2013

TFAB

Sa se proiecteze elementele principale ale unui mecanism de variometru

avand in vedere datele standard, modificarile specifice si o eroare de
maximum 3% intre indicatiile aparatului standard si ale celui modificat.

Radu Iulian
Grupa 945

Tema de proiect TFAB

Sa se proiecteze elementele principale ale unui mecanism de variometru
avand in vedere datele standard, modificarile specifice si o eroare de maximum 3%
intre indicatiile aparatului standard si ale celui modificat.

Datele standard:

n=3 (gradul de neuniformitate a scarii variometrului)

gabaritul axial (lungimea aparatului)
gabarit radial (diametrul carcasei aparatului)
la

288.15K

R=29.27
E=10000
M=2 (numarul de capilare)
35
6

(diametru capilar)
(lungime capilar)

Intrare

Relatii de legatura

Iesire
p

= -arccos(

Principiul de funcionare se bazeaz pe viteza de variaie a presiunii statice n

creterea sau scderea nlimii. Prin construcie, aparatul asigur msurarea PS la doua
momente diferite i nlimi diferite.
Cunoaterea diferenei dintre cele dou presiuni este echivalent cu cunoaterea
vitezei pe vertical a aeronavei.
Din punct de vedere constructiv, variometrul, ca orice aparat de pilotaj i navigaie,
se compune dintr-o carcas ermetic nchis (1), prevazut cu un singur tu (2) pentru PS.
Scala aparatului (7) este cu 0 la mijloc, permind afiarea vitezei de urcare i coborre n
m/s. PS intr prin tu i se bifurc n dou direcii:
-printr-o conduct intr n capsula manometrului (4);
-printr-un tub capilar (3) intr n carcasa aparatului.

Viteza de variaie a PS n capsul este identic cu cea din atmosfer, n timp ce,
prin capilar, aerul trece mult mai greu.
La sol sau n zbor orizontal, presiunea static nu se modific i este egal, cea din
capsul cu cea din interiorul aparatului, asta nseamn c nu avem o deformare a capsulei.
Acul indicator rmne la pozitia 0. In timp ce urc PS scade n capsul proporional cu
viteza de urcare, n timp ce trecnd prin capilar, aerul se evacueaz mult mai greu. n acest
caz apare o diferen de presiune ce produce deformarea capsulei. Deplasarea centrului
rigid al capsulei se transform n micare de rotaie printr-un sistem biel-manivel-sector
dinat sau roat dinat (5) i trimis la acul indicator (6).

n zbor orizontal, cele 2 presiuni se egaleaz prin capilar i acul revine la 0.

dG
din volumul v este egala cu cantitatea de
dt
c D 2V
aer care traverseaz orificiul capilarului in unitatea de timp, adic
unde c e
4
Viteza de variaie a greutii aerului

greutatea specifica aerului din capilar. In acest caz se poate scrie relaia :

dG cD 2V d

(v 1 )
dt
4
dt
Viteza V de curgere aerului prin capilar e data de legea lui Hagen - Poiseuille :

D2
( p1 p) (2)
32l
Considernd v=ct. din (2) si (3) se obine :

d 1 cD 4

( p1 p) (4)
dt 128lv
de unde aplicnd ecuaia lui Clapeyron scrisa pentru aerul din carcasa sub forma:

p1 1 RT1 se obine :

D 4
d 1
RT1 c c
( p1 p) (5)
dt
128lv
Daca se noteaz cu

p=p1-p ,

128lv
constanta de timp a vanometrului si cu
RT1 1 D 4

dp dp dp1
dp
dp

p
ecuatia(5)devine :
(6)
dt
dt
dt
dt
dt

iar funcia de transfer a variometrului are forma :

p( s)
s

p( s) s 1

adic un element diferentiator de gradul 1.

