Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
PROIECT
Ingrijirea pacientilor cu schizofrenie
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
prof,DUMITRESCU ANDREEA
IACOB STEFAN
gr did.definitivat
2016
PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I-INGRIJIREA PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
1.1.
1.2.
1.3.
CAPITOLUL II
APLICATIE PRACTICA:
STUDIU DE CAZ
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
CAZUL A
CAZUL B
CAZUL C
CAPITOLUL III
CONCLUZII,PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Trunchiul cerebral
Cerebelul
Emisferele cerebrale
Diencefalul
Talamus
Hipotalamus
Epitalamus
Subtalamus
Metatalamus
Talamusul este localizat la nivelul ventriclului III,pe peretele lateral al alcestuia si are forma
unui ovoid.
Epitalamusul este alcatuit din comisura alba posterioara si trigonul habenular
Maduva spinarii este o structura de forma tubulara localizata la nivelul canalului vertebral si
se intinde de la foramen magnum pana la vertebra lombara L1-L2.In alcatuirea ei se regasesc 31
segmente.De la nivelul fiecarui segment iau nastere o pereche de nervi spinali.Fiecare nerv
spinal reprezinta o radacina motorie si una senzitiva,ambele luand nastere de la nivelul maduvei
spinarii.Dimensiunea maduvei este de aproximativ 43 cm lungime la femeie si 45 cm la barbat si
are o greutate de 35-40 grame.Prezinta patru fete :anterioara,posterioara si doua fete laterale.
Atat maduva spinarii cat si encefalul sunt invelite la exterior de meninge.Meningele este
alcatuit din trei foite reprezentate de dura mater(extern),arahnoida(mijlociu) si pia
mater(intern).Rolul lui este de a proteja maduva si encefalul functionand asemanator unei bariere
impotriva a numerosi agenti patogeni.
Lichidul cefalorahidian sau LCR circula in jurul encefalului si maduvei spinarii,rolul sau
fiind de a le proteja si a le hrani.
Sistemul nervos receptioneaza , transmite si integreaza informatiile din mediul extern si
intern pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate-motorii si secretorii
Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea
unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul
inconjurator .Sistemul unitar ca structura si functie este impartit in :
- sistemul nervos al vietii de relatie(somatic, ecotrop) care asigura echilibrul organismului
cu conditiile variabile ale mediului
- sistemul nervos al vieti vegetative(autonom, idiotrop) care regleaza permanent activitatea
organelor interne
- neuroni (peste 10 Miliarde ), sunt celule diferentiale specific care genereaza si conduc
impulsuri nervoase
- celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos
Ontogenetic, sistemul nervos ia nastere din ectodermul placii dorsale neurale a embrionului
care are forma unui sant, marginit de doua creste neurale, din care vor lua
nastere
ganglioni spinali
ganglioni vegetativi
Santul neural se inchide, formand un un tub neural cu trei vezicule principale :
-
prozencefal
mezencefal
rombencefal
Din tunelul tubului vor lua nastere; caudal-canalul central al maduvei spinarii, canalul
ependimar , iar cranial , ventriculii celebralii( I-IV)
Sistemul nervos se clasifica in:
-sistemul nervos central numit sistemul cerebrospinal sau NEVRAX
-sistemul nervos periferic
Unitatea morfofunctionala a sistemului nervos, este NEURONUL, o celula de forma
stelata, piramidala, rotunda, ovalara avand una, doua sau mai multe prelungiri: neuroni unipolari,
pseudounipolari, bipolari si multipolari.
Componentele neuronului sunt:
-corpul celular
-prelungirile corpului celular.
Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetative
extranevraxiali
Corpul celular este delimitat de o mebrana lipoproteica-neurilex , citoplasma-neuroplasma
si nucleu.
Unele organite celulare cum ar fi mitocondriile, complexul Golgi reticulul endoplasmatic,
lizozomii
sunt
prezente
si
in
alte
celule
iar
altele
specifice
neuronului
- corpusculii Nissl
- neurofibrilele
Corpusculii Nissl sau corpii tigroizi sunt constituiti din mase dense de reticul
endoplasmatic rugos, organite la nivelul carora au loc sintizele proteice neuronale .
Neurofibrilele apar ca o retea omogena de fibre care tranverseaza intreaga citoplasma :au
rol in transportul substantelor si rol de sustinere.
Dentritele sunt prelungiri citoplasmatice extreme de ramnificate continand neurofibrile si
corpii Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet(aferent).
In portiunea lor initiala sunt mai groase apoi se subtiaza.
Axonul este o prelungire unica, lunga (atinge chiar un metru) alcatuit din:
- axoplasma (continuarea neuroplasmei)
- axolema(continuarea neurilemei)
-
Daca dentritele conduc influxul nervos centripet, axonul conduce impulsul nervos
celulifug(eferent).
Fibra axonica este acoperita de mai multe teci:
-
teaca Henle-este o teaca continua, care insoteste ramnificatiile pana la terminarea lor
constituita din celule de tip conjuctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intro retea fina
care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjuctiv din jurul fibrei nervoase.
Rolul acestei teci este nutritive si de protectie. Dentritele si axonii constitue caile de conducere
nervoase in Nevrax ( de la maduva spinarii pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers) si
nervii periferici extranevraxiali
Nervii periferici transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centri nerv-si
nervii senzitivi sau de la centrii spre organele efectoare (musculatura striata si neteda ) si
glandele exocrine si endocrine = nervi motori si secretori =.
Cei mai multi nervi periferici sunt micsti, continand atat fibre sensitive cat si
motoare.Fibrele nervoase care intra in constitutia nervilor se grupeaza in fascicule reunite prin
tesut conjuctiv .
Nervul este invelit periferic de tesut conjuctiv-epinerv- care trimite prelungiri in interiorul
nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase perinerv, cu rol de izolant si de sisteme de
transport pentru lichidele interstinale din vecinatatea fibrelor nervoase.
Din perinerv se desprind formatiuni conjuctive care patrund in fascicule , solidarizand
fibrele intre ele si alcatuind endonervul.
In tesutul conjuctiv al nervului se gasesc vasele nutritive ale nervului si fibrele nervoase
vegetative. Neuroni realizeaza o vasta retea , fiind legati intre ei prin sinapse.
Sinapsele sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza intre axonul neuroului
presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic ( sinapse axo-dendritice si
axosomatice). Legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct , ci este mediate chimic prin
eliberarea mediatorului in fanta sinaptica. Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile
nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formatiune similara cu sinapsa numita
placa motorie.
Celulele Gliale. In numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor , se gasesc printe
neuroni si au forma si dimensiuni diferite, iar prelungirile lor sunt in numar variabil .
Tesutul glial are numeroase roluri cum ar fi :
-
de sustinere
de sinteza a mielinei,
Spre deosebire de neuroni celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi.
Sistemul Nervos Central
Mai este numit si sistemul cerebrospinal sau nevrax si este format din :
- maduva spinarii,
- trunchiul cerebral
- cerebel
- diencefal
emisfere cerebrale
Maduva spinarii
Este acoperita de meningele spinale , este situata in canalul vertebral si se intinde de la
gaura occipitala pana la nivelul vertebrei L2 unde prezinta conul medular si filum terminale cu
coada de cal , formata din nervi spinali, lombosacrati.
De forma unui cilindru usor turtit anteroposterior , prezinta doua unflaturi :
- una cervicala, unde isi au originea nervi brahiali
- una lombara, de unde pornesc nervii lombari
Pe fata anterioara se gaseste fisura mediana anterioara mai lunga si mai adanca decat santul
median posterior situat pe fata opusa. Corespunzator locului de iesire si de intrare a radacinilor
nervilor spinali se afla santurile laterale anterior si posterior.
In sectiunea transversala maduva apara constituita in :
- interior de sunbstanta cenusie, in forma de H sau de fluture cu doua coarne anterioare si
doua posterioare unite prin comisura cenusie , strabatuta de canalul ependimar .
Intre coarnele anterioare si cele posterioare se afla coarnele laterale , mai pronuntate in
regiunea toracica si lombara. Substanta cenusie medulara este formata din corpi neuronali.
Coarnele anterioare contin motoneuroni (neuroni somatomotori radiculari, care au rolul de a
controla desfasurarea normala a activitatii musculare striate. Coarnele laterale contin neuroni
vegetativi simpatici, in jumatatea anterioara neuronii visceramotori iar in jumatatea posterioara
neuronii viscerosenzitivi .
In coarnele posterioare se gasesc neuroni somato senzitivi.
In maduva se gasesc si numerosi neuroni intercalari ( de asociatie), precum si "insule" de
celule nervoase dispuse in "retea" in substanta alba
-
exterior - substanta alba este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule
apartinand tesutului glial.
12 toracali
5 lombari
5 sacrali
1 coccigian
Nervii spinali sunt nervi micsti, constituiti din fibre motorii si sensitive, somatice si
vegetative. Prezinta radacini , trunchi si ramuri periferice.
Trunchiul cerebral
Este alcatuit din complexul bulb, punte si mezencefal.
Bulbul se afla in continuarea maduvei si prezinta aproape aceeasi configuratie exterioara
cu maduva .
Pe fata anterioara, cordoanele anterioare dau piramidelor bulbare, iar cele laterale prezinta
o umflatura ovoidala olivele bulbare.
Pe fata posterioara a bulbului se formeaza pedunculii cerebelosi inferiori.
Ca structura, substanta cenusie care se gaseste in centru este fragmentata de incrucisarea
fibrelor, intr-o serie de nuclei echivalenti( motori, senzitivi, vegetativi) si proprii, care reprezinta
originea reala a diversilor nervi cranieni sau nuclei ai centrilor vitali. Substanta alba este formata
din fibre mielinice ascendenta sau descendente de trecerea dintre care unele se incruciseaza aici fibre proprii bulbului.
Puntea lui Varolio este o banda de substanta nervoasa dispusa anterior si transversal intre
bulb si pedunculi cerebrali iar lateral se continua cu pedunculi cerebelosi mijlocii, care merg
posterior la cerebel.
Ca structura este alcatuita din:
-
Pedunculii cerebrali sunt formati din doua mase de tesut nervos continand puntea.
Sunt alcatuiti dintr-o : zona inferioara( piciorul peduncului)
zona superioara( tegumentul peduncului)
Structural acestea sunt formate din
-
substanta cenusie formand nucleii propii si nucleii echivalenti celor din maduva.
talamus
metatalamus
epitalamus
hipotalamus
Talamusul - cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica , este constituit din mai
multi nuclei care realizeaza conexiuni intre nucleii bazali , cerebel, si scoarta cerebrala.
Emisferele cerebrale
Reprezinta partea cea mai voluminoasa a S.N.C. Ele sunt separate prin fisura
interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul
cerebral, comisurile albe anterioara si posterioara. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete :
convexa , externa( in raport cu bolta craniului), mediala , interna si bazala. Fetele emisferelor
cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din
substanta cenusie dispusa la suprafata formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior
alcatuita din fibre de asociatie comisurale si de proiectie.
Scoarta cerebrala este segmentul cel mai dezvoltat al S.N.C la om si reprezinta segmentul
superior de integrare a organismului ca un tot unitar in echilibrul dinamic cu mediul inconjurator.
Scoarta cerebrala prezinta pe baza dezvoltari filogenetice si a organizarii structurale.
-
mai
veche,
constituit
din
doua
straturi
neocortex (de 12 ori mai mare la om si cu structura mult mai complexa in cea
mai mare parte constituit din 6 straturi celulare).
Paleocortexul (lobul sau sistemul limbic) este constituit dontr-un inel de tesut nervos, care
inconjoara hilul fiecarei emisfere cerebrale si in care se gasesc in special formatiuni nervoase
legate de simtul mirosului.
Neocortexul cuprinde restul tesutului cortical in afara de sistemul limbic.
Sistemul nervos periferic
Este repezentat de doua segmente bine distincte, care au rolul de a vehicula stimuluri
nervoase -biocurenti
nervi cranieni
nervi spinali
Impreuna cu S.N.C realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie(ecotrop), asigurand
astfel legatura cu mediul inconjurator.
Nervii cranieni- au originea, traiectul ca si distributia lor cu mici exceptii, toate la nivelul
craniului.
Se impart dupa functia pe care o indeplinesc in:
nervii senzitivi-olfactivi, optici
nervii motori-oculomotori, trahleari , abducens, accesori
nervii micsti- trigemeni, faciali, glasofaringieni, vagi.
Nervii spinali - isi au originea la nivelul maduvei spinarii prin doua radacini :
-
ventrala(motorie)
dorsala(senzitiva)
Cele doua radacini prin unirea lor formeaza nervul spinal care la randul sau emite 4
ramuri:
-
Meningele cerebrospinale sunt alcatuite din trei membrane suprapuse , invelind in totalitate
nevraxul.
Acestea sunt de la exterior spre interior:
-
duramater
arahnoida
piamater
S.N simpatic
S.N parasimpatic
(fizice,
I.2.1.DEFINITIE
Schizofrenia este o boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice,tulburari de gandire, idei
delirante,halucinatii,inversiuni afective,tulburari catatonice,cu pastrarea in me-morie a datelor
achizitionate.Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme
in psihiatria actuala.
I.2.2.ETIOLOGIE
Factorii genetici joaca un rol major in dezvoltarea schizofreniei.
Printre factorii posibili se afla traumele la nastere,infectia virala in cursul sarcinii, probleme ale
aportului sanguin intrauterin, factori nutritionali,accidente de dezvoltare si unele traume din
copilarie.
