PLANUL DE AFACERI

I. DATELE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI

1) Denumirea şi sediul
Denumirea titularului(investitor):Tanasa Paul Cosmin
Sediul:Bucuresti Sector 1
Filiale/sucursale: Bucuresti Sector 2
Titularul se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii conform legii;
- are un numar între 1-9 salariaţi, respectiv:9
- nu a depăşit plafonul cifrei de afaceri de 100.000 euro în anul fiscal anterior
depunerii cererii respectiv:80000
2) Forma juridică de organizare
Titularul de proiect se încadrează în categoria agenţilor economici cu capital privat
Forma juridică de organizare este. (SA; SCA; SRLjSNC; SCS, AFA):SRL
Numărul şi denumirea asociaţilor/acţionari:Tanasa Paul Cosmin
a) asociaţi PF:fara
b) asociaţi PJ:fara
c) autorităţi publice:fara
3) Capitalul social:
Titularul are un capital social de 3000 lei
4) Acţionarii (asociaţi) în procente:100%

II. DENUMIREA PROIECTULUI

1) Titlul proiectului :SC EDEN SPA SRL

2) Localizarea proiectului :Bucuresti sector 1

3) Obiectul de activitate :servicii

Activitatea ce urmează a se desfăşura după realizarea obiectivului se încadrează în lista
activităţi lor prevăzute de codul CAEN grupa 1
Servicii:tratamente corporale
4) Utilitatea socio-economică a proiectului
Utilitatea socio-economică a proiectului derivă din faptul că se va realiza un obiectiv
care contribuie la politica publică a dezvoltării durabile a localităţii din următoarele
considerente:
• Asigură accesibilitate mai mare pentru membrii colectivităţii locale la
produse şi servicii de calitate superioară:.
• Permite amplificarea raporturilor economice cu alte comunităţi

1
 locale
• Contribuie la creşterea calităţii infrastructurii sociale a unităţii
administrativ teritoriale
• Stimulează mediului de afaceri prin creşterea competitivităţii
• Duce la creşterea importanţei localităţii ca sediu pentru afaceri
5) Echipa de realizare a proiectului
• Şeful de proiect, în calitate de manager, exercită următoarele atribuţii:
- cooperează cu autorităţile publice în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor proiectului
(de durată, de mentenanţă, de siguranţă a. muncii sau de performanţă tehnică atunci când caietul
de sarcini nu conţine specificaţii concrete):
a) autorităţile publice locale:toate institutiile sectorului 1
b) autorităţile publice de specialitate
c) autorităţi:publice europene
- contractează cu furnizorii (antreprenori) necesarul de resurse materiale, financiare,
informaţionale şi umane pentru realizarea proiectului:
a) contracte de creditare:fonduri europene
b) contracte de leasing:fara
c) contracte de asistenţă tehnică:fara
d) contracte de consultanţă:fara
- elaborează un program director cu toate documentaţiile, informaţiile şi datele referitoare la
obiectivele şi mijloacele de realizare a proiectului prin caietul de sarcini:
a) condiţiile tehnice:foarte bune
b) condiţiile financiare:bune
c) condiţiile socio-economice:bune
- asigură stimularea funcţionarilor şi a celorlalţi angajaţi antrenaţi în realizarea
proiectului şi coordonarea permanentă a activităţii lor în limita bugetului aprobat:
a) plata cu ora:plata se face conform unui program de 8 ore
b) prime şi alte stimulente:in functie de performantele si randamentul fiecarui angajat
c) cazare şi transport gratuit:fara
- intervine operativ pe parcursul derulării proiectului, în sensul actualizării obiectivelor
sau mijloacelor, dacă datele oferite de gestiunea indică abateri de la previziunile iniţiale
sau de risc;
- apreciază expunerea la riscuri, punerea la punct a procedurilor de supraveghere şi de
reacţie la apariţia factorilor de risc.
• Experţii şi consultanţii de specialitate vor asigura prestarea activităţilor
specifice proiectului în următoarele domenii:
a) proiectare/construcţii:personal calificat
b) tehnologie/informatică :reprezentant it
d) financiar-contabil şi juridic:contabil calificat si competent
• Administratorul de proiect
In cadrul proiectului persoana delegată ca administrator va avea atribuţii de
reprezentare în relaţiile comerciale, tehnice sau de altă natură cu următorii agenţi
economici:
a) Furnizorii de echipamente
b) Executanţii/constructori

2
 c) Finanţatorii proiectului
- fondul structural UE........................................................
- banca din România (reprezentanţă..UE).............................
- agenţia pentru IMM...........................................................
d) Ministerul de Finanţe
- Autoritatea de certificare şi plată pentru regiunea..............
d) Autorităţile de reglementare:
- Agenţia de Protecţie a Mediului..........................................
- Consiliul judeţean - direcţia de sistematizare şi urbanism..
- Agenţia de Dezvoltare Regională.........................................

III. MARKETING

A) CARACTERISTICILE PIEŢEI LOCALE

Analiza pieţei a relevat faptul că principalii beneficiari ai proiectului sunt cetăţenii

din unitatea administrativ teritorială în care se va implementa obiectivul propus în calitatea lor
de clienţi potenţiali (cumpărători de produse şi servicii). Proiectul propune aplicarea unei
strategii de marketing care să asigure obţinerea de profit şi satisfacerea nevoilor consumatorilor.
Ca urmare, strategia de marketing a proiectului se bazează, pe metode şi tehnici actuale de
investigare a pieţei în scopul cunoaşterii cererii consumatorilor de produse şi servicii şi
adaptării ofertei la această cerere.
Prin strategia aleasă, planul de afaceri răspunde cerinţelor marketingului în sensul că
asigură dubla finalitate a proiectului, cea economică şi cea socială, prin adaptarea operativă la
condiţiile de mediu, prin valorificarea oportunităţilor de afaceri prin oferte adecvate
trebuinţelor, prin diversificarea gamei sortimentale şi prin educarea consumatorilor şi
crearea de noi nevoi. Investigarea pieţei pe baza analizei comportamentului consumatorilor şi
a componentelor mediului socio - economic a relevat următoarele caracteristici:
a) sociale..........................................................(categorii de populaţie)
b) economice....................................................(tipuri de activităţi existente)
c) demografice.................................................(caracteristici ale populatei)
d) culturale.................................................... (nivel de instruire, forme de viaţă)
e) politice..........................................................(partide, organizaţii etc)

B) MĂRIMEA CERERII ŞI OFERTEI

Studiul pieţei locale a scos în evidenţă o serie de caracteristici specifice pe baza cărora
s-au estimat preţurile produselor şi/sau serviciilor care urmează a fi oferite potenţialilor
clienţi.
1) Mărimea cererii, s-a determinat prin coroborarea următoarelor componente:
- structura de preţ generată de costurile realizării obiectivului;
- marja de reducere a preţurilor pentru produsele, serviciile şi lucrările furnizate (ceea ce

3
va stimula creşterea cererii);
- comparaţia cu preţul serviciilor de substituţie care a dovedit că:
a) nu există alte obiective pentru produse şi servicii similare la care
cetăţenii să poată să apeleze
b) preţul mediu al produselor oferite de firme concurente.........................
c) preţul estimativ al produselor oferite de noi..........................................
- schimbările care se produc în preferinţele beneficiarilor ca urmare a progresului tehnic,
nivelului informaţional, pentru segmentul de populaţie care beneficiază de realizarea
obiectivului:
a) segment populaţie________1-15 ani.
b) segment populaţie 15-35 ani.
c) segment populaţie________35-55 ani.
d) segment pupulaţie peste___55 ani.
Total 100%=
-capacitatea de a previziona mărimea preţurilor pentru produse, servicii şi lucrări publice oferite
ca urmare a realizării proiectului:
a) indicele de creştere a preţurilor......................................
b) indicele de creştere a inflaţiei.........................................
- poziţia titularului pe piaţa naţională şi locală (grafic).................................