H
RTmed

Cum intrarea p= p(H(t)) din aproximaia Laplace p p0 exp

Pentru Tmed.=ct diferentiem presiunea statica, obinnd:

p
dp
H
0 exp
dt
RTmed
RTmed

dH
p
dH
p
p

H
Vv (8)
RTmed dt
RT med
RTmed
dt

Din (6) si (8) rezulta:

dp
p
p
Vv
dt
RT med

(9)

unde Sv este coeficientul de amplificare sau sensibilitatea variometrului.

Funcia de transfer a variometrului, definita ca raportul dintre mrimea de ieire, in
cazul nostru variaia presiunii, si cea de intrare, viteza verticala, este :

Y1 ( s)

Sv
p( s)
(10)

Vv ( s) s 1

adic un element aperiodic cu constanta, de timp .

Caracteristica statica a aparatului se obine din (10) daca se ia s =0 :

p
p
p
128lv
S v p S vVv
Vv
V (11)
Vv
RTmed
RTmed RTmed D 4

Tinand cont de ecuaia gazelor perfecte aplicata aerului din capilar : c

pc
RTc

ecuaia (11) devine:

p 128lvRTc
Vv (12)
RTmed RT1 pcD 4

Facand aproximaia pc =p si tinand cont ca la etalonarea aparatului in condiii de

laborator se poate aproxima Tc = Tv = Tmed = To atunci caracteristica statica a variometrului
(12) devine :

128lv
Vv (13)
RT0D 4

Tehnologii de confectionare a pieselor speciale si asamblarea aparatelor cu

elemente sensibile elastice

Aparatele de masura cu elemente sensibile elastice se compun din trei elemente de

baza:

Element sensibil
Mecanism de transmisie
Indicator
Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca aparatele de bord este
asigurarea preciziei indicatiilor precum si siguranta in functionare a aparatului,
dar si confectionarea lui economica.

In functie de constructia lor pot fi elemente sensibile:

Membrane si capsule gofrate
Burdufe
Tuburi magnetice
Elemente sensibile: aneroide si manometrice.

Membrane si capsule gofrate:

Membrana se numeste o placa rotunda subtire cu cute concentrice denumite

gofreuri in forma de unda. Membrana e elementul principal al multor aparate
de bord cum ar fi altimetrul, variometrul, vitezometrul, indicatoare de
combustibil.
Gofrajul tras sub forma de unde concentrice pe suprafata placii da
posibilitatea obtinerii unor membrane cu flexiune mare fara deformatii
remanente.
Pentru a mari deplasarea elementului sensibil (sageata) se folosesc
membrane lipite cate doua in forma de capsula.
Se poate admite cu precizie suficienta pentru practica ca prin imperecherea
membranelor caracteristicile lor se insumeaza. La imperecherea in capsule a
unor membrane cu caracteristici diferite se pot obtine capsule cu caracteristici
noi.
Un aparat de bord pentru determinarea vitezei verticale necesita un
traductor capsula manometrica formata din doua membrane gofrate identice
cu profil triunghiular, cu centrul rigidizat si raza activa R=30mm.
Stiind ca domeniul de presiune in care urmeaza sa lucreze capsula este de
p=
sa se dimensioneze membrana si sa se determine
caracteristicile traductorului.

Rezolvare

(Young)

=0.3 (Poisson)
(profilul gofreurilor)
h=0.3mm
H-inaltimea gofreurilor
=

(raportul dintre raza centrului rigidizat si raza activa)

In functie de tipul gofreului:

a'=30
b'=0.242
;

In cazul particular avem doua capilare (M=2). Pentru a obtine o abatare a

variatiei presiunii sub 3% am modificat fata de cazul standard lungimea tubului
capilar (60mm) si diametrul acestuia (0.35mm).
limite
acceptabile
0
0.001453
0.002906
0.00436
0.005813
0.007266
0.008719
0.010173
0.011626
0.013079
0.014532
0.015986
0.017439
0.018892
0.020345
0.021799

calcul
standard
0
0.001543141
0.003086281
0.004629422
0.006172562
0.007715703
0.009258844
0.010801984
0.012345125
0.013888265
0.015431406
0.016974547
0.018517687
0.020060828
0.021603968
0.023147109