Abordari psihodinamice sofisticate ale ingrijirii pacientului schizofren vor continua intotdeauna
sa fie componente vitale ale arsenalului terapeutic al clinicianului.
Probabil ca nu mai mult de 10 % dintre pacientii schizofreni pot sa functioneze cu succes cu un
tratament constand doar in medicatie antipsihotica si internare de scurta durata.
Restul de 90 % pot beneficia de abordari terapeutice de inspiratie dinamica,incluzand
farmacoterapia dinamica,terapia individula,terapia de grup,abordarile familiale si antrenarea
pentru indeplinirea de sarcini,ca elemente cruciale in ingrijirea cu succes a scizofreniei lor.
Nu exista un tratament unic al schizofreniei,toate interventiile terapeutice trebuie sa fie croite
pentu nevoile unice ale pacientului individual.\
Astfel tulburarea poate sa fie transmisa de doi parinti normali si se poate prezenta de la
foarte severa la mai putin severa.
Persoanele afectate mai sever au un numar mai mare de rude bolnave decat persoanele
usor afectate. Riscul descreste pe masura ce numarul de gene mostenite este mai mic. Tulburarea
este prezenta atat pe linie familiala maternal cat si paterna.
Consanguinitatea
Incidenta familiala este mai ridicata decat in populatia generala iar concordanta la gemenii
monozigoti este mai mare decat la gemenii dizigoti.
Monozigotii sunt genotipic identici, cei dizigoti au in comun tot atatea gene cat au fratii
obisnuiti. Interesant sunt de studiat gemenii monozigoti crescuti separati de la o varsta frageda si
exista un numar, este adevarat mic, de gemeni crescuti precoce separat, suferind unul sau ambii
de o boala mentala.
Gemenii ne furnizeaza urmatoarele informatii:
A - daca procentul monozigotilor concordanti( adica in care unii membrii ai perechi sunt
afectati) este subunitar, inseamna ca factorii genetici, chiar daca joaca un rol, produc insa,
caracterul respective numai in conjunctie cu factorii mezologici.
Comparand rata concordantei la monozigoti versus dizigoti se poate stabili printr-o formula
simpla eritabilitatea trasaturii respective ce poate fi calculate de altfel si prin compararea
frecventei trasaturii la diverse grade de rude;
B - studiul perechilor monozigoti discordante ne-ar putea lamurii aspra configuratiei
contributiei etiologice negenetice , daca am proceda la o minutioasa studiere a biografiei
lor( psihologica, sociala, biologica).
Studiul adoptatilor
Relatiile adoptat-adoptator nu au calitatea efectiva a celor dintre parintii naturali si copiii
lor, ceea ce ar putea predispune la o structurare particulara a personalitatii adoptatului, dar
aceasta obiectie nu poate explica de ce riscul la adoptati este homotipic cu afectiunea parintelui
biologic.
Schizofrenia nu este o tulburare sex-linkata , in termenii riscului, nu are importanta care din
parinti are tulburarea. Prevalenta schizofreniei este mai mare la parinti biologici ai
schizofrenicilor adoptati, fata de prevalenta la parinti adoptivi. Ratele schizofreniei nu sunt mai
mari la copii procreati de parinti neafectati, dar crescuti de un parinte schizofrenic.
Biologie
Factorii familiali
Pacientii ale caror familii cu niveluri ridicate ale emotiei exprimate au rate de recadere mai
ridicate decat aceia ale caror familii au niveluri joase ale emotiei exprimate. Emotiile exprimate
au fost definite drept orice comportament(verbal) excesiv de implicat , intruziv, indiferent daca
este ostil si critic sau controlator si infantilizant.
Disfunctia familiala este o consencinta, si nu o cauza a schizofreniei.
Alte probleme psihodinamice
Intelegerea stresorilor psihosociali si de mediu care sunt specifici la fiecare pacient dat are
o importanta cruciala. Cunoasterea stresurilor psihologice si de mediu cu cel mai mare potential
de declansare al decompensarilor psihotice ale fiecarui bolnav ajuta clinicianului sa se adreseze
acestor chestiunii in mod suportiv si pe parcursul procesului respectiv , sa ajute pacientul sa se
simta sis a ramana intr-o pozitie de mai mult control.
Teoria infectioasa
Fig.1:
I.2.3.CLASIFICARE
1.
2.
3.
4.
SCHIZOFRENIE PARANOIDA.
SCHIZOFRENIE CATATONICA
SCHIZOFRENIE HEBEFRENICA ( dezorganizata ).
SCHIZOFRENIE PARANOIDA-HALUCINATORIE
5.
6.
7.
8.
9.
SCHIZOFRENIE IPOHONDRICA
SCHIZOFRENIE SIMPLA
SCHIZOFRENIE INTERMITENTA
SCHIZOFRENIE CIRCULARA
SCHIZOFRENIA LA COPII
Aceasta forma este foarte bine definite prin simptomatologie si evolutie. Ea se identifica
foarte net dintre celelalte si apare de obicei dupa 30 ani, iar cateodata mai tarziu.Fenomenele cele
mai caracteristice sunt instalarea lenta si treptata a delirului de persecutie si grandoare, cu
tendinta de a se sistematiza intr-un anumit fel.
In dezvoltarea delirului un rol foarte important revine diverselor senzatii neplacute si
halucinatiilor, in special auditive si ale sensibilitatii generale, cat si tendintei de a interpreta in
mod delirant eveneimentele reale.Boala incepe prin suspiciozitate indreptata asupra cuiva din cei
aflati in jurul bolnavuluui, caruia i se pare ca a devenit obiectul unei atitudini nejuste,ca in dosul
lui oamenii susotesc, vorbesc despre el in absenta lui si amutesc de indata ce intra in camera.
Hrana i se pare uneori ca are un gust suspect, ca s-a introdus fara indoiala otrava in ea. Bolnavul
aude zgomote, lovituri si voci suspecte, amenintari la adresa lui. El gaseste totdeauna in ziare
aluzii stranii. In felul acesta, se instaleaza treptat un delir mai mult sau mai putin complex, in
care sunt amestecate un numar tot mai mare de personae. Delirul este deseori absurd,tendita de
sistematizare nu este atat de profunda pentru a genera deliruri sistematizate in mod logic si
unitary intr-un anumit sens, ca in paranoia. Elaborarea unui astfel de delir sistematizat este
impiedicata si de degradarea psihica, care in schizophrenia paranoida nu apare chiar de la inceput
intr-o forma neta,dar devine cu timpul tot mai evidenta si da in stadiile terminale un tablou atat
de pronuntat, incat nu putem surprinde decat cu dificultate fragmente din delirul amplu si bogat
de alta data.
4.Forma paranoida-halucinatorie a schizofreniei
In acest tablou intra halucinatiile,in special cele auditive si diferite idei delirante de persecutie.
De obicei se inregistreaza o stare mai mult sau mai putin pronuntata de agitatie. Boala prezinta o
evolutie cronica,cu remisiuni posibile. Ulterior,se constata o degradare psihica tot mai mare. Nu
se inregistreaza periaode lungi de acalmie.
5.Forma ipohondrica a schizofreniei
In unele cazuri, boala incepe cu fenomene nervoase care amintesc tabloul clinic din nevroze.
Bolnavii sunt incomodati de diferite senzatii neplacute in corp.Ei isi fixeaza atentia asupra lor si
incep sa se gandeasca la eventualitatea unei boli grave, se tem de contaminare, de sifilis, iar pe
masura ce boala continua sa progreseze,devin tot mai convinsi ca prezinta o boala somatica.
Ceea ce la inceput putea fi intrerpretata drept o sifliofobie, devine un delir de contamianre cu
aceasta boala. Bolnavii se adreseaza medicilor din ambulatoare,cerand tratament,reclamand
aplicarea terapiei specific sau cer sa fie tratati de boli de stomac inexistente in realitate sau de
tuberculoza. Din cauza fricii de contaminare,unii bolnavi isi spala continu mainile.La inceput
aceasta tulburare aminteste tendinta obsesiva care se observa la nevrotici. Mai tarziu se constata
insa ca este vorba de un process schizophrenic insotit de o degradare psihica progresiva. Evolutia
este lenta, intrerupta din cand in cand de perioade de acalmie,de ameliorare.
Caracteristicile pentru forma ipohondrica sunt ideile delirante care se dezvolta in legatura cu
aparitia diverselor senzatii introceptive neplacute,in special I nregiunea abdomenului si a
toracelui. Bolnavii se declara atinsi de afectiuni grave inexistente in realitate,ei nu pot manca
deoarece prezinta,chipurile o ocluzie intestinala, simt cum tot corpul lor este plin de spirochete
sau de alti microbe, simt cum aceste spirochete se misca prin corp, vorbind cateodata cu grai
omenesc. O bolnava se declara convinsa de faptul ca viscerele ei putrezesc si vorbea chiar de un
miros special pe care il simte. Relativ frecvent apare delirul de contaminare cu o boala oarecare
oribila. De obicei este vorba de sifilis. In unele cazuri, orientarea delirului este in legatura cu
modificari locale ce exista in realitate.
6.Schizofrenia simpla
Se caracterizeaza prin faptul ca in tabloul clinic predomina simptomele scaderii
intelectuale,punctual central fiind constituit de degradare progresiva.Prezenta halucinatiilor
precum si a ideilor delirante nu este obligatory in aceasta forma patologica. Evolutia tinde spre
progresiune treptata,ducand in cele din urma la o dementa profunda.Perioadele de remisiune sunt
rare si superficiale.
Am descries asadar diversele forme de schizofrenie,conducandu-ne dupa diferentele de
simptomatologie.
Schizofrenia prezinta o evolutie variabila. Dupa tipul de evolutie distingem urmatoarele forme:
7.Schizofrenia intermitenta
In acest grup de cazuri,schizophrenia evolueaza in crize. In structura crizei,care are un debut
acut,predomina in special halucinatiile si ideile delirante, insotite de agitatie si o stare de
obnubilare mai mult sau mai putin pronuntata a constiintei. Crizele au o durata variabila,de la
cateva zile pana la cateva saptamani si chiar mai mult, si se termina printr-o remisiune atat de
complete incat practice putem vorbi de vindecare. Bolnavul se reintoarce in familie la vechile
conditii de munca si le indeplineste atat de bine, incat niciunul din cei din jur nu banuieste
eventualitatea unei boli psihice. La o observatie atenta se constata insa ca personalitatea
bolnavului s-a modificat mai mult sau mai putin in caomapratie cu cea de altadata: se constata o
inchdiere in sine, aparitia neincrederii si a unor bizarerii in comportare. Intervalele dintre
diversele crize sunt, de asemneaa, variabile. De obicei,personalitatea se degradeaza treptat tot
mai mult ulterior, odata cu reaparitia crizelor.
8.Schizofreniacircular
Aceasta forma se caracterizeaza prin alterarea crizelor de exciatie cu cele de depresiune. Prima
criza de excitatie maniacala sau de depresiune trece fara sa determine o degradare evidenta. La
scurt timp insa se produc a doua si a treia criza, si asa ma ideparte, separate prin interval foarte
scurte, cu trecerea de la stari de excitatie in stari de depresiune si invers. Chiar de la prima criza
pot devein evidente simptomele schizofrenice: absurditatea, inaccesibilitatea erc. Ulterior apare
tot main eta saracirea psihica schizofrenica,iar starea bolnavului capata un character stationar.
Aceasta forma, ca si cea precedent, intermitenta, evolueaza relative benign, dand periaode lungi
de remisiune.
Evolutia variabila a schiozofreniei nu se reduce numai la formele enumerate, caci se pmai pot
izola un numar mare de forme, asa cum fac unii autori. Aceasta subimpartire, bzata pe trasaturi
pur exterioare, nu prezinta insa o importanta deosebita.
9.Schizofrenia la copii
Schizofrenia prezinta caractere distinctive insemnate in copilarie. Se intampla ca la un copil de
2-3 ani sa para un tablou care prin simptomatologia lui si [rin structura psihica trebuie sa fie
incadrat in schizofrenie. Evolutia ulteriaora in aceste cazuri ne convige de jsutetea acestei
calificari.
Tabloul schizofreniei la copii variaza,deoarece procesul schizophrenic nu afecteaza la fel de grav
pishicul si nu se repercuteaza la fel asupora evolutiei psihice. Cu cat afectarea sistemului nervos
nu este mai grava si cu cat copilul este mai tanar, cu atat se cosntata o influenta inhibitoare mai
pronuntata asupra dezvoltarii psihice generale. In afara de simptomele proprii schizofreniei, vom
constata tot mai multe semne de intarziere in dezvoltare,care se imbina,dand uneori un tablou
greu de diferentiat de oligofrenie. In cazul in care procesul schizophrenic afecteaza mai putin
intens creierul, posibilitatea dezvoltarii ulteriaore a personalitatii se conserva, iar aceasta
dezvoltare se produce de obicei unilateral si monstrous
Cazurile in care aceasta boala apare foarte precoce prezinta, din diferite motive, totdeauna
dificultati de ordin diagnostic. Daca presupunem ca schizophrenia incepe sa se dezvolte din
primii ani,ea va da o dementa care este aproape de nediferentiat de oligofrenie. In acest
caz,apartenenta de schizofrenie o pot inidca numai prezenta simptomelor catatonice sau a altor
simptome proprii acestei boli.
generat o atmosfera in care mamele se simteau blamate pentru ca au cauzat schizofrenia copiilor
lor.Clinicienii au studiat procesele mintale in cadrul psihoterapeutic si apoi le-au extrapolat
inapoi in teritoriul de dezvoltare din copilarie.Din nefericire,multe dintre formularile
psihanalitice nu integreaza rezultatele cercetarilor biologice in teoriile lor asupra etiologiei.