2) Mărimea ofertei s-a determinat prin coroborarea următoarelor elemente:

• costul proiectului (s-a avut în vedere că un preţ ridicat al produselor scade
interesul beneficiarilor);
• gradul de înzestrare tehnică ridicat (care face proiectul mai atractiv
comparativ cu altele de acelaşi tip);
• preţurile altor activităţi conexe proiectului;
• proiectul are o ofertă diversificată de produse şi servicii care acoperă o cerere
mai largă de produse şi permite compensarea pierderilor dintr-un sector de
activitate, cu profiturile obţinute în alt sector;
• capacitatea managerilor de a previziona costul proiectului în contextul pieţei
de materii prime, materiale, tehnologie, informatică, a forţei de muncă etc.;
a) indicele de creştere al preţurilor la materii prime...........................;
b) indicele de creştere al preţului forţei de muncă............................;
c) numărul furnizorilor existent pe piaţă............................................

C) MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII DE MARKETING

Proiectul propune un management eficient pentru activitatea de marketing bazat pe:

1) Infiinţarea unui compartiment organizatoric specializat de marketing aflat în
subordinea managerului conform organigramei.
................................................................................................................................................

4
 2) Selectarea personalului aflat în prima linie de contact cu publicul.
a) Vânzătorii direcţi..............................................
b) Vânzătorii intermediari.....................................
c) Reprezentanţi.................................................
3) Elaborarea unui model flexibil de comunicare (care să asigure utilizarea
informaţiilor de marketing la toate nivelurile de decizie)
a) telefon, fax,..............................................................
b) electronic..............................................................
4) Sistem decizional dinamic (care asigură feed-back-ul la cerinţele mediului şi
publicului consumator):
a) centralizarea deciziei...........................................................................
c) delegarea atribuţiilor spre şefii de compartimente..............................
d) delegarea atribuţiilor direct subordonaţilor..........................................

D) STRATEGIILE DE MARKETING

Strategia de marketing propusă de proiect vizează următoarele acţiuni:

1) Segmentarea pietei pentru identificarea unor categorii de consumatori în funcţie de

caracteristicile lor psihosociale şi de atitudinea faţă de produsele serviciului public
oferite:
a) consumatori necondiţionali (care nu au preferinţe de marcă, timp şi loc de
desfacere).......................................................................................................
b) consumatori potenţiali (care au comportamente previzibil de (cumpărare)
c) nonconsumatori.........................................................

2) Poziţionarea produsului pe piaţa de referinţă sau repoziţionarea lui, pentru a dobândi

o poziţie mai avantajoasă în raport cu cea a concurenţei. In acest scop s-a elaborat un
grafic de poziţionare (conceput ca un sistem de axe şi coordonate) care indică modul cum
percep clienţii calitatea unei prestaţiei sau a produsului
a) grafic cu coloane.......................................................
b) harta distribuţiei.........................................................

3) Relaţiile preferenţiale cu diverse segmente de public. O asemenea strategie se justifică

prin faptul că strategia este mai puţin costisitoare deoarece se adresează consumatorilor
reali, spre deosebire de cheltuielile pentru investiţii pentru atragerea unor noi clienţi din
zona de influenţă a competitorilor.

Tipurile de relaţii preferenţiale pot fi:

a) eşalonarea la plată a facturilor.............................
b) reduceri de preţ pentru abonamente.....................
c) prioritate la livrarea produselor...........................
d) alte forme................................................................

5
4). Politicile de distribuţie. Proiectul propune o distribuţie (comercializare) a produselor bazată
pe metode şi mijloacele care să asigure fluxul produselor şi serviciilor de la producător la
consumator prin:
a) succesiunea eficientă a proceselor (logistică şi distribuţie fizică)
.............................................................................................................................................
b) aparatul tehnic de distribuţie (unităţi de comercializare, dotări, personal)
.............................................................................................................................................
c) coerenţa distribuţiei serviciilor, alegerea canalelor şi a modalităţilor de
comercializare funcţie de:
- lungimea (numărul de verigi intermediare)............................................................
- lăţimea (numărul unităţilor ce aparţin unei verigi)..................................................
-...........................................................................................................................................................................apropie
rea (situarea unităţilor distribuitoare cât mai aproape de clienţi)...........................................
d)distribuţia selectivă (prin intermediari ce oferă garanţia unei comercializări
eficiente, participând implicit la cheltuielile de publicitate)
.......................................................................................................................................
e) distribuţia intensivă (printr-un număr nelimitat de unităţi distribuitoare)
...............................................................................................................................................

IV. RECLAMA ŞI PUBLICITATEA

1) Politica promoţională

Politica promoţională propusă de echipa de proiect are la bază promovarea imaginii

produsului/serviciului cu scopul de a influenţa decizia de cumpărare a potenţialilor clienţi.
Activităţile promoţionale au fost preconizate pentru a asigura lansarea afacerii, atragerea unor
noi clienţi, construirea identităţii serviciilor, edificarea încrederii publicului consumator şi
păstrarea credibilităţii dobândite.
Echipa de proiect consideră că pricipalele activităţi promoţionale sunt:
• publicitate,.......................................................................................................
• marketing direct,............................................................................................
• sponsorizarea,.................................................................................................
• relaţiile publice................................................................................................

2) Reclama comercială

6
 Proiectul pune accent pe hegemonia publicităţii prin reclamă, deoarece impactul
psihologic al reclamei este mai puternic în comparaţie cu celelalte forme promoţionale; este mai
uzitată şi mai uşor de însuşit; aduce notorietate mult mai rapid decât alte forme promoţionale.
Proiectul a luat în considerare costurile pentru publicitate, plecând de la faptul că
reclama este un produs plătit care are ca scop să atragă (determine) un anumit segment de
populaţie să cumpere un produs sau serviciu.
Pentru realizarea unei reclame eficiente s-au avut în vedere următoarele reguli:
• solicitarea unui răspuns din partea beneficiarilor
a) doriţi să aveţi ?
b) doriţi să beneficiaţi de?
c) ce obiect preferaţi?
• claritatea mesajului..................................................................................................
• importanţa informaţiilor pentru publicul-ţintă.....................................................
• atractivitatea reclamei ( uşurinţa de memorare, credibilitatea şi promisiunile pe
care le conţine........................................................................................................