0
0.001498195
0.00299639
0.004494584
0.005992779
0.007490974
0.008989169
0.010487363
0.011985558
0.013483753
0.014981948
0.016480142
0.017978337
0.019476532
0.020974727
0.022472921

calcul particular
0
0.00150923
0.003018459
0.004527689
0.006036918
0.007546148
0.009055378
0.010564607
0.012073837
0.013583067
0.015092296
0.016601526
0.018110755
0.019619985
0.021129215
0.022638444

Se utilizeaza in constructia de aparate pentru transformarea miscarii si amplificarea

acesteia cu un raport de transmisie constant. Mecanismul trebuie sa realizeze o caracteristica
liniara intre marimea semnalului de intrare Si si a semnalului de iesire Se. Considerandu-se o
caracteristica liniara a traductorului T (o capsula manometrica), semnalul propagat are o
caracteristica liniara, daca si mecanismul biela-manivela propaga semnalul cu o sensibilitate
constanta.

a0

P
T

Transmiterea directa a miscarii de rotatie se face cu ajutorul rotilor dintate de sectiune circulara. La rotile dintate raportul de transmitere se mentine constant in timpul
miscarii numai daca se realizeaza apasarea necesara intre dintii care angreneaza si
se evita alunecarea intre ei.
Mecanismul amplificator cu roti dintate preia semnalul de iesire de la mecanismul
biela-manivela si il amplifica in scopul vizualizarii lui.
Mecanismul cu manivela si culisa apare daca aparatul trbuie sa aiba o scara atenuata. Marimea de intrare este unghiul introdus de mecanismul anterior (mecanismul pinion sector
dintat), iar marimea de iesire este unghiul . Rolul mecanismului este de a prelua deviatii
partiale.

W0 standard
0
0.0613
0.1224
0.1831
0.2434
0.3029
0.3617
0.4195
0.4763
0.532
0.5865
0.6399
0.692
0.743
0.7927
0.8412

W0 modificat
0
0.0629
0.1256
0.1876
0.2488
0.3089
0.3678
0.4253
0.4812
0.5356
0.5884
0.6396
0.6892
0.7372
0.7838
0.8288

W0 intervale

acceptabile

0
0.059461
0.118728
0.177607
0.236098
0.293813
0.350849
0.406915
0.462011
0.51604
0.568905
0.620703
0.67124
0.72071
0.768919
0.815964

0
0.063139
0.126072
0.188593
0.250702
0.311987
0.372551
0.432085
0.490589
0.54796
0.604095
0.659097
0.71276
0.76529
0.816481
0.866436

10

Fi standard
0
0.6754
1.3488
2.0179
2.6829
3.3394
3.9886
4.6273
5.2554
5.8721
6.4761
7.0686
7.6474
8.2148
8.7685
9.3096

alfa standard
0
2.7048
5.4191
8.152
10.9213
13.7252
16.5843
19.4984
22.4803
25.5359
28.6689
31.8923
35.1988
38.6041
42.095
45.6763

Fi modificat
0
0.6931
1.384
2.0675
2.7424
3.4056
4.056
4.6914
5.3097
5.912
6.4972
7.0653
7.6163
8.1502
8.6693
9.1712

alfa modificat
0
2.7755
5.5621
8.3566
11.1726
14.0127
16.8867
19.7972
22.7436
25.7383
28.7809
31.8737
35.0168
38.208
41.4569
44.7438

Fi intervale
0
0.655138
1.308336
1.957363
2.602413
3.239218
3.868942
4.488481
5.097738
5.695937
6.281817
6.856542
7.417978
7.968356
8.505445
9.030312

alfa intervale
0
2.623656
5.256527
7.90744
10.593661
13.313444
16.086771
18.913448
21.805891
24.769823
27.808833
30.935531
34.142836
37.445977
40.83215
44.306011

acceptabile
0
0.695662
1.389264
2.078437
2.763387
3.439582
4.108258
4.766119
5.413062
6.048263
6.670383
7.280658
7.876822
8.461244
9.031555
9.588888

acceptabile
0
2.858765
5.728963
8.607298
11.507778
14.433081
17.393301
20.391116
23.425908
26.510449
29.644327
32.829911
36.067304
39.35424
42.700607
46.086114

