UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR IN

CHIRURGIE
medicina

UTILIZAREA
CHIRURGIE

ANTIBIOTICELOR

n momentul n care se ia n discutie folosirea

antibioticelor n chirurgie trebuie avute n minte
urmatoarele particularitati ale infectiei chirurgicale:

- infectia chirurgicala, exo sau endogena, este frecvent polimicrobiana; chiar si asa,
ntre germenii incriminati se stabileste un sinergism care, odata nlaturat prin
distrugerea unuia dintre partenerii patogeni printr-o antibioticoterapie potrivita,
permite anihilarea ntregii echipe;
- pacientul chirurgical prezinta un status imunologic alterat datorat pe de o parte
so-cului anestezico-chirurgical iar pede alta parte conditiilor generale si locale
asociate;
- raportul cost / beneficiu este net favorabil ideii de prevenire a infectiilor
postopera-torii printr-o antibioticoterapie profilactica ori de cte ori este cazul.
n chirurgie exista doua circumstante n care este folosita antibioticoterapia:
1. Antibioticoterapie profilactica: reprezinta administrarea de antibiotice nainte
de realizarea contaminarii plagii chirurgicale; se adreseaza interventiilor
chirurgicale de tipul II (curat-contaminate) si de tipul III (contaminate), n cazul
interventiilor de tipul I (curate) decizia trebuind sa fie individualizata de la caz la
caz.
Antibioticele folosite trebuie sa fie bactericide iar administrarea trebuie facuta astfel nct n momentul
contaminarii plagii sa fie atinsa o concentratie tisulara eficienta. n functie de durata interventiei
chirurgicale, de caracterul posibilei contaminari micro-biene (aerobi, anaerobi) si de timpul de
njumatatire al antibioticului folosit, se poate opta pentru una dintre urmatoarele scheme terapeutice:

- administrare n doza unica ("single shot therapy"): n cazul interventiilor care nu

au n planul operator un timp septic este suficienta profilaxia prin monoterapie =
administrare intravenoasa n momentul inductiei anestezice (cu - 1h nainte de
interventie) a unui antibiotic cu spectru larg (de obicei o cefalosporina din
generatia a III-a); atunci cnd interventia chirurgicala presupune si o posibila
contaminare cu anaerobi (deschiderea unor segmente septice ale tubului digestiv,

etc.) se impune profilaxia prinasociere de antibiotice (cefalosporina +

metronidazol sau alt anti-biotic cu spectru pe flora anaeroba);
- administrare n mai multe doze ("flash therapy"): atunci cnd interventia chirurgi-cala dureaza mai
mult dect dublul timpului de njumatatire al antibioticului (2-3 ore), acesta trebuie administrat din nou
intravenos dupa 3 ore de la debutul inter-ventiei chirurgicale, eventual o a treia doza dupa nca 3 ore si
o ultima doza la 6 ore de la terminarea interventiei chirurgicale, asigurndu-se astfel o protectie ntinsa
pe durata interventiei si a primelor 12 ore postoperatorii.

Principiile antibioticoprofilaxiei:
- alegerea unui agent antimicrobian eficient, dar cu toxicit 555j919f ate minima;
trebuie pru-denta n administrarea unor antibiotice de tipul fluorochinolonelor
sau metronida-zolului, care sunt bactericide n doze toxice;
- asigurarea unei concentratii tisulare bactericide utile n momentul contaminarii;
- posibilitatea administrarii rapide (eventual n bolus) a unui agent antimicrobian
care sa asigure protectie antimicrobiana pe o perioada suficient de lunga.
Este important de retinut faptul ca administrarea antibioticului dupa producerea
contaminarii tisulare nu mai reprezinta o profilaxie si n plus este inutila si
ineficienta (marginile plagii chirurgicale au vasele obturate prin ligaturi,
electrocoagulare sau trombozare spontana, iar tesuturile care marginesc plaga
chirurgicala se acopera cu o pelicula de fibrina, blocndu-se astfel accesul
antibioticului ntr-un spatiu ce prezinta toate conditiile pentru multiplicare
bacteriana aeroba si anaeroba.
Folosirea nediscriminatorie sau oarba a antibioticelor trebuie descurajata deoarece
poate duce la aparitia tulpinilor de microorganisme antibiotic-rezistente sau la
reactii serioase de hipersensibilitate; n plus, prelungirea administrarii de
antibiotice n scop asa-zis profilactic (pe o durata mai mare de 12 ore) poate masca
semnele unei infectii instalate, facnd diagnosticul mult mai dificil.
S-a dovedit ca antibioticoterapia profilactica sistemica este rasplatitoare (reduce riscul
apari-tiei infectiilor chirurgicale) n urmatoarele circumstante:
1

