Z 1B/ 4 EPTEMBRIE 1990Romania apicola Revista lunara de Informare tehnica si stiinfifica, schimb de experien{é i oplnil editata de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romanla Anul LXV o& No * septembrie 1990 o CUPRINS N, NICOLAIDE : Aspecte din perioada de ier- nare a albinelor M, ATANASIU : Valorificarea mierii gurii_vechi I, CAPISIZU-DELABIRCA: SA repunem in drepturi un termen pe nedrept trecut Ja index din fa- ©. VITCU : Matc& sau regina ? S, BODOLEA : Convorbiri esenfiale T, VOLOINSCHI : Cum se foloseste podisorul separator Snellgrowe din echipamentul stupu- lui multietajat A, PATACHI : Fureulija de descApacit cu dinti Maria-Octavia MANISOR : Hrisca V. POPESCU : S1R.A.R, — Cadru propice de dezbatere a evolutiel apiculturii romAnesti Cristina MATEESCU-PUSCASU: Sansa noa- str este... si stim sa folosim sansa Emilia si M, POPESCU-DICULESCU : ecologie literara (11) Api- ++ *: DOCUMENTAR APICOL * 4+: Mierea, plantele si medicina populara Coperta 1: O ultima privire in stupi tnainte de intrarea la iernat. foto (Constantin Dina) Coperta IV: Arh, Florin Stefureac __ Cis pein ede COLEGIUL DE REDACTIE Ing, ELISELTARTA (redactor sef), PETRE MIHAI BACANU, SORIN | BODOLEA, (redactor de 'rubrica) ing. AUREL MALAIU, ing. BU- GEN MARZA, VICTOR NEAGU, Biol, Mihaela SERBAN, ing. ‘TRAIAN VOLCINSCHI REDACTIA $I ADMINISTRATIA COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORILOR ‘ALBINE DIN ROMANIA. @ Sir, Tullus Fucik ne, 17, Bucu- Fogel, sect, 2 @ Cod 70281 @ Tel. 11.47.50 @ Cont vir. 159004 BALA. | fillala munteipluinl Bucurestl Eee © INITIATIVA Apicultorul Bertisan Viorel din Vatra Moldovitei, judetul Suceava si-a tipirit carfi de vizilé cu un frumos si sem- nificativ text apicol de suflet citat din C. Hristea pe care-1 reproducem : »Nu uita niciodat’ ei stu- paral nu e numai un negus- tor. El e in primul rind un apostol al binelui, al sini- tifii publice, un ajutor al doctorului, un induleitor al amarei viefi a sdracului, unul care aduce 0 razi de bucurie pentru copii acestuia si cu ea si siniitatea mult zdrun- cinata, Stuparul trebuie sé fie prin ‘esent’ gi blind, iubitor al to- varisilor sii, ea gi albina, pe care fi-am aritat-o cit este de plind de dragoste si sriji, atit pentru puiet, viitorul de miine al cetifii, cit si pentru mucenincele de 0 seam’ cu ea gi care alcAtuiese comuni- tatea lor — stupul*. Apreciem ci reproducerea acestul text pe o carte de vi- zita reprezinta o profesiune de credinfa care ar trebui s& fie proprie fiecirui apicultor si facem publici inifiativa pe care am dori-o multiplicats de cit mai multe ori. Redactia | | j 4In ajutorul apicultorului incepator Aspecte din perioada de iernare a albinelor ing. Nicolae NICOLAIDE Urmare a condijiilor de mediu din tim- pul anului, in sinul familiei de albine au loc 0 serie de modificiri cantitative gi cali- tative, acestea putind fi sintetizate in ca- drul a patru perioade caracteristice. Vom céuta in rindurile de mai jos si analizim perioadele a 3-a sia 4-a, Perioada a treia poate fi determinatd de la epoca de roire pind la veniréa iernii, pericada in care puterea familiilor de al- bine scade treptat. Perioada a patra este perioatla de iernare propriu-zisi, in care puterea familiei scade mai mult sau mai pufin in raport de mo- dul cum a fost pregatita pentru iemare. In ceea ce priveste perioada a treia aceasta este perioada formérii albinelor de iernare, Dupa ce matca a ajuns la inten- sitatea maxim’ de ouat, spre sfirgitul pe- rioadei a doua, incepe scaderea treptata a ouatului, Ouatul méteii continu’ totusi pind in luna octombrie cind inceteazi complet. Albinele ce iau nastere in aceasté perioad, in special in Iunile august si septembrie, formeazi, contingentul de albine care vor asigura dezvoltarea familiei in primévara urmatoare, deoarece ele supravieluiese un timp mult mai indelungat fafa de albincle culegitoare de vard. Longevitatea acestora ce poate atinge 7—8 luni