11

theta standard
0
5.4036
10.7902
16.1431
21.4629
26.715
31.9087
37.018
42.0435
46.9766
51.8087
56.5488
61.1795
65.7184
70.1479
74.4768

theta modificat
0
5.5446
11.0724
16.54
21.9394
27.2448
32.4477
37.531
42.4773
47.2956
51.9772
56.5222
60.9304
65.2019
69.3542
73.3694

theta intervale

acceptabile

0
5.241492
10.466494
15.658807
20.819013
25.91355
30.951439
35.90746
40.782195
45.567302
50.254439
54.852336
59.344115
63.746848
68.043463
72.242496

0
5.710938
11.404572
17.0362
22.597582
28.062144
33.421131
38.65693
43.751619
48.714468
53.536516
58.217866
62.758312
67.157957
71.434826
75.570482

PENTRU CA MARIMILE ALFA, FI , THETA SI W0 IN CAZUL MODIFICAT SA AIBA O ABATERE DE

MAXIMUM 3% FATA DE CAZUL STANDARD VOM MODIFICA RAZA ACTIVA LA 0.0363 SI
GROSIMEA GOFREURILOR LA 0.2415*10^-3. D UPA CUM SE POATE OBSERVA SI MAI SUS ,
MARIMILE CONTROLATE SE REGASESC IN INTERVALELE ACCEPTABILE DE
.

12

13

14

15

16

17

%PROGRAMUL MATLAB PENTRU REZOLVAREA CAZULUI STANDARD

Vvmax=300;
%m/s
n=3;
%grad neuniformitate scara variometru
fi=0.08;
%m diametrul carcasei aparatului
Lc=0.1;
%m lungimea aparatului
dcapilar=2.5*10^-4; %m diametru tub capilar
lcapilar=0.04;
%m lungimea capilar
eta0=17.55*10^-6;%Ns/m vascozitatea aerului
T0=288.15;
%K
R=29.27;
%m/k constanta gazelor
E=10^11;
%N/m^2 modulul de elasticitate longitudinal
M=1;
%nr de capilare
%Calcule
raza_carcasa=fi/2;
volum_carcasa=pi*raza_carcasa^2*Lc;
Vv=[0 ;20; 40 ;60 ;80; 100 ;120;140 ;160 ;180;200; 220; 240; 260; 280 ;300];%
vectorul vitezei verticale
delta_p=-((128*volum_carcasa*lcapilar*eta0)/ (pi*dcapilar^4*R*T0*M))*(-Vv); %calcul
presiune la coborare(viteza verticala este negativa)
miu=0.3; %coeficient Poisson
Hh=4;%profilurile gofreurilor
teta0=30;
h=0.3*10^-3; %m grosimea
ro=0.4;
R_activ=0.03; %mraza activa
cos_teta0=0.866;
%Coeficienti de anizotropie
k1=(Hh)^2*(1/ cos_teta0)+cos_teta0;
k2=1/cos_teta0;
k3=(Hh)^2*(1/cos_teta0)+(1/(cos_teta0)^3);
m=sqrt(k1*k2);
n=k2*k3;
a_prim=(4*(n+3))/(3*k2*(1-(miu/n)^2));
b_prim=(32*k2/(m^2-9))*(1/6-(3-miu)/((m-miu)*(m+3)));
%Prin interpolare liniara am determinat coeficientii de corectie
eta_prim=1.18;
psi_prim=1.74;
%Caracteristica W0=f(dp): delta_p*R_activ^4/(E*h^4)=eta_prim*a_prim*(w0/
h)+psi_prim*b_prim*(w0/h)^3
delta_p1=delta_p/1000000; %in N/mm^2
R_activ1=30; %raza activa in mm
E1=10000;% N/mm^2
h1=0.3;%grosimea in mm

a1=-(psi_prim*b_prim /h1^3);
a3=-(eta_prim*a_prim/h1);
a4=delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4);

