele de racire din cladire se deschid mai mult de un prag
setabil de catre utilizator (de obicei 90%). Odata ce bateriile de racire au primit sufficient agent termic
(vanele incep sa se inchida) atunci setpointul de temperature va creste gradual in timp pentru a reduce
consumul de enerigie.
Convertizor de frecventa ventilator turn de racire Controlul temperaturii apei
Controlerul va masura temeratura apei furnizata de turnul de racire (bazin) si va modula vana de bypass a
apei precum siconvertizorul de frecventa al ventilatorului.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Urmatoarele setpointuri sunt valori recomandate. Toate sepointurile vor fi ajustate in timpul comisionarii
pentru a satisfice nevoile din teren.
La cresterea temperaturii apei furnizate, controlerul va modula vana de bypass pentru a mentine un setpoint
de 25.5oC (ajustabil) si ventilatorul pentru a mentine un setpoint de 28oC (ajustabil).
Ventilatorul
Alarma: Comanda start dar stare oprit.
Functionare in manual: Comanda stop, dar stare pornit
Depasire timp de functionare: A depasit timpul de functionare setat de utilizator.
Alarma convertizor.
Temperatura mare apa turn (bazin): Daca este mai mare de 30 oC.
Temperatura mica apa turn (bazin): Daca este mai mica de 4 oC.
Turn de racire Monitorizare nivel bazin

Controlerul va monitoriza nivelul bazinului cu ajutorul unor senzori de nivel.
Daca nivelul creste peste switch-ul de nivel maxim va fi generate o alarma.
Daca nivelul scade sub switch-ul de nivel de umplere o alarma va fi generate si se va deschide
vana de umplere.
Daca nivelul scade sub switch-ul de nivel minim o alarma va fi generate.
Turn de racire controlul temperaturii in free cooling:
Daca temperature exterioara este sub 12oC si cererea de racire este activa, vanele de
derivatie adecvate vor fi pozitionate pentru bypass-ul chillerului. Setpointul de activare free
cooling va fi ajustat in asa fel incat sa atinga eficienta maxima a turnului de racire.
Chillerele vor fi in stand by in perioada de free cooling.
Monitorizarea temperaturii apei racite

Tur apa racita
Retur apa racita
Temperatura tur prea mica: Daca temperature apei pe tur scade sub 4C (ajustabil)
Condensator cu apa monitorizare temperatura

Temperatura tur.
Temperatura retur.

TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Temperatura tur prea mica: Daca temperature apei pe tur scade sub 18.5C (ajustabil)
Temperatura retur prea mare: Daca temperature apei pe tur depaseste 38 C (ajustabil)
Temperatura retur prea mica: Daca temperature apei pe tur scade sub 24C (ajustabil)
Puncte fizice
Puncte logice
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
Temperatura retur apa racita
Temperatura tur apa racita
Temperatura retul apa condenser
Temperatura tur apa condenser
Nume punct
AI
Tempertura tur (bazin) condenser
AO BI
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Setpoint temperature tur apa racita
Vana bypass apa condenser
Viteza convertizor ventilator
Stop de urgenta
Stare pompa 1 apa condenser
Stare pompa 2 apa condenser
Stare chiller
Stare ventilaro
Alarma ventilator
Switch nivel maxim apa
Switch nivel umplere
Switch nivel minim apa
x
x
Start/Stop Pompa 1 condenser
Start/Stop Pompa 2 condenser
Chiller Enable
Start/Stop ventilator
Vana umplere
pompa 1 apa racita functionare in

manual
pompa 1 apa racita depasire timp

functionare
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
pompa 2 apa racita functionare in

manual
pompa 2 apa racita depasire timp

functionare
Alarma pompa 1 condenser
pompa 1 condenser functionare in

manual
pompa 1 condenser depasire timp

functionare
Alarma pompa 2 condenser
pompa 2 condenser functionare in

manual
pompa 1 condenser depasire timp

functionare
Alarma chiller
Chillerul functioneaza in manual
Depasire timp de functionare chiller
Temperatura mica tur (bazin) condenser
Temperatura mare tur (bazin) condenser
Alarma ventilator
Ventilator in manual
Depasire timp functionare ventilator
Depasire timp functionare vana umplere
Temperatura mare tur apa racita
Temperatua mica tur apa racita
Temperatura mare retur condenser
Temperatura mica retur condenser
Temperatura mare tur condenser
Temperatura mica tur condenser
Totals
Total fizic (26)
11
21
31
Arata pe
ecran
27
Total logic (53)
1.7.2.8 Interfata Chiller

