Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.

A),Statele Unite sau America (n englez

United States of America respectiv USA, United States sau America) este numele
unei republici constituionale federale, constnd din 50 de state i un district federal
(Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situat aproape integral n
continentul America de Nord, ntre Canada (la nord) i Mexic (la sud), respectiv
Oceanul Atlantic (la est) i Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat n
extremitatea nord-vestic a Americii de Nord, ntre Canada la est i strmtoarea
Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa
3.200 km sud-vest fa de sud-vestul statului California. ara posed de asemenea
cteva teritorii n Pacific, respectiv n Caraibe.

La o suprafa total de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3,79 milioane mile
ptrate), dintre care circa 85 % reprezint teritoriul Statelor Unite continentale (n
englez Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"), suprafaa Statelor
Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare dect suprafaa Romniei, ele fiind a
treia ar ca mrime din lume (dup Rusia i Canada). Partea sa continental
msoar peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pn la Oceanul
Pacific (la vest) i peste 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la
cea mexican (la sud).

Cu o populaie de peste 312 milioane de persoane, conform recensmntului din

anul 2010, Statele Unite mai sunt i a treia ar a lumii, luat dup populaie.
Statele Unite sunt, n acelai timp, i una dintre rile lumii cele mai diverse din
punct de vedere etnic i cultural din lume, ntruct oameni din toate rile lumii au
emigrat cndva sau continu s emigreze n Uniune.[2]

La o valoare a produsului intern brut (cunoscut i sub acronimul PIB) de 15,2

trilioane de dolari, economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentnd
circa 22 % din PIB-ul nominal global i peste 19 % din PIB-ul nominal global,
considernd ajustrile determinate de paritatea puterii de cumprare.
Din punct de vedere geografic, ara se mparte n trei regiuni principale: Munii
Stncoi (Rocky Mountains) - la vest, zona de podi i de munte a Appalacilor - la
est, i cmpiile ntinse de prerie (Great Plains) - n partea central. n secolul 19,
preriile imense au devenit simbolul valorificrii de noi teritorii i al vieii n libertate
a colonitilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt i marea diversitate a
climei i bogia lumii vegetale.

Relief[modificare | modificare surs]

Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din muni nali (ex. Munii
Stncoi, Munii Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Munii Mauna Loa, Munii
Mauna Kea, Munii Appalachi etc.) formai prin orogenez alpin, podiuri (Colorado,
Preriilor, Nevada etc.) i cmpii (Cp. Mississippi).

Hidrografie[modificare | modificare surs]

Articole principale: List de fluvii din SUA i List de fluvii din America.
Principala ap curgtoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi,
cel mai mare fluviu, cu cei mai muli aflueni. In S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase.
Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit
de apa ploilor, cit si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte.
Scurgerea riurilor este dirijata de relief, in citeva directii principale.

Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si

jumatate mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de
lacul Superior la 518 m altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se
varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi
cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume.

Flor i faun[modificare | modificare surs]

Pduri de foioase, pduri de conifere n zona de munte i n Alaska. Vegetaie de
step i vegetaie mediteranean n Florida i California, deertic n Nevada, n
pdurile tropicale i Hawai.

Clim[modificare | modificare surs]

Clima este predominant temperat(ex. Temperat Oceanic pe rmul Oceanului
Atlantic, Temperat Continental n centrul rii, subtropical n Florida i
California).n Alaska, climatul este rece subpolar, n Nevada temperat i n Hawai
este tropical umed. Temperatura variaz n iulie ntre 18 C n Seattle i 28 C n
New Orleans, iar n ianuarie, ntre -10 C la Minneapolis i 13 C la Los Angeles.
Cantitatea de precipitaii variaz de la peste 100 cm pe coasta de est i de Sud, la
50 cm n bazinul fluviului Mississippi i mai puin de 25 cm n zonele muntoase din
Vest. Precipitaiile sunt foarte abundente n apropierea coastei de Vest, n
Washington i Oregon 80 cm n zonele joase i 100150 cm n zonele
muntoase.Cobornd ns spre California, precipitaiile devin tot mai rare, ajungnd
la o cantitate medie de 25 cm n Los Angeles.