procedee
gastroduodenale cu risc
nalt, efectuate
pentru: cancer, ulcer, obstructie sau sngerare cu localizare gastrica; situatii cu
secretie acida gastrica suprimata; interventii pentru obezitate morbida;

2 - procedee biliare cu risc nalt: operatii la pacienti mai vrstnici de 60 de ani, la cei cu
infla-matie acuta, litiaza de cale biliara principala, icter, ca si la cei cu interventii
anterioare pe tractul biliar sau manipulari endoscopice biliare;

3 - rezectie si anastomoza a colonului sau intestinului subtire;

4 - proceduri cardiace efectuate prin sternotomie mediana;
5 - chirurgie vasculara a extremitatilor inferioare sau aortei abdominale;
6 - amputatie a unei extremitati cu vascularizatie afectata, particular n prezenta unui
ulcer ischemic curent sau recent;
7 - histerectomie efectuata pe cale vaginala sau abdominala;
8 - sectiune cezariana primara;
9 - operatii ce deschid cavitatea orofaringiana n continuitate cu disectia gtului;
10 - craniotomii;
11 - implantarea oricarui material prostetic permanent;
12 - orice plaga cu contaminare bacteriana masiva cunoscuta;
13 - plagi accidentale cu contaminare masiva si distructie tisulara (trebuie administrare
endo-venoasa a antibioticului ct mai rapid dupa producerea injuriei care cel mai
adesea este reprezentata de un traumatism abdominal penetrant sau o fractura
deschisa);
14 - injurii cu predispozitie la infectie clostridiana datorita devitalizarii musculare
extensive, contaminarii masive si / sau afectarii vascularizatiei;
15 - prezenta afectiunilor valvulare cardiace preexistente, pentru prevenirea dezvoltarii
endo-carditei bacteriene.

Antibioticoterapia metafilactica este o varianta a antibioticoterapiei profilactice

ce se adreseaza situatiilor cu contaminare bacteriana prezumptiva care nu prezinta
n momentul administrarii vreun semn local sau general de infectie (de exemplu un
traumatism abdominal nepenetrant n care exista riscul contaminarii peritoneale
prin translocatie bacteriana sau prin solutii de continuitate ale cavitatilor digestive).
Metafilaxia presupune deci administrarea antibioticelor nainte de confirmarea
clinica sau intraoperatorie a infectiei presupuse, se realizeaza ntotdeauna prin
utilizarea unei asociatii care sa acopere tot spectrul aerob-anaerob si, n absenta
confirmarii infectiei, nu trebuie sa depaseasca 24 de ore.
Erorile ce pot fi comise n cazul unei antibioticoprofilaxii sistemice sunt
reprezenta-te deci de:

- alegerea unui antibiotic ineficient;

- administrarea inadecvata a dozei initiale;
- neadministrarea dozelor suplimentare necesare n cazul interventiilor de durata;
- continuarea administrarii antibioticelor peste durata necesara.