(tipic 1 din 3 Chiller1, 2 si 3)
Monitorizarea interfetei chillerului
Starile si conditiile de operare curente ale chillerelro vor fi monitorizate prin intermediul
interfetelor de comunicatie. Interfetele vor monitoriza si in inregistra punctele dupa cum urmeaza in
lista de puncte:
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
Chiller consum kW
Setpoint temp tur apa racita
Ore de functionare
Temp tur apa racita
Temp retur apa racita
Condensator cu apa temp tur
Condensator cu apa temp retur
Presiune refrigerant vaporizator
Presiune refrigerant condensator
Presiune diferentiala ulei
Temp ulei
Stare chiller
Stare senzor debit apa racita
Stare senzor debit condensator cu apa
Totals
Total fizic (0)
11
13
14
Total logic (27)
1.7.2.9 Pompe circuit apa racita

(tipic 1 din 2 pentu Zona Stanga si Zona Dreapta)
Conditii functionare pompe apa racita
Pompele de apa racita vor fi activate ori de cate ori:
Un anumit numar de baterii au nevoie de racire.
SI temperature aerului exterior este mai mare de 12 oC (ajust.).
Operarea pompelor de apa racita in regim Principal/Rezerva
Pompele de apa racita vor opera in mod Principal/Rezerva.

oprita.
catre utilizator):
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
zilnic
saptamanal
lunar
Pompa 1
Pompa 2
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
Start/Stop pompa 1 apa racita
Pompa 1 apa racita functionare in

manual
Pompa 2 apa racita functionare in

manual

racita

racita
Totals
Total fizic (4)
Total logic (11)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7.2.10 Pompe bucla apa racita pentru Camerele IT

(tipic 1 din 2 pentu Zona Stanga si Zona Dreapta)
Conditii functionare pompe apa racita
Pompele de apa racita vor fi active tot timpul.
Operarea pompelor de apa racita in regim Principal/Rezerva
Pompele de apa racita vor opera in mod Principal/Rezerva.

oprita.
catre utilizator):
zilnic
saptamanal
lunar
Pompa 1
Pompa 2
In cazul unei defectiuni la Chillerul 3 pompele pentru camerele IT vor fi conectate la centrala de frig
principal prin schimbarea pozitiei vanelor de deviere pe distribuitorul principal de apa racita.
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm
Arata pe
ecran
Avarie pompa 1 apa racita
Avarie pompa 2 apa racita
Pompa 1 apa racita functioneaza in

manual
Pompa 2 apa racita functioneaza in

manual
Depasire timp functionare Pompa 1
Depasire timp functionare Pompa 2
Totals
Total fizic (4)
Total logic (11)
1.7.2.11 CTA-uri
(tipic 1 din 6 pentru Zona Dreapta si Zona Stanga)
Conditii de functionare programe orare
Centrala va functiona dupa un program de timp ajustabil de catre operator.
Stop de urgenta:
Centrala se va opri si va genera o alarma la primirea unu semnal de oprire de urgenta.
Protectia la inghet:
Centrala se va opri si va genera o alarma la primirea unei stari de inghet.
Detectie incendiu:
Centrala se va opri si va genera o alarma la primirea unui semnal de incendiu de la central de
incendiu.
Limitare cerere - Ajustare setpointuri:
Pentru scaderea consumului de putere, setpointul de temperatura pentru aerul introdus se va relaxa
automat (va creste pentru racire, si va cobora pentru incalzire) atunci cand consumul de putere al
cladirii depaseste limitele definite. Relaxarea se va face cu o anumita cantitate in conformitate cu
urmatoarea metoda:
Setpointul de introducere se va relaxa cu 1 C (ajustabil) pentru fiecare prag depasit.
Setpointurile in zonele deservite de aceasta untitate se vor relaxa asa cum este specificat
in Secventa de Operare pentru zonele respective. Acestea vor relaxa la randul lor
setpointul temperaturii de introducerecu o cantitate setabila de utilizator.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Toate setpointuirle vor reveni la setarile anterioare atunci cand consumul scade sub pragul setat.
Jaluzele exterioare
Jaluzelele exterioare vo r fi deschise intodeauna atunci cand unitatea este pornita si se vor inchide
atunci cand unitatea este oprita. Ventilatorul de introducere va porni numai dupa ce jaluzeaua
confirma ca este deschia. Jaluzelele exterioare se vor inchide in 4 sec.(ajustabil) dup ace ventilatorul
se opreste.
Alarma jaluzea exterioara: Comanda de deschidere dar stare inchis.
Jaluzea exterioara in manula: Comnada de inchidere dar stare deschis.
Recuperator de caldura rotativ Viteza variabila

