Aplicatii An 2 Sem. 1v1

Stagiar E.C. An II Sem.
I 2014
STUDII DE CAZ
Pag 1 / 52
CECCAR Filiala Bucuresti
Stagiar E.C. An II Sem.I 2014
CUPRINS
1. Studiu de caz privind ambalajele......................................................................................................... 3
2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare. .............................................
6
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor. ...................................................................................... 8
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor...................................... 8
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.... .................................... 10
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie................................................. 11
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie. ................................................... 11
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. ............................................... 12
9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor. .......................................... 15
10. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem second-hand. ...................................... 16
11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie. ............................................................ 17
12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet. .................................................................. 18
13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar. ...................................................... 22
14. Studiu de caz privind importul de stocuri. ...................................................................................... 23
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri. ...................................................................................... 24
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision. ......................................... 26
17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare. ............................................................... 27
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti. ...................................................... 28
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti. ............................................................... 28
20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de comision. .............................................. 29
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar. .................................................................... 30
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar. ................................................................. 31
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din
evidenta contabila.................................................................................................................................. 31
24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze
de forta majora....................................................................................................................................... 33
25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor
de masa.................................................................................................................................................. 33
26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii. .............................................................. 34
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. .................................................... 36
28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului
financiar................................................................................................................................................. 37
Pag 2 / 52

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit. ...................................................................................... 39
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.45
1. Studiu de caz privind ambalajele

Ambalajele sunt bunurile achizitionate sau confectionate de unitate, destinate ambalarii si
transportului produselor finite cat si a marfurilor. Ambalajele refolosibile, destinate produselor
vandute, pot fi pastrate temporar de terti, cu obligatia restituirii lor, in conditiile prevazute in
contracte.
1.1. Contabilitatea ambalajelor care circula pe principiul vanzare-cumparare
A. Sa se inregistreze in contabilitate urmatoarele operatii desfasurate de societatea Alfa
(client):
1. Receptionarea ambalajelor conform facturii furnizorului Beta: pret de cumparare 8.000 lei
+ 24% TVA.
%
401 Furnizori/Beta
381 Ambalaje
4426 TVA deductibila
9.920
8.000
1.920
2. Plata facturii prin banca cu Ordin de plata.

401
=
Furnizori / Beta
5121
9.920
CTBL
3. Dupa despachetarea marfurilor, Alfa restituie catre furnizorul Beta ambalajele pe care le
factureaza acestuia. Se restituie din ambalajele cumparate odata cu marfa: pret de vanzare
4.000 lei + 24% TVA.
4111 Clienti / Beta
%
708 Venituri din activitati diverse
4427 TVA colectata
4.960
4.000
960
4. Alfa ii acorda lui Beta pe factura, o bonificatie de 10% calculata la pret de vanzare fara
TVA: 4.000 lei x 10% = 400 lei.
608
Cheltuieli privind ambalajele
4111
400
Clienti / Beta
5. Se incaseaza factura prin banca: 4.960 lei 400 lei = 4.560 lei
5121
=
CTBL
Pag 3 / 52
4111
Clienti / Beta
4.560

6. Descarcarea gestiunii Alfa, cu valoarea ambalajelor vandute prin restituire, la costul de
achizitie de 4.000 lei.
608
381
4.000
Ambalaje
B. In contabilitatea furnizorului Beta:

1. Livrarea ambalajelor, conform facturii catre societatea Alfa: pret de vanzare 8.000 lei +
24% TVA.
4111 Clienti / Alfa
%
4427 TVA colectata
9.920
8.000
1.920
2. Incasarea contravalorii facturii de la client conform extrasului de cont:

5121
4111
CTBL
9.920
Clienti / Alfa
3. Descarcarea gestiunii Beta de ambalajele vandute:

608
381
8.000
Ambalaje
4. Receptionarea de la societatea Alfa, din ambalajele vandute initial:

%
401 Furnizori/Alfa
4.960
4.000
960
381 Ambalaje
5. Concomitent, se evidentiaza bonificatia de 10% acordata de Alfa:

401
708
Furnizori / Alfa
400
Venituri din activitati diverse
6. Se achita factura prin banca catre furnizorul Alfa (clientul care i-a restituit ambalajele):
401
Furnizori / Alfa
5121
CTBL
1.2. Contabilitatea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori
Pag 4 / 52

Se inregistreaza la furnizorul Beta si clientul Alfa, o factura pentru vanzare-cumparare de
marfuri, cu urmatoarele date: ambalaje restituibile 2.000 lei, restituite 80%, pretul de vanzare
al marfurilor 15.000 lei, restul ambalajelor nerestituite in valoare de 400 lei.
A. In contabilitatea furnizorului Beta:
1.Vanzarea marfurilor pe baza facturii:
4111 Clienti / Alfa
%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 TVA colectata
419 Clienti creditori / Alfa
20.600
15.000
3.600
2.000
2. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607
Cheltuieli privind marfurilor
371
15.000
Marfuri
3. Primirea ambalajelor de la client: 2.000 lei x 80% = 1.600 lei

419
Clienti creditori / Alfa
4111
1.600
Clienti
4. Incasarea facturii: 20.600 1.600 = 19.000 lei

5121
=
CTBL
4111
19.000
Clienti / Alfa
5. Diferenta de ambalaje nerestituite de 20%, se factureaza de catre furnizorul Beta clientului

Alfa, considerandu-se vanzare efectiva:
4111 Clienti / Alfa
%
4427 TVA colectata
496
400
96
6. Descarcarea gestiunii de ambalajele facturate :

608
381
Ambalaje
7. Incasarea facturii de la clientul Alfa:

Pag 5 / 52
400

%
4111 Clienti / Alfa
419 Clienti creditori / Alfa

5121 CTBL
496
400
96
B. In contabilitatea clientului Alfa:

1. Cumpararea marfurilor si primirea ambalajelor:
%
401 Furnizori / Beta
20.600
15.000
3.600
2.000
371 Marfuri
409 Furnziori debitori / Beta
2. Restituirea ambalajelor in proportie de 80% : 2.000 lei x 80% =1.600 lei

401
Furnizori / Beta
409
1.600
Furnizori debitori / Beta
3. Plata furnizorului : 20.600 lei 1.600 lei = 19.000 lei

401
Furnizori / Beta
5121
19.000
CTBL
4. Inregistrarea facturii pentru diferenta de ambalaje nerestituite: 2.000 lei x 20% = 400 lei
%
401 Furnizori/Beta
608 Cheltuieli privind ambalajele

496
400
96
5. Plata facturii:
%
409 Furnizori debitori / Beta
5121 CTBL
496
400
96
2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale imbraca forma de rabaturi, remize si risturne. Rabaturile se
primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare, remizele se acorda
asupra pretului pentru vanzari superioare volumului convenit sau pozitia de transport
Pag 6 / 52

preferentiala a cumparatorului, iar risturnele sunt reduceri de pret calculate asupra
ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert in cursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor
inainte de termenul normal de exigibilitate.
Din punct de vedere metodologic, reducerile se determina in cascada.
Exemplu, se presupune urmatorul detaliu de factura la societatea Alfa SA:
Marfuri
Rabat 5% (10.000 lei x 5%)
10.000 lei
500 lei
9.500 lei
Remiza 10% (9.500 lei x 10%)
950 lei
Neta Comerciala
8.550 lei
171 lei
Scont de decontare 2% x 8.550 lei
Neta Financiara
8.379 lei
+ TVA 24%
2.010,96 lei
= NETA DE PLATA
10.389,96 lei
Reducerile comerciale nu se inregistreaza in cazul in care sunt consemnate in factura

initiala. In schimb, sconturile primite se contabilizeaza dupa caz, la facturare sau dupa
facturare.
a) Reduceri comerciale si financiare la facturare
Avem urmatoarea factura:
Marfuri
Rabat (10.000 lei x 10%)
10.000 lei
1.000 lei
= Valoarea neta comerciala
9.000 lei
450 lei
Scont de decontare (9.000 x 5%)
= Valoarea neta financiara
8.550 lei
+ TVA 24% x 8.500 lei
2.040 lei
= Total factura
10.540 lei
a1) Inregistrarea facturii:

%
401 Furnizori
371 Marfuri
Pag 7 / 52
11.040
9.000

2.040
a2) Inregistrarea scontului financiar:

401
Furnizori
767
450
Venituri din sconturi obtinute
b) Reduceri comerciale dupa facturare (cuprinse in facturi ulterioare de reducere)

Factura initiala cuprinde:
Marfuri
10.000 lei
+ TVA 24%
2.400 lei
= Total factura
12.400 lei
b1) La primirea facturii se efectueaza inregistrarea:

%
401 Furnizori
371 Marfuri
12.400
10.000
2.400
b2) Ulterior, printr-o factura de reducere, se primeste un rabat de 10%:

401 Furnizori
%
609 Reduceri comerciale primite
1.240
1.000
240
c) Reduceri financiare dupa facturare:

Factura initiala cuprinde:
Marfuri
10.000 lei
+ TVA 24% x 10.000 lei
2.400 lei
= Total factura
12.400 lei
c1) Inregistrarea facturii privind achizitia de marfuri:

%
401 Furnizori
371 Marfuri
12.400
10.000
2.400
Asupra valorii initiale in valoare totala de 12.400 lei, inclusiv TVA se acorda un scont de
Pag 8 / 52

5% pentru plata inainte de termenul de scadenta.
Factura ulterioara de reducere cuprinde:
Scont de decontare (10.000 lei x 5%)
500 lei
+ TVA aferenta scontului 500 lei x 24%
120 lei
= Total de redus
620 lei
401 Furnizori
%
767 Venituri din sconturi obtinute
620
500
120
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor

Ajustarile pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului
financiar cu ocazia inventarului general. In acest scop, se foloseste relatia de principiu:
Ajustari pentru deprecierea stocurilor = Valoarea Valoarea de inventar
contabila
a stocurilor
Pentru inregistrarea ajustarilor se folosesc doua metode: metoda ajustarii valorii

stocurilor si metoda conturilor rectificative de ajustare.
A. Metoda ajustarii valorii stocurilor
In principiu, deprecierea stocurilor este recunoscuta ca o cheltuiala potrivit principiului
conectarii costurilor la venituri. Astfel, atunci cand stocurile sunt vandute, valoarea oricarei
diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri trebuie
recunoscute in perioada in care are loc pierderea sau diminuarea, tipul de inregistrare fiind:
Cheltuieli cu deprecierea = Stocuri
Orice stornare ulterioara a diminuarii valorii stocurilor ca urmare a cresterii valorii
realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care
stornarea a avut loc, tipul de inregistrare fiind:
Stocuri = Cheltuieli cu deprecierea stocurilor
B. Metoda conturilor rectificative de ajustare
In tara noastra deprecierile privind stocurile sunt tratate in plan contabil pe calea
ajustarilor pentru deprecierea activelor.
Ajustarile pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului
financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. In acest scop, se foloseste relatia de
Pag 9 / 52

principiu:
Ajustari pentru deprecierea = Valoarea contabila a stocurilor Valoarea de inventar
a stocurilor
Exemplu privind doua variante de evaluare a deprecierii stocurilor:
1. Metoda analitica (sortimentala sau articol cu articol).
Costul si valoarea realizabila neta sunt comparate pentru fiecare articol (sortiment) din mixul
stocurilor.
Specificare
Cantitatea
Pe unitate
Cost
Valoare la
cost
VRN
Valoarea
Diferenta
cea
evaluare
mai mica
Categoria I
Articolul a
Articolul b
Articolul c
Categoria II
Articolul d
Articolul e
TOTAL
300
150
150
30
40
50
9.000
6.000
7.500
9.000
6.000
7.500
9.000
5.400
7.500
0
600
0
450
300
X
100
80
X
45.000
24.000
X
45.000
24.000
91.500
40.500
24.000
86.400
4.500
0
5.100
Deprecierea stocurilor este egala cu 5.100 lei.

2. Metoda categoriilor principale.
Compararea cost valoare realizabila neta se face la nivel de categorie (grupa) de articole
(sortimente).
Specificare
Cantitatea
Pe unitate
Cost
VRN
Total
Cost
VRN
Valoarea
cea mai
mica
Categoria I
Articolul a
300
34
9.000
10.200
Articolul b
150
40
36
6.000
5.400
Articolul c
150
50
52
7.500
7.500
TOTAL I
22.500
23.400
22.500
Pag 10 / 52
Deprecierea

Categoria II
Articolul d
450
100
90
45.000
40.500
4.500
Articolul e
300
80
82
24.000
24.000
TOTAL
91.500
88.500
87.600
3.900
Deprecierea stocurilor este egala cu 3.900 lei.
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor

Societatea comerciala Alfa S.A. prezinta urmatoarea situatie privind stocurile:
-
Stoc initial contul 301 Materii prime = 50.000 lei;

Intrari in cursul exercitiului = 150.000 lei;
Consumul in cursul exercitiului = 130.000 lei;
Minus la inventar in cursul exercitiului = 10.000 lei, care se imputa gestionarului;
La inchiderea exercitiului, stocul la inventar este de 60.000 lei.
1. Organizarea contabilitatii stocurilor folosind metoda inventarului permanent

Consta in faptul ca, in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stocuri se
contabilizeaza prin debitarea si creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare
data stocul nou, avand astfel in permanenta informatia privitoare la existenta stocului. Din
inventarieri periodice se descopera diferentele sub forma de plusuri sau minusuri,
corectandu-se stocul si respectiv soldul contabil, oferindu-se astfel si un control
permanent al stocurilor.
In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate
organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si
necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale:
a) metoda operativ contabila (pe solduri), care consta in tinerea la locul de depozitare,
a evidentei contabile cantitative a bunurilor materiale pe categorii si feluri, iar la
contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni;
b) metoda cantitativ valorica (pe fise de cont analitic), care consta in tinerea evidentei
cantitative la locul de depozitare pe categorii de bunuri, iar in contabilitate a evidentei
cantitativ valorice;
c) metoda global valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul
gestiunii cat si in contabilitate.
2. Organizarea contabilitatii stocurilor folosind metoda inventarului intermitent
Pag 11 / 52

Consta in faptul ca in cursul perioadei de gestiune, intrarile de stocuri se
contabilieaza in conturi de cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in
contabilitatea financiara, ci doar la locurile de gestiune, cantitativ si valoric. La sfarsitul
perioadei de gestiune, se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate
soldurile constatate la inventar.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Dupa inventarul permanent

Stoc initial
301 Materii prime
50.000
NU
Intrari
Consum
Minus imputat
La inchiderea
301 = 401
601 = 301
601 = 301
150.000
130.000
10.000
4282 = %
12.400
7588
10.000
4427
301 Materii prime
2.400
60.000
1.
Dupa inventarul intermitent

Stoc initial
301 Materii
50.000
2.
Stocul initial se
prime
601 = 301
3.
4.
5.
anuleaza
Intrari
Consum
Minus
601 = 401
NU
NU
150.000
6.
La inchiderea
301 = 601
60.000
exercitiului,
exercitiului,
stocul
stocul
inventariat
inventariat
50.000
Din cele de mai sus rezulta, ca stocul la contul 301, la inchiderea exercitiului este de
60.000 lei, in acelasi timp determinat dupa ambele metode, dar cea a inventarului intermitent
nu a descoperit si nu a inregistrat lipsa in gestiune (situatie realizata prin metoda inventarului
permanent).
Pentru stocurile obtinute din productia proprie 341 Semifabricate, 345 Produse finite, 346
Produse reziduale si respectiv 348 Diferente de pret la produse, 361 Animale si pasari si 368
Diferente de pret la animale si marfuri, contul corespondent este contul 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse si functioneaza dupa principiile enuntate.
Dupa metoda inventarului permanent, inregistrarile au fost prezentate mai sus.
Dupa metoda inventarului intermitent, inregistrarile se fac astfel:
1. Pentru variatia de stoc in plus, sau stocul inventariat la inchiderea exercitiului:
%
341 Semifabricate
345 Produse finite
346
Produse reziduale
Pag 12
/ 52
381 Animale si pasari
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse
2.

Pentru variatia de stoc in minus, la inchiderea exercitiului, sau anularea stocului contabil
existent la inceputul exercitiului:
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse
%
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
381 Animale si pasari
Pentru conturile 331 Produse in curs de executie si contul 332 Servicii in curs de executie, se
utilizeaza in exclusivitate moetoda inventarului intermitent, calculand si inregistrand anularea
stocului existent la inceputul perioadei (luna, an) sau variatia de stoc in plus sau minus la
inchiderea perioadei.
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu

La intrarea in patrimoniu, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la
valoarea de intrare, denumita valoare de inregistrare sau cost istoric, identificata / identificat
dupa caz, prin costul de achizitie, costul de productie, valoarea de aport si cea de utilitate si
alte costuri ocazionate de stocurile intrate.
Exemplu de calcul al costului de achizitie pentru stocuri cumparate
Societatea Alfa S.A. a achizitionat marfuri din import pentru care se considera urmatoarele
date:
pretul de cumparare facturat de furnizor
40.000 lei
+ taxele vamale achitate in vama
8.000 lei
+ cheltuieli de transport intern
1.500 lei
+ cheltuieli de manipulare
500 lei
1.000 lei
reducere comerciala acordata de furnizor
= COST DE ACHIZITIE
49.000 lei
Precizari
costul de achizitie este propriu stocurilor din cumparari: materii prime, materiale,
consumabile, marfuri si alte bunuri cumparate cu titlu oneros.
- potrivit IAS 2 Stocuri, costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, inclusiv taxele de
import si celelalte taxe de cumparare, costurile de transport si de manipulare si alte costuri
Pag 13 / 52

care pot fi atribuite direct achizitiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile si alte
elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achizitie.
- taxa pe valoarea adaugata (TVA) fiind, de regula, recuperabila nu intra in costul de achizitie
al stocurilor. In cazul societatilor neplatitoare de TVA sau cand taxa nu este deductibila,
evaluarea stocurilor se face la valoarea inclusiv TVA.
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie

Societatea Alfa SRL doreste realizarea, in regie proprie, a unei program informatic. In acest
sens, societatea realizeaza urmatoarele operatiuni:
1. In luna martie anul N se inregistreaz salariile datorate angajatilor in valoare 5.000 lei:
641
Cheltuieli cu salariile personalului
421
5.000
Personal salarii datorate
2. In data de 30 martie anul N, se inregistreaza receptia partiala a programului informatic la

costul partial de productie de 9.000 lei:
233
721
Imobilizari necorporale in curs de
Venituri din productia de imobilizari
executie
necorporale
9.000
3. Inregistrarea cheltuielilor cu testarea programului informatic 1.000 lei, la inceputul lunii

aprilie anul N:
233
721
executie
necorporale
1.000
4. Programul informatic este finalizat la sfarsitul lunii aprilie anul N, la costul total de
productie de 10.000 lei, din care 1.000 lei sunt costurile cu testarea acestuia inainte de
instalare:
208
Alte imobilizari necorporale
233
executie
Pag 14 / 52
10.000
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie

Societatea Alfa construieste in regie proprie o cladire, data inceperii constructiei fiind luna
martie anul N. Pe parcursul anului N, s-au inregistrat urmatoarele cheltuieli: cheltuieli cu
materiile prime 660.000 lei; servicii primite de la terti privind constructia 30.000 lei, TVA
24%; cheltuieli cu salariile 470.000 lei (din care salariile muncitorilor de pe santier 250.000
lei, salariile personalului administrativ 100.000 lei, salariile managerilor 120.000 lei);
amortizarea utilizajelor utilizate la constructie 12.000 lei.
La sfarsitul anului N, cladirea nu este finalizata. In anul urmator a continuat constructia,
inregistrandu-se: cheltuieli cu materiile prime 95.000 lei; salariile muncitorilor de pe santier
40.000 lei; amortizarea utilajelor folosite la constructie 5.000 lei.
La sfarsitul lunii aprilie, cladirea a fost data in folosinta.
Tratamentele contabile din cei doi ani se prezinta astfel:
I. Inregistrarea dupa natura a cheltuielilor aferente anului N:
1.1. Cheltuielile cu materiile prime:

601
301
Cheltuieli cu materiile prime
660.000
Materii prime
1.2. Cheltuieli cu serviciile primite:

%
401 Furnizori
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

37.200
30.000
7.200
1.3. Cheltuieli cu salariile:

641
421
470.000
1.4. Cheltuieli cu amortizarea:

6811
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor
Pag 15 / 52
2813
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
12.000

1.5. Recunoasterea cladirii in curs de executie, la cost de productie, la sfarsitul anului N:
660.000 lei
+ Serviciile primite de la terti privind constructia
30.000 lei
+ Amortizarea utilajelor utilizate la constructie
12.000 lei
+ Salariile muncitorilor de pe santier
250.000 lei
= Cost de productie aferent anului N
952.000 lei
231
722
Imobilizari corporale in curs de executie
952.000

corporale
II. Inregistrarea cheltuielilor aferente anului N+1:

2.1. Cheltuielile cu materiile prime:
601
301
95.000
Materii prime
2.2. Cheltuieli cu salariile:

641
421
40.000
2.3. Cheltuieli cu amortizarea:

6811
Cheltuieli de exploatare privind
2813
5.000
Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
amortizarea imobilizarilor
transport, animalelor si plantatiilor
2.4. Recunoasterea imobilizarii in curs de executie, la costul de productie aferent anului N+1:
95.000 lei
+ Salariile muncitorilor de pe santier
40.000 lei
+ Amortizarea utilajelor utilizate la constructie
5.000 lei
= Cost de productie aferent anului N+1
140.000 lei
231
722
corporale
Pag 16 / 52
140.000

2.5. Receptia cladirii la sfarsitul lunii aprilie anul N+1, la costul de productie de (952.000 lei
+ 140.000 lei) 1.092.000 lei
212
Constructii
231
1.092.000
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

In cursul lunii martie anul N, societatea Alfa desfasoara urmatoarele operatiuni:
- Stoc initial de marfuri la 01.03.N : 1.000 buc.x 50 lei/buc.
- La 10.03.N: intrari 2.500 buc.x 70 lei/buc.
- La 16.03.N: iesiri 2.000 buc.
- La 21.03.N: intrari 5.000 buc.x 75 lei/buc.
- La 30.03.N: iesiri 4.000 buc.
I. Metoda C.M.P., se aplica in cazul intrarilor de stocuri fungibile (din acelasi sortiment) cu
preturi variate si consta in calculul si determinarea costului unitar, dupa doua variante:
1.1.C.U.M.P. (costul unitar mediu ponderat) determinat dupa fiecare intrare, in cursul lunii si
inregistrarea iesirilor la acest nou pret.
DATA
Q*)
01.03.N
10.03.N
16.03.N
21.03.N
30.03.N
+ 2.500
- 2.000
+ 5.000
- 4.000
MISCARI
P.U.
VALOARE*)
70
64,29
75
72,53
STOCURI
P.U.
VALOARE
Q
1.000
3.500
1.500
6.500
2.500
+ 175.000
- 128.580
+ 375.000
- 290.120
50
64,29
64,29
72,53
72,53
50.000
225.015
96.435
471.445
181.300
(rotunjit)
*) Intrari cu semnul (+), iesiri cu semnul (-)
C.U.M.P. la 10.03.N =
( 1.000 x 50 )+(2.500 x 70)

1.000+2.500
C.U.M.P. la 21.03.N =
( 1.500 x 64,29 )+(5.000 x 75)

1.500+5.000
225.000
3.500
= 64,29 lei
417.435
6.500
= 72,53 lei
1.2. C.U.M.P. (costul unitar mediu ponderat) determinat lunar si evaluarea tuturor iesirilor la
acest cost. In cursul lunii iesirile nu sunt evaluate, ci sunt urmarite numai cantitativ.
DATA
*)
Q
Pag 17 / 52
MISCARI
P.U.
VALOARE*)
Q
STOCURI
P.U.
VALOARE
01.03.N
10.03.N
+ 2.500
70
+ 175.000
16.03.N
- 2.000
70,59
- 141.180
21.03.N
+ 5.000
75
+ 375.000
30.03.N
- 4.000
70,59
- 282.360
C.U.M.P. =
( 1.000 x 50 )+ ( 2.500 x 70 ) +(5.000 x 75)

1. 000+2.500+5.000
1.000
3.500
1.500
6.500
2.500
50
70,59
70,59
70,59
70,59
600.000
8.500
50.000
247.065
105.885
458.835
176.460
= 70,59 lei
II. F.I.F.O. bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari
(lot). Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la costul de achizitie al lotului
urmator in ordine cronologica.
DATA
Q*)
MISCARI
P.U.
VALOARE*)
01.03.N
10.03.N
+ 2.500
70
STOCURI
P.U.
VALOARE
1.000
50
50.000
+ 175.000
1.000
50
50.000
70
70
175.000
225.00
105.000
16.03.N
- 1.000
50
- 50.000
2.500
3.500
1.500
70
21.03.N
- 1.000
- 2.000
+ 5.000
- 70.000
- 120.000
+ 375.000
1.500
70
105.000
5.000
6.500
70
375.000
480.000
30.03.N
- 1.500
75
70
- 105.000
2.500
75
75
187.500
- 2.500
75
- 187.500
- 4.000
- 292.500
III. L.I.F.O. iesirile din stoc sunt evaluate la costul de achizitie al articolelor intrate ultimele
in stoc. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie al lotului anterior in ordine invers cronologica.
Pag 18 / 52

DATA
Q
*)
MISCARI
P.U.
VALOARE*)
01.03.N
10.03.N
16.03.N
+ 2.500
- 2.000
70
70
+ 175.000
- 140.000
STOCURI
P.U.
VALOARE
1.000
50
50.000
1.000
50
50.000
2.500
70
175.000
3.500
1.000
50
225.00
50.000
500
70
35.000
1.500
21.03.N
30.03.N
+ 5.000
- 4.000
75
75
+ 375.000
- 300.000
85.000
1.000
50
50.000
500
70
35.000
5.000
75
375.000
6.500
1.000
50
460.000
50.000
500
70
35.000
1.000
75
75.000
2.500
160.000
Tabloul de sinteza al efectelor aplicarii diverselor metode privind evaluarea iesirilor de stocuri
si concluzii:
Indicatori
1.1.C.U.M.P.
Stoc initial
Intrari
Stoc + Intrari
Consumuri
Stoc final
(pe loturi)
50.000
550.000
600.000
418.700
181.300
Metode de evaluare
1.2. C.U.M.P.
II. F.I.F.O.
(global)
50.000
550.000
600.000
423.540
176.460
50.000
550.000
600.000
412.500
187.500
III. L.I.F.O.
50.000
550.000
600.000
440.000
160.000
Din cele de mai sus, rezulta consumuri diferite in functie de cele 4 metode aplicate.
1.1. C.U.M.P. pe loturi (dupa fiecare intrare) prezinta avantajul evaluarii stocurilor in
cursul perioadei de gestiune, dar dezavantajul unor calcule cu volum mare de munca.
1.2. C.U.M.P. global (la sfarsitul lunii) prezinta avantajul unor calcule simple, cu volum
mic de munca, dar nu permite evaluarea iesirilor in cursul perioadei de gestiune.
Urmatoarele doua metode, conduc la rezultate diferite sub influenta fluctuatiei preturilor de
Pag 19 / 52

aprovizionare astfel:
II. Dupa metoda F.I.F.O. cand preturile cresc, iesirile (consumurile) sunt evaluate la preturi
mici (pornind cu prima intrare), influentand pozitiv rezultatul financiar, adica beneficiul
creste; cand preturile scad, consumurile sunt evaluate la preturi mari, iar beneficiul scade.
III. Dupa metoda L.I.F.O., situatia apare invers: cand preturile cresc, consumurile sunt
evaluate la preturi mari (pornind cu ultima intrare), iar beneficiul scade; cand preturile scad,
consumurile sunt evaluate la preturi mici si beneficiul creste.
In situatiile de inflatie, pentru agentii economici, este mai recomandabila metoda L.I.F.O.,
care evaluand consumurile dupa preturi mai apropiate de pretul zilei inlatura consecintele
unui beneficiu majorat prin efectul preturilor.
Din datele tabelului de sinteza, se observa ca in conditiile in care preturile de achizitie au
crescut, consumurile dupa metoda F.I.F.O. sunt mai mici fata de metoda L.I.F.O., ceea ce va
influenta cresterea beneficiului din exploatare in perioada de gestiune respectiva.
9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor

Societatea Alfa achizitioneaza un teren in valoare de 100.000 lei, TVA 24%, pe care se va
construi un bloc de locuinte. In contractul de vanzare terenul va fi identificat separat. In
aceasta situatie, societatea isi organizeaza activitatea de constructie ca activitate de productie.
In anul N, societatea primeste, in prima luna factura de la o firma de arhitectura pentru
planurile initiale si proiectul de constructie, in suma de 20.000 lei, TVA 24%. Costul
productiei in curs la sfarsitul primei luni este de 20.000 lei.
1. Achizitia terenului (in acest caz, terenul este considerat marfa):
%
401 Furnizori
371 Marfuri
124.000
100.000
24.000
2. Inregistrarea proiectului de constructie in valoare de 20.000 lei:

%
401 Furnizori

3. Receptia productiei in curs la sfarsitul lunii:

Pag 20 / 52
24.800
20.000
4.800

331
Produse in curs de executie
711
20.000
Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse
4. La inceputul lunii urmatoare se inregistreaza reluarea productiei in curs:

711
331
Venituri aferente costurilor stocurilor de
20.000
Produse in curs de executie
produse
10. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem second-hand

Cum se tine gestiunea, cum se inregistreaza in contabilitate si ce documente sunt necesare
la o activitate de vanzare cu amanuntul, haine si incaltaminte second hand?
Dar in cazul in care sunt achizitionate la kg si vandute la bucata?
In comertul cu amanuntul (chiar daca este cu bunuri second hand) gestiunea se recomanda
sa se tina global - valoric. Astfel, in cazul in care se aplica regimul normal de taxare din punct
de vedere al TVA, inregistrarile vor fi urmatoarele:
1. Achizitia marfii second hand:
%
401 Furnizori
371 Marfuri
2. Receptia marfii second hand si stabilirea pretului de vanzare:

371 Marfuri
%
378 Diferente de pret la marfuri (adaos
comercial)
4428 TVA neexigibila
3. Vanzarea si incasarea marfurilor cu numerar:

5311 Casa in lei
%
4427 TVA colectata
4. Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

%
Pag 21 / 52
371 Marfuri

607 Cheltuieli privind marfurile
378 Diferente de pret la marfuri (adaos comercial)
5. In cazul schimbarii preturilor de vanzare, trebuie intocmit un NIR de schimbare de pret,

care se va inregistra:
5.1. In cazul diminuarii preturilor:
%
371 Marfuri

5.2. In cazul cresterii preturilor:

371 Marfuri
%
6. Intocmirea zilnica a raportului de gestiune cu valoarea de vanzare:

- a marfurilor existente in soldul initial la inceputul zilei
- a marfurilor receptionate in cursul zilei
- a marfurilor vandute in cursul zilei
- a marfurilor existente in soldul final la sfarsitul zilei
7. Intocmirea zilnica a registrului de casa
In cazul in care marfa se achizitioneaza la kilogram, iar vanzarea se face la bucata, cu ocazia
receptiei, trebuie facuta transformarea. Astfel, costul de achizitie pe bucata va fi stabilit
impartind valoarea de achizitie la numarul de bucati receptionate.
11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie

1. La primirea marfurilor Alfa stabileste stabileste pretul de vanzare cu amanuntul:
- pret pretins de deponent si acceptat
70.000 lei
- comision 30% x 70.000 lei
21.000 lei
91.000 lei
- TVA 24% x 91.000 lei
21.840 lei
= pret de vanzare cu amanuntul
112.840 lei
Pag 22 / 52

8033
70.000
Valori materiale primite in pastrare sau

custodie
2. Vanzarea marfurilor si incasarea acestora cu numerar:

5311 Casa in lei
%
4427 TVA colectata
112.840
70.000
21.000
21.840
3. Si concomitent se incarca gestiunea cu valoarea marfurilor vandute pe conturile de bilant:

371 Marfuri
%
462 Creditori diversi
378 Diferente de pret la marfuri
112.840
70.000
21.000
21.840
4. La sfarsitul lunii:
4.1. Se descarca gestiunea unitatii cu valoarea marfurilor vandute in consignatie pe conturile
de bilant:
%
371 Marfuri

112.840
70.000
21.000
21.840
4.2. Si concomitent pe contul de ordine si evidenta:

-
8033
70.000

custodie
4.3. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli:

121
Profit sau pierdere

707
Pag 23 / 52
70.000
Cheltuieli privind marfurile

=
Venituri din vanzarea marfurilor

708
607
121
70.000
Profit sau pierdere

=
121
Profit sau pierdere
21.000
5. Se achita drepturile deponentului:

462
Creditori diversi
5311
70.000
Casa in lei
12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet

La inceputul lunii mai anul N, casa de amanet Alfa incheie un contract cu o persoana
fizica, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei
fizice suma de 1.800 lei, pe termen de 6 luni. Persoana fizica va achita casei de amanet un
comision de 30%.
Comision = 1.800 lei x 30% = 540 lei
1. Acordarea imprumutului:
2678
Alte creante imobilizate
5311
1.800
Casa in lei
2. Extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:

8033
1.800

custodie
La scadenta, pot exista mai multe situatii:

A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea
termenului de rambursare a imprumutului
Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi
sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor
Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile
mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate.
5311 Casa in lei
%
2678 Alte creante imobilizate
704 Venituri din servicii prestate
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului:

Pag 24 / 52
2.340
1.800
540

-
8033
1.800

custodie
B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar.

Caracteristicile bunurilor primate drept gaj:
1 pereche cercei 3 grame = 300 lei
1 bratara 15grame = 1.500 lei
TOTAL: 18 grame = 1.800 lei
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu imprumutul
acordat:
303
Materiale de natura obiectelor de inventar
2678
1.800
Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 110 lei/gramul, prin urmare se face
evaluarea setului la valoarea de piata:
1 pereche cercei 3 grame = 330 lei
1 bratara 15 grame = 1.650lei
TOTAL: 18 grame = 1.980 lei
Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata
trece pe venituri) :
303
Materiale de natura obiectelor de inventar
758
80
Alte venituri din exploatare
C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se hotaraste sa

vanda bijuteriile.
In cazul in care debitorul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza
T.V.A.
Pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.
Pret evaluat 1.800 lei
Adaos comercial 50% x 1.800 lei =900 lei
TVA 24% x 2.700 lei = 648 lei
Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:
371 Marfuri
Pag 25 / 52
3.348

1.800
900
648
Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:

-
8033
1.800

custodie
Vanzarea bijuteriilor catre un tert:

5311 Casa in lei
%
4427 TVA colectata
3.348
2.700
648
Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

%
371 Marfuri

3.348
1.800
900
648
Exigibilitatea TVA:
4427
TVA colectata
4423
648
TVA de plata
Plata TVA in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:

4423
TVA de plata
5121
CTBL
D) Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu o luna.

Data scadentei: 01.04.N.
Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision, in plus, de 15%.
Comision perceput: 1.800 * 15% = 270 lei
In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume:
Comision suplimentar = 270 lei
Total de plata (01.04.N) 540 + 270 = 810 lei de incasat
Imprumut acordat = 1.800 lei
TOTAL GENERAL = 2.610 LEI
Pag 26 / 52
648

In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se
procedeaza conform situatiei A). In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor B) si C).
E) Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din
imprumutul acordat.
Comision 1.800 * 30% = 540 lei
Acordarea imprumutului, plata a 540 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.260 lei:
2678
5311
1.260
Casa in lei
Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului

acordat de 1.800 lei:
8033
1.800

custodie
La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul:

5311 Casa in lei
%
462 Creditori diversi
2.340
1.260
540
540
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului:

-
8033
1.800

custodie
In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand

contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie
diferenta pana la valoarea evaluata initial.
462
Creditori diversi
5311
Casa in lei
Casa de amanet are obligatia completarii registrului de evidenta a metalelor pretioase, asa
cum este prevazut in OMFP nr. 1.809/2004.
Pag 27 / 52
540