Mai multe configuratii psihologice reflecta interfata dintre neurobiologic si psihologic.Copii care
in final dezvolta schizofrenie au o aversiune pentru relatiile de obiect,ceea ce face legatura cu ei
dificila.Hipersensibilitatea la stimulare si dificultatile de atentie si concentrare sunt,de
asemenea,trasaturi obisnuite ale personalitatii preschizofrenice.
Cercetarile au sugerat ca pierderile regionale difuze ale blocajului senzorial normal in sistemul
nervos central ar putea fi caracteristice schizofreniei,astfel incat pacientii vor putea selecta cu
dificultate stimulii irelevanti si,in consecinta,se vor simti in mod cronic supraancarcati senzorial.
Robbins,indica o corelatie intre starile emotionale asociate uitarii si atrofia corticala si scaderea
activitatii lobilor frontali la pacientii schizofreni.
Acest grup de trasaturi luate impreuna duce la provocari complicate pentru parintii si ingrijitorii
care trebuie sa se adapteze la cererile unor astfel de copii.Teoriile etiologice si patogenice trebuie
sa tina cont de evidenta faptului ca factorii genetici joaca un rol-cheie.In absenta unor astfel de
factori, chiar situatii familiale marcant disfunctionale nu vor produce schizofrenie la descendenti.
Una dintre cele mai restrictive ipoteze care postuleaza ca genele controleaza gradul in care un
individ este sensibil la aspectele de mediu care creeaza predispozitii si cresc riscul pentru boala
versus aspectele sale protective care reduc riscul.
Intr-adevar,comparati cu subiecti din loturi de control,pacientii cu nivel inalt al riscului familial
pentru psihoza reactioneaza cu intensitate emotionala mai mare la stresul esential cotidian.
O mare parte din literatura psihodinamica despre scizofrenie este axata pe consideratiile
terapeutice.
Intr-adevar,intelegerea psihodinamica este relevanta pentru tratamentul scizofreniei, indiferent de
etiologia acesteia.
Unele elemente comune strabat multe dintre teoriile psihodinamice care sustin abordarea
pacientului de catre clinician.Continutul grandios al gandirii sau perceptiei este efortul
pacientului de a compensa rana narcisica.
O a doua tema este ca,pentru acesti pacienti,relationarea umana este incarcata cu tero-are.
Anxietatile intense implicate de contactul cu ceilalti sunt evidente chiar daca etiologia nu poate fi
in intregime explicata.
Ingrijorarea pentru integritatea limitelor propriului EU si frica de fuziunea cu ceilalti repre-zinta
o problema continua care este adesea rezolvata prin izolara.
Chiar atunci cand recuperarea completa nu este atinsa,relatia terapeutica poate fi totusi,de o
extraordinara valoare in adaptarea generala a pacientului.
I.3.1.SEMNE SI SIMPTOME
Schizofrenia este o boala eterogena cu manifestari clinice variate,o organizare folo-sitoare a
descrierii simptomatologiei tulburarii este o clasificare in trei grupe :
simptome pozitive.
simptome negative.
tulburari ale relatiilor personale.
Printre simptomele pozitive se numara tulburarile continutului gandirii ( cum sunt
delirurile) , tulburarile de perceptie(cum sunt halucinatiile ) si manifestarile comportamentale
( cum sunt catatonia si agitatia ) care se dezvolta in timp scurt si adesea insotesc un episod
psihoticacut. Simptomele negative ale scizofreniei sunt mai bine categorisite ca o absenta a
functiei, incluzand afectul restrictionat,saracia gandirii,apatia si anhedonia.
Pacientii la care predomina un tablou simptomatic negativ pot fi caracterizati printr-un
numar de trasaturi care indica anomalii structurale cerebrale,incluzand adaptare premorbida
deficitara,performanta scolara redusa,dificultate mai mare in mentinerea serviciului,rezultate
slabe la testele cognitive, raspuns slab la tratament,debut precoce si dificultati premorbide in
functionarea sociala si instrumentala.
Tulburarile relatiilor personale tind sa se dezvolte pentru o perioada lunga de timp,aceste
probleme alimentandu-se dintr-un substrat caracterologic si includ numeroase dificultati
interpersonale la fel de variate ca si manifestarile personalitatii umane,ele inclu-zand
retragerea,expresiile inadecvate ale agresivitatii si sexualitatii,lipsa constientei pentru nevoile
celorlalti, solicitarile excesive si inabilitatea de a avea contacte semnificative cu alti oameni.
Aceste distinctii au valoare euristica si practica nu numai la nivelul simptomelor des-criptive, ci
si pentru evaluarea consideratiilor dinamice.
Poate aparea brusc sau lent,imbracand aspectul unei nevroze,tulburari de compo-rtament,cu
debut depresiv,expansiv sau chiar demential.
Apare in timpul ultimei parti a adolescentei sau catre decada a treia de viata.
Simptomele dureaza 6 luni sau mai mult,cu iluzii bizare,deliruri paranoide de gelozie,de
grandoare,religioase,halucinatii auditive,incoerenta,pierdea capacitatii de asociere, gandire
profunda,ilogica,deliruri,halucinatii si comportament catatonic sau total dezorganizat.
Memoria este normala,capacitatea de calcul pastrata,la fel si limbajul,dar ganduri bizare altereaza
complet functiile cognitive.
Schizofrenia pune probleme prin evolutia si comportamentul bolnavului,atat medi-cale,cat
si medico-sociale,de reinsertie in viata sociala,recuperare si reincadrare in munca.
Simptomatologia clinica
1. Bazale sau fundamentale care exprima nemijlocit disocierea personalitatii, sunt constituie
din: tulburarile desfasurarii gandirii, afectivitatii si trairii propriei personalitati. In stransa
legatura cu acestea se modifica si functiile volitive si activitatea.Simptomele fundamentale sunt
specifice si durabile, fiind totdeauna prezente intr-o forma sau grad oarecare.
2.
Accesorii - complica tabloul fundamental in mod durabil sau pasager. Ele pot deci lipsi si
pot fi intalnite si in alte psihoze. Intre tulburarile accesorii sunt introduce tulburarile de perceptie,
ideile delirante, tulburarile functionale de memorie, simptomele catatonice, particularitatiile
vorbirii si ale scrisului. Diferitele fenomene simptomatologice sunt strict interdependente fiind
considerate ca variate modalitati de exteriorizare ale unei tulburari disociative a persoanei.
reclama prezenta unor spirite, a unor fiinte disgratioase in interiorul corpului, in diverse
organe.Toate aceste elemente ale fenomenologiei automatismului senzorial au de obicei aspectul
lipsei de libertate, de stapanire interioara.Sunt cunoscute de asemenea perceperea unor miscari
articulare sau a unor deplasari (ireale) in spatiu fara ca bolnavul sa-si schimbe
pozitia.Halucinatiile gustative si olfactive nu au particularitati diferite, dar pot dobandi
semnificatie in contextul disociativ delirant persecutor. Tulburarile de atentie nu au aspecte
specifice, dar prin detasarea, lipsa de interes fata de ambianta hipoprexia spontana si voluntara
devin evidente clinic atat in perioadele desfasurarii productive a tabloului clinic cat si in starile
postprocesuale. Deficitul de concentrare si inchiderea in sine fac dificila desfasurarea unei
activitati si diminueaza eficienta performantelor psihologice, fara a fi vorba de o deteriorare
organica.Tulburarile de memorie constau in hipomnezie de fixare ca urmare al lipsei de interes
fata de realitate.Pot aparea amintiri reale, modificate ca situare in timp si spatiu care dupa
apartenenta sau continut par conforme cu realitatea.Aceste amintiri sunt insotite de amintiri false
produse de imaginatia bogata a bolnavului. Toate aceste fenomene constitue interpretari delirante
ale unor amintiri sau sunt inspiratii delirante localizate in trecut ca si falsele
recunoasteri(nerecunoasterea, confundarea, substituirea sau multiplicarea imaginii unor
personae). Amneziile lacunare sunt posibile numai in perioadele confuzive sau pentru starile de
agitatie psihomotorie.
Tulburarile care afecteaza cu preponderenta continutul gandirii pe prim-plan sta aici delirul
trait primar si nemotivat, care nu se deduce din stari afective sau nu reprezinta o dezvoltare
gandita a unor idei delirante traite anterior. El constitue din punct de vedere fenomenologic, un
punct de pornire in spatiile caruia nu se poate gasi nimic explicit cu mijloacele intelegerii
psihologice. Acest delir este comunicat celor din jur prin judecati; in acest sens, idei delirante pot
fi numite judecati modificate patologic dar ele nu reprezinta tulburari intrinseci de judecata(fapt
dovedit prin pastrarea capacitatii de judecata in afara delirului ).
d. delirul de influenta - este deosebit de semnificativ cand este trait nemijlocit de bolnav. In
gandire se manifesta cel mai pregnant prin urmatoarele fenomene:
furtul si intreruperea gandirii in sensul ca bolnavul realizeaza ca alti oameni ii intrerup sau
ii fura gandurile
facerea sau inspirarea gandurilor de catre alti oameni
raspandirea gandurilor.
In ceea ce priveste frecventa diferitelor teme delirante de-a lungul evolutiei bolii pe primul loc se
afla delirurile de urmarir, influenta sau relatie, delirul de otravire, delirul hipocondric, delirul
expansiv, delirul de vinovatie si autoacuzare, delirul de gelozie, delirul erotic "erotoman".
debut a hebrefeniei si catatoniei, starile de vacuum mental. Cand il putem aborda, pentru scurta
vreme, bolnavul nu apare greu accesibil, dezorientat, incapabil sa se fixeze la un anumit subiect.
Amintirea continutului starilor oneiroide este insa foarte buna. Ele au fost descrise elemente
principale fiind:
- modificarile afective in sens depresiv sau euforic corespunzatoare trairilor bolnavului,
tulburarea deconstiinta asemuita de bolnavi cu visul sau cu dormitul cu ochii deschisi, tulburarile
de perceptie (iluzii, halucinatii) falsele recunoasteri,
ideile delirante fantastice, dezorientarea in mediu. S.S. Stoianov a izolat doua tipuri: expansivcu agitatie catatonica si depresiv-in cadrul unei stupori catatonice.
Din punct de vedere somatic majoritatea schizofrenilor sunt sanatosi, dar pot aprea si
tulburari somatice. Multe dintre simptomele somatice pot fi considerate:
1.
2.
Retentia de urina (de multe ori din cauza narcolepticelor incisive) sau polakiuria.
Pupilele sunt deseori midriatice (starile acute) si rareori miotice (starile cronice).
De multe ori lipsesc reflexele pupilare.
Starile supraacute, mai ales de agitatie psihomotorie extreme, insotite deseori de fenomene
de deshidratare, febrile si altele necaracteristice dar frecvente in orice stare organica sunt uneori
urmate de exitus. Ramane astfel incert daca moartea s-a datorat hiperexcitatiei, deshidratarii,
epuizarii, infectiei secundare sau unor afectiuni cerebrale neprecizate.
PROBLEME DE DEPENENTA
Probeleme de demendenta specifice ale pacientului cu schizofrenie sunt:
Devalorizare
Neputinta
Dificultatea de a se realiza, de a-si asuma roluri sociale
Dezinteres in a indeplinii activitati recreative; dificultatea de a indeplinii activitati
recreative
Dezinteres
Dificultatea de a invata
Examenul psihic :
Examenul psihic trebuie sa se prezinte ca un complex de date de observatie clinica,ce
stabilesc legatura intre datele amnezice,istoricul afectiunii si starea prezenta apreciata in
perspectiva dinamicii sale.
Descrierea starii psihice trebuie sa inceapa in mod firesc prin consemnarea elemen-telor
caracteristice primului contact cu pacientul.
Dezinvoltura sau usurinta cu care se stabilesc relatia.Retractia,suspiciunea,detasarea sau
refuzul de a stabili contact psihic cu mediul si noua ambianta medicala.
Sa evolueze capacitatea de orientare in timp si spatiu,spontaneitatea raspunsurilor,
caracterul stabil sau instabil al relatiei cu examinatorul precum si eventuala atitudine ostila fata
de aceasta.
Este de preferat sa se lase pacientul pe cat posibil sa povesteasca singur despre afectiunea sa sau sa-si exprime liber acuzele,ce parere are despre aduceea lui la medic,daca se
considera bolnav sau sanatos,ce fel de boala crede ca are.
Ori de cate ori convorbirea cu pacientul duce la stari de incordare emotionala negativa se
va abandona pentru moment tema care le-a generat.
O atentie deosebita trebuie acordata aprecierii nivelului la care urmeaza sa se desfasoare
discutia,care trebuie adaptata la gradul de cultura si capacitatea intelectuala a pacientului.
Examene de laborator :
Datele obtinute la examenul general si neurologic impune o serie de investigatii
paraclinice : hemoleucograma (HLG ),VSH,glicemie,sumar de urina,probe de disproteinemie,
examenul LCR, electrocardiograma ( EKG ),electroencefalografia ( EEG ).
Examenul sangelui poate furniza date importante in urmarirea evolutiei bolnavilor.
