ACIZI SI BAZE

ACIZI I BAZE

De la cele mai mici particule pana la cele

mai complexe combinatii, natura din jurul nostru
poate fi descompusa si inteleasa cu ajutorul
chimiei. Acizii si bazele sunt doua clase de compusi
extrem de importante in intreaga chimie.
Reactii acido-bazice intalnim in viata de toate zilele, in industrie sau in laborator, in
procesele biochimice, etc. Acesti compusi au fost identificati inca din cele mai vechi timpuri.
Teorii, definitii ale acestor compusi au fost date de catre S. Arrhenius, de J. Bronsted si T.M.
Lowry.
Acizii sunt substante compuse in a caror compozitie intra, pe langa atomi ai nemetalelor,
unul sau mai multi atomi de hidrogen, care pot fi substituiti cu atomi de metal, dand nastere la
saruri. Conform definitiei, substantele chimice care au forma HBr, HI, HCl.
Clasificarea acizilor
Dupa compozitie, acizii se clasifica in:
hidracizi - contin in molecula lor doar atomi de hidrogen si de nemetal;
oxiacizi - contin in molecula lor, pe langa atomi de hidrogen si nemetal, si atomi
de oxigen.
Dupa numarul atomilor de hidrogen, care pot fi inlocuiti cu
metale, acizii se impart in 3 grupe:
acizi monobazici: HCl;
Acizi dibazici: H2SO4;
acizi tribazici: H3PO4.
1 | Page

1. ACIZI APROTICI nu conin atomi de hidrogen n molecul.

2. ACIZI PROTICI - cedeaz ioni de hidrogen n soluie dup numrul de atomi hidrogen
ionizabili, adic numrul de trepte de disociere:
acizi monoprotici: HCl, HNO3, CH3COOH, etc.
acizi diprotici: H2S, H2SO4, etc.
acizi triprotici: H3PO4, etc.
acizi poliprotici: H4SiO4, etc.
Dup coninutul sau nu n atomi de oxigen:
HIDRACIZI conin numai atomi de hidrogen ionizabili i atomi ai elementului
electronegativ: HCl, H2S, etc.
OXOACIZI conin atomii de hidrogen ionizabili legai de atomul central prin
intermediul atomilor de oxigen.
o Oxoacizi simpli: HNO3, H2SO4, H3BO3, etc.
o Poliacizi: H2B4O7 (acid tetraboric), H4S2O7 (acid
disulfuric), H7[P(Mo2O7)6] (acid fosfomolibdenic),
etc.
o Peroxoacizi: H2SO5 (acid peroxosulfuric), H2Cr2O12
(acid peroxocromic), etc.
o Aquacizi: [Al(H2O)6] 3+, [Fe(OH)(H2O)5] 2+, etc.

Denumirea acizilor
Denumirea hidracizilor se formeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului, la
care se adauga sufixul HIDRIC. Denumirea oxiacizilor in care nemetalul are valenta inferioara,
se formeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului, la care se adauga sufixul OS.
Denumirea oxiacizilor in care nemetalul are valenta maxima, se formeaza din termenul
acid urmat de numele nemetalului la care se adauga sufixul IC.

Radicalul acid
2 | Page

Din reactiile chimice la care participa acizii, se observa ca in moleculele acestora, pe

langa atomi de hidrogen, se gasesc si atomi sau grupe de atomi, care in timpul reactiilor se
pastreaza neschimbate.
Definitia radicalului acid
Atomul sau grupul de atomi care intra in compozitia moleculelor acizilor si care in
reactiile chimice raman neschimbati, se numesc radicali acizi. Radicalul acid provine prin
eliminarea totala sau partiala a atomilor de hidrogen din molecula acidului si se noteaza cu A.
Valenta radicalului acid este determinata de numarul atomilor de hidrogen, care sunt
substituiti sau eliminati din molecula acidului.Formula generala a acizilor.Formula generala a
acizilor este HmA. Daca inlocuim pe A cu radicalii cunoscuti si pe m cu valenta acestora, se pot
obtine formulele acizilor.
Ex.: Pentru A = Cl(I), avem HCl
Metode generale de obtinere a acizilor

Hidracizii se pot obtine prin sinteza.

Oxiacizii se pot obtine din oxizii acizi prin
reactie cu apa.