Din punct de vedere al TVA
Potrivit prevederilor art. 147 din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile
ulterioare persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze operatiuni care dau
drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este persoana impozabila cu
regim mixt.
Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme imprumuturile acordate de casele de
amanet sunt operatiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a). Operatiunea de
livrare de bunuri second - hand de catre casele de amanet sub regimul special prevazut la art.
152^2 este o operatiune taxabila.
Casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care isi exercita dreptul de
deducere conform art 147 din Codul fiscal .
Bijuteriile ramase in proprietatea unei case de amanet se incadreaza in categoria bunurilor
second-hand si se aplica prevederile art. 152^2 din Codul fiscal si ale pct. 64 din normele de
aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu modificarile si completarile
ulterioare.
Daca se aplica regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabila revanzatoare nu
are dreptul sa inscrie, in mod distinct, suma TVA colectata.
Potrivit art. 152^2 alin (7) se poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.
13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar

La casa de schimb valutar Alfa se efectueaza in luna martie anul N, urmatoarele operatii de
vanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice:
01.03.N : Sold casa lei 10.000
01.03.N: Sold casa 8.500
01.03.N: Curs BNR 4,3573
15.03.N : Curs BNR 4,3940
15.03.N :Curs Cumparare 4,36
15.03.N: Curs Vanzare 4,41
29.03.N: Curs BNR 4,4154
In data de 15.03.N, un client cumpara 500 la cursul afisat de 4,41 lei / :
5314
Casa in devize
Pag 28 / 52
5311
Casa in lei
2.205
In data de 15.03.N, un client vinde 2.000 la curs afisat de 4,36 lei/:

5314
708
Casa in devize
8.720
In contul de venituri se inregistreaza doar diferenta de curs interna a valutei tranzactionate sau
comisionul casei de schimb valutar:
Sold final la sfarsitul zilei (15.03.N):
Sold casa lei : 10.000 lei + 2.205 lei - 8.720 lei = 3.485 lei
Sold casa euro : 8.500 - 500 + 2.000 = 10.000
Sold casa euro echivalent in lei: 10.000 x 4,3940 lei/ = 43.940 lei
31.03.N: La finalul lunii se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa in devize astfel:
Diferente de curs favorabile: 10.000 x 4,4154 lei/ = 44.154 lei
5314
765
Casa in devize
Venituri din diferente de curs
Daca diferentele ar fi fost nefavorabile: diferenta dintre valoarea in devize x cursul din ultima
zi a lunii - diferenta dintre valoarea contabila in lei a soldului in devize
665
Cheltuieli din diferente de curs
5311
Casa in lei
Organizarea si conducerea contabilitatii la casele de schimb valutar se supune Legii nr.

82/1991 republicata cu toate modificarile si completarile ulterioare, Codului fiscal in vigoare
(Legea 571/2003 cu toate modificarile si completarile ulterioare), OMFP 3055/2009 modificat
si completat cu OMFP 2869/2010.
De asemenea, dat fiind ca functionarea caselor de schimb valutar este reglementata, pe
langa Legea 31/1990 conform careia sunt infiinate, si de Regulamentele BNR, trebuie sa tineti
cont si de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar - M. Of. nr.
297 din 8 aprilie 2005 - si in Norma nr. 4 din 1 aprilie 2005, privind efectuarea operatiunilor
de schimb valutar - M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005.
14. Studiu de caz privind importul de stocuri

Intreprinderea Alfa S.A. achizitioneaza marfuri de la furnizorul extern Beta din SUA, la un
pret de 125.000 dolari. Cursul de schimb aplicabil la data receptiei este de 3,5 lei/dolar, taxa
Pag 29 / 52
214

vamala este de 8.750 lei, iar comisionul vamal este de 2.187 lei. Pentru a aduce marfa in
unitate, Alfa primeste de la o unitate de transport intern Gama SRL, o factura in valoare de
868 lei (inclusiv TVA 24%); TVA aferenta marfurilor importate este de 107.700 lei.
Costul de achizitie al marfurilor se determina astfel:
Pret de achizitie
437.500 lei
+ Taxa vamala
8.750 lei
+ Comision vamal
2.187 lei
+ Cheltuieli de transport
700 lei
= Cost de achizitie
449.137 lei
Taxele vamale, comisioanele si accizele platite sau datorate in vama nu se recupereaza de

la autoritatea fiscala. Ele se includ in cost si vor fi suportate de cei care vor cumpara marfurile
din import. Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri
se exprima in valuta, cursul valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care
reglementeaza calculul valorii in vama. Regulamentul Valutar Comunitar stabileste ca
determinarea valorii in vama a marfurilor importate se face utilizand cursul de schimb
inregistrat in penultima zi de miercuri a lunii si publicat in ziua respectiva sau in ziua
urmatoare. Acest curs se utilizeaza pentru intreaga luna calendaristica urmatoare, cu exceptia
cazului in care acesta inregistreaza diferente pozitive de 5% sau mai mari fata de valoarea
initiala. Noul curs se utilizeaza incepand din ziua de miercuri urmatoare, pentru intreaga
perioada ramasa din luna calendaristica.
1. Pe baza notei de receptie intocmite in baza facturii furnizorului extern si a declaratiei
vamale de import, se inregistreaza receptia bunurilor importate:
371 Marfuri
%
401.01 Furnizori/Beta
446 Alte impozite, taxe si varsaminte
448.437
437.500
asimilate
10.937
2. Pe baza declaratiei vamale de import se exercita dreptul de deducere a TVA:

4426
TVA deductibila
446
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
3. Plata obligatiilor fiscale aferente importului pe baza ordinului de plata si a extrasului de

cont bancar:
Pag 30 / 52
107.700

446
5121
Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate
118.637
CTBL
4. Inregistrarea facturii primite de la furnizorul de transport Gama. Cheltuielile de transport

legate de achizitia marfurilor se includ in costul de achizitie:
%
401.02 Furnizori / Gama
371 Marfuri
868
700
168
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri

Societatea Alfa SA exporta marfuri unui client din Londra pe cont propriu, in conditii de
livrare CIF: valoarea externa CIF 20.000 euro, transportul pe parcursul extern 400 euro,
asigurarea pe parcurs extern 100 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea marfurilor 4,1
lei/euro; la incasare = 4,4 euro; la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern = 4,2
lei/euro; la plata transportului pe parcurs extern = 4,25 lei/euro.
Conform O.M.F.P.nr.3.055/2009, contabilizati:
1. Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF;
2. Cheltuielile de asigurare si plata lor;
3. Incasarea contravalorii marfurilor vandute;
4. Cheltuielile de transport pe parcurs extern si plata lor.
CIF termen inclus in INCOTERMS (acronim pentru International Commercial TERMS
Termeni de Comert International). Scopul regulilor INCOTERMS emise de Camera
Internationala de Comert de la Paris este de a asigura interpretarea uniforma a celor mai
frecvent folosite conditii comerciale in comertul exterior. Conform conditiilor de livrare
INCOTERMS, fiecare reglementare specifica modul in care are loc transferarea cheltuielilor
si a riscurilor intre parti, precum si modul in care se repartizeaza obligatiile referitoare la
principalele operatiuni: procurarea mijloacelor de transport, suportarea cheltuielilor de
asigurare, suportarea cheltuielilor de incarcare/descarcare, obtinerea documentelor de
Pag 31 / 52

expeditie si transport, plata taxelor si impozitelor aferente. Ca urmare, conditia de livrare se
specifica in contract, imediat dupa stipularea pretului contractual si determina care din
elementele anterioare sunt cuprinse, pe langa contravaloarea marfurilor, in pretul contractual.
In cazul conditiei CIF, vanzatorul are aceleasi obligatii ca in cazul termenului CFR (Cost
and Freight), dar suplimentar, el trebuie sa efectueze asigurarea maritima care sa acopere
riscul cumparatorului de pierdere sau deteriorare a marfii in timpul transportului maritim.
Vanzatorul incheie contractele de asigurare si plateste prima de asigurare. Termenul CIF
implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export.
In cazul conditiei CFR, vanzatorul angajeaza nava, o incarca si o duce in portul de
destinatie cuvenit.
1. Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF:
-calculul valorii externe FOB:
Valoarea externa CIF = 20.000 euro x 4,1 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 82.000 lei
Transport pe parcurs extern = 400 euro x 4,1 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 1.640 lei
Asigurare pe parcurs extern = 100 euro x 4,1 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 410 lei
Valoarea externa FOB = (20.000 euro 400 euro 100 euro) x 4,1 lei/euro (cursul la livrarea
marfurilor) = 79.950 lei
4111 Clienti
%
82.000
79.950
2.050
2. Cheltuielile de asigurare si plata lor:

613
Cheltuieli cu primele de asigurare
401
410
Furnizori
Si plata cheltuielilor de asigurare:

401
Furnizori
5124
410
Conturi la banci in valuta
3. Incasarea contravalorii marfurilor vandute:

Suma incasata = 20.000 euro x 4,4 lei/euro (cursul la incasarea creantelor) = 88.000 lei
Valoarea din factura recunoscuta anterior drept creanta = 20.000 euro x 4,1 lei/euro (cursul la
livrarea marfurilor) = 82.000 lei
5124 Conturi la banci in valuta
Pag 32 / 52
88.000

4111 Clienti
765 Venituri din diferente de curs valutar
82.000
6.000
4. Cheltuielile de transport pe parcurs extern si plata lor:

- inregistrarea cheltuielilor:
Valoarea la livrare recunoscuta anterior = 400 euro x 4,1 lei/euro (cursul la livrarea
marfurilor) = 1.640 lei
Valoarea la facturarea transportului = 400 euro x 4,2 lei/euro (cursul la primirea facturii
privind transportul pe parcurs extern) = 1.680 lei
%
401 Furnizori
624 Cheltuieli privind transportul marfurilor

665 Diferente de curs valutar
1.680
1.640
40
- plata cheltuielilor:
Valoarea la facturarea transportului = 400 euro x 4,2 lei/euro(cursul la primirea facturii
privind transportul pe parcurs extern) = 1.680 lei
Valoarea la plata = 400 euro x 4,25 lei/euro (cursul la plata transportului pe parcurs extern) =
1.700 lei
%
401 Furnizori
665 Diferente de curs valutar
1.700
1.680
20
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision

Societatea Alfa actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului
Beta, pe baza de comision. Societatea Alfa a primit bunuri in valoare de 25.000 lei pe care le
revinde cu un comision de 25%. Redati inregistrarea contabila a venitului inregistrat de
societatea Alfa.
Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti,
inclusiv in cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii,
nu reprezinta venit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea
adaugata persoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori
revanzatori. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de
comisionul de intermediere.
Facturarea comisionului de intermediere:
Pag 33 / 52

4111 Clienti / Beta
%
4427 TVA colectata
7.750
6.250
1.500
17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare

Societatea Alfa SA detine materii prime in valoare de 18.000 lei si marfuri in valoare de
30.000 lei pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile dar care sunt in curs de
aprovizionare.
Prezentati inregistrarile contabile ce trebuie facute pentru bunurile in curs de aprovizionare
precum si pe cele care trebuie facute in momentul in care se incheie procesul de
aprovizionare.
Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni
economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
In aplicarea acestui principiu este necesar sa se asigure:
a) Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in
consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate,
valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in
mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare,
cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in
gestiune;
In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din
entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
Pag 34 / 52

- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in
conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de
depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune
potrivit legii;
- bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza
la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor
incheiate.
1. Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si
beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 18.000 lei:
321
Materii prime in curs de aprovizionare
401
18.000
Furnizori
2. Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de
aprovizionare la o valoare de 18.000 lei:
301
Materii prime
321
18.000
Materii prime in curs de aprovizionare
3. Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile
aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 30.000 lei:
327
Marfuri in curs de aprovizionare
401
30.000
Furnizori
4. Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de

aprovizionare la o valoare de 30.000 lei:
371
Marfuri
327
Marfuri in curs de aprovizionare
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti

Societatea Alfa a trimis spre prelucrare la terti materii prime in valoare de 20.000 lei
conform avizului de insotire. Se primesc de la terti produse finite in valoare de 25.000 lei,
costul prelucrarii 5.000 lei, TVA 24%.
Prezentati inregistrarile contabile.
Pag 35 / 52
30.000

1. Trimiterea spre prelucrare a materiilor prime la terti:
351
301
Materii si materiale aflate la terti
20.000
Materii prime
2. Primirea produselor finite de la terti (conform avizului, facturii si notei de receptie):

345
351
Produse finite
20.000
3. Inregistrarea facturii privind costul prelucrarii pentru produsele finite:

%
401 Furnizori

6.200
5.000
1.200
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti

Societatea Alfa SA achizitioneaza de la societatea Beta SRL, pe baza de factura, faina in
valoare de 100.000 lei, TVA 24% pe care o lasa in custodia acesteia pe o perioada de 14 zile,
din lipsa spatiului de depozitare.
La expirarea termenului, bunurile sunt aduse in gestiunea societatii Alfa, intocmindu-se
nota de primire, receptie si constatare de diferente. Pentru societatea Beta, acest bun
reprezinta produs finit al carui cost de efectiv de productie este de 55.000 lei, iar pretul de
inregistrare in contabilitate este de 65.000 lei.
I. Inregistrarile in contabilitatea societatii Beta:
1. Vanzarea produsului finit, conform facturii, catre societatea Alfa:
4111 Clienti / Alfa
%
701 Venituri din vanzarea produselor finite
4427 TVA colectata
124.000
100.000
24.000
2. Descarcarea gestiunii de produsul finit, la pretul de inregistrare:

711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
Pag 36 / 52
345
Produse finite
65.000

3. Inregistrarea diferentelor de pret aferente produsului finit vandut:
348
711
Diferente de pret la produse
10.000
Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse
4. Incasarea clientului Beta:

5121
4111
CTBL
124.000
Clienti
5. Inregistrarea produsului finit vandut si incasat, dar ramas in custodie:

8033
100.000
Valori materiale primite in pastrare sau custodie
6. La expirarea perioadei de 14 zile, are loc scoaterea produsului finit din custodie:
=
8033
100.000
Valori materiale primite in pastrare

sau custodie
II. Inregistrarile in contabilitatea societatii Alfa:

1. Inregistrarea produsului finit procurat de la societatea Beta pe baza de factura, dar ramase
in custodia acesteia:
%
351 Materii si materiale aflate la terti

124.000
100.000
24.000
2. Plata contravalorii facturii, potrivit extrasului bancar:

401
5121
Furnizori / Beta
124.000
CTBL
3. Aducerea in patrimoniu a materiei prime achizitionate, platit si lasat in custodia societatii

comerciale Beta:
301
Materii prime
351
20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision

Pag 37 / 52
100.000

Societatea Alfa SA a importat marfuri in luna martie anul N. Din fisa de calcul a importului
se desprind urmatoarele date:
Valoarea externa franco-frontiera romana CIF 66.000 lei (20.000 USD x 3,3 lei/USD)
Taxa vamala 10% x 66.000 lei = 6.600 lei
Comision vamal 0,5% x 66.000 lei = 330 lei
Valoarea in vama = 72.930 lei
TVA deductibila = 72.930 lei x 24% = 17.503,2 lei
Total cheltuieli de facturat = 90.433,2 lei
Comisionul societatii de import-export 5% din valoarea externa FFR = 66.000 lei x 5% =

3.300 lei
TVA 24% x 3.300 lei = 792 lei

Total valoare factura fiscala = 4.092 lei
1. In contabilitatea societatii de import-export:

4111 Clienti / Alfa
%
401 Furnizori / analitic producator
446 Alte taxe, impozite si varsaminte
90.433,20
66.000
6.600
asimilate / analitic taxa vamala

446 Alte taxe, impozite si varsaminte
17.503,20
asimilate / analitic TVA deductibila

447 Fonduri speciale, taxe si varsaminte
330
asimilate / analitic comision vamal
2. Inregistrarea comisionului cuvenit:

4111 Clienti / Alfa
%
704 Venituri din lucrari executate si servicii
prestate
4427 TVA colectata
4.092
3.300
792
3. In contabilitatea societatii Alfa, evidenta marfurilor se tine la cost de achizitie:

%
371 Marfuri
Pag 38 / 52
94.525,20
76.230
18.295,20
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar

Conform OMFP nr.3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos efectuate de societatea
Alfa la sfarsitului anului 2013, privind regularizarea inventarului:
1. S-a constatat un plus de materii prime, in suma de 1.500 lei:
301
Materii prime
601
1.500
2. S-a constatat un plus de produse finite, in suma de 800 de lei:

345
Produse finite
7111
800
Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar

Conform OMFP nr.3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos efectuate de societatea
Alfa la sfarsitului anului 2013, privind regularizarea inventarului:
1. S-a constatat un minus de materii prime in suma de 1.200 lei:
601
301
1.200
Materii prime
2. S-a constatat un minus de produse finite in valoare de 2.600 lei:

7111
345
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
2.600
Produse finite
3. I se imputa unui salariat materiile prime constatate lipsa la inventar, la valoarea de inlocuire
de 2.000 lei, TVA 24%:
4282 Alte creante in legatura cu
2.480
personalul
7588 Alte venituri din exploatare
4427 TVA colectata
4. Se constata un minus de materii prime ca urmare a deprecierii calitative, peste normele

legale, neimputabil, in valoare de 5.000 lei, TVA 24%.
Pag 39 / 52
2.000
480

601
301
5.000
Materii prime
4.1. TVA datorata = 5.000 lei x 24% = 1.200 lei

635
Chelt. cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
4427
TVA colectata
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau

alte forme de scoatere din evidenta contabila
Societatea Alfa comercializeaza legume si fructe. Datorita naturii activitatii desfasurate
societatea se confrunta des cu stocuri degradate, expirate sau perisabilitati.
Prezentati pe scurt cadrul legislativ existent pentru aceasta situatie si operatiile de
inregistrare in contabilitate.
Perisabilitatile sunt reglementate prin H.G. nr. 831/2004, privind limitele admisibile de
perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.
Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt:
uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare,
aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere,
imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte
procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie - depozite cu ridicata,
unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica.
Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si
cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor
vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora.
Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei
juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia
receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele
prevazute de lege.
Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse
existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea
procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.
Pag 40 / 52
1.200