Starile psihice caracterizeaza prin adinamie,apatie sau excitabilitate crescuta obliga la
investigarea functiilor glandelor suprarenale. ROLUL ASISTENTEI
Radiografia craniana,pneumoencefalografia,ventriculografia,arteriografia,pot pune in
evidenta tumori cerebrale,existenta atrofiei corticale care va determina dementa senila intal-nita
in schizofrenie.
La femeile cu tulburari psihice si endocrino-metabolice,trebuie explorata adesea functia
glandelor sexuale (estrogeni,progeteronul,frotiul cito-vaginal ).
Electroencefalograma ( EEG ) permite depistarea sau eliminarea cauzei organice sau
neurologice ale bolilor psihice,putandu-se aprecia gravitatea,evolutia sau prognosticul.
Examenul psihologic :
In prezent nu se poate un examen psihiatric complet fara investigarea psihologica a
bolnavului cu ajutorul testelor.
Testele psihologice sunt niste probe obiective cu ajutorul carora se cerceteaza aptitudinile, personalitatea unui individ.
Dintre cele mai cunoscute teste psihologice sunt testele pentru determinarea coeficientului intelectual ( IQ ),aceste teste cuprind probleme de informatie,intelegere generala,
rationament aritmetic,memoria cifrelor,vocabular,clasare de imagini,etc...
In ultimii ani s-au dezvoltat metode de investigare a personalitatii in intregul ei,a
aspectelor de sinteza ale vietii psihice.Dintre acestea cele mai importante sunt :
scalele de evaluare.
chestionarele.
metodele proiective.
Scalele de evaluare :
Chestionarele :
Sunt compuse dintr-un numar variabil de intrebari la care bolnavul trebuie sa raspunda
prin : da , nu , nu stiu sau prin adevarat , fals , nu stiu .
In functie de scorurile obtinute se apreciaza trasaturile psihice,patologice ale persoanei
investigate.
Metodele proiective :
Desi investigheaza personalitatea sub aspect global,ca un tot asemanator cu metodele
obiective deja descrise,nu ajung la o exprimare cantitativa a rezultatelor,ci la o descriere
calitativa a personalitatii celui examinat.Cea mai utilizata dintre toate metodele este testul
RORSCHACH,constand in a prezenta celui examinat un numar de 10 planse standard care au
imprimate fiecare cate o pata de forma si culoare diferite si a-i cere sa spuna ce-si imagineaza ca
reprezinta fiecare pata.Raspunsurile inregistrate sunt notate si interpretate dupa anumite reguli.
n vederea obinerii complianei terapeutice in schizofrenie,asistentul trebuie sa cola-boreze cu pacientul,sa-i arate incredere sa-l trateze ca pe o persoana,nu ca pe un bolnav,sa aiba o
atitudine prietenoasa,sa lase la o parte prejudecatile,care sunt o bariera intre el si pacient, sa caute
un contact regulat cu pacientil oferindu-i atentie pozitiva si aratandu-i ca-l apreciaza si ca-l
accepta.
La pacientul schizofrenic,perturbarea stimei de sine,asociata ci incapacitatea de a avea
incredere in altii si de a avea relatii cu ei,constituie o problema de importanta majora.
Asistentul medical incearca stabilirea unui dialog cu pacientul,observand mecani-smele
de interactiune sociala si participarea pacientilor la diferite activitati,iar sustinerea lor, cu
ajutorul cuvintelor in timpul activitatilor fiind foarte importanta.
Lipsa de cunostinte,in ceea ce priveste reteta de medicamente,planul de tratament, felul in
care este urmarit si simptomele care apar,ii fac sa devina neancrezatori,atat apartina-torii cat si
pacientul,de aceea asistentul va determina familia si pacientul sa se conformeze planului de
tratament,va invata pacientul despre importanta luarii medicatiei.
La nivelul sectiilor de psihiatrie se desfasoara activitati de terapie suportiva a paci-entilor
cu schizofrenie,care constau in activitati in grupuri de suport,activitati recreative ( jo-curi,
vizionari filme ),activitati de antrenarea a abilitatilor sociale si vocationale.
La grupurile de suport sunt admisi toti pacientii cu diagnosticul generic de scizofrenie,
care au mai mult de o internare intr-o sectie de psihiatrie,nu trebuie sa existe limitari in ceea ce
priveste sexul,categoria de varsta sau evolutia afectiunii pacientului.
Pacientilor li se explica ca participarea la grupuri face parte din tratament,grupul sprijinandu-se prin comunicare verbala.
Activitatea suportiva de grup,indiferent de metoda si tehnica folosita,este eficienta si
activa numai daca exista o opinie de grup si daca grupul are un anumit grad de autonomie fata de
terapeut sau echipa terapeutica.
Rezultatele obtinute de pacient constau in :
inocularea sperantei in viitor,in fortele proprii,in ceilalti ;
Delegate
-
hidrolizate de proteine
amestecuri de aminoacizi
vitamine si electrolite
administrez :
-
Tratamentul in spital
In schizofrenie,tratamentul este indelungat,cu substante psihotrope,insulina,vitamine, evoluand
in general favorabil sub tratament,cazurile trebuie urmarite indeaproape si dupa externare,prin
control periodic la policlinica si,mai ales printr-un tratament de intretinere,cu doze mici,orale,de
neuroleptice.
O atentie deosebita vom acorda psihoterapiei,metoda prin care se actioneaza asupra
bolnavului prin mijloace psihice, astfel deosebim metode de tratament psihoterapic individuale si
de grup, ergoterapia ( terapia prin munca ), urmarind reinserarea in societate, reabilitarea
bolnavului,meloterapia ( terapia prin muzica ), terapia prin lectura, sculptura terapia prin
dans,etc...
O atentie deosebita vom acorda psihoterapiei,metoda prin care se actioneaza asupra bolnavului
prin mijloace psihice, astfel deosebim metode de tratament psihoterapic individuale si de grup,
ergoterapia ( terapia prin munca ), urmarind reinserarea in societate, reabilitarea
bolnavului,meloterapia ( terapia prin muzica ), terapia prin lectura, sculptura terapia prin
dans,etc...
Principalul scop,in orice actiune terapeutica psihiatrica este sa facem ca pacientul sa nu se
simta izolat,exclus,respins de societate.
Rolul asistentului medical nu este numai acela de a administra medicatia si de a recolta
analize,ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului.
Asistentul medical va face educatie sanitara,atat bolnavului,cat si familiei acestuia,
oferind cu grija informatii asupra bolii in sine.
Pentru pacientul schizofren care are un episod psihotic acut,spitalizarea de scurta durata
reprezinta o pauza o sansa de regrupare si dobandire de directii noi pentru viitor.
Medicatia antipsihotica duce la remisia majoritatii simptomelor pozitive.
Structura spitalului ofera un spatiu sigur de protectie a pacientilor pentru a nu-si face rau lor
insisi sau a nu-i leza pe ceilalti.
In acest cadru,membrii echipei de ingrijire furnizeaza functiile unui EU auxiliar
pentru pacient.
De asemenea,echipa terapeutica poate identifica stresorii care ar putea contribui la
declansarea unui episod psihotic intr-un anumit moment al vietii pacientului.
Se poate demara un proces psihoeducational cu pacientul si cu familia care sa
stabileasca un mediu optim dupa externare.
Ei trebuie sa fie pregatiti pentru faptul de a avea de-a face cu o boala de-o viata,si ca scopul este
de a minimaliza dizabilitatile,si nu de a urma un tratament de durata.
Este subliniata importanta faptului de a mentine medicatia si,de asemenea,poate fi
expilicat conceptul de emotie exprimata ( EE ).
Increderea in spitalizarea scurta este contraregresiva,apararile fiind restabilite si
pacientul ar trebui sa se reantoarca la starea de functionare pe cat de repede posibil.
Pacientul poate avea un sentiment de continuitate intalnind terapeutul si in afara
spitalului.
Dupa ameliorarea simptomatologiei pozitive a pacientului pana la un anumit nivel,se
poate institui terapia de grup,care poate continua si in ambulatoriu,in functie de disponibilitatea
pacientului pentru activitatea de grup.
Pentru o mica parte din pacientii din ambulatoriu,intalnirile de grup pot fi singu-rul
contact social semnificativ.
In acelasi timp,echipa terapeutica trebuie sa confere un sentiment de speranta.
Tratamentul rational al schizofreniei in acceptuirea moderna a notiunii implica unele conditii, la
modul general, acest tratament trebuie aplicat intotdeauna precoce, complex si durabil; la modul
particular el este obligatoriu individualizat, flexibil si consecvent.
Complexitatea tratamentului in schizofrenie rezulta din necesitatea imbinarii, in functie de forma
clinica si de etapa evolutiva a bolii, a metodelor biologice, psihologice, ergoterapeutice si
socioterapeutice.
chimioterapia
tratamentul electroconvulsivante
I.6.
I.6.1.EVOLUTIE
Evolutia schizofreniei prezinta o mare varietate individuala. Din punct de vedere clasic
evolutia schizofreniei consta din deterioarare in timp, cu exacerbari acute care se suprapun peste
un tablou cronic.
Vulnerabilitatea la stres dureaza toata viata.Schizofrenia se defineste prin regularitatea
elementelor sale distructive la termen lung.
Evolutia conceptului de schizofrenie marcheaza in punctele sale nodale ca trasatura
definitorie tendinta evolutiva, care se exprima clinic fie printr-o desfasurare mai lenta sau mai
putin lenta, dar continua si progresiva, fie prin exacerbari procesuale intrerupte de perioade
variabile de atenuare sau disparitie a fenomenelor psihopatologic. Orice stare clinica identificata
ca schizofrenica implica o tendinta generala catre dezintegrare (disociere) a personalitatii.
Dupa fazele acute sau subacute (procesuale) si instalarea sindromului deficitar,
deteriorarea continua cu alta alura si sub alte forme calitative, prin elaborari secundare propii
procesului schizofren.
Majoritatea schizofreniilor devin manifeste intre pubertate si inceputul celui de-al
patrulea deceniu de viata cu o maxima incidenta intre 20-25 de ani, 70 % din schizofreni
debuteaza pana la 30 de ani.
Intre 32-45 de ani incidenta cazurilor scade considerabil. Schizofreniile care debuteaza
dupa 28-30 de ani imbraca frecvent forma paranoida cu evolutie cronica. In raport cu modalitatea
de debut (acut sau insidios) si stadiul final (dementa, deficit schizofrenic limitat) remisiune sau
vindecarea, avem 3 tipuri de evolutie.
1.
Evolutii simple
5%- 10 %.
2.
Evolutii ondulatorii
Starile cronice sunt mai atenuate, deseori pot survenii ameliorari tardive.
3. Alte evolutii (atipice) - 5%
In ceea ce priveste tipurile de remisiune care imbina criteriul clinic cu cel socio-profesional
caruia i se acorda preponderenta. Exista patru tipuri de remisiuni si anume:
a- remisiunea permite insertia bolnavului in familie, societate si profesie; este echivalenta cu
vindecarea
b- remisiunea permite reinsertia bolnavului in familie si societate, reincadrarea in munca se
face la un nivel inferior celui anterior
c- remisiunea permite reinsertia in familie, care se insarcineaza cu supravegherea si ingrijirea
pacientului; ergoterapia este accesibila
d- remisiunea consta in stabilizarea simptomelor fara posibilitatea de reinsertie in familie si
societate; pacientul necesita ingrijiri in serviciul de cronici; terapia ocupationala este accesibila
Din punct de vedere al evolutiei simptomatologiei relativ la extensia sau limitarea delirului
si halucinatiilor, aproximativ jumatate din cazuri raman nemodificate, iar restul fie se agraveaza,
fie prezinta o simptomatologie mai putin accentuata. In ceea ce priveste delirul schizofrenilor
ajunsi la senescenta se descriu sase modalitati de evolutie:
1-
2-
disolutie partiala
6-
Referitor la evolutie absenta deteriorarii dupa un numar de 10 ani sau mai mult ridica
problema revizuirii diagnosticului de schizofrenie care se defineste prin regularitatea elementelor
sale distructive la termen lung. Se sustine ca potentialul de ameliorare in schizofrenie a fost
subestimat, si ca in lumina investigatiilor pe termen lung, ceea ce se numeste evolutia
schizofreniei se aseamana mai curand cu un proces de viata deschis unei mari varietati de
influente de toate felurile si nu cu o boala cu o evolutie prestabilita.
Impreuna cu alti psihiatri Brown subliniaza cateva influente de mediu importante asupra
evolutiei, printre care atitudinea familiei si evenimentelor stresante, ca si asteptarile pacientului,
ale familiei si persoanelor din jur, care par sa actioneze deseori ca profetii care se
autoindeplinesc.
I.6.3.PROGNOSTIC
Pentru formele de pubertate si adolescenta prognosticul schizofreniei este mai favorabil
cu remisiuni bune de tip 1 si 2 in 26% din cazuri si de tip 3 in 42% din cazuri.
In ceea ce priveste formele clinice in raport de sindromul psihopatologic, prognosticul cel
mai favorabil il au formele cu aspect toxic si tablouri confuzive, sau starile acute de catatonie
simpla sau de catatonie stupuroasa. Un prognostic rezervat il au starile de agitatie catatonica sau
cele de hebefrenie.