2. Antibioticoterapie curativa: debuteaza sub forma unei terapii empirice odata

cu diagnosticul de infectie si se continua cu o terapie tintita odata ce antibiograma
efectuata pe cultura precizeaza germenul incriminat (bacterioscopia directa poate
avea si ea un rol n alegerea - corectarea terapiei empirice).
a) Terapia empirica are acest nume deoarece nu se adreseaza unor germeni
identifi-cati, cu sensibilitate la antibiotice stabilita, ci utilizeaza antibiotice cu
spectru larg care sa acopere si germenii cel mai probabil incriminati (experienta
clinica anterioara permite aprecierea microbismului specific infectiilor cu diferite
localizari). Ea debuteaza odata cu diagnosticul de infectie si este continuata pna n
momentul cnd rezultatele antibiogramei permit transformarea ei ntr-o
antibioticoterapie tintita. Se adreseaza n primul rnd bolnavilor cu tare organice si
status imunologic deficitar care nu pot astepta identificarea germenilor si stabilirea
sensibilitatii lor la antibiotice pentru nceperea unei antibioticoterapii.
Este fundamentala alegerea unei combinatii adecvate de antibiotice, cele mai
utilizate actual fiind carbapenemele, asociatia cefalosporina generatia IV aminoglicozid, tei-coplanina, asociatia piperacilina - tazobactam sau asociatia
clindamicina - aztreonam.
Exista si o antibioticoterapie locala, care are rolul de a reduce incidenta infectiei n
plagile contaminate si foloseste antibiotice cu spectru adecvat germenilor
incriminati; antibioticul utilizat trebuie sa fie compatibil cu administrarea
parenterala, iar doza folosita nu trebuie sa depaseasca doza maxima admisa n
administrarea parenterala. Se atribuie o importanta minora antibioticoterapiei
locale n comparatie cu cea sistemica.
b) Terapia tintita este dictata de antibiograma si trebuie mentinuta cel putin 5 zile
(infectiile severe impun prelungirea ei att timp ct datele clinice si paraclinice o
cer).
Pregatirea preoperatorie a colonului n vederea interventiilor elective presupune suprimarea florei
aerob/anaerobe prin administrare de antibiotice orale nonabsorbabile (neomicina) sau active pe flora
intestinala (fluorchinolone, eritromicina), la care se asociaza cel mai bine si antibiotice cu spectru larg
(cefalosporine) administrate endovenos.

Cele mai obisnuite cauze nonchirurgicale de infectie postoperatorie si febra sunt reprezentate de
infectia tractului urinar, infectia tractului respirator si infectia asociata cateterului endovenos, toate
usor diagnosticate; celelalte cauze importante de infectie postoperatorie si febra, reprezentate de
infectia plagii si infectia intraabdominala, necesita tratament chirurgical asociat obligator
antibioticoterapiei. Testul cel mai sensibil de detectare a infectiei si de determinare a localizarii ei
continua sa fie reprezentat de efectuarea unei anamneze ngrijite si a unui examen fizic de catre un
medic constiincios. Evaluarea de laborator si radiologica - numaratoare a globulelor albe, culturi
sangvine, tomografie computerizata - poate suplimenta datele oferite de examinarea fizica.