Economie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Economia Statelor Unite ale Americii.
Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (iniial mai ales prin
imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni),
industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie
de frunte pe arena internaional. Totodat, statul este considerat simbolul
economiei libere de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol,
gaze naturale, hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie
dect majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie
culturile agricole: America este privit drept grnarul globului, iar o parte
important a produciei agricole este exportat n lumea ntreag.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului

Muncii al Statelor Unite,[10] n anul 2008, n economia SUA erau ocupate
134.354.250 de persoane, dintre care.
Resurse naturale

Resurse minerale: huila ( 849 000 000 t), lignit, petrol (386000000 t - in G. Mexic,
Middlecontinent si in Alaska), gaze naturale ( 529,5 miliarde m3 - locul II pe glob in
G.Mexic ,Middlecontinent, Alaska), minereu de fier - locul II pe glob, crom, nichel,
tungsten locul III pe loc, molibden- locul I pe glob, vanadiu- locul I pe glob, cupru, (2
478 000-locul II pe glob), plumb - locul I pe glob, zinc, bauxita, aur, argint - locul II
pe glob ,stibiu,staniu, uraniu- locul I pe glob, toriu, azbest, sulf - locul I pe glob,
fosfati naturali- locul I pe glob,saruri potasice, sare- locul I pe glob, carbuni (bazinul
fluviului Mississippi, Muntii Apalasi si Muntii Stancosi).
Produse industriale : energie electrica - (locul I pe glob - din care 276,1 md. kWh
hidroenergie, 54,0 md.kWh energie nucleara si 1,5 md. kWh energie geotermica),
fonta-locul II pe glob,otel (96 601 000 t -locul III pe glob), cocs metalurgic-locul I pe
glob,aluminiu-locul I pe glob, cupru rafinat-locul I pe glob, plumb- locul I pe
glob,zinc-locul I pe glob, aparate optice si fotografice, masini de cusut, de scris, de
calculat, autoturiasme (Detroit si Cleveland)- locul II pe glob, turbine, masini
agricole si textile, autovehicule, magneziu- locul I pe glob, capacitatea rafinariilor de
petrol - locul I pe glob,benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric-locul I pe
glob, acid azotic- locul I pe glob, acid clorhidric locul I pe glob,soda caustica - locul I
pe glob, ingrasaminte azotoase- locul I pe glob, materiale plastice si rasini sinteticelocul I pe glob, cauciu sintetic - locul I pe glob, anvelope - locul I pe glob, produce
farmaceutice, cherestea - locul II pe glob, celuloza, hirtie, ciment-locul II pe glob,

fiere de bumbac- locul II pe glob , tesaturi de lina, tesaturi de bumbac, fire de

lina.tesaturi de matase naturala,fire si fibrer artificiale, tesaturi artificiale, fire si
fibre asintetice- locul I pe glob, imbracaminte si incaltaminte, tigarete, tigari, lapte,
unt, brinza- locul I pe glob,carne - locul I pe glob,conserve de carne,de fructe, de
peste, margarina- locul I pe glob, zahar - locul III pe glob, bere, vin, avioane (Seattle
si San Diego)si tehnica aerospatiala - locul I pe glob,confetii(New York-cel mai mare
centru din lume).Modul de utilizare a terenurilor:arabil - 18,6%
;culturi arborescente - 0,2% ;pasuni si fanete - 27,7% ;paduri - 31,6% ;alte terenuri 21,9% .Resurse agricole: grau - locul I pe glob ,secara, porumb - locul I pe
glob,orz,ovaz locul I pe glob,orez,sorg,sfecla de zahar,restie de zahar,bumbac - locul
II pe glob, arahide, cafea, soia - locul I pe glob,tutun - locul I pe glob, banane, cartofi
- locul III pe glob,lamai,portocale si mandarine,ananas, mere, prune, pere, piersici,
struguri.Cresterea animalelor :bovine (102 755 000 capete - locul III pe glob) ,
porcine (59 992 000 capete - locul II pe glob) , ovine , cabaline - locul III pe glob
,caprine.
Economia

Economia politica a fost termenul original pentru studiul productiei, actiunilor de

vnzare si cumparare si a relatiilor acestora cu legile, vamile si guvernul. Aceasta sa dezvoltat n secolul al XVIII-lea ca un studiu al economiilor statelor. Spre deosebire
de teoria fiziocratilor n cadrul careia pamntul era vazut ca o sursa a bunastarii
tuturor, economistii care studiau economia politica au propus teoria valorii muncii
(introdusa pentru prima oara de John Locke, dezvoltata mai trziu de Adam Smith si
de Karl Marx), conform careia munca este o sursa reala de valoare. Economistii
preocupati de economia politica au atras, de asemenea atentia asupra dezvoltarii
accelerate a tehnologiei, al carei rol n relatiile economice si sociale a devenit foarte
importanta.