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul
intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau
la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.
Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Limitele
maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de
marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre
furnizor si beneficiar.
Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite,
magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu
obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa
respectiva de marfuri.
Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt
deductibile din punct de vedere fiscal.
Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune in baza unui
proces verbal de constatare a starii marfurilor respective.
1. Inregistrarea in evidenta contabila a perisabilitatilor in limitele admise:
%
371 Marfuri

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este deductibila la calculul
impozitului pe profit intrucat se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform H.G.
nr. 831/2004.
2. Inregistrarea in evidenta contabila a marfurilor expirate in limitele admise:
%
371 Marfuri

3. Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA dedus:

Pag 41 / 52

635
4427
Chelt. cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
TVA colectata
24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile

produse ca urmare a unor cauze de forta majora
La o societate comerciala care are ca obiect de activitate comertul de produse alimentare si
nealimentare, a avut loc un incendiu: a ars un depozit cu tot cu stocul de marfa ce se afla
inauntru. Marfa era asigurata.
Cum se inregistreaza in contabilitate urmatoarele:
1. Scoaterea din evidente a stocului de marfa ars: inregistrari contabile si pe baza caror
acte.
2. Din ce se scade venitul obtinut din asigurare ( cladirea si marfa erau asigurate), avand in
vedere ca anul trecut firma a inregistrat pierdere si in anul curent in prezent firma este tot pe
pierdere. Acest venit din asigurare se scade si din pierderea pe anul trecut?
Avand loc un eveniment de acest fel ar trebui sa avem in vedere cateva aspecte:
1. Procesul verbal de constatare a incendiului de la pompieri;
2. Documentul de constatare facut de firma de asigurare;
3.Trebuie sa efectuam o inventariere a bunurilor ce mai pot fi inventariate.
Inregistrarea descarcarii de gestiune este :
671
371
Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente
Marfuri
extraordinare
Sunt cheltuieli deductibile. (temei legal: art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare).
Venitul din asigurare este un venit impozabil, cind se va incasa despagubirea :
5121
CTBL
7581
Venituri din despagubiri, amenzi si
penalitati
Referitor la pierderea fiscala se va tine seama de prevederile Codului Fiscal se va

recupera in urmatorii 5 respectiv 7 ani.
Pag 42 / 52
25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea,

achizitia si utilizarea tichetelor de masa
Societatea Alfa achizitioneaza in luna aprilie anul N, 25 carnete a cate 22 de tichete de
masa la valoarea nominala de 9 lei/tichet. Costul imprimatelor este de 300 lei, TVA 24%.
Conform O.M.F.P. nr.3.055/2009, sa se inregistreze:
1. Achizitia tichetelor de masa:
Valoarea tichetelor de masa = 25 carnete x 22 tichete/carnet x 9 lei/tichet = 4.950 lei
Costul imprimatelor = 300 lei
TVA = 300 lei x 24% = 72 lei
%
5328 Alte valori

5.322
4.950
300
72
2. Acordarea tichetelor de masa:

642
5328
Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
4.950
Alte valori
3. Impozitul pe salariu corespunzator tichetelor de masa este retinut salariatilor:

4.950 lei x 16% = 792 lei
421
444
Impozitul pe venituri de natura
salariilor
Tichetele de masa sunt supuse impozitului pe venit (in cota de 16%) la nivelul
angajatilor in luna in care acestea au fost primite. Impozitul se calculeaza lunar de catre
angajator, se declara si se plateste odata cu restul impozitului pe salarii, pana pe data de 25
mai, anul N. Asupra contravalorii tichetelor de masa acordate in limitele impuse de Legea
nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masa (un tichet de masa pentru fiecare zi lucrata
per angajat) nu se datoreaza contributii sociale la nivelul angajatilor si nici la nivelul
angajatorilor.
26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii

Pag 43 / 52
792

In data de 29.03.2014, societatea comerciala Alfa SA vinde marfuri pe credit comercial
in valoare de 10.000 lei in baza avizului de insotire a marfii. La data de 02.04.2014, societatea
intocmeste factura pentru marfurile vandute la valoarea de 10.000 lei, TVA 24%.
1. Livrarea marfurilor in baza avizului de insotire a marfii:
418 Clienti facturi de intocmit
12.400

10.000
2.400
2. Inregistrarea facturii in data de 02.04.2014:

Regularizarea conturilor 418 si 4428:
TVA colectata = 10.000 lei x 24% = 2.400 lei
Total creanta = 10.000 lei + 2.400 lei = 12.400 lei
4111
Clienti
418
12.400
Clienti facturi de intocmit
4428
4427
TVA neexigibila
2.400
TVA colectata
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit

Societatea Alfa SRL deconteaza o achizitionare de marfuri la data de 5 aprilie 2014, la
pretul de achizitie de 15.000 lei, TVA 24% prin emiterea catre societatea Beta SRL a unui
bilet la ordin, cu termen de plata la 20 aprilie 2013. Se fac inregistrarile la furnizor si la client.
A. In contabilitatea Alfa (client):
1. Achizitie marfuri:
%
371 Marfuri
18.600
15.000
3.600
2. Valoarea acceptata a biletului la ordin de catre furnizor:

401
Furnizori / Beta
Pag 44 / 52
403
Efecte de platit
18.600

B. In contabilitatea Beta (furnizorului ):
1.Vanzarea marfurilor:
4111 Clienti / Alfa
18.600

4427 TVA colectata
15.000
3.600
2. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute, la costul de achizitie de 12.000 lei:

607
371
Cheltuieli privind marfurile
12.000
Marfuri
3. Acceptarea biletului la ordin de catre tras:

413
4111
Efecte de primit de la clienti
12.000
Clienti / Alfa
Precizare: Furnizorul a stins dreptul de creanta asupra clientului, fiind in posesia unui bilet la
ordin cu rol de efect de primit (ct. 413).
Din acest moment, urmeaza decontarea efectiva, care se poate realiza prin urmatoarele
variante:
Varianta I: la scadenta, clientul achita prin virament direct furnizorului valoarea
biletului la ordin.
1. Furnizorul incaseaza:
5121
CTBL
413
18.600
2. Clientul achita direct:

403
5121
Efecte de platit
CTBL
Varianta II : Remiterea biletului la ordin la incasare, la institutia bancara, pentru care

banca percepe comision, 186 lei:
La furnizor (Beta)
1. Avalizarea biletului la ordin:
5113 Efecte de incasat = 413
La client (Alfa)
18.600
NU

Pag 45 / 52
18.600

2. Incasarea sumei minus
1. Plata biletului la ordin
comisionul bancii:
ajuns la scadenta:
% = 5113 Efecte de incasat
403 Efecte de platit = 5121
5121 CTBL
18.600
627 Cheltuieli cu serviciile
18.414
bancare si asimilate
186
CTBL
18.600
Varianta III : remiterea biletului la ordin la banca, prin scontare, inainte de scadenta, la
data de 15 aprilie 2014, pentru care banca percepe drept comision suma de 186 lei si
rata scontului de 40%.
La furnizor (Beta)
1. Remiterea spre scontare:
5114 Efecte remise spre
La client (Alfa)
NU
18.600
scontare = 413 Efecte de

primit de la clienti
2. Incasarea sumei minus
NU
comisionul bancii:
% = 5113 Efecte de incasat
5121 CTBL
627 Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
667 Cheltuieli privind
sconturile acordate
18.600
18.414
186
103,33
Scontul se calculeaza ca o dobanda simpla:

Scont =
valoarea scontului x nr . de zile x rata scontului

360 x 100
18.600 x 5 zile x 40
36.000
103,33
Numarul de zile se refera la durata intre data emiterii spre scontare (15 aprilie) si data
scadentei (20 aprilie):
Suma neta incasata = 18.600 (186 + 103,33) = 18.310,67 lei
Precizare: Din acest moment, decontarea finala urmeaza sa se faca intre banca care a primit
biletul la ordin prin scontare (furnizorul a iesit din cursa) si client la data reala a scontului (20
aprilie 2014).
Pag 46 / 52

La furnizor
NU
La client
Plata biletului la ordin ajuns la
scadenta:
403 Efecte de platit = 5121 CTBL
18.600
28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datorilor in lei si in valuta

la sfarsitul exercitiului financiar
La data de 20.12.2013, furnizorul Beta a vandut clientului Alfa, marfuri in valoare de
10.000 $ la cursul zilei de 3,2771 lei / $; la data de 27.12.2013 a vandut aceluiasi client
marfuri in valoare de 1.500 $ la cursul de 3,2305 lei / $. La data de 31.12.2013 cursul
dolarului este de 3,2551 lei / $.
La data de 03.01.2014 se face decontarea efectiva intre furnizor si client, cand cursul
dolarului este de 3,2888 lei / $.
Se fac inregistrarile atat la furnizor cat si la client.
I. Inregistrarile in contabilitatea furnizorului (Beta):
1. Vanzarea marfurilor in data de 20.12.2013: 10.000 $ x 3,2771 lei / $ = 32.771 lei
4111
Clienti / Alfa
707
32.771
2. Vanzarea marfurilor in data de 27.12.2013: 1.500 $ x 3,2305 lei / $ = 4.845,75 lei

4111
Clienti / Alfa
707
4.845,75
3. La inchiderea exercitiului financiar 31.12.2013, se inregistreaza diferente de curs valutar

fata de momentul inregistrarii:
11.500 $ x 3,2551 lei / $ = 37.433,65 lei
D
(1) 32.771 lei
(2)
4111 Clienti Alfa
4.845,75 lei
Pag 47 / 52