3) Conţinutul reclamei

Pentru promovarea produsului prin reclamă s-au elaborat (conceput):

Titlul: practic, titlul conţine mesajul cel mai important al reclamei, întrucât el
are rolul de a capta atenţia clienţilor, de a le stimula interesul, de a evidenţia satisfacţiile
oferite de produsele şi/sau serviciile oferite ............................................................................

Textul: conţine informaţii credibile şi clare cu privire la performanţele

produsului/serviciului).....................................................................................................................,
Sloganul: redă personalitatea produsului printr-o expresie uşor de
memorat............................................................................................................................................
Marca: reprezintă un nume, un acronim, o fotografie, un portret, un
simbol .................................................................................................................
..........
Marca este un semn de proprietate prin care se protejează produsele serviciilor de
posibile imitaţii, li se certifică autenticitatea, indicându-li-se originea, care. determină deciziile
de cumpărare şi stimulează concurenţa loială.

4) Contractele de publicitate

Proiectul a luat în considerare necesitatea încheierii unor contracte cu agenţii de

publicitate specializaţi prin care să fie precizate o serie de clauze obligatorii referitoare la
executarea obligaţiilor contractuale cum sunt:
- să nu se amestece în afacerile lor;
- să nu ia decizii fără a-i consulta;
- să nu tragă de timp;
- să nu vină cu soluţii banale sau oferite şi altor clienţi;
- să nu producă material publicitar cu greşeli.

7
 Managerul de proiect va aplica principiile de bază ale publicităţii, utilizând avantajele
şi dezavantajele fiecărui gen de reclamă, a fiecărui tip de media:
a) prin ziare (care asigură un context mai credibil, accesibilitate mai largă,
posibilitatea repetării reclamei şi a negocierii dimensiunilor publicitare)................
b) prin radio, (conform unei grile care să evalueze calitatea produsului
publicitar).................................................................................................................,

5) Marketingul direct

La elaborarea proiectului s-a evitat confuzia dintre marketingul direct şi vânzarea prin
corespondenţă, considerîndu-se că această metodă este mai eficientă deoarece, pe de o parte,
economiseşte timpul consumatorilor, iar pe de alta, are caracter interactiv.
a) contactarea clienţilor individual (prin telefon sau prin computer) ...................................
b) contactarea clienţilor la domiciliu sau locul de muncă pentru a le posibilitatea
să ceară informaţii suplimentare sau să comande produsele şi serviciile care-i
interesează...............................................................................................................
c) abordarea selectivă a potenţialilor clienţi folosind diverse baze de date ce conţin
informaţii despre caracteristicile esenţiale referitoare la pubicul-ţintă.
d) soluţionarea dificultăţilor ce apar ca urmare a actualizării fişierelor, anuarelor,
cărţilor de telefon, pe baza cărora se identifică potenţialii clienţi.

6) Salespeople şi promovarea vânzărilor

Proiectul propune ca această metodă să fie folosită de angajaţii care asigură

comunicarea directă cu publicul consumator (vânzătorii, prestatorii de servicii, specialiştii
în prospectarea cererii).
In funcţie de poziţia deţinută în procesul de interacţiune cu piaţa salespeople vor asigura:
a) informaţii suplimentare privind calităţile şi funcţionalitatea produselor
...............................................................................................................................
b) avantajele competitive .............................................................................................
c) tehnicile de manipulare ...........................................................................................
Investirea salespeople cu diverse competenţe va ţine seama de acele caracteristici
şi abilităţi care asigură un dialog eficient cu beneficiarii: prestanţă, calm, amabilitate,
disponibilitate, apropiere de client şi responsabilitate faţă de informaţiile comunicate.

8
V. PRODUCŢIA

A) CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI

In procesul iniţial de elaborare a planului de afaceri s-au luat în considerare o serie de

componente ale producţiei menite să asigure succesul afacerii.

1) Orientarea spre client şi produs

Politica de produs ţine seama de faptul că vânzarea produselor şi/sau serviciilor depinde
de valenţele psihologice ale acestora, considerate ca sinteză a elementelor care îl definesc:
a) corporale (conţinut, structură, formă).................................................
b) non-corporale (nume, marcă şi alte elemente care şi asigură funcţionalitatea
psihologică şi socială)..........................................................................
c) informaţiile care se pun în evidenţă avantajele competitive ale produsului
(faţă de produse/servicii similare)...................................................................
d) imaginea publică a produsului ca expresie a modului cum este perceput de
public..............................................................................................................
Echipa de proiect a considerat că scopul politicii de produs constă în adaptarea
acestuia la nevoile publicului-ţintă şi de aceea, încă din faza de proiectare,
produsul/serviciul a fost conceput din perspectiva dorinţei clienţilor aşa cum au relevat studiile
de marketing care au oferit informaţii concrete despre nevoile exprese ale cumpărătorilor şi
despre „aşteptările" lor în legătură cu performanţa produsului şi a serviciilor aferente.
Politica de produs se va implementa prin activităţi susţinute în următoarele direcţii:
a) cercetare, inovare şi modelare......................................................................
b) proiectarea gamei sortimentale.....................................................................
c) asigurarea legală a produsului....................................................................
d) brevetarea, (obţinerea drepturilor de autor etc)...........................................
Dincolo de preocuparea excesivă pentru calităţile produsului şi/sau serviciului
planul de afaceri ţine cont de existenţa unei pieţe specifice prin anumite trăsături caracteristice
clienţilor. Dacă planul de afaceri s-ar fi concentrat excesiv pe calităţile produselor sau
serviciilor s-ar fi ignorat dorinţele concrete sau nevoile reale ale potenţialilor clienţi.
Planul de afacere acordă spaţiu suficient pentru a descrie produsul, cum
intenţionează firma să-1 vândă, categoriile de potenţiali cumpărători, rentabilitatea producţiei
şi, pe baza acestora, profitul care poate fi obţinut.

2) Politica preţurilor
Proiectul propune o politică de preţ fundamentată pe tipul producţiei, pe rezultatele
financiare şi pe rentabilitatea activităţii care să determine mărimea preţului între nişte limite
acceptabile pe piaţa produsului respectiv. Prin intermediul analizei economico-financiare s-au

9
determinat nivelurile probabile pentru marja de-pro fit brut, costurile de vânzare şi preţul
produselor.
Politica de preţ propusă prin proiect este o continuare a politicii de produs, deoarece
preţul însuşi este un element necorporal al produsului. La stabilirea nivelului preţurilor s-a ţinut
seama de noutatea produsului şi/sau serviciului, de imaginea lui, de dimensiunile cererii, de
strategiile de distribuţie şi de preţurile practicate de concurenţă.
Varietatea preţurilor unor produse/servicii reflectă şi diferenţele calitative dintre
sortimentele proprii şi cele existente pe piaţă, în afară de cost, la stabilirea preţului produselor
şi/sau serviciilor aferente s-au avut în vedere informaţiile privind:
a) variaţia preţului după raportul cerere-ofertă:
- funcţie de sezon,.................................................................................
- funcţie de trend,...................................................................................
- funcţie de locaţie...................................................................................
b) modificarea preţului în funcţie de
- inflaţie..................................................................................................
- modificarea cursului Lei/Euro ............................................................
- preţurile energiei/materii prime/etc....................................................
c) alinierea la preţurile practicate de concurenţă..............................................
d) dumpingul (utilizarea preţurilor de penetrare pentru ca ulterior, după ce
s-a câştigat încrederea consumatorilor, să se ridice nivelul lor).