Agricultura. Drept urmare a cresterilor din productia agricola Statele Unite au

exportat n anul 1981 produse agricole n valoare de 42 miliarde de dolari, cu toate
ca populatia nregistrase ntre anii 1950 si 1980 o crestere cu peste 75 milioane de
oameni.

Cresterea productiei agricole poate fi realizata fie prin extindere, fie prin
intensificare, fie prin ambele simultan. n timp istoric suprafata cultivata a Statelor
Unite s-a extins prin procesul de "cucerire" a Vestului, iar mai apoi noi suprafete au
fost aduse n folosinta prin extinderea irigatiilor, n special n statele din vestul

continentului unde suprafata agricola irigata a crescut ntre anii 1950 si 1980 de la
25 la 45 milioane de acri (de la 10 la 18 milioane hectare).

De asemenea, agricultura americana s-a caracterizat de-a lungul timpului

printr-un proces de intensificare a folosirii pamnturilor cultivate si a cresterii
animalelor prin aplicarea stiintei si a tehnologiilor revolutionare. Spre exemplu, daca
n anul 1940 era nevoie de 12 pna la 14 saptamni pentru a produce un pui de 2
kg, iar pasarea consuma 8 kg de hrana pentru fiecare kilogram de carne pe care l
dadea, n anul 1980 un astfel de pui putea fi produs n doar 8 saptamni la un cost
de mai putin de 4 kg hrana pentru 1 kg carne dat. n ceea ce priveste cultura
plantelor productivitatile erau cu 20% mai scazute dect cele obtinute n Europa
datorita naturii extensive a culturii pamntului n Statele Unite.

Mai trebuie amintit faptul ca cele doua procese, de extindere si de

intensificare, nu opereaza independent, iar relatia complexa de interdependenta
dintre ele poate fi ilustrata de faptul ca mecanizarea, factorul central al procesului
de intensificare, a permis extinderea suprafetei cultivate prin eliberarea a milioane
de acri de pamnt ce erau initial folositi pentru cultura plantelor folosite pentru
hrana animalelor de tractiune cum ar fi caii si catrii.

Una dintre cele mai putin de dorit consecinte ale acestei puteri de productie
fenomenale a fost sensibilitatea permanenta a agriculturii americane la schimbarile
pietei: cnd cererea scadea periodic iar oferta se mentinea, surplusul inevitabil
trebuia sa fie depozitat, aruncat sau chiar distrus.

Astfel, marile surplusuri de gru si alte cereale, de produse lactate, tutun,

zahar s.a. formate spre sfrsitul anilor '70 s-au transformat n "munti si lacuri" n
anul 1982, cnd oferta a depasit cu mult cererea.

Industria. Aceasta regiune cuprinde statul California, ocupnd 11,3% din suprafata
tarii si detinnd 8,7% din populatie. Relieful este variat; ntre lanturile semete de
munti (Coastei, Sierra Nevada) aflndu-se o ntinsa depresiune, Valea Californiei
(formata din San Joaquin Valley si Sacramento Valley), care ofera posibilitati

deosebite pentru agricultura. n sud se ntinde o alta depresiune, Los Angeles, n

cuprinsul careia s-a dezvoltat o mare aglomeratie urbana.

California este cel mai dezvoltat stat al vestului S.U.A., att din punet de vedere
industrial, ct si agricol, comercial-financiar, cultural si turistic, dispunnd de mari
resurse energetice, ndeosebi petrol, exploatat n zona Los Angeles si n bazinul
Salinas. Energia electrica este furnizata de marile termocentrale, care functioneaza
pe baza petrolului si a gazelor naturale, ct si de hidrocentralele de pe fluviul
Colorado.
Ramurile industriale cele mai dezvoltate snt: metalurgia neferoasa, constructiile de
avioane si rachete, electrotehnica, constructiile navale, masini-agricole, prelucrarea
petrolului si petrochimia, prelucrarea lemnului, confectiile si o variata industrie
alimentara (conserve de legume, fructe si peste, sucuri, zahar, lactate, vinificatie
etc.). Concentrarea industriei n regiunea industriala Los Angeles si n marele centru
San Francisco este o caracteristica importanta a Californiei, fapt care explica si
mpresionanta crestere a populatiei acestora.