Cea mai frecventa metoda de laborator, utilizata si

pentru hidracizi si pentru oxiacizi, consta in tratarea sarurilor cu acizi mai puternici.
Acizii sunt substante gazoase, lichide sau solide. Se dizolva in apa, formand solutii cu
gust acrisor si sunt bune conducatoare de electricitate.
Actiunea acizilor asupra indicatorilor
Acizii inrosesc solutia de turnesol, iar fenolftaleina ramane incolora in mediul acid.
Proprietati chimice
Reactia acizilor cu metalele
Acizii reactioneaza cu unele metale, formand saruri si eliberand hidrogenul.
Zn + HCl = ZnCl2 + H?
Reactia acizilor cu oxizii metalelor
3 | Page

Acizii reactioneaza cu oxizii bazici, formand saruri si apa.

CuO + 2HCl = CuCl2 + H?
Reactia de neutralizare
Acizii reactioneaza cu bazele, formand saruri si apa, conform reactiei generale:
acid + baza = sare + apa.
HCl + NaOH = NaCl + H2O
Reactia acizilor cu sarurile
Din reactiile acizilor cu sarurile se obtin acizi si saruri noi.
HCl + AgNO3 = AgCl? + HNO3
Importanta si utilizarile acizilor
Importanta acizilor este atat de mare incat prezentarea utilizarilor nu pote fi usor epuizata.

Acidul clorhidric se foloseste la obtinerea in laborator a hidrogenului, clorului, a clorurilor si

acizilor mai slabi. De asemenea, se foloseste si in industriile colorantilor, medicamentelor,
pielariei, textilelor si maselor plastice.
Acidul sulfuric (vitriol) este considerat sangele industriei. Se foloseste la
obtinerea sulfatilor, a ingrasamintelor chimice, a hidracizilor si a oxiacizilor, in

industria farmaceutica etc.

Acidul azotic are largi utilizri n industria ngrmintelor chimice, a
explozivilor, a colorantilor, a firelor i fibrelor sintetice.

Acizii tari sunt acizii total sau

aproape total ionizai n soluie apoas.
Acizii slabi sunt acizii parial sau
puin ionizai n soluie apoas.
Potrivit teoriei Brnsted-Lowry,
tria unui acid este determinat de
capacitatea de a ceda protoni. Cu ct acidul cedeaz mai uor protonul, acesta este considerat
un acid mai tare.

4 | Page

Acizi tari: HCl, HBr, HI, H2SO4 , HNO3

Acizi slabi: H2CO3, HF, HCN, CH3COOH
De-a lungul timpului, notiunile de acid si baza s-au modificat.
Teoria disociatiei electrolitice a lui Arrhenius defineste:
Acizii sunt substante care, in solutii apoase pun in libertate ioni de hidrogen H+ .
Bazele sunt substante care, in solutii apoase pun in libertate ioni hidroxid HO.
In stare pura (in absenta apei), acizii si bazele nu sunt substante disociate si nu conduc
curentul electric, sau il conduc foarte slab. In solutie apoasa sunt bune conducatoare de
electricitate. Aceasta teorie a fost completata de W. Ostwald.

Teoria protolitica a acizilor si bazelor elaborata de J.N. Brnsted si T.M. Lowry defineste:
Acizii sunt substante capabile de a ceda protoni H+.
Bazele sunt substante capabile de a accepta protoni H+.
Cele doua reactii se implica reciproc - acidul cedand un proton se transforma in baza
conjugate, baza acceptand un proton de la acid se transforma in acid conjugat:
HA + H2O A + H3O+
Acid + apa

baza + ion conjugata hidroniu

B + H2O BH+ + HO
Baza + apa

acid + ion conjugat hidroxid

5 | Page

Conform teoriei protolitice pot fi acizi:

a. molecule neutre: HCl, HBr, H2SO4, H3PO4
b. ioni pozitivi:

H3O+

c. ioni negativi:

HSO4

H2O

NH4+
H2PO4

HPO42

Caracterul acido-bazic al unor solutii se determina cu substante care isi schimba culoarea
in mediu acid sau bazic, numite indicatori acido-bazici. Schimbarea culorii indicatorilor este
determinata de schimbarea structurii lor.
Caracteristicile unor indicatori de pH
Indicatorul
fenolftaleina
turnesolul