3) Prognoză de dezvoltare
Producţia şi serviciile aferente acesteia prezintă importanţă prin faptul că realizarea
proiectului răspunde unor nevoi economice şi sociale specifice comunităţii locale din unitatea
administrativ teritorială în care se va implementa obiectivul propus.
Proiectul se bazează pe un studiu de oportunitate care demonstrează că afacerea este
realistă (fezabilă), pe un plan de afaceri raţional care indică un ritm de creştere comparabil cu
media creşterii economice din sectorul respectiv şi pe o evaluare economico-financiară care
prevede obţinerea de profit în condiţii de risc reduse.
Prognoza de dezvoltare, elaborată conform caracteristicilor publicului-ţintă, conţine
elementele care definesc realizarea scopurilor proiectului:
a) obiectivul concret al strategiei, exprimat în termeni cantitativi....................................
b) caracteristicile produsului/serviciului (cu accentul pe avantajul unic care îl
diferenţiază de produsele concurenţei.............................................................................
c) consumatorii vizaţi de produs/serviciu..........................................................................
d) garanţiile ( explicaţii cu privire la produs/serviciu)......................................................
e) individualitatea mărcii....................................................................................................

4)Focalizarea activităţii pe producţia de serie

Proiectul a luat în calcul producţia de serie care presupune costuri mai mici şi
profitabilitate mai mare decît producţia individualizată. S-a considerat că executarea unor produse
la comandă nu este rentabilă pentru că necesită costuri suplimentare cum sunt:
- cheltuielile cu adaptarea (reproiectarea) produsului special pentru fiecare client;
- cheltuieli cu instruirea (calificarea) personalului pentru buna servire a clientului;

10
 - dificultatea de a trece la realizarea producţiei de serie mare: (produsele
proiectate special pentru fiecare client, sau într-o gamă largă de alternative, nu
pot fi produse în serie mare).

5) Tehnologia utilizată
Tipul de tehnologie utilizat pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi
executarea lucărilor specifice reprezintă cea mai bună tehnologie existentă pe piaţa BAT (best
available technology); de asemenea, aprovizionarea cu materii prime, utilaje, instalaţii,
echipamente, forţa de muncă, licenţe se face de pe piaţa imternă şi," în cazul în care aceasta nu
este posibil, de pe piaţa externă.

B) FAZELE PROCESULUI DE PRODUCŢIE

Proiectul propune următoarele faze pentru desfăşurarea procesului de producţie:

a)-pregătirea tehnică şi tehnologică a proiectului, printr-un studiu detaliat al
problemelor de ordin tehnic, prin stabilirea tehnologiilor de lucru, a amplasamentulului;
b)- elaborarea graficelor de execuţie a lucrărilor (cu termene limită de începere şi de
încheiere a lucrărilor);
c)- negocierea şi încheierea contractelor cu diverşii participanţi la execuţia obiectivului:
finanţatori, antreprenori, constructori, furnizori de echipamente, sau de utilităţi, de
materiale, precum şi cu alţi prestatori de servicii(pentru a se crea cadrul tehnico-juridic de
realizare a procesului de implementare;
d)- execuţia propriu-zisă a obiectivului ce presupune mobilizarea celei mai mari părţi a
resurselor investiţionale şi coordonarea activităţilor pe şantier;
e)- realizarea obiectelor de investiţii; în procesul de implementare a proiectului, se
realizează obiectivele de investiţii ca elemente componente: ansamblul construcţiilor şi al
instalaţiilor, amenajările de teren pe amplasamentul stabilit, racordarea la utilităţi (apă,
canalizare, gaze, electricitate etc.), echiparea cu maşini şi instalaţii; fiecare obiect al obiectivului
de investiţii este tratat ca un element structural al proiectului şi ca atare a fost bine definit şi
delimitat spaţial şi funcţional (pe ateliere, secţii, depozite, birouri etc.);
f)- calificarea personalului necesar pentru exploatarea şi gestionarea exploatării
proiectului;
g)- punerea în funcţiune prin efectuarea testelor cu caracter tehnic, de calitatea căreia
depinde eficienţa în exploatare a noilor capacităţi. Funcţionarea la parametrii scontaţi va
releva că proiectul a fost bine conceput, planificat şi executat.

11
 C) STABILIREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE

Proiectul descrie produsele şi serviciile, incluzând un rezumat al teoriei de operare şi o

informare despre performanţă şi situaţia prezentă. Patentul sau caracteristicile patentabile ale
produselor întreprinderii sunt rezumate în această secţiune.
Capacitatea de producţie s-a prefigurat avându-se în vedere în mod prioritar piaţa; s-a
considerat că investitorii sunt interesaţi să finanţeze mai degrabă întreprinderile care domină pe
piaţă, decât produsele care domină activitatea întreprinderii.
Pe baza datelor rezultate din studiul de marketing, a resurselor disponibile sub formă
de capital şi a fazelor necesare desfăşurării producţiei, titularul a stabilit capacitatea de
producţie conform algoritmului:

CP=Fet/Nt

CP=(h/an)/(h/buc)=bucăţi/an

Fet= (Ftc-Ftn)xNsxDn(l-p)
CP = capacitate de producţie
Fef = fondul de timp efectiv Fef-h/an
Nt = norma de timp pentru un produs (serviciu)
Flc = fond'de timp calendaristic Ftc= zile/an
Ftn = fond de timp nelucrător
Ns = numărul de schimburi în 24 ore Ns=schimburi/zi
Ds = durata unui schimb Ds=h/schimburi

Calculul capacităţii de producţie:

Ftc = 365 zile an
Ftn =1 15 zile an (52 weekend x 2 + 11 zile sărbători legale)
Ns = 2 schimburi pe zi
Ds = 8 ore pe schimb
Fef = 250 x 2 x 8(1-0,1) = 4000 x o,9 = 3600 ore pe an

CP = 3600 ore x Produs = Nr. produse/an

12
 VI. INVESTIŢIILE

A) POLITICA DE INVESTIŢII

Proiectul relevă necesarul de resurse financiare de care are nevoie, modalitatea în care se
vor derula investiţiile şi domeniile în care vor fi utilizate fondurile. Descrierea activităţii de
investiţie include principii şi metode care asigură investitorului (finanţatorului), atât
multiplicarea sigură a investiţiei, cât şi o lichiditate într-o perioadă de timp rezonabilă, de (1-5
ani).
Planificarea transparentă a investiţiilor asigură:
• îndeplinirea obligaţiilor economice asumate pintr-o politică explicită a
investiţiilor; descrierea analitică, valoarea unitară şi a gradului de autofinanţare;
• faptul că autorităţile publice locale oferă garanţii pentru realizarea proiectului
(fiind interesate în calitate de beneficiare ale produselor şi serviciilor);
• investiţiile ce se vor realiza (chiar şi în sectoare diferite), sunt importante pentru
gestiunarea altor servicii locale;
• executarea obligaţiilor contractuale de către părţile participante la realizarea
proiectului în ceea ce priveşte tipologia, costul estimat şi modalitatea de finanţare
a investiţiilor în timp.