In ceea ce priveste, prognosticul cazului individual, trebuie luati in consideratie mai multi
factori:
- Debutul bolii: Cele mai multe remisiuni se obtin in cazurile cu debut acut, confuz delirant
oniric, catatonic si paranoid polimorf. Debutul acut are un prognostic cu mult mai favorabil decat
debutul insidios
- Varsta la care debuteaza boala: Cu cat boala apare la o varsta mai tanara, cu atat prognosticul
este mai intunecat. Prognosticul schizofreniei infantile cu evolutie lenta este destul de rezervat in
comparatie cu schizofrenia pubertara si a adolescentei, si cu atat mai sever cu cat debutul a fost
mai precoce. Procesul morbid interfereaza cu insasi dezvoltarea psihica a copilului, contracarand
atat dezvoltarea intelectuala, cat si formarea personalitatii. Prognosticul schizofreniei pubertare
este mai favorabil decat cel al cazurilor de schizofrenie infantila, dar mai sever
- Tabloul clinic (psihopatologic): Toate starile cu tulburare a constiintei precum si tablourile cu
o coloratura afectiva accentuata , maniacala sau depresiva, au un prognostic mai bun.
Prognosticul este mai putin bun daca exista tulburari de gandire la un bolnav cu constiinta
clara. O coloratura afectiva neta si in general o comprehensibilitate relativa a situatiilor de viata,
in cazurile acute , ofera in prognostic bun, dar in cazurile cu evolutie cronica rectilinie a bolii,
acest criteriu ramane inselator. Existenta unui raspuns emotional adecvat este un indiciu de
evolutie favorabila. Problema prognosticului in diferite forme clinice este strans legat de
simptomatologie. Prognosticul cel mai favorabil il au formele catatonice (cu exceptia catatoniilor
agitate si prelungite ale copiilor), formele cu stari depresive si maniacale atipice, forma
paranoida. Hebefrenia are un prognostic rezervat, iar forma simpla, mai ales, perspectivele raman
in general sumbre.
- Constitutia. Habitusul astenic si displastic constitue indicii pentru o evolutie si un prognostic
in general mai grav, in timp ce habitusul picnic, la care schizofrenia apare mult mai rar, conduce
la evolutii clinice atenuate, care ajung frecvent la vindecari.
- Personalitatea prepsihotica schizoida este considerata ca avand o semnificatie prognostica
rezervata.
- Nivelul intelectual. Cazurile recuperate sunt in procent mai mare la indivizii cu nivelul
intelectual peste medie
- Factorii precipitanti. Existenta unor factori somatogeni sau psihogeni in declansarea
schizofreniei pledeaza pentru un prognostic mai favorabil.
- Ereditatea. Semnificatia incarcarii ereditare morbide in predictiunea evolutiva este indoielnica.
La copii, ponderea factorului ereditar este cu atat mai mare cu cat debutul este mai precoce.
- Variabila terapeutica. Natura tratamentelor utilizate, momentul aplicarii lor , dozele si duratele
administrarii, continuarea tratamentului de intretinere, existenta masurilor, complexe si gradate
de recuperare, contribuie substantial la ameliorarea prognostica si procentuala a remisiunilor si a
integrarii sociale a schizofrenilor.
I.6.2.COMPLICATII
stari de agitatie psihomotori extreme, insotite de fenomene de deshidratare, febrile si altele
necaracteristice dar frecvente de tip bronhopneumonic
-
infectii secundare
tentative de suicid
homicid
dementa
paralizii
I.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
continuitate
accesibilitate
DE COMPLETAT
Se recomanda:
-
-igiena corespunzatoare
-
somn corespunzator
b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de oxigen, aparatura electrica
in cazul resuscitarii cardio-respiratorii, etc.
c)
dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protective, manusi,
sorturi).
d)
Dizpozitivele de protectie si auto protectie pentru a evita contaminarea cu produsele de
excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc).
e)
f)
Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipient de sticla, cutii,
flacoane, etc).
g)
h)
Halat alb,
Calota,
Papuci ce pot fi usor decontaminate
i)
Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare,
electroizolant, etc).
j)
In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu gaze
narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sinetice sau lana;
k)
Se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga
gura sau fata cu mainile;
l)
Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;
m)
Depozitarea rezidurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea
medicala;
n)
Se cere respecatarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si
aplicarea tratamentelor. Vestiarele echipamentului individual de protective vor fi separate de cele
pentru imbracamintea personala de exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in
incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si
aseptizare.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun
sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare din cei 6 pasi
aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile?
-
Inainte de baie;
2.
3.
Palmele - interdigital;
4.
5.
6.
Capitolul II
II.A.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de culegere a datelor: direct: pacientul
indirect: echipa medical, aparintorii, dosarul medical
Metode: interviul, observaia, studiul documentelor
I.1.1 Date privind indentificarea pacientului
DATE RELATIV STABILE
Initialele pacientului: T.L.
Varsta: 27 ani
Sex: M
Religie:ortodox
Nationalitate: romana
Ocupatie: supervizor Auchan Ploiesti
Grup sangvin: AB IV
Rh: pozitiv (+)
DATE VARAIBILE
Domiciliul: Ploiesti,mediul urban
Conditii de viata si de munca:locuieste cu parintii in apartament cu 3 camere,conditii
bune,decente.
Gusturi personale si obiceiuri: Consumator ocazional
alcool,alimenatie diversificata:fructe,legume,carne,cereale.
de
cafea,tutun,nu
consuma
Greutate: 78 kg
Inaltime: 175m
LIMITE SENZORIALE
Alergii: neaga
Proteze: nu
Acuitate vizuala si auditiva:
Somn: insomnie,oboseala,somn alterat
Mobilitate: mobilitate nealterata,miscari adecvate
Alimentatie: mici dificultati de a se alimenta din cazua dentitiei incomplete,pacientul serveste
mese regulate
Eliminari: 1 scaun/zi ; urina cu aspect macroscopic normal
ANTECEDENTE HEREDO-COALTERALE
Nesemnificative ; parinti tineri, sanatosi, mama: 47 ani, tatal 52 ani
ANTECEDENTE PERSONALE:-Fiziologice:
-Patologice: scarlatina; apendicectomie la 8 ani
- Suspiciozitate
- Insomnie
NEVOIA
FUNDA
MENTA
LA
1.A
respira
si a avea
o buna
circulati
e
MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
PROBLEMA
NOTA
-------
--------
Afectarea
dentitiei
Dificultatea 2
de a se
alimenta
3. A
elimina
4. A se
misca, a
avea o
buna
postura
R=18r/min.Respiratii
ritmice fara zgomote
patologice.
Miscari
respiratorii
libere,
amplitudine
normala
egala
de
ambele
hemitorace. Respiratie
buna pe nas de tip costal
inferior: TA-120/70mm
Hg, AV-78p/min
SURSE DE
DIFICULTATE
Mictiuni
fiziologice,
urini
mormocrome,
scaun normal 1/zi
Postura adecvata
miscari adecvate.
si
Somn modificat;
pac. adoarme cu Suscpiciozitate,
greu si se trezeste delir,
obosit
Stare de neliniste interpretabilitate
Insomnie,
oboseala,
iritabilitate
5. A
dormi, a
se odihni
6.A
se
imbraca, a
se
dezbraca
Capacitate
Pacientul nu se Tulburari
fizica
de imbraca adecvat gandire
imbracare
si conditilor
dezbracare.
Incapacitatea de 3
a se odihni
de Dificultatea de a 2
se
imbraca
adecvat
7.
A
mentine
temperatu
re
corpului
in limite
normale
Temperatura
corporala
36.7C
masurata
in
axila.
Transpiratie
minima,
Temperatura
mediului
ambiant 22C
Igiena
8. A fi corespunzatoare
curat,
Fose
nazale
ingrijit
libere
Unghii
ingrijite,taiate
Par ingrijit
Piele curata
Insecuritate
9. A evita Securitatea
psihologica
pericolele sociologica prin Vulnerabilitate
salubritatea
fata de pericole.
mediului
Afectare psihica.
Risc de accidente,
comportament
agresiv
Tulburari
de Vulnerabilitate
gandire, situatii de fata de pericole
criza,
lipsa
cunoasterii
10.
A Functionarea
comunica adecvata
a
organelor
de
simt,
debit
verbal,
ritm
moderat,
exprimarea
usuoara
a
nevoilor
,dorintelor,
emotiilor,
incapabil
sa
stabileasca
relatii
armonioase cu
cei din jur.
11.
A
actiona
conform
propiilor
convingeri
Frustrare
Religie
ortodoxa,
foloseste
obiecte
religioase
nu
12. A fi Folosirea
preocupat timpului liber
in vederea
realizarii
Comunicare
ineficienta la nivel
afectiv,agresivitate
Tulburari
gandire
Lipsa
Tulburari
motivatiei;devalori gandire
zare si pierderea
interesului
de Perturbarea
imaginii de sine
de Dificultatea de a- 3
si asuma rolul
social.
Pierderea
imaginii de sine
13. A se Plimbari
recreea
ocazionale
munte
1
la
Vizionarea de
seriale si filme
14.
A Intelegerea
Lipsa
invata
necesitatii de a informatii
cum sa-ti invata
pastrezi
sanatatea
de Tulburari
gandire
de Deficit
cunostiinte
de 3
II.2.3
dificultatea de a se alimenta
anexietate severa
incapacitatea de a se odihnii
deficit de cunostinte
DIAGNOSTIC DE NURSING
Anexietate
interpretivitate.
severa
din
cauza
afectarii
psihice
manifestata
prin
suspiciozitate,
Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate
psihologica.
Comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin
comportament agresiv.
Deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de
informatii
Dificultatea de a se imbraca adecvat din cauza tulburarilor de gandire manifestata prin
incapacitatea de a se imbraca conform conditiilor de clima.
Dificultatea de a se alimenta din cauza afectarii dentitiei manifestata prin dentitie
incompleta
INTERVENTII
medicului
Anxietate
Severa
Obiective
Pacientul
sa
beneficieze de
un
mediu
confortabil
si
securizat,
o
alimentatie
corespunzatoare.
Pacientul sa fie
echilibrat psihic,
sa fie informat
asupra regimului
de viata pe care
sa-l
respecte.
Pacietul
sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii
in
decurs de 48
ore.
Interventii
Autonome
Interventii delegate
Evaluare
15.02.20.02.2016
Am
plasat
pacientul intr-un
salon luminous,
linistit,
fara
factori
perturbatori.
Am
linistit
pacientul
comunicand
permanent cu el.
Am
pregatit
pacientul fizic si
psihic
in
vederea
recoltarii
de
produse biogice
si
patologice
pentru examene
de laborator. Am
pregatit
materialele
necesare(seringi,
ace, tampoane,
etc.
15.02-20.02
Am recoltat sange
pentru stabilirea Hb,
glicemie,
calcemie
colesterol creatinina,
uree sanguina, TGP,
leucotite , VSH. Am
recoltat materiifecale
pentru
examenul
coproparazitologic si
coprocultura.
Am
administrat
la
indicatiile medicului
1 fiola- plegomazin, 1
cp. 5mg - Nitrazepam
15.II.2016
Pacientul
prezinta agitatie
psihomotorie,
insomnie,
comportament
agresiv, delir
T.A 120/70mm
Hg
16.02 pacientul
isi
exprima
diminuarea
anxietatii
17.02 Echilibrat
psihic
Insomnie
Vulnerabilitatea fata
pericole
Pacientul
sa
beneficeze de un
numar de ore
suficiente
de
somn si sa-si
exprime
diminuarea starii
de oboseala in
decurs de 2-3
zile
15.02.20.02.2016
Am
asigurat
conditiile
de
favorizare
a
somnului;
semioscurizarea
indepartarea
factorilor
perturbatori si
rog si ceilalti
membri
ai
echipei
la
ingrijire
sa
procedeze
asemanator. Am
observant
si
notat calitatea,
cantitatea
somnului,
gradul
de
satisfacere
al
celorlalte nevoi
15.-2-20.02.2016
de Pacientul
sa
beneficieze de un
mediu de siguranta
fara
accidente.
Pacientul
sa-si
satisfaca
singur
nevoile
fundamentale in
decurs de 3-4 zile.
Pacientul
sa-si
exprime
intelegerea
masurilor
de
securitate
in
termen de 3-4 zile
Amasigurat
conditiile de
mediu
adecvate prin
indepartarea
obiectelor ce
ar putea rani
persoana sau
pe ceilalti. Am
creat un mediu
optim pentru
ca pacientul
sa-si
poate
exprima
emotiile,
nevoile. Am
furnizat
pacientului
informatiile de
care
are
nevoie.
Am
incurajat
pacientul
la
lectura,
Am
supravegheat
comportamentul
pacientului si am
raportat
medicului
orice
schimbare
survenita.
Am
administrat
la
indicatia medicului
Zyprexa
cp-10mg
0+0+1,
vitamina
complex
0+0+01,
nitrazepam cp 5mg
0+0+1, Ca lactic cp
1+1+1,
1
fiola
plegomazin I.M
15.II.- 20.II.2016
Pacientul
este
nelinistit,
suspicios
dar
cooperant
cu
echipa
de
ingrijire.
Adoarme greu si
se trezeste obosit,
agitat.
16.IX Pacientul
se simte mai
linistit, spune ca
a
reusit
sa
adoarma.
17.IX
Indus
Somn
15.02stare de agitatie
psihomotorie 4/h se
sisteaza imobilizarea.
16.02 pacientul este
mai
linistit,
cooperant, familia lui
se
implica
la
ingrijirea
lui
devenind suportul lui
moral.
17.02Pacientul
linistit,
increzator
vindecarea sa.
este
mai
in
activitati.Am
asigurat
legatura
pacientului cu
familia
prin
vizite
frecvente si a
informat-o
despre starea
pacientului.