18

for i=1:16
polinom=[a1 0 a3 a4(i)];
r=roots(polinom);
for i=1:3
k=0;
if isreal (r(i))
k=k+1;
w(k)=r(i);
end
end
end
W0=[ 0 0.0613 0.1224 0.1831 0.2434 0.3029 0.3617 0.4195 0.4763 0.5320 0.5865
0.6399 0.6920 0.7430 0.7927 0.8412];
plot(delta_p1,W0)
title('\bf Caracteristica deltaP - W0 variometru standard');
xlabel('deltaP [N/mm^2]');
ylabel('W0 [mm]');
grid on;
figure;
plot(Vv,delta_p1);
title('\bf Caracteristica Vv - deltaP variometru standard');
xlabel('Vv [m/s]');
ylabel('deltaP [N/mm^2]');
grid on;
figure;

%Mecanism biela manivela + Mecanism roti dintate

rl=0.2; %raportul dintre lungimea manivelei si lungimea bielei
r=5.2; %mm lungimea manivelei
l=26; %mm lungimea biela
xt=2; %mm xt=2*W0
fi_max=xt/r; %unghiul maxim de rotatie a manivelei
alfa =0;%unghiul initial al manivelei
mod=0.5;%mm modulul rotilor dintate
z2=17;
d2=8.5;%mm d2=mod*z2
i12=1/8;%raport de transmisie roti dintate
z1=136;
%fi=[z1/z2*[asin(W0/r+sin(alfa))-alfa]]*180/pi %formula exacta pentru unghiul
de rotatie a manivelei
fi1=[asin(W0/r)]*180/pi; % formula aproximativa pentru unghiul de rotatie a
manivelei
fi1_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
%plot(W0,fi,'g')
hold on;
plot(W0,fi1,'r')
title('\bf Caracteristica WO - fi variometru standard');
xlabel('W0 [mm]');
ylabel('fi [grade]');
grid on;
figure;
theta=(z1/z2)*fi1; %unghi al mecanismului cu roti dintate

19

theta1=(z1/z2)*fi1_rad;%afiseaza unghiul theta in radiani

plot(fi1,theta,'r')
title('\bf Caracteristica fi - theta variometru standard');
xlabel('fi [grade]');
ylabel('theta [grade]');
grid on;
figure;
%Culisa oscilanta
alfa=(theta1-asin((sin(theta1))/2))*180/pi;%unghiul de iesire in grade
plot(theta,alfa,'r')
title('\bf Caracteristica theta - alfa variometru standard');
xlabel('theta [grade]');
ylabel('alfa [grade]');
grid on;

%PROGRAM MATLAB PENTRU CAZUL MODIFICAT

Vvmax=300;
%m/s
n=3;
%grad neuniformitate scara variometru
fi=0.08;
%m diametrul carcasei aparatului
Lc=0.1;
%m lungimea aparatului
dcapilar=3.5*10^-4; %m diametru tub capilar
lcapilar=0.060;
%m lungimea capilar
eta0=17.55*10^-6;%Ns/m vascozitatea aerului
T0=288.15;
%K
R=29.27;
%m/k constanta gazelor
E=10^11;
%N/m^2 modulul de elasticitate longitudinal
M=2;
%nr de capilare
%Calcule
raza_carcasa=fi/2;
volum_carcasa=pi*raza_carcasa^2*Lc;
Vv=[0 ;20; 40 ;60 ;80; 100 ;120;140 ;160 ;180;200; 220; 240; 260; 280 ;300];%
vectorul vitezei verticale
delta_p=-((128*volum_carcasa*lcapilar*eta0)/ (pi*dcapilar^4*R*T0*M))*(-Vv);
%calcul presiune la coborare(viteza verticala este negativa)
miu=0.3; %coeficient Poisson
Hh=4 ; %profilul gofreurilor
teta0=30;
h=0.2415*10^-3; %m grosimea
ro=0.4;
R_activ=0.0363; %m raza activa
cos_teta0=0.866;
%Coeficienti de anizotropie
k1=(Hh)^2*(1/ cos_teta0)+cos_teta0;
k2=1/cos_teta0;
k3=(Hh)^2*(1/cos_teta0)+(1/(cos_teta0)^3);
m=sqrt(k1*k2);
n=k2*k3;
a_prim=(4*(n+3))/(3*k2*(1-(miu/n)^2));
b_prim=(32*k2/(m^2-9))*(1/6-(3-miu)/((m-miu)*(m+3)));