Controlerul va modula recuperatorul de caldura pentru recuperare de energie dupa cum urmeaza:
- Recuperare in mod racire:
Controlerul va masura temepratura aerului dupa recuperare si va modula viteza de rotire pentru a
mentine un setpoint cu 1C (ajustabil) mai putin decat setpointul de temperatura de introducere a
unitatii. Recuperatorul va functionata de fiecare data cand:
Temperatura de evacuare a unitatii este cu 3C (ajustabil) sau mai mult sub temperatura
exterioara.
SI unitatea este in mod racire.
SI ventilatorul de introducere este pornit.
- Recuperare in mod incalzire:

Controlerul va masura temepratura aerului dupa recuperare si va modula viteza de rotire pentru a
mentine un setpoint cu 1C (ajustabil) mai mult decat setpointul de temperatura de introducere a
unitatii. Recuperatorul va functionata de fiecare data cand:
Temperatura de evacuare a unitatii este cu 3C (ajustabil) sau mai mult peste

temperature exterioara.
SI unitatea este in mod incalzire.
SI ventilatorul de introducere este pornit.
- Autocuratare periodica:
Recuperatorul va functiona la 5% din viteza (ajustabil) timp de 10 sec. (ajustabil) la fiecare 4 ore de
functionare a unitatii.
- Protectia la inghet:
Recuperatorul va functiona la 5% viteza (ajustabil) atunci cand:
Temperatura exterioara scade sub -9C (ajustabil)
SAU temperature aerului evacuat scade -6C (ajustabil).
Avarie recuperator: Comanda de pornire dar stare oprit

TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Recuperator in manual: Comanda de oprire dar stare pornit
Depasire timp functionare: Timpul de functionare a depasit limita definite de utilizator

(ajustabil)
Alarma convertizor de frecventa
Ventilatorul de introducere
Ventilatorul de introducere functioneaza atunci cand unitatea este pornita. Pentru a preveni ciclurile
scurte ventilatorul de introducere trebuie sa aiba un timp minim de functionare definit de utilizator
(ajustabil), mai putin in caz de siguranta.
Avarie ventilator: Comanda de pornire dar stare oprit
Ventilator in manual: Comanda de oprire dar stare pornit

(ajustabil)
Ventilatorul de evacuare
Ventilatorul de evacuare functioneaza atunci cand ventilatorul de introducere este pornit.
Alarmele vor fi generate dupa cum urmeaza:`
Avarie ventilator: Comanda de pornire dar stare oprit
Ventilator in manual: Comanda de oprire dar stare pornit

(ajustabil)
Setpoint de temperature a aerului introdus Optimizat

Controlerul va monitoriza temperatura aerului introdus si va mentine un setpoint de temperature a
aerului introdus bazat pe cerintele de incalzire si racire ale unitatii.
Setpointul de temperatura de introducere se va reseta pentru racire in baza cererilor de racire a
zonelor dupa cum urmeaza:
Setpointul initial va fi de 13C (ajustabil).
Odata cu cresterea cererii de racire setpointul se va micsora treptat pana la un minim de

11.5oC.
Odata cu scaderea cererii de racire setpointul se va mari treptat pana la un maxim de

22oC.
Daca mai multe zone au nevoie de incalzire decat de racire, atunci setpointul de temperatura de
introducere se va reseta pentru incalzire dupa cum urmeaza:
Setpointul initial va fi de 28C (ajustabil).
Odata cu cresterea cererii de incalzire setpointul se va mari treptat pana la un maxim de

29.5oC.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Odata cu scaderea cererii de incalzire setpointul se va micsora treptat pana la un minim

de 22oC.
Vana bateriei de racire

Controlerul va masura valoarea temperaturii aerului introdus si va modula vana bateriei de racire
pentru a mentine setpintul de racire
Racirea se va active atunci cand:
Temperatura exterioara este mai mare de 15.5C (adj.).
SI temperature aerului introdus este mai mare decat setpointul de racire
SI ventilatoarele sunt pornite
Vana bateriei de racire se va deschide la 50% atunci cand termostatul de protectie la inghet este
activ.
Vana bateriei de incalzire
Controlerul va masura valoarea temperaturii aerului introdus si va modula vana bateriei de incalzire
pentru a mentine setpointul de incalzire
Incalzirea se va active atunci cand:
Temperatura exterioara este mai mica de 18.5C (adj.).
SI temperatura aerului introdus este mai mica decat setpointul de incalzire
SI ventilatoarele sunt pornite
Vana bateriei de incalzire se va deschide la 100% atunci cand termostatul de protectie la inghet este
activ.
Pompa bateriei de incalzire
Pompa de recirculare va functiona atunci cand:
Vana bateriei de incalzire este activata
SAU termostatul de protectie la inchet este active.
Alarma pompa: Comanda de start dar starea este oprit.
Pompa in manual: Comanda de stop dar starea este pornit.
Depasire timp de functionare: Timpul de functionare a depasit limita definite de

utilizator.
Monitorizare presostat diferential filtru brut

Controlerul va monitoriza presostatul diferential al filtrului brut.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Se cere schimbarea filtrului: Presiunea diferentiala a filtrului depaseste limita definite