Febra aparuta n primele 3 zile postoperatorii are cel mai probabil o cauza noninfectioasa; atunci cnd febra apare la mai mult de 5 zile de la operatie, cel mai
adesea este vorba de o infectie postoperatorie. n cazul febrei aparute n primele 36
de ore de la o laparotomie exista numai doua posibile cauze infectioase (pot fi
diag-nosticate usor daca sunt suspectate si supuse unei examinari minutioase):
injurie intestinala cu scurgere anastomotica (apar sensibilitate abdominala difuza si
modifi-cari hemodinamice marcate, cu tahicardie urmata de hipotensiune si diureza
dimi-nuata, necesarul de fluide fiind mare), respectiv infectie invaziva a tesuturilor
moi cu punct de plecare la nivelul plagii produsa de streptococi -hemolitici sau de
specii clostridiale (inspectia plagii si coloratia Gram executata pe frotiul secretiei
prelevate si leucograma pot orienta diagnosticul; leucocitoza prezenta n infectiile
streptococice poate fi absenta n cazul infectiei cu Clostridium perfringens).
SCURT RAPEL AL GRUPELOR DE ANTIBIOTICE
Clasificarea antibioticelor dupa mecanismul de actiune:
- inhibare a sintezei sau functiei peretelui celular microbian: peniciline, cefalosporine,
glico-peptide;
- afectare a integritatii membranei citoplasmice: polipeptide (polimixine);
- inhibitie a sintezei proteinelor bacteriene: fenicoli, macrolide, aminoglicozide, tetracicline,
lincosamide;
- inhibitie a sintezei acizilor nucleici: rifamicine, nitroimidazoli;
- inhibitie a enzimei "giraza" (implicata n replicarea DNA bacterian): chinolone;
- inhibitie a cresterii germenilor prin substituire de metaboliti intermediari: sulfamide.
Antibiotice cu unele afinitati tisulare speciale:
- tesut osos: lincosamide, carbapeneme, monobactame, aminoglicozide, fluorchinolone;
- epiteliu bronsic, mucoasa sinuzala: doxiciclina;

arbore biliar: ampicilina, amoxicilina, rifampicina,

ceftriaxon (Ro-cephine, Lendacine), cefamandol;

eritromicina,

tetraciclina,

- urinar: neoxazol, sulfametin, cotrimoxazol, acid nalidixic, nitrofurantoin, tetraciclina,

ampi-cilina;
- LCR: cefalosporine generatia III-IV, ampicilina, sinerdol, fenicoli.

mente

Prezentare
farmaceutica

Posologie

Indicatii

Reactii
adverse

- infectii cutanate si de

- reactii de hiper-

cp a 400.000 u.

4-8 mil / zi, la 4-6 ore

(50.000-100.000
u/kgc/ zi); n cazuri
severe (meningite,
septicemii) pna la
20 milioane/zi;
administrare I.M sau
I.V.

fl a 600.000 u pp

doza dubla

metil-

si 200.000 penG

1.6-4.8 mil / zi la 12 h

- sifilis;

fl a 600.000 sau

1.200.000 u/zi, o data

- pneumonie; sifilis;

1.200.000 u.

pe saptamna

- sifilis; profilaxia re-

- reactii de hiper-

flacoane a 1 g

1-6g la 12 h; IV, IM;

curentelor de RPA;

sensibilitate;

cps a 250 mg, fl a

250 sau 500 mg

500 mg la 6 ore pe ne- - bacteriemie asociata

mncate (PO); IV, IM;

flacon cu 200.000,
400.000, 1.000.000

a):
penicilina

00)

cilina)
penicilina

acilina

pen),

sau 5.000.000 u.

cps a 250 mg, fl. a

250 sau 500 mg

PO;
IV, IM, PO;

parti moi;

sensibilitate (!);

- meningita;

- stimulare cen-

- infectii orale sau

trala nervoasa

dentare;

(convulsii);
- reactii de hipersensibilitate;

dispozitivelor demeure
medicamen-

sau

cp si fl a 500 mg
flacon a 1g sau 5g
flac a 1g sau 2g
la fel
la fel

2-12 g / zi la 4-6 h; IV,

IM, PO;
0,5-1 g la 6-8 ore; PO,
IM, IV;

telor injectabile;
- infectii cutanate si de
parti moi;

6-40 g / zi, la 4-8 ore; IV - infectii ale tractului

sau IM;
12-18 g, la 4-8 ore; IV;

respirator sau urinar;

- reactii de hipersensibilitate;