Am imobilizat
pacientul
impreuna cu
echipa
de
ingrijire
in
camasa
speciala
pentru
a
prevenii
ranirea sa, sau
a celor din jur.
Am
linistit
pacientul,
adresandu-I
cuvinte
linistitoare
Comunicarea inadecvata 15.02-20.02.2016
la nivel afectiv
-agresivitate
Pacientul
sa
verbala
comunice cu alte
persoane in mod
eficace in termen
de
3-4
zile.
Pacientul
sa-si
exprime
diminuarea
agresivitatii
verbale in decurs
de
3-4
zile.
Pacientul
sa-si
exprime
sentimentele
emotiile, temerile
in
urmatoarele
zile.
Am supravegheat
permanent
pacientul,
punandu-I
in
valoare
capacitatiile,
talentele
si
realizarile. Am dat
posibilitatea
pacientului sa ia
singur decizii si
sa-si
exprime
dorintele,
emotiile.
Am
ajutat pacientul sa
indentifice
posibilitatiile sale
de a asculta, de a
schimba idei cu
alti, de a creea
legaturi
Am administrat la
indicatia
medicului 1 fiola
plegomazin(I.M)
si
1
fiola
diazepam(I.M).
am supravegheat,
masurat si notat in
foaia
de
temperature
15.II
Agresivitate
verbala, supiciozitate.
Nu se lasa convins sa
participle la activitati.
16.II Pacientul s-a
linistit, vorbeste calm
dar
continua
sa
refuze
activitatiile
zilnice
17.II Stare generala
La
indicatia buna,
dispozitie
medicului
am sufleteasca
buna.
Participa singur la
administrat
activitatiile zilnic.
Zyprexa 10mg cp
18.II Pacientul spune
- 0+0+1
ca se simte bine,
Piracetam 400 mg odihnit, dornic sa se
semnificative. Am cp - 1+1+0
antrenat bolnavul
in
diferite Multisis dr
activitati care sa-i 1+0+1
dea sentimentul de
utilitate.
Dificultate in a
actiona conform
propiilor
convingeri
Pacientul
sa-si Am planificat impreuna cu pacientul
exprime
activitati religioase (rugaciuni). Am
diminuarea
determinat pacientul sa-si exprime
frustrarii in decurs propriile convingeri. Am asigurat
de 3-4 zile
pacientul
de
confidentialitate
comunicand cu el permanent si
punandu-l in legatura cu persoane
dorite.
intoarca la familie
Alterarea
capacitatii
realizare
Deficit
cunostinte
medicale
15.02-20.02.2016
de
Pacientul
sa-si
recapete
increderea si stima
de
sine
in
urmatoarele
3-4
zile. Pacientul sa
fie constient de
propria sa valoare
si competenta in
urmatoarele
3-4
zile. Pacientul sasi
recapete
interesul fata de
sine si de alti in
decurs de 3-4 zile.
de Pacientul
sa-si
exprime interesul
de a invata in
decurs de 3-4 zile.
0+0+1
0+0+1
Multisis dr.
1+0+1
15.II Pacientul nu
prezinta
interes
pentru acumularea de
cunostinte.
16.02 pacientul este
dezinteresat de a
invata
17.02
Pacientul
intreaba
despre
tratament, modalitati
de
recuperare
a
sanatatii
18.02 Pacientul a
demonstrate ca a
acumulat cunostinte
medicale din spital
19.02 Pacientul este
linistit,
cooperant,
dispozitie sufleteasca
buna. Nu au aparut
complicatii in starea
pacientului
motiv
pentru
care
se
externeaza in stare
ameliorata
TRATAMENT
Denumire
medicament
Forma de Actiune
ADM
Doza
zilnica
Zyprexa
Oral
10 mg
10 mg
Cp. 10.mg
Antipsihotic
Nitrazepam
Oral
Cp. 5 mg
Tranchilizant
5 mg
5 mg
12.5 mg
12.5 mg
Hipnotic
Miorelaxant
Anticonvulsiva
nt
Plegomazin
I.M
f.
Neuroleptic
Antivomitiv
Antipsihotic
Sedativ
Hipotermizant
Diazepam
I.M
f, 10 mg
CA. Lactic
Anxiolitic
Tranchilizant
Miorelaxant
Anticonvulsiva
nt
10 mg
Cp 250 mg
10 mg
Oral
Recalcefiant
750 mg
250 mg
Oral
Nootrop.
800 mg
(favorizeaza
procesele
mintale
si
protejeaza
neuronii
cerebrali fata
de agresiuni).
400 mg
Cp. 250mg
Piracetam
cu vrsta de 9 ani
Vitamine
Complex
Factor
vitaminic,
corecteaza
diferite
tulburari
Cp
Multisis
Oral
Factor
vitaminic
1 dr
2 dr/zi
1dr
1dr
Dr.
EXAMENE PARACLINICE
Numele
Tehnica de
Valori
Valori
Problemei
Recoltare
Normale
Obtinute
Timp Quik
12``
Timp Howell
1`60``
Colesterolemie
Punctie
vacutainer
rosu
1.40g%
VSH
Punctie
venoasa 1-10mm/1ora
1.6mg sange + 0.4 ml
citrat de Na Fara staza 7-13mm/2ore
10mm/1ora
Glicemie
94mg%
Creatinina
1.19mg%
Uree Sanguina
0.30g%
Calcemie
7.0mg%
Transaminaze
17.8 U.I
nevoasa 1.80-2.80g%
cu dop
TGP=2-16 U.I
19.60 U.I
Fibrinogen
241mg%
Ionograma Serica
Na=137.7 mEg/l
K+=4.10 mEg/l
Cl=94-111 mEg/l
Ca2+=4.7 mEg/l
Ca2+=4.5-5.5 mEg/l
Fe3+=100 mEg/l
Fe3+=80.120y%
R=3-8y%
Mg+=1.8-3.4mg%
Ca+=80-100y%
Numele
Tenica De
Valori
Valori
Problemei
Recoltare
Normale
Obtinute
Examen urina
Sumar de urina
Culoare:
citrin
Ph-acid
Numeroase hematii
Densitate 1010-1025
Urobilinogen:normal
Sedimente
epitelii
rare
Pigmenti
absenti
biliari-
Urocultura
Dupa
toaleta Negativa
riguroasa
a
organismului
genitourinare
se
recolteaza urina din
mijloculul
jetului
urinar intr-o eprubeta
sterila
Negativa
Coprocultura
Negativa
FT
II.5
EXTERNAREA PACIENTULUI
Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi
poate exprima sentimentele, emotiile
RECOMANDARI LA EXTERNARE
Evitarea stresului
II.A.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de culegere a datelor: direct: pacientul
indirect: echipa medical, aparintorii, dosarul medical
Metode: interviul, observaia, studiul documentelor
ANTECEDENTE HEREDO-COALTERALE
Nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE:-Fiziologice: Menarha la 13 ani
Nasteri-1
Avorturi-1
-Patologice: colecistectomie la 47 de ani
I.I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii:
-insomnii prelungite.
-oboseala fizica,psihica.
-depresie,plans necontrolat.
-izolare.
Istoricul bolii:pacienta cunoscuta de catre medicul de familie cu usoare tulburari psihice
( depresii ),mai ales in unele momente delicate ale vietii sale (deces parinti,pensionare ) este
adusa la Spitalul Judetean de Urgenta,sectia Psihiatrie pentru investigatii si stabilire diagnostic,
eventual un tratament pe durata mare de timp.
Diagnosticul la internare: schizofrenie afectiva
Data internarii: 27.02.2016
Examenul clinic pe aparate:
-
NEVO MANIFESTARI
DE MANIFESTARI
IA
INDEPENDENTA
DE
FUND
DEPENDENTA
AMEN
TALA
-------
PROBLEMA
SURSE DE
DIFICULTATE
--------
NO
TA
1.A
respira
si
a
avea o
buna
circulat
ie
Frecventa respiratorie
normal varstei 19r/min.
Respiratii ritmice fara
zgomote
patologice.
Miscari
respiratorii
libere,
amplitudine
normal, egala de ambele
hemitorace. Respiratie
buna pe nas de tip costal
superiorTA-10560mmhg si AV-78p/min.
2.
A
bea, si
a
manca
3.
A Lojele renale libere.
elimina Urini
normocrome.
Scaun normal 1/zi. Ciclu
menstrual
absent.Menopauza-49
ani
5.A dormi, a
se odihni
de Incapacitatea
de a se odihni
Oboseala
6.A se
imbraca, a
se dezbraca
Pacienta se poate
imbraca singura, isi
allege vestimentatia
in
functie
de
anotimp.
8.A fi curat,
ingrijitm asi
proteja
tegumentele
si
mucoasele
9. A evita
pericolele
Spitalizarea
Afectare psihica
Risc de accidente
Neliniste
psihomotorie
vulnerabilitate 3
fata
de
pericole
10.A
comunica
11.
A
actiona
conform
propiilor
convingeri
si valori
Religie ortodoxa.
Nu prezinta
convingeri
personale fata de
realitate dar
foloseste obiecte
religioase
(cruciulite, iconite)
12. A fi
preocupat in
vederea
realizarii.
13. A
recrea
se Plimbari,lucru
gospodarie
14. A invata
cum
sa-ti
pastrezi
sanatatea
Tulburari
psihomotorii,anxietate,idei
delirante,paranoia
,prezenta vocilor
in
ureche,izolare,pla
ns necontrolat.
Agravaea
afectiunii si
nerespectarii
tratamentu-lui
stabilit de medic
Comunicare
inadecvata la
nivel
senzorial,mot
or,afectiv
Frustrare
.Tulburari de
gandire
Dificultate de 2
a actiona dupa
propriile
valori
si
credinte
Neputinta.
Diminuarea
motivatiei
interesului,
concentrarii.
Tulburari
gandire
de Perturbarea
imaginii de
sine
in
Pacienta nu
intelege
necesitatea de a
invata si nu este
receptiva
Ignoranta
Spitalizare,interna
re
Afectare psihica
Accentuarea
simptomatologie
i
Cunostiinte
insuficiente
despre boala
DIAGNOSTIC DE NURSING
Anxietate din cauza afectari psihice manifestata prin stare de neliniste psihomotorie.
Insomnie datorita agitatii psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de comportament manifestata prin insecuritate
psihologica.
Dificultatea de a actiona conform propiilor convingeri si valori din cauza tulburarii de gandire
manifestata prin lipsa de interes.
Alterea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire manifestata prin lipsa motivatiei
Cunostiinte insuficiente despre boala din cauza afectarii psihice manifestata prin ignoranta.
Alimentatie inadecvata in deficit din cauza bolii cunos-cute si evolutiei ei manifestata prin
refuzul de a se ali-menta conform nevoilor sale.
Comunicare inadecvata la nivel senzorial,motor,afectiv din cauzaagravarii afectiunii si
nerespectarii tratamentu-lui stabilit de medic,manifestat prin tulburari psihomotorii,anxietate,idei delirante,paranoia,prezenta vocilor in ureche,izolare,plans necontrolat.
II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE
INTERVENTII
bolnavi,cu
medicului
Obiective
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
Anxietate
Pacienta
sa
beneficieze de un
mediu confortabil
si
securizat.
Pacienta
sa
beneficieze
de
alimentatie
corespunzatoare.
Pacienta
sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii in decurs
de 3-4 zile.
27.02.-07.03.2016
Pacienta
prezinta
27.02.-07.03.2016
neliniste psiho-motorie
intelectual,
Am plasat pacientul intr-un salon luminos, deficit
tulburari
de
relationare
bine aerisit fara factori perturbatori prevazut
si
comunicare:
Hbcu pat confortabil, lenjerie curata. Am
12.94;
L-5300;
glicemieasigurat integrarea pacientului, facandu-i
cunostinta cu ceilalti pacienti si cu 0.75; cholesterol 150mg
personalul de ingrijire. Am linistit pacienta, %; creatinina 0.90mg%;
comunicand permanent cu ea. Am pregatit uree 29.80mg%; TAfizic si psihic pacienta in vederea oricarei 130/70 mmHg.
tehnici. Am pregatit materialele necesare. pacienta prezinta un
bizar,
Am recoltat sange pentru stabilirea hb, comportament
labilitate
emotionala
glicemie, calcemie, creatinina, colesterol,
transaminaze, uree sanguine, leucocite, Pacienta s-a mai linistit,
VSH, fibrinogen. Am recoltat urina si scaun comunica cu echipa de
pentru examene de laborator. Am ingrijire.
administrat la indicatia medicului: 1 fiola Pacienta este linistita,
dispozitie
spre
plegomazin(I.M)
ameliorare
1 fiola diazepam(I.M)
Oboseala
insomnie
Pacienta
sa
beneficieze
de
somn
corespunzator atat
cantitativ cat si
calitativ. Pacienta
sa-si
exprime
diminuarea
oboselii in decurs
de 3-4 zile
27.02.-07.03.2016
27.02.-07.03.2016
VulneraPacienta
sa 27.02.-07.03.2016
bilitate fata de beneficieze de un
pericole
mediu
de Am asigurat conditiile de mediu adecvate,
siguranta
fara prin indepartarea obiectelor ce ar putea ranii
accidente.
pacienta sau pe cei din jur. Am furnizat
Pacienta
sa-si pacientei informatiile de care are nevoie.
27.02.-07.03.2016
Pacienta se
ciudat,
dramomanie.
comporta
prezinta
exprime
intelegerea
masurilor
de
securitate
in
termen de 3-4 zile.