(ajustabil)
Monitorizare presostat diferential filtru fin

Controlerul va monitoriza presostatul diferential al filtrului fin.
Se cere schimbarea filtrului: Presiunea diferentiala a filtrului depaseste limita definite

(ajustabil)
Temperatura aerului introdus

Controlerul va monitoriza temperatura aerului introdus.
Temperatura aerului introdus este prea mare: Daca temperatura aerului introdus este
mai mare de 49C (ajustabil).
Teicamperatura aerului introdus este prea mica: Daca temperatura aerului introdus este
mai m de 8C (ajustabil).
Puncte fizice
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Nume punct
AI
Temperatura aer evacuat
Temperatura dupa recuperare
Temperautura retur
Presiune diferentiala filtru brut
Presiune diferentiala filtru fin
Temperatura aer introdus
Viteza convertizor recuperator
Vana racire
Vana incalzire
Termostat protective inghet
Semnal incendiu
Stare jaluzele
Stare recuperator
Alarma convertizor recuperator
Stare ventilator introducere
Stare ventilator evacuare
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Stare pompa recirculare
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Jaluzele exterioare
Start/Stop roata recuperator
Start/Stop ventilator introducere
Start/Stop ventilator evacuare
Start/Stop pompa recirculare
Nivel limitare capacitate
Setpoint temperature aer introdus
Stop urgenta
x
x
x
Program timp
x
x
Alarma jaluzele
Jaluzele in manual
Alarma rotatie roata schimbator
Roata schimbator in manual
Roata schimbator
functionare
depasitre
timp
Alarma ventilator introducere
Ventilatori introducere in manual
Ventilator introducere depasire timp

functionare
Alarma ventilator evacuare
Ventilator evacuare in manual
Ventilator evacuare depasire timp de

functionare
Pompa recirculare in manual
Alarma pompa recirculare
Pompa recirculare
functionare
depasire
timp
Cerere inlocuire filtru brut
Cerere inlocuire filtru fin
Temperatura introducere mare
Temperatura introducere mica
Totals
Total fizic (24)
26
22
27
Total logic (52)
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
1.7.2.12 Contoare de energie electrica

(tipc 1 pana la 32)
Contoare de energie electrica bazate pe interfete ModBus pentru transferul de date
*Contractor ul va furniza gateway-urile necesare pentru toate contoarele de energie electrica
pentru integrarea viitoare
Controlerul va monitoriza continuu consumul de energie electrica de pe contoare. Aceste valori vor
fi puse la dispozitia sistemului permanent prin intermediul protocolului de comunicatie ModBus.
Alarma contor: Citirile indica o pierdere a comunicatiei cu contorul de energie electrica.
Istoric varfuri de cerere.

Controlerul va monitoriza si va inregistra varfurile (maxime si minime) de cerere citite din
contoarele de energie electrica. Varfurile vor fi inregistrate pe o zi, ultima luna si ultimul an.
Istoric de utilizare:
Controlerul monitorizeaza si inregistreaza citirea contorului electric astfel incat sa ofere un istoric
de consum de energie. Citirile de utilizare se inregistreaza pe o zi, ultima luna si ultimul an.
Nivelele cererii:
Controlerul va seta nivielul cererii sistemului (ajustabil) bazat pe citirile curente ale
consulmului de la contorul de energie electrica.Vor fi sase perioade de timp zilnice in care
cererea va fi ajustata pe trei nivele. Aceste nivele vor fi disponibile pentru ca echipamentele
cladirii sa le foloseasca pentru limitarea capacitatii.
Nivel cerere 1: Consumul de putere a depasit primul nivel al cererii (ajustabil)
Nivel cerere 2: Consumul de putere a depasit al doilea nivel al cererii (ajustabil)
Nivel cerere 3: Consumul de putere a depasit al treilea nivel al cererii (ajustabil)

Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
kWh Adresa ModBus
Nivle cerere actual
kW Cerere
kW Varf astazi
kW varf ultima luna
kW varf ultimul an
kWh Astazi
MWh ultima luna
MWh ultimul an
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Alarma contor
Nivel cerere 1
Nivel cerere 2
Nivel cerere 3
Totals
Total fizic (0)
Arata pe
ecran
Total logic (13)
1.7.2.13 Contoare de energie agent termic