Culoarea in mediu acid

incolor
rou

Culoarea in mediu bazic

rou -carmin
albastru

pH-ul este logaritmul zecimal cu semn schimbat din concentraia ionilor hidroniu
pH= -lg [H3O+]
pOH= -lg [HO]
[H3O+]

pH
mediu

10-1

10-2

10-3

10-4

3
acid

pH= -lg [H+]

sau

pH + pOH = 14 ( la 250C i 1 atm )

10-5

10-6

10-7

10-8

7
neutru

10-9

10-

10-

10-

10-

10-

10

11

12

13

14

10

11
bazic

12

13

14

[HO]

10-1

10-2

10-3

10-4

10-5

10-6

10-7

10-8

10-9

10-

10-

10-

10-

10-

10

11

12

13

14

pOH

1
0

1
1

1
2

1
3

1
4

mediu

pH

bazic

neutru

acid

10

11

12

13

6 | Page

14

[H3O+]
[HO]
pOH

1
-14

10-1

10-2

10-3

10-4

-13

-12

-11

-10

10

10

10

10

10

14

13

12

11

10

10-5
10-9
9

10-6
10-8
8

10-7
10-7
7

10-8
10-6
6

10-9
10-5
5

10-10

10-11

10-12

10-13

-4

-3

-2

-1

10
4

10
3

10
2

10
1

Indicatorii acido-bazici sunt acizi slabi sau baze slabe la care culoarea formei nedisociate
difer de culoarea formei ionice deci a cror culoare n mediu acid este diferit fa de culoarea
lor n mediul bazic. Ei se utilizeaz n cantiti foarte mici pentru a nu altera caracterul acid sau
bazic al soluiei investigate de aceea ei trebui s aib putere mare de colorare.
Valoarea pH-ul la care are loc modificarea culorii indicatorului se numete pH de viraj.

Msurarea pH-ului unei soluii - se face cu:

hrtie indicator: o hrtie impregnat cu substane a cror culoare se modific n funcie de

concentraia n ioni de H3O+ a mediului - este suficient s impregnm hrtia indicator cu 1-2
picturi din soluia cu pH necunoscut i apoi s comparm culoarea hrtiei cu scala de pH (cu

care fiecare tip de hrtie indicator este prevzut);

cu soluii de indicatori acido bazici de culoare: substane organice care pot exista n dou
forme, acid baz conjugat, forme deosebite prin culoare (substanele i schimb culoarea
n funcie de pH-ul soluiei).
Substanele care pot avea, funcie de partenerul de reacie, att caracter de acid ct i

caracter de baz, prezint caracter amfiprotic i se numesc amfolii sau substane amfotere.
Astfel, aceste substane, amfoliii, se comport ca acizi fa de baze, respectivi ca baze
fa de acizi: H2O, HSO4 - , H2PO4 2-, HPO4 -, Be(OH)2, Al(OH)3, Zn(OH)2, Cr(OH)3, etc.

7 | Page

10-14

1
0

Acizii, bazele i amfoliii se numesc protolii. Reaciile cu schimb de protoni se numesc

protolitice.
ELECTROLIT substan care disociaz n ioni n soluie sau topitur, realiznd prin
aceti ioni mobili transportul de sarcini electrice. Conductibilitatea electric a soluiilor de
electrolii este condiionat de deplasarea ionilor n cmp electric.
Majoritatea solvenilor sunt protici incluznd apa, alcooli, acizi carboxilici, amoniac.
Solvenii care nu particip la reacii protolitice sunt de obicei ineri din punct de vedere chimic:
benzen, clorbenzen, cloroform, tetraclorur de carbon i se numesc solveni aprotici i au
conductivivti foarte sczute. Excepie fac civa solveni aprotici ca dimetilsulfoxidul (DMSO),
dimetilforamida (DMFA), acetonitrilul, care sunt utilizai, datorit conductivitii lor mai
ridicate, n sursele chimice de curent, n reaciile organice care au mecanisme ionice etc.
Cu ct o soluia alcalin este mai concentrat sau baza este mai tare, valorile pH-ului sunt
mai mari dar, indiferent de tria lor, soluiile apoase ale bazelor au 7< pH <14.
Reaciile care implic formare sau disociere parial de sruri sunt tot reacii protolitice.
La dizolvarea unei sri n ap are loc reacia de reformare de acid i baz din care a provenit
sarea. Funcie de tria lor, acidul i baza rezultate pot fi total sau parial disociate n soluie.
Reacia unei sri cu apa prin care se obine cel puin un compus puin ionizat se
numete reacie de hidroliz.
Soluiile srurilor ce provin din neutralizarea unui acid tare cu o baz slab au caracter
acid i reciproc, soluiile srurilor ce provin din neutralizarea unei baze tari cu un acid slab au
caracter bazic. Soluia unei sri ce provine de la un acid slab i o baza slab are pH-ul situat n
preajma lui 7, funcie de raportul Ka/Kb (pentru valori supraunitare ale acestuia pH-ul este sub 7).
Srurile provenind din reacia unui acid tare cu o baz tare nu hidrolizeaz iar soluiile lor
au pH-ul constant, 7.
Soluiile formate din incompleta neutralizare a unui acid slab cu o baz tare sau a unei
baze slabe cu un acid tare se numesc soluii tampon; ele se pot simboliza schematic:
a) HAs / AsBt