Pacienta da dovada de
intelegere, este mai
linistita, asculta muzica.
Familia se implica in
ingrijirea sa devenind
suportul sau moral.
Stare generala buna,
participa la activitatile
zilnice
dar
numai
indrumata.
Comunicare
Pacienta
sa
inadecvata la comunice cu alte
nivel afectiv.
personae in mod
eficace in decurs
de 3-4 zile.
Pacienta
sa-si
poata
exprima
emotiile, temerile
sentimentele
in
urmatoarele zile
27.02.-07.03.2016
27.02.-07.03.2016
Pacienta
prezinta
tulburari de relationare.
Prefera sa se plimbe
singura.
Pacienta se simte bine in
prezenta
celorlalti
pacienti, comunica cu ei
dar numai daca se cere.
Dispozitie
spre
cooperare, prefera sa
comunice cu barbatii.
Linistita, cooperanta.
Comunicare
Pacienta sa fie
inadecvata la orientata in timp,
nivel intelectual spatiu si la propia
persoana
in
urmatoarele
3-4
zile.
27.02.-07.03.2016
27.02.-07.03.2016
Pacienta
este
dezorientata,
prezinta
vorbire
incoerenta,
comportament bizar.
Pacienta
exprime
clar mesajele
Am administrat la indicatia medicului:
verbale in termen
de 3-4 zile.
Tiapridal 100mg +0+
Zoloft Solutie 0+0+25mg (un flacon)
Pacienta raspunde la
intrebari simple dar nu
poate preciza ziua, luna,
anul incare se afla.
Pacienta nu da dovada
de intelegere. Are nevoie
de o persoana in
satisfacerea
acestei
Dificultate
Pacienta
sa-si 27.02.-07.03.2016
exprime interesul
de a actiona fata de religie in Am planific impreuna cu pacienta activitati
dupa credinte si urmatoarele zile.
religioase (rugaciuni).
nevoi
Am determinat pacienta sa-si exprime
propiile convingeri.
nevoi.
27.02.-07.03.2016
Pacienta este nelinistita,
nu intelege conceptul de
religie, dar foloseste
cruciulite, iconite.
Nu prezinta convingeri
personale
fata
de
realitate.
Rosteste rugaciuni fara
sa inteleaga rostul lor.
Alterarea
capacitatii
realizare.
Pacienta
sa-si
de exprime
increderea si stima
in sine in decurs
de
3-4
zile.
Pacienta sa fie
constienta
de
propia sa valoare
in decurs de 3-4
zile.
27.02.-07.03.2016
27.02.-07.03.2016
Pacienta
este
dezinteresata, nu poate
lua decizii de una
singura.
Deficit
cunostinte
medicale
de Pacineta
sa-si
exprime interesul
de a acumula noi
cunostinte despre
boala sa in decurs
de 3-4 zile
27.02.-07.03.2016
Am explorat nivelul de cunostinte al
pacientei privind boala, modul de
manifestare, masurile de prevenire si
curative.
Am
explicat
pacientei
importanta
acumularii de noi cunostinte si respectarea
lor dandu-i exemple de vindecari anterioare.
Am sustinut educatia pentru sanatate cu
membrii familiei, tinand cont de gradul de
intelegere al pacientei
Pacienta recunoasta ca
starea ei de sanatate o
impiedica in tot ceea ce
face.
27.02.-07.03.2016
Pacienta nu prezinta
interes pentru acumulare
de noi cunstinte.
Pacienta a demonstrat ca
nu este interesata de de a
invata cum sa-si pastreze
sanatatea motiv pentru
care are nevoie de o
persoana care sa o
indrume.
Pacienta este linistita,
cooperanta,
dispozitie
sufleteasca buna. Nu au
aparut complicatii. Se
externeaza
in
stare
ameliorata.
EXAMENE PARACLINICE
Numele
Problemei
Tehnica de
Valori
Recoltare
Normale
nevoasa 1.80-2.80g%
cu dop
Valori
Obtinute
Colesterolemie
Punctie
vacutainer
rosu
1.40g%
VSH
Punctie
venoasa 1-10mm/1ora
1.6mg sange + 0.4 ml
citrat de Na Fara 7-13mm/2ore
staza
10mm/1ora
Glicemie
94mg%
Creatinina
1.19mg%
Uree Sanguina
0.30g%
Calcemie
7.0mg%
Transaminaze
17.8 U.I
10ml sange
TGP=2-16 U.I
19.60 U.I
Fibrinogen
Punctie
venoasa 200-400mg%
4,5ml sange +0.5 ml
citrate de Na
241mg%
Ionograma Serica
Na=137.7 mEg/l
K+=4.10 mEg/l
Cl=94-111 mEg/l
Ca2+=4.7 mEg/l
Ca2+=4.5-5.5 mEg/l
Fe3+=100 mEg/l
Fe3+=80.120y%
R=3-8y%
Mg+=1.8-3.4mg%
Ca+=80-100y%
Lipidemie
Punctie venoasa
600-800mg %
680mg %
Examen urina
Sumar de urina
Culoare:
citrin
Ph-acid
Numeroase hematii
Densitate 1010-1025
Urobilinogen:normal
Sedimente
epitelii
rare
Pigmenti
absenti
biliati-
TRATAMENT
Denumire
medicament
Forma de ADM
Actiune
Doza zilnica
Doza unica
Zoloff
Oral
Antidepresiv
25mg
25mg
1mg
0.5mg
12.5 mg
12.5 mg
Sol 20mg/ml
Neurol
Inhibitor selectiv ai
recaptarii
serotoninei
Oral
Cp. 0.5mg
Plegomazin
Psiholeptic
Anxiolitic
I.M
f.12.5mg
Neuroleptic
Antivomitiv
Antipsihotic
Sedativ
Hipotermizant
Diazepam
I.M
Anxiolitic
10 mg
10 mg
f, 10 mg
Oral
Tranchilizant
10mg
10mg
cp 10mg
Miorelaxant
Anticonvulsivant
Carbamazepine
Oral
Timostabilizator
300mg
100mg
Haldol
Oral
Neuroleptic major
5mg
2.5mg
4mg
2mg
100mg
50mg
Cp 5mg
Antipsihotic
Antidiskinetic
antiemetic
Romparkin
Oral
Cp 2mg
Anticolinergic
central
Parasimpatolitic
Tiapidral
Oral
Cp.100mg
Antipsihotic
Combate agitatia
Lipsa cunostintelor despre boala, regim, tratament, stare de neliniste, stres au fost
inlaturate partial avand in vedere capacitatea de intelegere a bolnavei.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
-
II.A.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de culegere a datelor: direct: pacientul
indirect: echipa medical, aparintorii, dosarul medical
Metode: interviul, observaia, studiul documentelor
I.1.1 Date privind indentificarea pacientului
DATE RELATIV STABILE
Initialele pacientului: V.A.
Varsta: 38 ani
Sex: M
Religie:ortodox
Nationalitate: romana
Ocupatie: pensionar pe caz de boala
Grup sangvin: A II
Rh: pozitiv (+)
DATE VARAIBILE
Domiciliul: Ploiesti,mediul urban
Conditii de viata si de munca: -locuinta salubra,casa cu 2 camere + dependinte,impreuna cu
fratele
Gusturi personale si obiceiuri: Pacientul prefera dulciurile,preparatele din carne, consuma alcool
ocazional,nu consuma tutun.
Mod de petrecere a timpulu liber: Pacientul prefera sa asculte muzica,sa vizioneze emisiuni
sportive si filme;pasionat de drumetii si pescuit
I.1.2 Date Privind Starea De Sanatate Anterioara
DATE ANTROPOMETRICE
Greutate: 90 kg
Inaltime: 180m
LIMITE SENZORIALE
Alergii: neaga
Proteze: nu
Acuitate vizuala si auditiva:buna
Somn: linistit
Mobilitate: mobilitate nealterata,miscari adecvate
Alimentatie: normal-3mese/zi
Eliminari: 1 scaun/zi,urina-3-4 mictiuni/zi
ANTECEDENTE HEREDO-COALTERALE
Nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE:
-Patologice: epilepsie cronica
encefalita
- Interpretivitate
- Deficit intelectual
Manifestari
independenta
1.A respira,
a avea o
buna
circulatie.
Frecventa respiratorie
normala
varstei
19r/min.
Respiratii
ritmice fara zgomote
patologice.
Miscari
rspiratorii
libere,
amplitudine normala,
egala
de
ambele
hemitorace. Respiratie
buna pe nas de tip
costal
inferior.TA=120/80mm
Hg, AV=79p/min
2.A bea,
manca.
Limba de aspect
normal, reflex la
deglutitie prezent,
greutate
70kg,
inaltime 1.72cm
de Manifestari
dependenta
de Surse
de Probleme
dificultate
Nota
3.A elimina
4.A
se
misca,
a
avea o buna
postura
5.A dormi,a
se odihni
6.A
se
imbraca,
a
se dezbraca.
Postura adecvata
Miscari adecvate
Pacientul
doarme
ore suficiente de
somn (~8 ore) si
are somn calm, fara
cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se
trezeste odihnit.
Neindemanarea de
a-si alege hainele
potrivite
7.
A
mentine
temperatura
in
limite
normale
Temperatura
corporala
36.7C
masurata in axila.
8.A
fi
curat,ingrijit
Dezinteres fata
de
tinuta
vestimentala
Neindemanare
a de a-si alege
hainele
potrivite
Dezinteres
fata
de
tinuta
vestimentala
Dezinteres fata
de masurile de
igiena, fata de
infatisarea sa.
Deficit
intelectual.
ingrijite.
prezinta
igienice
Nu
deprinderi
9.A
comunica
Comunicarea
inadecvata
la
nivel intelectual,
afectiv si la nivel
senzomotor
Limbaj incoerent
Deficit
intelectual.
Sechele
encefalitice
10.A
evita
pericolele
Afectarea
integritatii
fizice,
vulnerabilitate
fata
de
pericole.
Risc
de
accidente,
ranire, cadere.
Incapacitatea
de a-si practica
religia.
Frustrare.
Deficit
intelectual.
12.A
fi
preocupat in
vederea
realizari
Pacientul
nu
prezinta
capacitatea de
a lua singur
decizii
Neputinta.
Deficit
intelectual.
13.A
recrea.
Incapabil de a
indeplini
activitati
recreative
Deficit
intelectual.
11.A actiona
dupa
credintele si
valorile sale
se
Nu
prezinta
convingeri
personale fata de
realitate.
Nu
foloseste
obiecte
religioase.
Dificultate de a
se concentra.
Deficit
intelectual.
Pacientul
nu Deficit
prezinta dorinta intelectual.
si
interes
in
acumularea
de
cunostinte
Incapacitatea de a
intelege si a
memora
informatii.
14.A invata
cum sa isi
pastreze
sanatatea
Carente de igiena
OBIECTIVE
INTERVENTII
1.Pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile Am insotit pacientul pe tot parcursul procesului
fundamentale in decurs de 3-4 zile
de externare pana la redarea acestuia familiei.
Am asigurat regimul alimentar al pacientului
Am planificat impreuna cu pacientul un program
de odihna
2.Pacientul sa beneficieze de medicatie adecvata
prescrisa de medic
3.
Pacientul sa fie informat asupra oricarei Am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea
tehnici interprinse
recoltarii de produse biologice si patologice
pentru examene de laborator
Am incurajat pacientului ori de cate ori a fost
nevoie
Obiective
Evaluare
Anxietate
Pacientul
sa
beneficieze de un
mediu confortabil
si
securizat.
Paicentul
sa
beneficieze
de
alimentatia
si
igiena
corespunzatoare
11.02.2016
11.02
T.A-110/60mmHg
Calcemie-7.0mg%
TGP-17.6 UI
TGO-19.50 UI
Fibrinogen-240mg
%
Pacientul
sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii
in
decurs de 3-4 zile.
Pacientul sa fie
supravegheat
atent
R. -19/min
Colesterol-1419%
VSH-10mm/1h
Glicemie 0.95mg%
Creatinina-1.18mg
%
Uree-0.31%
Carbamazepine
1+0+1
cp
200mg
TQ-12``
TH-160``
Coproculturanegativa
Examen urinaDensitate-1015
Ph-5
Rare epitelii
Rare leucocite
Pigmenti absenti;
Pacientul se face
greu inteles, este
receptiv.
Apetit
present
12.02Comportament
retras,
labilitate
emotionala.
13.02
Comunicant, linistit,
dispozitie
spre
ameliorare
14.02
Starea sufleteasca
buna, linistit.
Problema
Obiective
Dezinteres
Pacientul
sa
fata de tinuta cunoasca
vestimentara impotanta
satisfacerii nevoii
Evaluare
Carente
igiena
de Pacientul
sa Am ajutat pacientul sa isi faca baie,
prezinte
sa se pieptene, sa-si taie unghiile, sategumente
si si faca toaleta cavitatii bucale.
mucoase curate in
decurs de cateva
ore
pacientului
am
suplinit pacientul in
satisfacerea acestei
nevoi ori de cate ori
a fost necesar. Are
nevoie
de
o
persoana care sa se
ocupe permanent de
el.
11.02
Pacientul a fost
igienizat. Pe tot
parcursul igienizarii
a fost cooperant,
chiar
a
simtit
placere in a face
baie.
Necesita
permanent
o
persoana
sa-l
indrume.
14.02
Curat, ingrijit
Comunicare
inadecvata la
nivel
intelectual
11.02
Intelect limitat.