(tipc 1 pana la 32)
Cerere apa calda Contoar de energie bazat pe interfata M Bus pentru transferul datelor
*Contractor ul va furniza gateway-urile necesare pentru toate contoarele de energie termica
Contoarele vor monitoriza temperatura apei calde furnizate pe tur si retur , debitul de apa incalzita
in cladire si vor calcula in permanenta cererea de energie termica. Aceste valori vor fi disponibile
pentru sistem in permaneneta prin intermediul protocolului de comunicatie M-Bus.
Citire invalida: Citireile senzorilor indica o valoare a cererii invalida.
Istoric varfuri de cerere:

Controlerul va monitoriza si va inregistra varfurile (maxime si minime) de cerere citite din
contoarele de apa incalzita. Varfurile vor fi inregistrate pe o zi, ultima luna si ultimul an.
Controlerul monitorizeaza si inregistreaza citirea contorului de apa incalzita astfel incat sa ofere un
istoric de consum de energie. Citirile de utilizare se inregistreaza pe o zi, ultima luna si ultimul an.
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Debit apa incalzita Adresa M-Bus
Temperatura retur Adresa M-Bus
Temperatura tur Addresa M-Bus
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Cerere
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Varf astazi
Varf ultima luna
Varf ultimul an
Utilizare azi
Utilizare ultima luna
Utilizare ultimul an
Totals
Total fizic (0)
10
10
Total logic (14)
1.7.2.14 Contoare de energie apa racita

(tipc 1 pana la 32)
Cerere apa racita Contoar de energie bazat pe interfata M Bus pentru transferul datelor
*Contractor ul va furniza gateway-urile necesare pentru toate contoarele de energie termica
Contoarele vor monitoriza temperatura apei racita furnizate pe tur si retur , debitul de apa racita in
cladire si vor calcula in permanenta cererea de energie termica. Aceste valori vor fi disponibile
pentru sistem in permaneneta prin intermediul protocolului de comunicatie M-Bus.
Citire invalida: Citireile senzorilor indica o valoare a cererii invalida.
Controlerul monitorizeaza si inregistreaza citirea contorului de apa racita astfel incat sa ofere un
istoric de consum de energie. Citirile de utilizare se inregistreaza pe o zi, ultima luna si ultimul an.
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Debit apa racita Adresa M-Bus
Temperatura retur apa racita Adresa

M-Bus
Temperatura tur apa racita Adresa MBus
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO AV BV Bucla
Cereer
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Varf astazi
Varf ultima luna
Varf ultimul an
Utilizare astazi
Utilizare ultima luna
Utilizare ultimul an
Totals
Total fizic (0)
10
10
Total logic (14)
1.7.2.15 Monitorizare furnizare energie electrica

Starea curenta a puterii electrice si conditiilor de operare vor fi monitorizate prin intermediul
interfetei de comunicatie ModBus.
Interfata va monitoriza si inregistra punctele dupa cum urmeaza in Lista de puncte a TGD Tablor
general de distributie, TGS-Tablou general de siguranta, TGU-Tablou general de urgenta
Starea grupului electrogen va fi monitorizata, dup cum urmeaza:
Auto, Functionare, Alarma
Faza lipsa sau 0V: Citirea indica o pierdere a puterii de la transformatorul de medie
tensiune.
Frecventa in afara plajei. Devierea frecventei cu mai mult de 10% de la valoarea

normal.
AAR defect: Schimbarea automata esuata.
GenSet nu e in Auto : Selectorul de regim automat este in Manual sau Stop.
Alarma GenSet: Generatorul este in alarma.

Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm Arata pe ecran
Curent faza L1
Curent faza L2
Curent faza L3
Curent N
Voltaj R-S
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO BI
Puncte logice
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic Alarm Arata pe ecran
Voltaj R-T
Voltaj S-T
Voltaj L1-N
Voltaj L2-N
Voltaj L3-N
Puterea reala - kW
Puterea aparenta - kVA
Factor de putere
Frecventa
Enerigia reala - kWh
AAR defect
Genset Mode
Genset Run
Genset Alarm
Totals
Total fizic (4)
15
17
19
Total logic (36)
1.7.2.16 Controlul iluminatului in subsol

(Tipc for B-1 si B-2)
Conditii de functionare Nivlurile de iluminat vor fi activate de senzori de miscare sau programe
de timp.
Tuburile fluorescente din subsol vor fi furnizate cu cu balast electronic cu intrare de comanda 110V. Pentru controlul integral si monitorizarea sistemului de iluminat, reteaua BMS va contine
toate actuatoarele KNX necesare pentru integrarea corpurilor de iluminat.
Fiecare zona va avea cel putin 3 nivele de iluminat (ocupat, intermediar pentru curatenie si
intretinere si neocupat). Sistemul va avea posibilitatea sa controleze pana la 12 zone /subsol.
Senzorii de miscare vor fi compatibili KNX si vor fi integrati in reteau a KNX din subsol.
Nivlurile de iluminat vor fi stabilite in functie de programe de timp.
Nivlurile de iluminat:
Nivel minim 10% (adj.)
Nivel mediu 50% (adj.)
Nivel maxim 100%

TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
Depasire timp de functionare: Functionarea iluminatului a depasit un timp maxim

stability de utilizator (ajustabil).
Puncte fizice
Nume punct
AI
AO
Puncte logice
BI
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata
ecran
Semnal de intrare adresa x 35
Iesire iluminat adresa x 35
Iesire iluminat nvele x 10
Program
pe
Alarma
Totals
Total fizic (0)
59
Total logic (6)
1.7.2.17 Sumar Puncte de Date

Puncte fizice
Puncte logice
Nume punct
Bucati
AI
AO
BI
BO
AV
BV
Bucla
Prg
Timp
Grafic
Alarm
Arata pe
ecran
Centrala
termica
Fiecare
11
22
29
26
(Similar cu 1)
Total (x1)
11
22
29
25
Pompe VCV
Fiecare
12
13
(Similar cu 1)
Total (x2)
18
24
26
Circuit Spatii
Tehnice
Fiecare
12
13
(Similar cu 1)
Total (x1)
12
13
Circuit CTA
Fiecare
12
13
(Similar cu 1)
Total (x2)
18
24
26
Cooling Plant
Fiecare
(Similar cu 1)
Total (x1)
Chillere
Fiecare
12
22
34
29
(Similar cu 1)
Total (x2)
10
24
44
64
58
Chillere cam IT
Fiecare
11
21
31
27
(Similar cu 1)
Total (x1)
11
21
31
27
Pompe circ apa

racita
Fiecare
(Similar cu 1)
Total (x2)
12
10
Pompe circ apa

racita cam IT
Fiecare
(Similar cu 1)
Total (x2)
12
10
Interfata
Chillere
Fiecare
13
13
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
(Similar cu 1)
Total (x1)
13
13
AHU
Fiecare
26
22
27
(Similar cu 6)
Total (x6)
42
18
48
30
12
156
132
162
Contorizare
elctrica
Fiecare
(Similar cu 32)
Total (x32)
64
254
128
288
Cont
energie
agent termic
Fiecare
10
10
(Similar cu 32)
Total (x32)
128
320
320
Cont
energie
agent racire
Fiecare
10
10
(Similar cu 32)
Total (x32)
128
320
320
Monitorizare
electrica
Fiecare
15
17
19
(Similar cu 1)
Total (x1)
15
17
19
Basemnet Light
Control
Fiecare
59
(Similar cu 2)
Total (x2)
10
118
74
52
115
64
487
1,214
455
1,304
Totaluri Proiect
Total fizic
305
Total logic
1,715
1.7.3 Sistemul de control si de testare

1.7.3.1
Sistem de control
Startup Testing. Toate testele mentionate in acest articol se realizeaza de catre contractant si vor
face parte din verificarea necesara a unui sistem de control de operare. Aceasta incercare trebuie sa
fie finalizata inainte ca reprezentantul proprietarului sa fie notificat de demonstratia sistemului.
1.
Contractantul trebuie sa furnizeze toata forta de munca si aparatele de testare

necesare pentru calibrari si sa se pregateasca toate instrumentele, echipamentele
si accesoriile furnizate in conformitate cu prezenta specificatie.
2.
Verifica ca toate cablurile sunt conectate corespunzator, fara scurtcircuite si

impamantari defecte. Verifica ca toate terminalele sunt stranse.
3.
Activeaza sistemele de control si verifica calibrarea tuturor dispozitivelor de

intrare in parte. Efectueaza procedurile de calibrare in concordanta cu
recomandarile producatorilor.
4.
Verifica ca toate dispozitivele de iesire digitale sunt functionale, opereaza

corespunzator sic a pozitiile normale sunt corecte.
5.
Verifica ca toate dispozitivele de iesire analogice sunt funcrionale ca startul si

durata sunt corecte, si ca directia si pozitia normala sunt corecte. Contractorul va
verifica controlul tuturor vanelor, jaluzelelor pentru a se asigura de fuctionarea
corespunzatoare. Contractorul va efectua toate ajustarile necesare.
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
6.
Verifica ca operarea sistemului este in conformitate cu secventa de operare.