ex. CH3COOH / CH3COONa, pH de tamponare < 7

b) BsOH / AtBs

ex. NH4OH / NH4Cl, pH de tamponare > 7

Soluiile tamponate se obin prin adugarea de sisteme tampon la soluiile obinuite i au

proprietatea de a-i menine constant pH-ul la adugare de cantiti mici de acizi i baze.

8 | Page

Nu numai reaciile chimice dar mai ales cele biochimice se desfoar la valori bine
determinate ale pH-urilor, necesitnd de aceea sisteme tampon. Astfel, multe medicamente sunt
tamponate adic conin un adaos de sistem tampon care permite meninerea pH-ului stomacal.
TRIA ACIZILOR I BAZELOR FOARTE TARI ESTE REDUS N SOLUIILE
LOR APOASE LA TRIA IONILOR DE HIDRONIU (PENTRU ACIZI), RESPECTIV LA
TRIA IONILOR DE HIDROXID (PENTRU BAZE).

Principii generale de reacie ale acizilor

Reacia acizilor cu metalele depinde de natura i concentraia acidului i de reactivitatea

metalului (potenialul standard de reducere, respectiv poziia metalului n seria activitii

chimice).
Un acid tare scoate din srurile sale un acid mai slab.
Un acid slab scoate din srurile sale un acid mai tare dect el dac reacia devine total

(se formeaz un gaz sau se formeaz un compus greu solubil n mediul de reacie).
Prin condensarea intermolecular a unor oxoacizi se pot forma heteropoliacizi.

9 | Page

ECHILIBRE N SOLUII DE ACIZI

Echilibrul reaciei de ionizare a unui acid tare (AT) n soluie apoas
(reacia de disociere a HCl) este practic complet deplasat spre dreapta: H2O +
HCl H3O+ + Cl
Reacia de ionizare a unui acid slab (As) n soluie apoas este
reversibil, echilibrul fiind deplasat spre stnga: CH3COOH + H2O ' CH3COO - + H3O+

BAZEL
E
(HIDR

Definitie: Bazele sunt substante compuse in compozitia carora intra un atom de metal si una sau
mai multe grupari hidroxid, in functie de valenta metalului.
Formula generala:

M(OH)n

10 | P a g e

Baze care conin ionul OH- sau gruparea OH = HIDROXIZI:

Hidroxizi bazici: KOH, Ca(OH)2, etc.

Hidroxizi amfoteri: Zn(OH)2, Al(OH)3, etc.
Oxihidroxizi: AlO(OH), FeO(OH), etc.
Sruri bazice: PbCO3Pb(OH)2 carbonat bazic de plumb, (BiO)NO3 azotat de
bismutil, etc.

BAZE AMINATE sau alte baze care nu conin ionul OH- sau gruparea OH.
Denumire: hidroxid de .
In cazul metalelor care au valenta variabila bazele se denumesc astfel: la sfarsitul
denumirii se precizeaza valenta metalului.
Exemplu: Fe(OH)2 hidroxid de fer(II) sau divalent; Fe(OH)3 hidroxid de fer (III) sau
trivalent.
Pentru metalele cu valenta variabila, in unele tratate de chimie, denumirea bazelor se
formeaza spunand cuvantul hidroxid urmat de numele metalului cu sufixul -os, cand are
valenta inferioara si sufixul -ic cand are valenta superioara.
Exemplu: Fe(OH)2 hidroxid feros; Fe(OH)3 hidroxid feric.
Clasificare:
Dupa solubilitatea in apa bazele se clasifica in 2 mari categorii:

Baze solubile: NaOH(soda caustica), KOH etc.