Spectru antibacterian

coci G+ aerobi: Streptococcus (viridans, pneumoniae, agalactiae),

Ente-rococcus;
bacterii G- aerobe: Neisseria,
Pasteurella;
anaerobi: Clostridium, Fusobacterium, Actinomyces israelii;
altii: Treponema pallidum, Listeria
monocytogenes;
stafilococi
coci G+ aerobi: ca pen. G, dar
mai activa pe enterococi
bacterii G- aerobe: ca pen G plus
H.influenzae, E.coli, Pr. mirabilis,
Salmonela, Shigela
asemanator ampicilinei;
bacterii G- aerobe: Pseudomonas
aeruginosa, Enterobacteriacee;
asemanator ampicilinei;
Pseudomonas, Acinetobacter,
Seratia, Klebsiela;

Com

penicilina sodica
local; 1g = 1.6 m
Penicilina G sodi
Na+ (atentie n IR
G potasica 65
IC); asocierea cu
mg x 4 / zi dublea
plasmatic; strepto
necesita cefo-tax
vancomicin sau i
stafilococii sunt n
(secreta penicilin

asociate uneori cu
gentamicina) pen
asupra stafilococilo

amoxicilina prezin
digestiva, neinflue
iar administrarile s

inactive pe stafi
secretori;

obisnuit se asociaz

f.extins:
:

2-5g la 8 ore; IV;

- Helicobacter pilori;

la fel

- infectii cu germeni

la fel

G- aerobi;
- la fel;

line):

zlin)

racil)

r -

cp a 250+125mg;
fl a 500+100mg sau

anaerobe (intraab-

1g + 200mg;

- reactii de hipersensibilitate;

dominale, ginecolo-

- colita pseudo-

gice, cutanate - ul-

membranoasa;

cere diabetice, etc.);

- reactii de hiper-

1.5-3 g la 6 ore; IM, IV;

fl a 3g + 200mg sau

ntin,

1.5g+100mg;

actam

- infectii mixte aerob-

3g / 4-6 ore; IM, IV;

d cla-

clavu-

0.5-1 g/zi la 8-12 h; PO;

IM, IV;

4.5 g la 6-8 ore; IV, IM;

fl a 1g + 0.5g;

4-12 g/zi, la 4-6 ore; IV

sau IM profund;

- septicemie;

sensibilitate

fl a 4g + 0.5 g;

1-4 g/zi la 8h; PO;

- infectii cutanate si de

(rush, eozinofi-

flacoane a 1g;

0.5-4g la 8 h; IM, IV;

parti
necomplicate;

lie, febra, nefri-

flacoane a 1g;

750mg-2g / 8 h; IM,IV;

moi

ta interstitiala)
- infectii urinare ne-

cp a 250, 500 mg;

PO;

- la fel;
complicate;

1-2 g la 6-8h; IV, IM;

germeni G+ si bacili G- secretori

de penicilinaze;
coci G+ aerobi (slab): streptococi;

bacterii G-;

anaerobi
(cei
din
cavit.bucala);
coci G+ (slab);
bacili G-: Hemophilus influenze,
Moraxela, Neiseria meningitidis,
Enterobacteriacee;
anaerobi (cavit.bucala, colon Bacteroides fragilis);

coci G+ (mai puternic);

bacili G-;

anaerobi;
coci G+ (stafilococi, pneumococ,
streptococi);
bacili G- multirezistenti;
anaerobi (mai putin; inactiv pe
Bacteroides fragilis);

se poate adauga un

nu toate enzimel
neutralizate;

enterococii si st
rezistenti sunt n g

generatia I are
mpotriva bacteri
celor G-, n timp
proprietati invers
activitate att pe G

maxipime + metro
dect imipenem
infectiilor severe i

generatia III si IV
realizeaza concent

ultimele generatii
severe cu germen

micin;

bactam

NE

flacoane a 1g;

1-2g la 12 ore; IV, IM;

- infectii mixte aerob-

- la fel;

rezistente, infectii

cps a 500 mg;