B) STRATEGIA INVESTIŢIONALA

Proiectul propune patru componente ale afacerii care sunt luate, de regulă, în considerare
de către investitori(finanţatori) şi anume:
1) Acceptarea de către clienţi a produselor
Proiectul poate convinge investitorii (finanţatorii) cu privire la faptul că produsul şi/sau
serviciul pe care noua întreprindere îl va vinde va fi folositor clienţilor şi face dovadă în acest
sens prin:
- probă........................................
- demonstraţie................................
Fiind în situaţia de a studia în mod concret produsele şi/sau serviciile în funcţiune,
investitorii (finanţatorii) va avea posibilitatea de a discuta cu clienţii şi a le cunoaşte reacţiile.
Această comunicare cu clienţii crează investitorilor posibilitatea de a analiza cu mai multă
acurateţe decât în alte cazuri dacă în afacerea asigură creşterea vînzărilor anuale cu un anumit
procent:
-100% ........................
-50% ............................
-20%, ...........................

13
 2) Capacitatea de a satisface interesele finanţatorului (investitorului)
Proiectul a luat în considerare faptul că investitorii doresc de obicei să-şi recuperez
banii în 3-7 ani, după ce au făcut investiţia. Ca urmare, proiectul conţine un plan de afaceri
care face dovada că obiectivul poate să asigure recuperarea cheltuielilor de investiţii prin:
a) Vânzare (a afacerii; a acţiunilor; a mijloacelor fixe etc).....................
b) Obţinerea de venituri care vor permite recuperarea capitalului investit
proporţional cu riscul investiţiei (de obicei o rată cuprinsă între 35% - 60 %)
c). Concesionare, închiriere etc....................................................................

3) Avantajul specializării producţiei

Proiectul propune realizarea unei singure activităţi specializate asupra căreia se vor
concentra eforturile de maximizare a dezvoltării:
- activitatea principală....................................
- activităţi conexe...........................................

4) Poziţia pe piaţă
a) Proiectul prevede drepturile exclusive de a produce (sau de a prelucra un
anumit produs) sub formă de licenţe care asigură protecţie la copiere sau drepturile de
marcă de comerţ....................................................................................................................
b) Existenţa licenţei avantajează afacerea prin reducerea riscului, ca efect practic
al protecţiei legale în limitarea competiţiei.
c) Poziţia pe piaţă asigură posibilitatea achiziţionării în condiţii avantajoase în
următorii trei la şapte ani a afacerii, în ipoteza că investitorul (finanţatorul) va dori să-şi
vândă pachetul de acţiuni pe care îl deţine la firmă ca urmare a finanţării în acest moment
a investiţiei........................................................................................................................
d) Potenţialii cumpărători ai afacerii la care se gândesc investitorii de azi sunt de
asemenea interesaţi în limitarea competiţiei pentru întreprinderea pe care o
cumpără .........................................................................................................................

C) ACHIZIŢII EFECTUATE PANĂ LA DEPUNEREA CERERII DE FINANŢARE

Achiziţia de bunuri imobile, maşini şi utilaje, tehnică de calcul, instalaţii de încălzire, de

forţă sau de climatizare etc., s-a realizat în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice
după cum urmează:
- bunurile cu valoare sub 10.000 euro prin negociere directă;
- bunurile cu valoare de la 10.000-40.000 euro prin selecţie de ofertă;
- bunurile peste 40.000 euro prin licitaţie publică.

14
 Achiziţii efectuate înaintea depunerii cererii de finanţare

Nr. Obiectul Valoarea Data Data Procedur

contrac contr ince finali a
Crt. tului actul perii zarii Urmat
ui proc proc a
edur eduri
ii i
1 Teren (lei)
2 Consructie(imo
bil)

3 Utilaje, masini (lei)

etc.

4 Instalatie
climatizar
e

5 Echipamente IT

6 Licente,
brevete
etc.

Achizitii preconizate dupa depunere cererii de finantare

Nr. Obiectul Valoarea Data Data Procedura urmata
Crt contractulu contractulu inceperii finalizarii
. i i proceduri proceduri
i i
1 (Lei)
2
3
4 (Lei)
5
...

(trebuie să se regăsească în bugetul proiectului)

D) PLANIFICAREA INVESTITIILOR

Descriere Cost global al De la nivel De la nivel local Investitii proprii

15
analitica cheltuielilor EUROPEAN
estimate
Investitia I XI 0% 0% 100%
Investitia II XII 20% 0% 80%
Investitia III XIII 40% 0% 60%
Investitia IV XIV 40% 0% 60%
Investitia V XV 40% 0% 60%
Programul de realizare a investitiilor s-a elaborat pe baza cresterii preturilor pentru
produse, servicii si lucrarii publice necesare realizarii proiectului.

VII. STRATEGIA DE MODERNIZARE ŞI DEZVOLTARE

1) Strategia de dezvoltare
Strategia de dezvoltare – modernizare elaborata de titularul de proiect porneste de la
faptul ca modificarea sistemului economic si a regulilor pietei i-a pus pe agentii economici in
situatie concurentiala (cu exceptia unor servicii administrative unice).
Pe de alta parte, proiectul reflecta evolutia situatiei economice care a modificat sfera de
nevoi a cetatenilor care solicita, in calitate de clienti, modificari esentiale de proiectare sau de
realizare a proiectelor.

2) Diversificarea produselor şi serviciilor

Prin diversificarea produselor si serviciilor titularul are in vedere extinderea gamei de
sortimente de produse, de activitati sau de lucrari oferite clientilor. Desi diversificarea este
accesibila marilor companii, totusi, proiectul nu elimina aceasta posibilitate din strategia de
dezvoltare.
Titularul a tinut cont de faptul ca reglementarile din cadrul Uniunii Europene promoveaza
finantarea proiectelor care utilizeaza cea mai buna tehnologie exista la un moment dat pe piata si,
tocmai de aceea, a inclus tehnologie BAT in proiect.
Proiectul prevede o diversificare a produselor (si implicit a serviciilor) determinata de
schimbarile aparute in volumul cererii si ofertei, precum si modificiarea intereselor si nevoilor
clientilor, a preferintelor acestora si/sau in relatiile lor cu alti furnizori de servicii similare.
Opţiunea strategică privind diversificarea produselor şi a serviciilor prezintă
următoarele avantaje pentru proiect:
a) atrage un număr mai mare de cetăţeni în categoria clienţilor printr-o gamă mai largă de
produse, servicii şi lucrări oferite prin implementarea proiectului; (%)
…………………………………………………………………………………………………..
b) reduce preţul produselor, serviciilor şi Jucărilor ca urmare a realizării obiectivului de
investiţii proiectat;(%)
…………………………………………………………………………………………………..