Baze insolubile, sau mai exact greu solubile: Cu(OH) 2, Al(OH)3, Fe(OH)2,
Fe(OH)3 etc.

Obtinere:
I. Bazele solubile se obtin prin:
1)

Reactia metalelor puternic electropozitive cu apa:

2Na + 2H2O 2NaOH + H2

2)

Reactia oxizilor metalelor alcaline si alcalino-pamantoase cu apa:

Na2O + H2O 2NaOH

II. Bazele greu solubile se obtin prin reactia intre o sare solubila si o baza alcalina:
CuSO4 + 2NaOH Cu(OH)2 + Na2SO4
Reactia dintre o sare solubila si o baza puternica conduce la formarea unei alte baze si o
alta sare.
Proprietati fizice:
11 | P a g e

Bazele solubile si greu solubile sunt substante solide, albe: NaOH, KOH, Ca(OH) 2,
Al(OH)3 sau colorate: Cu(OH)2 albastru, Fe(OH)3 brun roscat.

- Ca(OH)2

- Al(OH)3

- Fe(OH)3
Solutiile bazelor sunt lesioase si lunecoase la pipait, provocand arsuri.

- arsura provocata de NaOH

Proprietati chimice:
1) Actiunea bazelor asupra indicatorilor:
Indicatorii sunt substante care isi modifica culoarea in mediu acid sau bazic.
pH-ul este o marime in functie de care se apreciaza natura mediului:

pH < 7 indica mediu acid

pH = 7 indica mediu neutru
pH > 7 indica mediu bazic.

Bazele albastresc turnesolul si inrosesc fenolftaleina.

12 | P a g e

Metil-oranj-ul se coloreaza in galben in prezenta unei baze. Au pH > 7.

2) Reactia de neutralizare ( este reactia dintre un acid si o baza):
NaOH + HCl NaCl + H2O
Concluzie: Baza + acid = sare + apa
3) Reactia bazelor cu oxizii acizi:
Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 + H2O
Concluzie: baza + oxid acid = sare + apa
4) Reactia bazelor solubile cu sarurile solubile:
CuSO4 + 2NaOH Cu(OH)2 + Na2SO4
Concluzie: baza solubila + sare1 = baza insolubila + sare2
5) Bazele insolubile, prin incalzire se descompun in oxizi si apa:
Fe(OH)2 FeO + H2O
Cu(OH)2 CuO + H2O
2Al(OH)3 Al2O3 + 3H2O
2Mn(OH)7 Mn2O7 + 7H2O
Concluzie: hidroxid insolubil oxid metalic + ap
Importanta si utilizari:

reactivi de laborator:

soda caustica si potasa caustica sunt folosite la fabricarea sapunului:

NaOH se foloseste la obtinerea fibrelor artificiale, la mercerizarea
bumbacului, la fabricarea sodei de rufe(Na2CO3) :

13 | P a g e

laptele de var, solutie de Ca(OH)2, este folosit in constructii, la varuirea

peretilor, la obtinerea mortarului, in pomicultura, la varuirea tulpinilor
pomilor, in viticultura la prepararea zemii bordeleze cu care se stropeste
via, contra manei vitei de vie:

apa de var, solutie filtrata de Ca(OH) 2, este folosita la obtinerea

zaharului(pentru purificare), in medicina (ca neutralizant in intoxicatiile cu
solutii acide), in laborator pentru recunoasterea CO2:

Bazele substantelor alcaline NaOH si KOH, constituie reactivi folositi frecvent in

laboratoare. In industrie, hidroxidul de sodiu este utilizat la fabricarea sapunului, la obtinerea
fibrelor artificiale, la mercerizarea bumbacului, la fabricarea sodei de rufe. Hidroxidul de calciu
este o substanta de prima importanta in industrie si in constructii. Laptele de var, solutie care se
obtine prin dizolvarea hidroxidului de calciu in apa, se foloseste la varuirea cladirilor, la
obtinerea mortarului etc. Apa de var se foloseste in industria zaharului, in medicina si pentru
recunoasterea dioxidului de carbon in laborator.
14 | P a g e

15 | P a g e