20

%Prin interpolare liniara am determinat coeficientii de corectie

eta_prim=1.18;
psi_prim=1.74;
%Caracteristica W0=f(dp): delta_p*R_activ^4/(E*h^4)=eta_prim*a_prim*(w0/h)
+psi_prim*b_prim*(w0/h)^3
delta_p1=delta_p/1000000; %in N/mm^2
R_activ1=36.3; %raza activa in mm
E1=10000;% N/mm^2
h1=0.2415;%grosimea in mm
a1=-(psi_prim*b_prim /h1^3);
a3=-(eta_prim*a_prim/h1); a4=delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4);
for i=1:16
polinom=[a1 0 a3 a4(i)];
r=roots(polinom);
for i=1:3
k=0;
if isreal (r(i))
k=k+1;
w(k)=r(i);
end
end
end
W0=[ 0 0.0629 0.1256 0.1876 0.2488 0.3089 0.3678 0.4253 0.4812 0.5356
0.5884 0.6396 0.6892 0.7372 0.7838 0.8288 ];
plot(delta_p1,W0)
title('\bf Caracteristica deltaP - W0 variometru proiectat');
xlabel('deltaP [N/mm^2]');
ylabel('W0 [mm]');
grid on;
figure;
plot(Vv,delta_p1);
title('\bf Caracteristica Vv - deltaP variometru proiectat');
xlabel('Vv [m/s]');
ylabel('deltaP [N/mm^2]');
grid on;
figure;

%Mecanism biela manivela + Mecanism roti dintate rl=0.2;

%raportul dintre lungimea manivelei si lungimea bielei
r=5.2; %mm lungimea manivelei
l=26; %mm lungimea biela
xt=2; %mm xt=2*W0
fi_max=xt/r; %unghiul maxim de rotatie a manivelei alfa
=0;%unghiul initial al manivelei
mod=0.5;%mm modulul rotilor dintate
z2=17;
d2=8.5;%mm d2=mod*z2

21

i12=1/8;%raport de transmisie roti dintate

z1=136;
fi=[z1/z2*[asin(W0/r+sin(alfa))-alfa]]*180/pi; %formula exacta pentru
unghiul de rotatie a manivelei
fi1=[asin(W0/r)]*180/pi; % formula aproximativa pentru unghiul de rotatie a
manivelei
fi1_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
plot(W0,fi,'g')
hold on;
plot(W0,fi1,'r')
title('\bf Caracteristica WO - fi variometru proiectat');
xlabel('W0 [mm]');
ylabel('fi [grade]');
grid on;
figure;
theta=(z1/z2)*fi1; %unghi al mecanismului cu roti dintate
theta1=(z1/z2)*fi1_rad; %afiseaza unghiul theta in radiani
plot(fi1,theta,'r')
title('\bf Caracteristica fi - theta variometru proiectat');
xlabel('fi [grade]');
ylabel('theta [grade]');
grid on;
figure;
%Culisa oscilanta
alfa=(theta1-asin((sin(theta1))/2))*180/pi%unghiul de iesire in
grade
plot(theta,alfa,'r')
title('\bf Caracteristica theta - alfa variometru proiectat');
xlabel('theta [grade]');
ylabel('alfa [grade]');
grid on;

22