Simuleaza si observa toate modurie de operare prin suprascrieres si varierea
intrarilor si programelor de timp. Regelaza toate buclele DDC.
7.
Alarme si interblocari:
1.7.3.2
a.
Verifica fiecare alarma separate prin introducerea unui semnal la o

valoare care va declansa alarma
b.
Interblocarile trebuiesc declansate folosind contacte fizice pentru

verificarea logicii, precum si asigurarea conditiilor de protectie a
actuatorilor.
c.
Actiunea interblocarilor trebuie testate prin simularea de conditii de

alarma pentru a verifica valoarea de initiere a actiunii interblocarii.
Demonstrarea si acceptarea sistemului de control
A. Demonstrarea
1 . Inainte de acceptare , sistemul de control va fi supus unei serii de teste de performanta pentru a
verifica functionarea si conformitatea cu aceasta specificatie . Aceste teste vor avea loc dupa ce
Antreprenorul a finalizat instalarea , a pornit sistemul , si a efectuat propriile sale teste .
2 . Testele descrise in aceasta sectiune trebuie sa fie efectuate in plus fata de testele pe care
contractantul le efectueaza ca o parte necesara a instalarii , start-up , precum si procesul de depanare
si dupa cum se specifica in " Sistem de control Checkout si testare " articol in Partea 3 din aceasta
specificatie . Inginerul va fi prezent pentru a observa si de a revizui aceste teste . Inginerul trebuie
notificat cu cel putin 10 zile inainte de inceperea procedurilor de testare .
3 . Procesul de demonstrati respecta aprobarile din Partea 1 Submitals . Listele de verificare si
formularele aprobate se completeaza pentru toate sistemele , ca parte a demonstratiei .
4 . Contractantul trebuie sa furnizeze cel putin doua persoane , echipate cu doua cai de comunicare
si trebuie sa demonstreze functionarea efectiva a fiecarui domeniu de control si punctul de date
pentru toate modurile de operare , inclusiv de zi , de noapte , ocupat , neocupat , alarma de incendiu
/ fum , de schimbare de sezon , si moduri de pana de curent. Scopul este de a demonstra calibrarea ,
raspunsul , si actiunea fiecarui punct si sistem . Orice echipament de testare necesar pentru a
dovedi buna functionare trebuie sa fie furnizat de catre si operat de catre contractant .
5 . Dupa verificarea fiecarei intrari de control si iesire , un jurnal se completeaza cu data , initialele
tehnicianului , si orice masuri corective luate sau necesare .
6 . Sa demonstreze conformitatea cu partea 1 , " performanta sistemului . "
7 . Sa demonstreze conformitatea cu secventele de functionare , prin toate modurile de operare .
8 . Sa demonstreze functionarea completa a interfetei operatorului .
9. In plus , trebuie sa se demonstreze urmatoarele elemente :
a. Raspunsul buclei DDC. Contractantul trebuie sa furnizeze grafice cu date de iesire intr-o
forma grafica care arata raspunsul pas cu pas al fiecarei bucla DDC . Testul indica raspunsul
buclei la o schimbare de la punctul stabilit , care reprezinta o schimbare de pozitie de
actionare de cel putin 25 % din gama completa . Rata de esantionare a tendintei trebuie sa fie
intre 10 secunde si 3 minute, in functie de viteza buclei . Datele tendinta indica pentru fiecare
probade referinta , pozitia de actionare , si valorile variabile controlate . Orice bucla , care
TIMPURI NOI
OFFICES BUILDING
165 Splaiul Unirii
Bucharest
produce in mod nejustificat sub - amortizare sau peste amortizoare de control necesita mai
multe setari efectuate de catre contractant .
b . Limitarea capacitatii . Contractantul trebuie sa furnizeze un graphic cu date care arata
actiunea algoritmului de limitare a capacitatii . Datele documenteaza actiunea pentru fiecare
echipament minut cu minut , pe o perioada de cel putin 30 de minute . Vor fi incluse in
graphic va fi kW cladirii, cererea de limitare a setpointului si statusul echipamentelor.
c . Pornire / oprire optima . Contractantul trebuie sa furnizeze un graphic cu date de iesire care
arata capacitatea algoritmului . Graficele cu schimbarea de valoare sau de schimbare de
stare vor include starea de iesire a tuturor echipamentelor pornite si oprite optim , precum si
intrarile de senzori de temperatura din zonele afectate .
d . Interfata cu sistemul de alarma la incendiu al cladirii .
e . Jurnale operationale pentru fiecare sistem care sa indice toate setpoint-urile , puncte de
operare , pozitii vane , modul si starea echipamentelor vor fi depuse la arhitect / inginer .
Aceste jurnale se refera la trei perioade de 48 de ore si au o frecventa mostra de nu mai mult
de 10 minute . Jurnalele sunt furnizate atat tiparite cat si electronic .
10 . Toate testele care nu reusesc sa demonstreze functionarea sistemului se repeta la o data
ulterioara . Contractantul va fi responsabil pentru orice reparatii necesare sau reviziile hardware sau
software pentru a finaliza cu succes toate testele.
B. Acceptarea
1 . Toate testele descrise in aceasta specificatie trebuie sa fi fost efectuate pentru a satisface
cerintele atat ale inginerului cat si ale proprietarului inainte de acceptarea sistemului de control ca
indeplinind cerintele de finalizare . Orice teste care nu pot fi efectuate din cauza unor circumstante
dincolo de controlul contractantului ar putea fi exceptate de la cerintele de finalizare in cazul in care
e declarat ca atare in scris de catre inginer . Astfel de teste vor fi apoi realizate ca parte a garantiei.
2 . Sistemul nu va fi acceptat pana cand nu sunt depuse si aprobate in modul stabilit ca parte a
demonstratiei toate formularele si listele de verificare asa cum este cerut in "Submittals."