16
 c) creşte eficienţa investiţiei prin utilizarea resurselor materiale, umane,
informaţionale şi financiare existente pe plan local; (%)
............................................................................................................................................
d) realizează economii prin proiectarea unor obiective economice mai
rentabile ............................................................................................................................
...

3) Globalizarea producţiei
Proiectul porneşte de la premiza că spre deosebire de piaţa internă în care diferenţele
de tehnologie, calitate şi durată de realizare depind exclusiv de sistemul economic naţional, pe
piaţa externă intră în concurenţă agenţi economici specializaţi care nu depind de factorii specifici
ţării de destinaţie.
Titularul consideră că problema principală a globalizării o constituie formarea valorii şi
a tarifelor pe plan internaţional, întrucât trebuie luate în calcul o serie de costuri specifice pieţei
internaţionale:
a) al transportului internaţional de mărfuri şi persoane;
b) al asigurărilor internaţionale;
c) al brevetelor, licenţelor şi al altor drepturi de proprietate intelectuală de pe
piaţa mondială;
d) al tehnologiilor (know-how) de import;
e) al serviciilor internaţionale de consulting-engineering;
Proiectul ia în considerare faptul că liberalizarea şi dezvoltarea continuă a pieţei
internaţionale constituie pentru agenţii economici o oportunitate de dezvoltare, pe de o parte, şi
un semnal de alarmă, pe de altă parte, deoarece impun schimbări radicale în sfera serviciilor de
proiectare, în general, şi în managementul acestora, în special.
Proiectul se bazează pe faptul că analizele economice au dovedit că modurile cele mai
rapide şi mai facile de a pătrunde pe piaţa internaţională sunt proiectele pe de o parte, pentru
că au fost susţinute prin programele naţionale (prin strategiile ministerelor de profil), iar pe de
altă parte, pentru că au fost susţinute prin programele de dezvoltare locală (de autorităţile
administraţiei publice locale).
Studiile de marketing au demonstrat că ritmul cel mai rapid de dezvoltare 1-au avut
sectoarele:
a) serviciile de turism şi transport;
b) construcţiile;
c) alimentaţia publică.

4) Focalizarea activităţii spre cetăţean (în calitate de client al proiectului)

Titularul proiectului a luat în considerare rezultatele cercetărilor de marketing care au
demonstrat că proiectele pot fi îmbunătăţite calitativ dacă relaţia dintre producător (prestator) şi
client este determinată de orientarea furnizorului de bunuri şi de servicii spre client şi nu de
gradul de dependentă al clientului faţă de prestator.
Proiectul reflectă principiul divizării, respectiv al specializării instituţiilor şi agenţilor
economici în sfera proiectelor, care să poată determina satisfacerea completă a nevoilor sociale
sau a cererii unui grup, subgrup şi/sau segment de piaţă.

17
 5) Implementarea metodelor de gestiune modernă
Pentru asigurarea unui management performant titularul proiectului a elaborat un program
de dezvoltare a producţiei şi serviciilor în scopul optimizării folosirii mijloacelor financiare,
umane, materiale de care dispune pentru a-şi atinge scopul socio-economic propus, prin
aplicarea următoarele soluţii:

a) introducerea sistemelor moderne de gestiune;

...............................................................................................................................................

b) stabilirea regulilor de organizare şi funcţionare care să permită introducerea

managementului de tip comercial;

...............................................................................................................................................

c) folosirea procedurilor şi instrumentelor eficiente de auto-gestiune;

.............................................................................................................................................

d) managementul bazat pe nivel ridicat de competenţă profesională.

.............................................................................................................................................

Plecând de la premiza că utilitatea economico-sociala a proiectului este motivul

deciziei adoptate de a realiza obiectivul propus, managementul de proiect respectă
necesitatea de a satisface un interes general, de a acoperi nevoia de produse şi/sau de servicii
curente, sau de viitor, a comunităţii locale.

VIII. EVALUAREA PROIECTULUI

Echipa de proiect a considerat că managementul proiectului trebuie să cuprindă

evaluarea permanentă a activităţii ca pe o sarcină continuă. Evaluarea are un caracter
pluridisciplinar şi presupune o continuă măsurare şi analiză a parametrilor de urmărire şi control
a proiectului. Scopul evaluării continue este de a stabili cauzele generatoare de abateri, astfel
încât, în faza imediat următoare, să se poată aplica măsuri de corecţie, adecvate. Această cerinţă
de "pilotaj al proiectelor" înglobează activităţile de evaluare şi corecţie, respectiv cuantificarea
şi analiza cantitativă şi calitativă a rezultatelor, identificarea abaterilor (favorabile sau
nefavorabile) şi a cauzelor ce le-au provocat şi stabilirea măsurilor corective adecvate.

A. EVALUAREA TEMPORALĂ

18
 Titularul proiectului a efectuat mai multe tipuri de evaluare temporală:
1) Evaluarea antefactum, care a servit la fundamentarea deciziei cu privire la
realizarea proiectului, şi se face din mai multe puncte de vedere;
a) - evaluarea fezabilităţii tehnice a proiectului, respectiv, dacă din punct de vedere
al soluţiilor tehnice şi tehnologice proiectul este realizabil. Dintr-un inventar de soluţii tehnice
admisibile (din punct de vedere al obiectivului proiectului sau al şanselor de succes) a fost
aleasă soluţia cea mai adecvată condiţiilor existente.
b) - evaluarea eligibilităţii proiectului a avut ca scop evidenţierea modului în care se
poate implementa proiectul în mediul în care are loc implantul, respectiv la nivelul colectivităţii
locale şi al partenerilor potenţiali. Titularul a fost nevoit să facă un adevărat lobby în apărarea
proiectului, având în vedere:
- persoanele fizice şi juridice ostile proiectului ( conflicte de interese)
- autorităţile publice ostile proiectului (conflictele politice)
- riscul intervenţiilor ostile pe parcursul realizării proiectului (conflicte sociale)

2) Evaluarea sincronă se face la punctele de avans atunci când "şeful de proiect

trebuie să prezinte titularului stadiul execuţiei proiectului, respectarea graficului de lucrări
etc. Acest tip de evaluare are un caracter preponderent tehnicist şi se exprimă prin indicatori
specifici de avans tehnic, sau de pilotaj economic.
3) Evaluarea postfactum pe baza concluziilor trase în urma realizării proiectului,
conform principiului "învaţare-eroare", are ca scop creşterea nivelului de cunoştinţe şi
experienţă a antreprenorului şi a şefului de proiect, astfel ca aceste informaţii să fie utile pentru
realizarea altor proiecte.
Concepţia metodologică utilizată la evaluarea eficienţei proiectului se bazează pe
competenţa specialiştilor Băncii Mondiale care recomandă ca fiecare proiect să fie analizat
sub dublu aspect: ca subsistem al sistemului economic naţional (sau zonal) şi ca sistem
economic autonom. Această viziune bidimensională pune în evidenţă eficienţa şi profitabilitatea
proiectului atât la nivel macroeconomic (profitabilitatea naţională), cât şi la nivelul agentului
economic (profitabilitatea comercială).