250-500mg la 8h, PO;

anaerobe (cutanate si

- reactii de hiper-

utilitate mare n an

cps 500 mg, fl 1g;

1-6 g / 12 h; IM, IV;

de parti moi, intraab-

sensibilitate;

fl a 1g sau 2g

1-4 g / 12h; IM, IV;

dominale, ginecol.);

fl a 750mg sau 1.5g

0.5-2 g la 8 h; IM, IV;

cp a 125,250,500mg

1-2 g/zi (la 24h);

flac a 1g sau 2g

1-2g / 8-12 h; IM, IV;

- antibioticoprofilaxie;

flac a 1g

0,5-2 g / 12 h; IM, IV;

- infectii G- (respiratorii,

Keflex)

cps 500mg, sirop;

ncef)

flac a 1g;

elosef)

fl a 0.5g, 1g sau 2g;

Kefurox;

fl a 0.5,1 sau 2 g;

Fortaz)

n)

tam)

urinare,
intraabdomina-

de parti moi) la spitali-

flacoane a 1g;

d)

si urinare;

flac a 1g;

l)

- infectii respiratorii

le, sangvine, cutanate,

fl a 250 mg;

fl a 0.5, 1 sau 2g;

se contraindica am
n seringa;

zati,
imunocompromisi,
rezistenti;
- infectii nozocomiale
cu
germeni
multirezistenti,
eventual n asociere sinergica cu aminozide
sau fluorochinolone;

viteza mare de p
betalactamaze;

e)

flac a 500 + 500 mg;

2-4 g/zi n 3-4 doze; IV;

fl a 500mg sau 1g;

1g la 8 ore; IV;

fl a 500mg sau 1g;

2-4 g/zi la 6-12 h; inj;

vere cu germeni nei-

- reactii de hiper-

nam,

flac a 500 mg;

2 g/zi la 6-12 h; IV, PO;

dentificati, multiplu

sensibilitate;

fiole 200, 400mg;

400 mg / zi (la 24h);

rezistenti;

m)

flacoane a 1g;

80mg la 8-12 h; IM,IV;

- infectii intraabdomi-

fiole a 40 sau 80 mg;

0.5g/zi la 8-12h; IM,IV;

nale, ginecologice;

- nefrotoxicitate

fiole a 100 mg;

1-1.5 g/zi la 8-12h; IM;

- colita pseudomembr.;

- ototoxicitate;

flac a 0.5 sau 1g;

1-1.5 g/zi la 8-12h; inj;

- inf.respiratorii, urina-

mycin)

flac a 500mg;

0.5g/zi la 6-12h;IM,IV;

re, cutanate, peritone-

d)

fiole a 40, 80 mg;

2g / zi IM (o doza);

ale; osteomielita, sep-

ZIDE

flac a 2g;

1-2 g/zi la 6h; PO;

ticemie, endocardita;

cp a 500 mg;

1-2 g/zi la 6-12h; IV, - infectii intraabdomiPO;

cin)

cin)

bicin)

- convulsii,
- infectii extrem de se-

greata, voma;

- "red man syndrome"

coci si bacili G+;

bacili G-;
anaerobi (~ metronidazolului);
bacili G- (inclusiv piocianic);
stafilococi rezistenti, etc.;
bacterii G+ si G- aerobe si anaerobe;

bacili G- aerobi (de

electie);

coci
G(Neisseria
gonoreae);

bacterii G+ aerobe (slab);

Micobacterium
(strepto,
amikacin);
coci G+ (streptococ, stafilococ)
Mycoplasma, Chlamidia, Rickettsia, Legionella, Bordetella pertusis, unele tulpini de Haemophilus,

(dupa 7 zile de
B.difteric, Moraxella;

fl a 300 mg (lactobionat), cp a 200 mg 1.2-2.4 g/zi la 12h; PO;