Varietatea deosebita a conditiilor de sol si de clima, irigatiile si mecanizarea au

favorizat o dezvoltare cu totul deosebita a agriculturii. Aceasta este specializata n
pomicultura (pruni, meri, caisi, piersici), viticultura, legumicultura, cultura citricelor
(portocale, lami), a orezului si bumbacului. Partea centrala a statului (vaile San
Joaquin si Sacramento) a devenit, pe baza irigatiilor, regiunea cu agricultura cea
mai intensiva din S.U.A.

n partea de sud, care are un climat mai uscat, se cultiva bumbac pe terenurile
irigate. California ocupa unul dintre primele locuri n lume n privinta intensitatii
culturii pomilor fructiferi si a arbustilor mediteraneeni, ca si prin numarul fabricilor
de prelucrare. Ea aprovizioneaza ntregul teritoriu al S.U.A., o parte a produselor
fiind exportate n Canada si n tarile din Europa.
Los Angeles este situat pe tarmul sudic al Californiei, ntr-o depresiune cu un relief
accidentat si un climat arid, n apropierea Muntilor San Bernardino si a desertului
Mojave. nfiintat de spanioli n anul 1781 sub numele de El Pueblo del Nuestra
Senora la Reina de Los Angeles de Porciuncula, orasul s-a dezvoltat n mai multe
etape: prima, dupa anul 1890, cnd au fost descoperite zacamintele de petrol si a
nceput dezvoltarea industriala, a doua, dupa anul 1920, odata cu fondarea
Hollywood-ului, care a permis extinderea functiunii cultural artistice, si a treia, n
timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial; cnd s-a dezvoltat industria
aeronautica cu ramurile ei anexe.

n ultimele decenii activitatea industriala s-a extins foarte mult, formndu-se o

adevarata regiune industriala care cuprinde nenumaratele centre ce formeaza
conurbatia Los Angeles. Totodata, orasul a capatat dimensiuni gigantice prin
nglobarea unor orase-satelit situate la mare distanta (70-100 km). Orasul propriuzis are 2,5 milioane locuitori, iar conurbatia a ajuns la 7 milioane locuitori, incluznd
multe orase legate intre ele printr-un sistem modern de sosele, autostrazi, cai
ferate. ntre acestea, spre nord se afla Alhambra, Pasadena, Glendale, Burbank,
Hollywood, San Fernando, iar la tarmul Oceanului Pacific: Beverly Hills, Santa
Monica, Hawthorne, Redondo Beach; spre sud, se afla: Long Beach, Torrance, San
Pedro, Compton, Wilmington, iar la est : Santa Ana, Anaheim, Huntington Beach,
Garden Grove, Downey, Fontana, Riverside, Norwale, Bellflower.
Din anul 1965, n cadrul conurbatiei Los Angeles au fost desprinse alte doua orase
milionare : Anaheim-Santa Ana -Garden Grove cu 1,5 milioane locuitori si RiversideSan Bernardino-Ontario cu 1,1 milioane locuitori.

Functia principala este cea industriala, marea dezvoltare a industriei fiind

determinat de valorificarea petrolului si a gazelor naturale, de activitatea portuar
si de caile de comunicatie foarte dese, de amplasarea unor uzine legate de
productia de razboi etc.
Conurbatia se distinge printr-o puternica industrie de prelucrare si chimizare a
petrolului, capacitatea rafinariilor fiind de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele
petrochimice snt amplasate in apropierea rafinariilor, ele producnd cauciuc
sintetic, mase plastice, coloranti, detergenti, medicamente.
Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru productia de automobile (cu o
mare uzina a firmei Chrysler), iar santierele navale din Los Angeles si San Pedro snt
dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje
petroliere, material feroviar, aparatura electrotehnica, masini agricole etc. La
Fontana functioneaza o mare uzina siderurgica, care aprovizioneaza cu otel si
laminate ntreaga regiune. Pentru productia de avioane s-a dezvoltat industria
aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita. Dintre alte ramuri
snt de mentionat : confectii, textila, ncaltaminte, conserve de fructe si legume etc.
Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de
comunicatie.