Descrirea Lucrarii, Criterii de Proiectare Si Standarde

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Descrirea Lucrarii, Criterii de Proiectare Si Standarde

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

TIMPURI NOI

CLADIRE BIROURI Faza 1B

CRITERII DE PROIECTARE .............................................................................................. 6

Instalatii mecanice Criterii de proiectare si norme/standarde ..................................... 6

Instalatii electrice criterii de proiectare si normative/standarde ................................ 11

INSTALATII HVAC .......................................................................................................... 19

Centrala termica ......................................................................................................... 19

Distributia apei calde ................................................................................................. 20

Centrala de apa racita ................................................................................................. 21

Distributia apei racite ................................................................................................. 23

Sistemul de aer conditionat ........................................................................................ 24

Sistem ventilare ......................................................................................................... 24

Sistemul de evacuare ................................................................................................. 26

Sistemul de presurizare pentru caile de evacuare in caz de incendiu ........................... 27

Incadrarea cailor de evacuare in clase de presiune ............................................... 27

Sistemul de evacuare din parcare ............................................................................... 32

INSTALATII SANITARE SI DE STINS INCENDIU ........................................................ 35

Instalatii pentru consumul curent de apa ................................................................... 35

Instalatii de canalizare .............................................................................................. 36

Instalatii sanitare si stingere incendiu ........................................................................ 37

Dotarea cu mijloace de prima interventie .................................................................. 41

Masuri igienico sanitare ............................................................................................... 42

Probarea instalatiilor sanitare si incendiu ........................................................................ 43

Respectarea legislatiei .................................................................................................... 47

Normele de protectia muncii ........................................................................................... 48

INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI TARI............................................................... 53

Obiectul proiectului - date de baza ............................................................................. 53

Alimentarea cu energie electrica ................................................................................ 53

Sursa de baza ...................................................................................................... 54

Sursa de rezerva .................................................................................................. 54

.Distributia principala ................................................................................................ 55

Sistemul de distributie a energiei ........................................................................ 56

Tablouri de distributie ......................................................................................... 58

Instalatia pentru consumatorii de forta si micii consumatori ...................................... 59

Instalatii electrice pentru climatizare si ventilare ................................................. 59

Instalatii pentru consumatorii de mica putere ...................................................... 59

Protectia la inghet ...................................................................................................... 60

Iluminatul general ............................................................................................... 61

Iluminat intrari principale ................................................................................... 62

Iluminat grupuri sanitare ..................................................................................... 62

Iluminat case de scara ......................................................................................... 62

Iluminat parcare .................................................................................................. 63

Iluminat siguranta ............................................................................................... 63

Iluminatul exterior .............................................................................................. 64

Priza de pamant .................................................................................................. 65

Protectia impotriva socurilor electrice ................................................................. 65

Protectia la incendiu ........................................................................................... 66

Protectia muncii in instalatii electrice .................................................................. 66

Masuri PSI .......................................................................................................... 66

Legarea la pamant si protectia impotriva descarcarilor atmosferice ............................ 65

Verificarea proiectului ............................................................................................... 67

INSTALATII CURENTI SLABI ........................................................................................ 69

Incadrarea in norme ................................................................................................... 69

Detectarea si alarmarea de incendiu ........................................................................... 69

Rolul sistemului .................................................................................................. 69

Functii si caracteristici generale .......................................................................... 70

Structura sistemului ............................................................................................ 71

Alimentarea sistemului ....................................................................................... 74

Scenariul comenzii sistemului de incendiu .......................................................... 74

Sistemul de detectie si alarmare in caz de monoxid de carbon .................................... 74

Rolul sistemului .................................................................................................. 74

Functiuni si caracteristici generale ...................................................................... 74

Structura sistemului ............................................................................................ 75

Alimentarea sistemului ....................................................................................... 75