B. EVALUAREA ECONOMICĂ
Titularul proiectului consideră că evaluare economică este determinantă pentru
realizarea proiectului întrucât, prin tehnici şi procedee specifice, sunt tratate informaţiile
tehnice, economico-financiare, sociale, proprii proiectului sau care au relevanţă pentru mediul
economic şi sintetizarea acestora într-un sistem de criterii de evaluare recomandat pentru
fundamentarea deciziei privind soarta proiectului.

1). Analiza comparativă utilizată în evaluarea economică, s-a bazat pe următorii indicatori:
a) corelaţia dintre costurile şi beneficiile proiectului (diversele categorii de
efecte/avantaje economice)........................................................................................
b) corelaţia dintre soluţia tehnică şi performanţe.....................................................
c) corelaţia dintre criteriilor economice de eficienţă (raportul efort-efect) şi
eficacitate (raportul obiective-rezultate)....................................................................

19
 d) pragul de eficienţă economică acceptat (peste care nu se poate trece decât dacă
proiectul va avea o mare importanţă strategică sau un pronunţat caracter social sau
politic).

2). Caracterul neutru, al evaluării a fost respectat în sensul că nu s-a ţinut seama de sursele
de finanţare a proiectului şi nici de modul în care se va face distribuţia veniturilor ce se vor
obţine după implementarea proiectului. Această abordare are următoarele consecinţe:
a) - taxele, impozitele, sau orice alte obligaţii faţă de stat sunt considerate părţi din
beneficiul proiectului transferate societăţii;
b) - dobânzile, comisioanele, şi celelalte cheltuieli aferente împrumuturilor pentru
proiect, sunt privite ca părţi din veniturile proiectului cedate finanţatorului şi deci, nu
se scad din beneficiile proiectului;
c) - subvenţiile de care beneficiază proiectul se consideră costuri reprezentând
cheltuiala pe care o face societatea pentru proiect.

3) Preţurile cu care se operează în cazul analizei economice sunt "preţuri corectate"

(preţuri contabile), deoarece se urmăreşte reflectarea cât mai reală a valorii parametrilor.
La stabilirea acestor preţuri de referinţă se au în vedere două elemente;
a) gradul de raritate (abundenţă sau penurie) al resurselor, cum ar fi nivelul
şomajului, lipsa de forţă de muncă calificată;
............................................................................................................................................
b) politicile guvernamentale cu privire la stimularea, sau dimpotrivă, al unor
activităţi ce fac obiectul proiectului.
..........................................................................................................................................
4)Valoare adăugată netă a fost folosită în evaluarea economică prin cele două
componente:
a) volumul salariilor; un volum mai mare de salarii presupune mai mulţi
angajaţi şi/sau venituri mai mari pe angajat. Aceasta înseamnă o putere de
cumpărare mai mare, un grad de ocupare a forţei de muncă sporit, în ultimă
instanţă o bunăstare naţională mai mare. Deci, un volum al componentei
„salarii" mai mare constituie premisa unui consum prezent sporit.
b) surplusul social a fost considerat important pentru că permite dezvoltarea
economică, în special pentru faptul că asigură fondurile necesare investiţiilor
în tehnică şi tehnologii de ultimă generaţie. Avantajul incontestabil al valorii
adăugate este acela că reflectă legătura directă cu obiectivul de creştere a
venitului naţional privit ca beneficiu social.
Analiza economică tratează cele două componente cu aceeaşi atenţie, astfel încât, în
funcţie de priorităţile strategice, titularul proiectului să poată acţiona prin mecanisme specifice
pentru stimularea sau inhibarea uneia sau alteia din aceste componente.

5) Participarea străină la capital

Titularul a luat în considerare faptul că proiectul poate fi realizat cu participarea unor
investitori străini ceea ce presupune că o parte a profitului este expatriat în alte state. Astfel de
plăţi repatriate pot fi salariile muncitorilor şi ale specialiştilor străini, dobânzile la împrumturile
externe, dividendele către acţionarii expatriaţi etc.

20
 Pe de altă parte, titularul a luat în considerare că un proiect cu caracter
transnaţional beneficiază de privilegii atât din partea guvernului (cum sunt finanţările din fonduri
structurale), cât şi din partea autorităţilor locale (interesate în dezvoltarea regională).

C) EVALUAREA FINANCIARA

Evaluarea profitabilităţii comerciale a fost posibilă cu ajutorul analizei financiare care

studiat avantajele economico-financiare oferite de proiect, atât pentru colectivitatea locală, cât şi
pentru agentul economic promotor al proiectului.
Titularul proiectului (ca oricare agent economic privat) a considerat că cel mai bun
indicator este profitul din exploatare calculat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli de
exploatare.
Din punctul de vedere al titularului de investiţii s-au considerat ca fiind costuri toate
cheltuielile pentru implementarea şi exploatarea proiectului: cheltuieli de investiţii, de
exploatare, inclusiv taxe, impozite către stat, dobânzi bancare, chirii, dividende etc.
Dimpotrivă, subsidiile au fost trecute în capitolul de venituri. Atunci când se primesc
creditele se trec la capitolul venituri, iar la rambursare, ratele se trec la capitolul cheltuieli.
1) Analiza profitabilităţii comerciale; spre deosebire de analiza economică, se
operează cu profitul net (câştigul net) al beneficiarului de proiect, ceea ce practic îi
rămâne lui la dispoziţie, după ce s-a achitat de toate datoriile faţă de terţi. Aşadar,
finalitatea acestei analize constă în proiecţia situaţiei financiare a investitorului, ca
, urmare.a. implementării proiectului respectiv,
2) Costurile nu au ridicat probleme deosebite în procesul de analiză pentru că ele
sunt măsurabile (relativ uşor de cuantificat).
Orice proiect generează însă şi efecte indirecte care, nu sunt cuantificabile:
a. efecte ecologice ...............................................................................................................
b. efecte socio-profesionale ...............................................................................................

c. efecte asupra altor proiecte contingentate tehnic sau

economic ............................ ..............................................................................................
..
La stabilirea costului proiectului s-a făcut deosebirea între costul global al proiectului
şi cele două componente specifice: cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente (sau de
exploatare). Tabloul cheltuielilor de investiţii permite evidenţierea pe baza criteriilor de
structură importante pentru agentul economic astfel: sursa de finanţare, destinaţia concretă,
eşalonarea lor în timp pe durata de execuţie proiectată. Cheltuielile de exploatare sunt eşalonate
pe durata de exploatare şi au fost defalcate după; natură, destinaţie, legătură cu producţia etc.
3) Amortizările (deprecierile) au constituit un capitol distinct cu un regim special
de cheltuieli, fiind evaluate separat concomitent cu estimarea valorii reziduale.
4) Veniturile din exploatare ale proiectului sunt detaliate conform :
a) nomenclatorului de produse, servicii sau
lucrări, ...........................................................................................................
.......... b) specificarea pieţelor de desfacere,
.......................................................................................................................
c) clienţilor interni sau externi,
...................................................................................................................