Pacientul stie ca se
afla la spital, dar nu
poate preciza ziua,
anul, ce varsta are.
14.02
Necesita
ajutor
pentru indrumare.
Problema
Obiective
Evaluare
Comunicarea
la
nivel
senzoromoto
r
Pacientul sa fie
echilibrat psihic
in
urmatoarele
zile. Pacientul sa
foloseasca
mijloace
de
comunicare
adecvata
starii
sale in decurs de
3-4 zile
11.02
Pacientul prezinta
vorbire incoerenta
rezultatul
unei
encefalite suferita in
copilarie
12.02
Ca Lactic cp 1+1+1
Pacientul se face
inteles cu greutate
Fenobarbital cp 0+0+1
Diazepam fiola 2ml 0+0+1
Comunica cu echipa
de
ingrijire
acceptand
cu
usurinta ce i se cere
13.02
Vorbire incoerenta
Comunicare
Pacientul sa aiba
inadecvata la o
perceptive
nivel afectiv pozitiva de sine in
decurs de 3-4 zile
11.02
Pacientul
are
intelect limitat. Nu
comunica cu semeni
decat daca i se cere.
Nu poate sa ia
singuri
decizii
motiv pentru care
are nevoie de o
persoana care sa il
indrume.
14.02
Nici o Schimbare
Problema
Obiective
Evaluare
Vulnerabilitate Pacientul
sa Am asigurat conditiile de mediu 11.02
fata
de beneficieze de un adecvate, pentru a evita pericolele
pericole
mediu
de prin accidentare sau transmiterea Deficit
siguranta,
fara lor.
intelectual.
accidente
si
infectii pe toata
perioada internarii
Pacientul incearca
sa se adapteze la
noul mediu.
12.02
Pacientul s-a adaptat
foarte usor la noul
mediu.
14.02
Linistit, ascultator,
executa tot ceea ce i
se cere sa faca
Incapacitate
Pacientul
sa-si
de
a-si recapete
practica religia increderea in sine
in decurs de 3-4
zile. Pacientul sa
aiba
o
stare
psihica buna in
decurs de 3-4 zile
11.02
Incapacitate
Pacientul
sa-si Am identificat prin observatii cauza
de a lua singur recapete
neputintei pacientului
decizii
increderea in sine
in
urmatoarele
zile
11.02
Pacientul sa poata
realiza si aprecia
obiectiv
activitatile sale in
urmatoarele zile
Deficit intelectual.
Nu
intelege
necesitatea
practicarii religiei.
Are nevoie de o
persoana pentru a-si
satisface
aceasta
nevoie
Intelect limitat
12.02
Intelect limitat
13.02
Intelect limitat
14.02
Nici o schimbare
Problema
Obiective
Interventii
Autonome
si Evaluare
Delegate
Intolerant
activitati
recreere
la Pacientul
sa
de prezinte o stare de
buna dispozitie in
urmatoarele zile
Am
explorat
ce
activitati
recreative ii produc placere
pacientului. Am antrenat pacientul
in activitati recreative amenajand
camera de recreere: vizionare TV,
auditii muzicale, etc. Am notat
reactiile
si
manifestarile
pacientului cu referire directa la
starea de intoleranta.
11.02
Pacientul
nu
prezinta
interes
pentru a se recrea.
12.02
Pacientul se uita la
TV, dar numai la
imagini
fara
a
intelege. Ii place
totusi sa alculte
muzica la casti.
13.02
Pacientul
a
descoperit auditiile
muzicale ca fiind
placute,
chiar
incercand
sa
fredoneze
14.02
Dispozitie buna spre
ameliorare
Deficit
mentinerea
sanatatii
in Pacientul sa poata
sa inteleage si
memora
informatiile
primate in decurs
de 3-4 zile
nu
nu
Are
o
persoana pentru a
satisface
aceasta
nevoie
EXAMENE PARACLINICE
Numele
Tehnica de
Valori
Valori
Problemei
Recoltare
Normale
Obtinute
Timp Quik
T.Q =12-14``
12``
Timp Howell
T.H=1`30``-2`30``
1`60``
Colesterolemie
Punctie
vacutainer
rosu
VSH
Punctie
venoasa 1-10mm/1ora
1.6mg sange + 0.4 ml
citrat de Na Fara staza 7-13mm/2ore
10mm/1ora
Glicemie
94mg%
Creatinina
1.19mg%
Uree Sanguina
0.30g%
nevoasa 1.80-2.80g%
cu dop
1.40g%
ml sange simplu
Calcemie
9-11mg%
7.0mg%
Transaminaze
Punctie venoasa
10ml sange
5- TGO=2-20 U.I
17.8 U.I
TGP=2-16 U.I
19.60 U.I
Fibrinogen
241mg%
Timp Quik
Punctie venoasa
Tq=12-14``
12``
TH=1`30``-2`30``
1`60``
Negative
Negative
9ml
sange+1ml
oxalate de potasiu
Timp Howell
Punctie venoasa
9ml
sange+1ml
oxalate de potasiu
Examen coprocultura
Se recolteaza scaun in
recipient steril din 3
locuri diferite
Examen urina
Densitate 1015
Ph=5
TRATAMENT
Denumire
medicament
Forma de ADM
Actiune
Doza zilnica
Doza unica
Rispolept cp.
Oral
2mg
Fenobarbital
Antipsihotic
2mg
2mg
100mg
100mg
Antiparkinsonian
I.M
Cp. 100mg
Anticonvulsivant
Antiepilectic
Hypnotic-sedativ
Ca gluconic f.
I.V
Recalcifiant
10ml
10ml
Diazepam
I.M
Anxiolitic
20mg(20ml)
10mg(2ml)
10mg(2ml)
Tranchilizant
Miorelaxant
Anticonvulsivant
CA. Lactic
Oral
Recalcifiant
50 mg
250 mg
Carbamazepina
cp 200mg
Oral
Timostabilizator
400mg
200mg
Depakine
Chrono 500mg
Oral
Timostabilizator
1gr
500mg
Glucoza 33%
Perfuzie I.V
Hidratant
500ml
500ml
Cp
DATA EXTERNARII
20.10.2016
RECOMANDARI LA EXTERNARE
-
CAPITOLUL III
ANEXE
ELECTROENCEFALOGRAMA
Electroencefalografia (EEG)=reprezinta o tehnica de inregistrare si interpretare a
activitatii electrice a creierului.
Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea, in timp, a activitatii electrice cerebrale. Captarea se face prin intermediul unor electrozi asezati pe scalp, cuplati la un aparat
numit electroencefalograf.
Activitatea cerebrala se bazeaza pe conexiunile si comunicarea dintre neuroni, ce se
realizeaza prin transmiterea unor mici semnale electrice, denumite impulsuri electrice. Acestea
creeaza potentiale electrice care sunt receptionate de electrozi amplasati pe scalp, iar traseele
inregistrate pe electroencefalograma reprezinta variatia diferentelor de potential dintre perechile
de electrozi selectate de examinator.
Reprezentata grafic, activitatea electrica cerebrala se inscrie prin anumite succesiuni de
unde sinusoidale sau ascutite, sincrone sau asincrone, ritmice sau aparent aleatorii, ce permit
caracterizarea traseului ca fiind fiziologic (normal) sau cu modificari lezionale ori iritative
(patologic).
Este important ca scalpul sa fie curat in ziua examinarii, fara geluri sau alte produse de
coafat. Veti fi invitat sa va asezati pe un scaun sau pe un pat, cat mai relaxat posibil, nemiscat, cu
ochii inchisi. Examinatorul va aplica pe scalpul dvs electrozii, mici discuri meta-lice,
conductoare, ce sunt conectati prin fire la aparatul electroencefalograf. Rolul electroencefalografului este de a amplifica semnalul electric si de a-l modela in trasee ce sunt ulterior
analizate pe monitor.
Electroencefalograma (EEG) reprezinta un examen important in diagnosticul epi-lepsiei.
Si poate fi indicat in diagnosticul sindromului confuzional, starilor de lesin, trauma-tismelor
cranio-cerebrale, tumorilor, infectiilor cerebrale, furnizand informatii despre exis-tenta si
localizarea unei leziuni cerebrale sau focar declansator pentru crizele epileptice.
Electroencefalografia reprezinta un test adjuvant in diagnosticul de moarte cerebrala.
De asemenea, polisomnografia este utilizata pentru diagnosticul patologie de somn.
In cazul efectuarii unei electroencefalograme riscurile sunt minime, insa stimularea
luminoasa intermitenta sau hiperventilatia pot produce crize epileptice si de aceea examinarea se
efectueaza sub supervizarea unui medic ce poate recunoaste criza si va institui imediat masurile
de siguranta si terapeutice adecvate.
De retinut :electroencefalograma (EEG) nu reprezinta un test de cuantificare a inteligentei !!!
Rezultat normal al unei electroencefalograme (EEG) la o persoana care a prezentat o criza
epileptica nu infirma probabilitatea diagnosticului de epilepsie.
HEMOLEUCOGRAMA
Hemoleucograma ofera informatii privind numarul si caracteristicile principale ale celulelor din
sange - hematii, leucocite si trombocite. Se determina: numarul de hematii, indicii eritrocitari,
numarul de leucocite si formula leucocitara, numarul de trombocite si indicii trombocitari,
hemoglobinasihematocritul.
Hematiile (eritrocitele sau globulele rosii) au rolul de a transporta gazele in sange, adica oxigenul
de la plamani spre tesuturi si bioxidul de carbon de la tesuturi spre plamani. Valorile normale
sunt de 4,5-5,8 milioane/mmc la barbati, 4-5 milioane/mmc la femei, 3,8-6 milioane/mmc la
copii si 4-6 milioane/mmc la nou-nascuti. Valorile crescute se intalnesc la fumatori, la persoane
cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice, dar si in alte afectiuni cronice (renale sau
hepatice). Valori scazute apar in anemii. Anemiile pot avea numeroase cauze: hemoragica,
hemolitica (produsa prin distrugerea anormala a hematiilor prin diferite mecanisme), nutritionale
(prin lipsa de fier, acid folic, vitamina B12), activitate scazuta a maduvei osoase (unde ele se
formeaza in mod normal). Atentie, anemia posthemoragica, foarte frecventa, poate fi cauzata de
o hemoragie mare, vizibila, evidenta, dar deseori si prin hemoragii mici si repetate (uneori
microscopice), fie de cauza digestiva, genitala sau renala. Pe hemograma poate aparea si un tip
de celule numite reticulocite. Acestea sunt hematii tinere, imature, care in conditii normale apar
inprocentmicnsange(1-2%dintotalulhematiilor).
Hemoglobina este o proteina din hematii, de care se leaga gazele (oxigenul sau bioxidul de
carbon) ce trebuie transportate in sange. Valorile normale sunt de 12-16 gr/dL la femei si 14-18
gr/dL la barbati. Valori mai mici se intalnesc in cazul anemiilor. Hematocritul reprezinta
proportia hematiilor dintr-un volum de sange. Valorile normale se incadreaza intre 40%-50% la
barbati
si
36%-44%
la
femei.
Indicii eritrocitari sunt VEM, HEM si CHEM. VEM (volumul eritrocitar mediu) are valori
normale de 80-100 fL. HEM (hemoglobina eritrocitara medie) are valoarea de 27-32 pg. CHEM
(concentratia medie de hemoglobina) are valori de 32%-38%. RDW reprezinta coeficientul de
variatie a dimensiunilor eritrocitului si este intre 11,5% si 14,5%. Valorile mai mari reprezinta
anomalii frecvente de forma si marime. Toate aceste date trebuie analizate si corelate pentru
stabilireaunuidiagnosticexact.
Leucocitele (numite si globule albe) sunt celule ale sistemului imun, care lupta impotriva
infectiilor, inflamatiilor sau proteinelor straine organismului (ca in cazul alergiilor). Valorile
normale sunt de 4.000-10.000/mmc. Exista mai multe tipuri de leucocite: neutrofile, eozinofile,
bazofile, monocite si limfocite. Proportia lor este redata de formula leucocitara, care in mod
normal contine: neutrofile 50%-65%, eozinofile 0%-3%, bazofile 0%-1%, monocite 3%-7%,
limfocite 25%-40%. Cresterea leucocitelor se numeste leucocitoza (si se intalneste in infectii,
leucemii, afectiuni inflamatorii cronice etc.), iar scaderea leucocitelor se numeste leucopenie
(apare in cazul insuficientei maduvei osoase, expunere la radiatii sau dupa chimioterapie, unele
intoxicatii,
ca
reactie
adversa
la
unele
medicamente).
Trombocitele (sau plachetele) sunt celulele sanguine cu rol in hemostaza (oprirea sangerarii).
Valorile normale sunt de 150.000-400.000/mmc. Cresterea lor se numeste trombocitemie.
Indiferent de cauza, aceasta creste riscul de tromboza, cu grave complicatii asociate: infarct,
accident vascular, tromboflebita. Scaderea trombocitelor se numeste trombocitopenie si se
manifesta prin tendinta la sangerare. Volumul plachetar mediu este de 7,4-10,4 fL.
Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma se face de preferat dimineata pe nemancate (dar nu
numai), din sangele venos. Se alege de obicei o vena mai proeminenta, de la nivelul membrului
superior (la plica cotului, pe antebrat sau pe dosul mainii). Se aplica un garou deasupra locului
ales, se dezinfecteaza pielea si se extrag cativa mililitri de sange. Se scoate garoul si se aplica un
tampon cu spirt, care trebuie tinut apasat cateva minute (pentru a nu se forma un hematom).