San Francisco este situat n partea centrala a litoralului Californiei, la marele golf n
care se varsa fluviile Sacramento si San Joaquin. Golful este nchis de doua
peninsule muntoase, care lasa o ngusta trecere, numita Golden Gate, orasul fiind

amplasat n amfiteatru, la sud de aceasta trecere. n partea estica a Golfului San

Francisco se afla o serie de orase : Oakland, Richmond, Berkeley, iar spre sud, Palo
Alto, South San Francisco, San Mateo, Redwood City, toate alcatuind conurbatia San
Francisco-Oakland, care concentreaza 3,1 milioane locuitori.
Pna n anul 1848, el a apartinut Mexicului, apoi, intrat n confederatia americana,
ncepe sa se dezvolte vertiginos, devenind centrul faimoasei "febre a aurului". Spre
sfrsitul secolului al XIX-lea este cunoscut ca un port si centru industrial de mare
nsemnatate n urma constructiei caii ferate New York - San Francisco. Dupa ce a
fost aproape n ntregime distrus de cutremurul din anul 1906, San Francisco a
renascut, devenind un mare centru economic al vestului. Din aceasta perioada
dateaza caracterul pestrit al populatiei, mai pronuntat dect la New York, peste
jumatate din locuitorii orasului fiind imigranti sau fii ai imigrantilor. Cartierele lor snt
deosebit de pitoresti prin specificul national pastrat cu mndrie. Cei mai numerosi
snt chinezii, italienii, japonezii, slavii, grecii, nordicii, mexicanii etc. Desi a fost
ntrecut, n ultimul timp, de Los Angeles, att n privinta populatiei ct si a importanei
economice, San Francisco ramne un mare centru comercial-industrial al Statelor
Unite.
Transporturi. cai ferate (aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei) , sosele
(6 000 000 km lungime) , flota comerciala maritima (locul VIII in lume) , transport
aerian , autoturisme (200 000 000) , aeroporturi S.U.A. incadreaza 15 din primele 22
de aeroporturi ale lumii - New York (J.F. Kennedy,La Guardia) ; Chicago (O'Hare) ;
Dallas ; Los Angeles.Porturi : New York , Hampton Roads (la Atlantic) New Orleans ,
Houston (la G. Mexic) , Los Angeles (la Pacific) si Honolulu (Ins. Hawaii).Transporturi
fluviale dezvoltate pe Mississippi si Marile Lacuri.

Servicii. Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul sau

descentralizat , caracter capitalist, bazat pe proprietatea privata si libera initiativa.
Interventia autoritatilor federale n economie se manifesta prin strategii de politica
bugetara si monetara. n acelasi timp, bugetul federal are o componenta ce vizeaza
investitii n cercetare . Legislatia economica americana permite implicarea
guvernului n controlul practicilor de afaceri, guvernul american avnd si rolul de
supervizor al cresterii economice.

Un rol special n economia americana l joaca companiile transnationale. Coca Cola,

Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donald"s,
reprezinta imaginea SUA n ntreaga lume. n topul primelor zece corporatii
transnationale din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentreaza
asupra ramurilor cu reale perspective de dezvoltare si de obtinere a profitului. De
altfel, companiile transnationale sunt vrful de lance al ofensivei americane n
contextul globalizarii economice. n anii 80, societatile transnationale detineau o

treime din productia industriala, peste jumatate din comertul exterior. Valoarea
marfurilor si a serviciilor asigurate de transnationalele de provenienta americana se
ridica n aceasta perioada la 350 miliarde dolari. Exprimat n procente, firmele
americane reprezentau n 1999, 71,8% din valoarea primelor 50 de societati
transnationale din lume . Prin investitiile directe n strainatate, marile companii
americane obtin profituri uriase dar mai ales capata posibilitatea de a controla
sursele de materii prime. Companiile americane sunt prezente pe pietele de nalt
nivel n ceea ce priveste consumul dar n regiunile producatoare de materii prime.
Totodata companiile americane transfera n exterior modelul american de planificare
si de management a activitatii economice, si n egala masura si noile tehnologii de
mare randament si productivitate . Globalizarea economiei duce la dezvoltarea
companiilor transnationale.americane. Ele sunt astazi o puternica forta n economia
mondiala si un adevarat liant al economiei americane care se regaseste si dincolo
de frontierele nationale Secretul succesului american este legate de sumele uriase
investite n cercetare si dezvoltare, att de catre companiile private dar si de catre
autoritatile federale. Un alt factor al succesului l reprezinta gradul de pregatire si
numarul personalului de cercetare. Revolutia tehnico-stiintifica a pornit din Statele
Unite. Cei mai multi detinatori ai premiului Nobel n stiinta sunt americani. Nivelul
nalt al tehnologiei utilizate n industria americana determina repartizarea fortei de
munca n domeniul serviciilor ntr-un procent urias (73,2% ) prin comparatie cu
24,1% n industrie si 2,7%n agricultura.