21
 La calcularea veniturilor s-a avut în vedere gradul de încărcare a capacităţii proiectate,
în diferite perioade: rodaj, atingere a parametrilor proiectaţi. Datele astfel obţinute permit
tragerea unor concluzii pertinente asupra fezabilităţii proiectului.

5) Pragul de rentabilitate
Pe baza elementelor susmenţionate s-a determinat următorul prag de
rentabilitate:
CP= nr. produse/an = 1.000 unit
Pv = preţ vânzare = 10.000 ron
Nr. salatiaţi: 10
Nr. mij. fixe: 3 unit. din care (2 x 20000 ron şi l x 10000 ron )
COSTURILE FIXE: (CF)
Amerizările A = amortizare;
Ta = termenul de amortizare (10 ani)
A =2 x 20.000 ron/lOani +1 x 10.000 ron/lOani = 5.000 ron/an
Salariile Salarii conducere = 10.000 ron
Salarii consultanţi(experţi) = 5.000 ron
Chirii: Chirii (taxe de locaţie etc.) = 5.000 ron
Utilităţi Apa, energie, încălzire l % x Pv x 12 - 10.000 fon
Transport = 5.000/an
Total costuri fixe = 130.000 ron/an

COSTURILE VARIABILE (CV)

Materii prime şi materiale = 100 ron/unit.
Energie electrică , apă etc = 100 ron/unit
Salarii 500 lei/lună x 8 angajaţi x 12 luni = 48.000 ron/an
Total costuri variabile = 48.200 ron
Q=CF/(Cp-Cv)
Q=130.000/(100.000-48.200) = 2,509

E) EVALUAREA RISCURILOR

Titularul consideră că analiza proiectului în condiţii de incertitudine trebuie efectuată,

independent de evaluarea proiectului în condiţii deterministe, pentru a preîntâmpina
eventualele abateri de la parametrii proiectaţi.
1) Analiza în condiţii deterministe a însemnat stabilirea unor mărimi unice pentru
fiecare parametru de calcul şi anume a celor care au probabilitatea cea mai mare de
apariţie. Pe baza acestor certitudini relative se desfăşoară întregul proces decizional. Se
ştie că riscul într-o astfel de analiză derivă din faptul că se neglijează posibilitatea
apariţiei altor valori a parametrilor în funcţie de conjunctura economico-socială.

2) Analiza în condiţii probabilistice (de incertitudine) a luat în consideraţie o

gamă de valori probabile pentru fiecare parametru semnificativ. S-a avut în vedere că în
cazul analizelor probabilistice trebuie identificaţi corect parametrii semnificativi şi
valorile lor probabile pe un interval de variaţie bine delimitat. Odată stabilite valorile
probabile li se ataşează probabilitatea de apariţie, iar calculele în aceste condiţii au

22
calitatea suplimentară că, avertizează factorii de decizie asupra unei realităţi economice
schimbate sau schimbătoare.

3) Evaluarea în condiţii de incertitudine s-a realizat prin;

a) Analiză de senzitivitate, care are ca scop evidenţierea modificărilor pe care le suferă
criteriile de eficienţă adoptate (valoare adăugată, profit net, rata de rentabilitate internă), ca
urmare a modificărilor conjuncturale suferite de unii parametrii cheie ai proiectului. In acest
caz analiza se face în raport cu acele variabile esenţiale pentru titularul de proiect cum ar fi:
rata inflaţiei, rata de schimb valutar, indicele preţurilor la materii prime, produse, durata de
execuţie etc. Un proiect este riscant dacă se constată că eficienţa sa suferă modificări
semnificative în raport de modificările previzionale la variabilele luate în calcul, în această
situaţie se fac recomandări de măsuri de contracarare a efectelor negative.

b) Atenuarea incertitudinii, în cazul cheltuielilor de investiţii, este posibilă prin

corectarea fiecărui capitol cu cheltuieli neprevăzute, care au ca destinaţie:
- rezerve pentru modificări fizice (modificarea cantităţilor de resurse, apariţia de
noi capitole de cheltuieli etc)
.............................................................................................................................................5

- rezerve pentru modificări de preţuri care pot fi generate de fluctuaţia relativă a

preţurilor în perioada analizată;
..............................................................................................................................................
- efectul inflaţiei (creşterea preţurilor proporţional cu cota de inflaţie).
...............................................................................................................................................

Existenţa acestor situaţii neprevăzute poate avea însă un efect demobilizator în procesul
de evaluare a costurilor proiectului de investiţii, prin reducerea interesului specialiştilor în
stabilirea exactă a mărimii fiecărei categorii de costuri. De aceea se impune ca, pentru fiecare
capitol, proiectantul să dea explicaţii clare cu privire la destinaţie şi modul de calcul a
rezervei.
Pentru perioada de viaţă a proiectului, efectul inflaţiei poate fi luat în calcul prin
includerea unei cote estimate în rata de actualizare folosită la calculele de eficienţă.
Intrucât proiectul aparţine unui domeniu dinamic, se pot prevedea, pe durata sa de viaţă
cheltuieli de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiecţia fluxului de
trezorerie.

F) REZULTATE ANTICIPATE
Realizarea obiectivului propus prin prezentul proiect va avea ca rezultat:
- punerea în funcţiune a unei unităţi productive, cu cea mai bună tehnologie
disponibilă pe piaţa europeană (best available technolgy);
- creşterea productivităţii şi deci a volumului de produse şi servicii ce urmează a fi
furnizate beneficiarilor (cetăţenilor);
- creşterea calităţii produselor şi serviciilor furnizate cetăţenilor;
- stimularea mediului de afaceri zonal.

23
 Titularul proiectului, în calitate de agent economic privat este interesat de componenţa
de utilitate publică a proiectului, deoarece poate beneficia de o serie de facilităţi oferite de
autorităţile administraţiei publice:
- concesiunea de lucrări de utilitate publică;
- obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor de construcţie;
- asistenţă de specialitate pentru documentaţiile de urbanism;
- facilităţi la plata taxelor şi impozitelor locale;
- colaborarea în sistem de parteneriat public-privat la realizarea altor proiecte.

e) soluţionarea dificultăţilor ce apar ca urmare a actualizării fişierelor, anuarelor,

cărţilor de telefon, pe baza cărora se identifică potenţialii clienţi.

24