37.616,75 lei
Rezulta diferenta de curs valutar in valoare de 183,10 lei.
4. Pentru furnizor, scaderea in lei a cursului dolarului inseamna diminuarea dreptului de
creanta asupra clientului.
665
4111
Cheltuieli din diferente de curs valutar
183,10
Clienti / Alfa
5. La data de 03.01.2014, se incaseaza contravaloarea marfurilor livrate in luna decembrie si

se inregistreaza diferenta de curs valutar dintre inchiderea exercitiului si momentul decontarii
efective a creantei:
La data de 31.12.2013: 11.500 $ = 37.433,65 lei
La data decontarii: 11.500 $ x 3,2888 lei / $ = 37.821,2 lei
Rezulta diferenta favorabila de curs valutar = 387,55 lei
37.821,20
4111 Clienti / Alfa

765 Venituri din diferente de curs valutar
37.433,65
387,55
Situatia contului 4111 se prezinta astfel:
D
(1) 32.771 lei
(2)
4111 Clienti Alfa

(4)
183,10 lei
4.845,75 lei
37.616,75 lei
(5)
37.433,65 lei
37.616,75 lei
II. Inregistrarile in contabilitatea clientului (Alfa):

2.1. Achizitionarea marfurilor in data de 20.12.2013: 10.000 $ x 3,2771 lei / $ = 32.771 lei
371
Marfuri
401
32.771
Furnizori / Beta
2.2. Achizitionarea marfurilor in data de 27.12.2014:1.500 $ x 3,2305 lei / $ = 4.845,75 lei

371
Pag 48 / 52
401
4.845,75

Marfuri
Furnizori / Beta
2.3. La inchiderea exercitiului financiar 31.12.2013, se inregistreaza diferente de curs valutar

fata de momentul inregistrarii:
11.500 $ x 3,2551 lei / $ = 37.433,65 lei
D
401 Furnizori Beta

(1) 32.771 lei
(2)
4.845,75 lei
37.616,75 lei
Rezulta diferenta de curs valutar in valoare de 183,10 lei.

2.4. Pentru client, scaderea in lei a cursului dolarului inseamna diminuarea datoriei catre
furnizor:
401
765
Furnizori / Beta
183,10
Venituri din diferente de curs

valutar
2.5. La data de 03.01.2014, se achita contravaloarea marfurilor livrate in luna decembrie si se

inregistreaza diferenta de curs valutar dintre inchiderea exercitiului si momentul decontarii
efective a creantei:
La data de 31.12.2013: 11.500 $ = 37.433,65 lei
La data decontarii: 11.500 $ x 3,2888 lei / $ = 37.821,2 lei
Rezulta diferenta nefavorabila de curs valutar = 387,55 lei
%

665 Cheltuieli privind diferentele de curs
valutar
37.821,20
37.433,65
387,55
Situatia contului 401 se prezinta astfel:

D
(2.4.)
183,10 lei
(2.5.)
37.433,65 lei
37.616,75 lei
Pag 49 / 52
401 Furnizori Beta

(2.1.) 32.771 lei
(2.2.)
4.845,75 lei
37.616,75 lei
29. Studiu de caz privind impozitul pe profit

Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli la societatea Alfa SA,
inchiderea conturilor in conditiile in care impozitarea profitului se efectueaza la inchiderea
exercitiului, se prezinta astfel:
- venituri din exploatare 250.000 lei
- cheltuieli din exploatare 160.000 lei
- venituri financiare 10.000 lei
- cheltuieli financiare 7.000 lei
- amenzi si penalitati datorate statului roman 3.000 lei
- cheltuieli de protocol care depasesc limitele legale 600 lei
Conform OMFP nr.3.055/2009, contabilizati impozitul pe profit datorat si plata acestuia.
1. Total venituri = 250.000 + 10.000 = 260.000 lei
2. Total cheltuieli = 160.000 + 7.000 = 167.000 lei
3. Rezultat contabil = 260.000 167.000 = 93.000 lei
4. Profit impozabil = Rezultat contabil Deduceri + Cheltuieli nedeductibile
In cazul de fata nu avem deduceri, iar cheltuielile nedeductibile sunt reprezentate de
amenzile si penalitatile datorate statului roman, precum si de cheltuielile de protocol care
depasesc limitele legale.
Rezulta:
Profit impozabil = 93.000 3.000 600 =89.400 lei
Impozit datorat = 89.400 lei x 16% = 14.304 lei
5. Inregistrarea in contabilitate a impozitului datorat:
691
Cheltuieli cu impozitul pe profit
4411
14.304
Impozitul pe profit
6. Plata:
4411
Impozitul pe profit
5121
CTBL
Principial, formula generala de calcul al rezultatului contabil inainte de impozitare este:

Pag 50 / 52
14.304

Rezultatul contabil (Profit sau pierdere) = Venituri obtinute Cheltuieli angajate pentru
realizarea veniturilor
Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exercitiului, se procedeaza la
inchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri. Relatiile dintre conturi care intervin cu
aceasta ocazie sunt:
a. Inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:
121
Profit sau pierdere
6xx
167.000
Conturile de cheltuieli
b. Inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7xx
Conturile de venituri
121
Profit sau pierdere
Conform Legii contabilitatii nr.82/1991, se prevede ca in contabilitate profitul sau

pierderea se stabileste lunar.
Conform legii nr.571/2003, prevede ca profitul impozabil si impozitul se calculeaza si se
evidentiaza lunar/trimestrial cumulat de la inceputul anului fiscal. Intrucat contabilitatea este
conectata la fiscalitate, calculul si evidenta nu se pot realiza decat prin contabilitate.
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol

Societatea Alfa SRL, inregistrata in scopuri de TVA lunar ofera in luna septembrie 2013 la 3
dintre clientii sai fideli la implinirea a 10 ani de la infiintarea firmei cadouri de protol formate
din mai multe bunuri:
- pentru Clientul A un cadou in valoare de 500 lei;
- pentru Clientul B un cadou in valoare de 90 lei;
- pentru Clientul C un cadou in valoare de 300 lei;
Deoarece cadoul de protocol de 90 lei este sub valoarea plafonului de 100 lei exclusiv TVA, nu
se va colecta TVA aferenta, deoarece nu constituie livrare, conform art.128, alin.8, lit.f).
Baza impozabila = (500 lei 100 lei) + (300 lei 100 lei) = 600 lei
TVA de colectat = 600 lei x 24% = 144 lei
Colectarea TVA-ului:
Pag 51 / 52
260.000

635
Cheltuieli cu alte impozite si taxe
Pag 52 / 52
4427
TVA colectata
144

Aplicatii An 2 Sem. 1v1

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Aplicatii An 2 Sem. 1v1

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Stagiar E.C. An II Sem.

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

1. Studiu de caz privind ambalajele

2. Plata facturii prin banca cu Ordin de plata.

Cheltuieli privind ambalajele

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

Cheltuieli privind ambalajele

B. In contabilitatea furnizorului Beta:

2. Incasarea contravalorii facturii de la client conform extrasului de cont:

3. Descarcarea gestiunii Beta de ambalajele vandute:

Cheltuieli privind ambalajele

4. Receptionarea de la societatea Alfa, din ambalajele vandute initial:

5. Concomitent, se evidentiaza bonificatia de 10% acordata de Alfa:

Venituri din activitati diverse

1.2. Contabilitatea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

2. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

Cheltuieli privind marfurilor

3. Primirea ambalajelor de la client: 2.000 lei x 80% = 1.600 lei

Clienti creditori / Alfa

4. Incasarea facturii: 20.600 1.600 = 19.000 lei

5. Diferenta de ambalaje nerestituite de 20%, se factureaza de catre furnizorul Beta clientului

6. Descarcarea gestiunii de ambalajele facturate :

Cheltuieli privind ambalajele

7. Incasarea facturii de la clientul Alfa:

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

4111 Clienti / Alfa

419 Clienti creditori / Alfa

B. In contabilitatea clientului Alfa:

401 Furnizori / Beta

2. Restituirea ambalajelor in proportie de 80% : 2.000 lei x 80% =1.600 lei

Furnizori debitori / Beta

3. Plata furnizorului : 20.600 lei 1.600 lei = 19.000 lei

608 Cheltuieli privind ambalajele

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

Remiza 10% (9.500 lei x 10%)

Scont de decontare 2% x 8.550 lei

Reducerile comerciale nu se inregistreaza in cazul in care sunt consemnate in factura

= Valoarea neta comerciala

Scont de decontare (9.000 x 5%)

= Valoarea neta financiara

+ TVA 24% x 8.500 lei

a1) Inregistrarea facturii:

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014

a2) Inregistrarea scontului financiar:

Venituri din sconturi obtinute

b) Reduceri comerciale dupa facturare (cuprinse in facturi ulterioare de reducere)

b1) La primirea facturii se efectueaza inregistrarea:

b2) Ulterior, printr-o factura de reducere, se primeste un rabat de 10%:

c) Reduceri financiare dupa facturare:

+ TVA 24% x 10.000 lei

c1) Inregistrarea facturii privind achizitia de marfuri:

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar E.C. An II Sem.I 2014