(propionat);

nale, urinare, ginecologice, cutanate, res-

500mg/6-12 h; PO, IM;

cps a 150, 300 mg;
cps a 500 mg;
fl a 600mg;
cps a 150mg,
fl a 600mg

piratorii;
600mg / 6-8h; PO, IM,
IV;
- septicemie, endocar0.5g la 6-8h; PO, IM,
IV;

dita, osteomielita
- gonoree;

tratament);

cilastatin = in
peptidaza (bloc
renal al imipenem

spectru asemanat
si aminoglicozide

utile n caz de
rezistenta, septice

bun n enterocoli

intervalul de adm
mia x 8 (pentru
kana); NU se adm
peritoneala la c
neu-romuscular
actiune sinergi
(oxacilina,
etc
mpotriva
stafilococilor (NU

Helicobacter
pilori;
Toxoplasma;
antistafilococic f
coci G+ (stafilococ);
Neisseria gonorrhoeae;
greata, voma, diapatrunde n LCR
Micobacterium tuberculosis (bk),
- neurotoxicitate;

ree;
coles-

hepatita

Chlamidia, Leischmania;

coloreaza toate se

administrare pe n

spectrul eritromicinei;
tatica;

anaerobi G-;
tromboflebi-ta;
bacterii G+ / G-, aerobe / anaerobe;
buna penetrare os
hipersensibili
spirochete,
leptospire,
actinomices,
tate; ototoxicitate;

Micoplasma,
Chlamidia, toxicitate hepatic
Rickettsia;
- reactii de hiperfoarte buna difu
LCR; de electi
sensibilitate;
tiamfenicolul nu
ireversibila;
- IHA, IRA;
- anemie, leuco-

cps a 125, 250 mg;

- alergie la penicilina;

fl a 1g;

- difterie (electie);

la fel;

- stafilococii usoare;

micina

- pneumonia Legionella;

penie,TR-penie;
- diaree (enterocolita mucomemb)
hipersensibilitate;

- gastroduodenite;
- tuse convuls. (electie)

tulbur.hematolog;

- tuberculoza;

- efect supresiv
pe

inf.stafilococice
severe;

maduva ososasa

- infectii cutanate, osteoarticulare, gineco-

)
logice, peritoneale;

NE

ocilin)

in)

am)

- septicemie;
- infectii severe cu
anaerobi;

cps 250, 500 mg

2-4g/zi la 6 ore; PO

- rickettsioze (electie);

fl a 275 mg

600-1200 mg/zi, IV;

- holera, bruceloza;

cps a 300 mg;

300 mg x 2 / zi; PO;

- pneumonii atipice;

cps a 50, 100mg;

200mg100mg/24h;
PO;

- sinuzite, bronsite;

cps a 50, 100mg;

b.inflam.pelvina
(PID);

cp a 500 mg;

200mg100mg/24h;
PO;

cp 100, 250, 500mg;

2-4 g/zi

fl 100mg;

- dizenterie bacteriana;
0.5-1.5g/zi la 12h; PO,
IM, IV;
- cistita;

- inf.urinara cu bacili G-

germ. G+/G- (multi sunt rezistenti);

Mycoplasma, Chlamidia, Ricketsia, doxiciclina n pro
Borelia (boala Lyme);
Treponeme, Leptospire;
acnee cronica;
Helicobacter pylori;
- fotosensibilitate; protozoare (Entamoeba histolitica)
bacterii G+/G- aerobe (generatia I de contraindicate l
(afec-teaza cart
tulb.gastrointest.;
fluoroqui-nele a
chinolone);
n tesuturi (in
ciprofloxacina =
- tulb.digestive
micoplasme, chlamidii;
infectia piociani

bacterii anaerobe G+ si G-; G-,

gonoree
- tulb.digestive;

Giardia,
Chl.trachomatis
Trichomonas, Entamoeba;
diseases); se dis
aerobi G+ (Streptococcus II cu activi
- eruptii cutanate;
pyogenes)
(Temafloxacin)

aerobi
G(E.coli, pe anaerobi (Clin
- iritatie digestiva;
Neiss.meningitidis)

altii:
Chlamidia,
antibiotic de el
- alergii;
Toxoplasma, Nocardia

Pneumocystis carinii
hipersensibilitate;

ol)

cp 400mg, fl 400 mg;

400mg la 12h; PO, IV;

cp 200 mg; f 200 mg;

200-400mg/12h; PO, IV; - infectii cu anaerobi (si

- nefrotoxic;

cp a 400mg;

400mg/12h;
jeune);

- toxic renal;

PO

- prostatita;

cp 250mg, fl 500mg;

- neurotoxic;

profilaxie);
- infectii cu protozoare;

- flebite

- infectii urinare;

- tulb.digestive;

- infectii respiratorii;

- toxic hepatic;

0.5-1g / 8-12h; PO, IV;

cp 250, 500 mg;

500 mg / 6h, PO;

OLI

cp a 500 mg;

- antiseptic intestinal
2 cp / 12h, PO;

cp a 400 + 80 mg;

- ntretinerea sterilizarii
100 mg de 1-4 ori / zi;

cp a 25 sau 100 mg;

50-100mg / 6h;

urinare
seara);

(100

nu se absoarbe digestiv;

- antifungice;

cp a 100 mg;

ol)

unguent
f a 100 mg;

activ pe
(f.toxic)

ol = sulfa-

cp 50, 100, 150 mg;

100 mg / 24h;

prim)

fl 200, 400
mg;

100-200 mg / 24h;

E(ciclice)

E
B

iflucan)

Nizoral)

PO, IV;

G+

si

G-

Baneocin (bacitr
dra sau unguent

tratamentul durez

500 mg / 6h; PO;

cp a 500mg

bacili G-;
protozoare;
anaerobi;

bacili
G(inclusiv
piocianic);
importanta chiru

fungi (Candida, etc.)

mg

Sporanox)

bacili G +

coci G +

coci G -

bacili G -

chlamidii

mycoplasme

rickettsii

Antibiotice ce pot fi administrate la gravide:

- n trimestrele I, II, III: penicilina G, oxacilina, ampicilina, amoxicilina, cefalosporine,
carbe-nicilina, eritromicina, lincomicina;
- n trimestrele II-III (cnd este absolut necesar): rifampicina, imidazol;
- n trimestrele I-II (cnd este absolut necesar): nitrofurani.

Desi arsenalul terapeutic de lupta mpotriva infectiilor dispune de doua arme

redutabile (antibioticoterapia si terapia chirurgicala), dezvoltarea stiintelor
medicale n general, cu avantaje enorme n ce priveste prelungirea duratei si
ameliorarea calitatii vietii, a determinat si aparitia unorconditii favorizante
mentinerii la cote ridicate a morbiditatii si mortalitatii prin infectii
chirurgicale; astfel, sunt impli-cate urmatoarele situatii:
- utilizarea radioterapiei si chimioterapiei antineoplazice;
-

combaterea rejetului dupa transplantul

imunosupresiva si corticoterapie;

de

organe prin terapie

- cresterea n populatie a proportiei celor cu predispozitie la infectie: vrste

extreme (nou-nascuti, varste foarte avansate), diabetici, neoplazici, bolnavi cu
insuficiente organice, leucemii, etc.;
- invazivitate crescuta a modalitatilor de investigatie mijlocite de catetere
vasculare, urinare, biliare, etc., folosirea pe scara larga a protezelor chirurgicale si
de intubatie anestezica;
- folosirea fara discernamnt a agentilor antimicrobieni.
Aceasta impune pe de o parte folosirea cu mai mare discernamnt a tuturor
situatiilor ce presupun supresia mecanismelor de aparare ale organismului, iar pe
de alta parte o ct mai mare rigurozitate n aplicare metodelor de asepsie si
antisepsie