fata de 34—45 zile se datoreste pe de o parte faptulul ci ele particip’ tntr-o misuré mai mica la cresterea puletului si la cules de nectar, iar pe de alti parte modificirilor anato: mofiziologice, determinate de formarea cor- pului gras si acumularea in acesta a rezer- velor de proteine ‘si grasimi pe seama consumului intens de polen si pastur’, ‘in susire pe care nu o au albinele eclozionate primavara si vara, Datoriti acestor rezerve, albinele pot rezista intemperiilor iernii, Datoriti aces- tor rezerve de proteine si grisimi acumu- late in corpul gras, se asigura de citre al- binele respective hranirea mitcii cit si a primului puiet apSrut in sezonul urmitor. Albinele ce nu au fn organismul lor de- pozitate rezervele amintite, si care pentru Sustinerea propriei viefi vor consuma din proteinele de constituire a celulelor, daci nu vor muri in timpul fernii — nu vor fi in stare s& hrAneasc’ corespunzitor, matca si puietul eclozionat in primavard, ‘in stu- pind raminind din acest motiv slabe si foarte slabe. Perioada a patra, este perioada ierndrii propriu-zise si ea incepe odata cu eclozio- narea ultimului puiet, toamna si dureazi pind la inceperea din’ nou a cresteril puie- tului in primavari, In mod normal, pute- rea familiei de albine in aceasté perioadd se micsoreaz pujin datorité mor(ii albine- lor batrine uzate, Ternarea albinelor are loc in ghemul de fernare, Ghemul are forma de sferd sau Tai putin regulat4; in care intreaga masa de dlbine este separati prin fagurii pe care fi ocupa. Th stupii sistematici cu rame scunde $i late, ghemul famililor puternice are formé de lips, cu diametrul mare orientat pa- ralel cu ‘suprafafa fundului stupului, ‘Le stupii sistematici cu rame inalte, ghemul ja forma de sferA sau de clipsi cu diametrul mare perpendicular pe suprafata fundului La famililie slabe si mijlocii, ghemul so apropie de forma sterica, Fafa de condifitie de viaté ale albinelor din timpul ternii, aceasta forma a ghemuluis este cea mai avantajoast, Intrucit, dintre toate formele geometrice, ‘sfera posed cea maj redusi suprafaté faji de yolumul ei, In acest fel la un numar maxim de albine, ghemul posed’ o suprafajé minima pentru pierderea c&ldurii, Partea exterioaré a ghemului este alcd- tuith dintr-un strat foarte dens de albine, care stau strinse unele ling& altele, ocu. pind intervalele dintre faguri, inclusiv si interiorul celulelor goale fird ‘miere. Acest strat cuprinde in general albinelé cele mai batrine, Ele stau aproape nemiscate, ¢ capul indreptat spre interiorul ghemului, virit sub abdomenul alfei albine si cu ari. pile pujin ridicate, pozitia corpului albine Jor ilind asemanitoare cu a figlelor de pe casa, Stratul exterior, “denumit si coaja ghemului, ave rolul de a face ca pierderile de cAlduré din interiorul ghemului si fie eit mai mici, reprezentind astfel 0 zonk izolatoare de mediul exterior, Grosimea lut este de 2,7—7 em si variazi in raport cu temperatura aerului din jurul ghemului, Zona interioara sau miezul ghemului cu. prinde matca si albinele tinere, Aceastd zon& este mai afinaté, albinele nefiind atit de indesate ca in enaja ghemului, familiiSpre deosebire de albinele din zona ex- terioarii, ele sint active, avind rolul de a produce cAldura necesaré intregii familii + si de a hrini matca, Cildura necesari o produc prin migeairi caracteristice din aripi, picioare si abdomen, care determina zum- zetul specific al albinelor in timpul iernii. Numeroase cercetiri asupra_modului de producere si mentinere a céldurii nece- sare albinelor au aratat ci atunci cind tem- peratura inconjuratoare coboara, ghemul se stringe, micsorind prin aceasta supratafa de iradiere a cldurii din interiorul sdu. In acest caz, coaja ghemului se ingroasa, far in zona interioaré intri in actiune pentru producerea céldurii un numar mai mare de albine, La ridicarea temperaturii mediului inconjurétor peste o anumit& li- mité (circa 78°C) ghemul se afineaza ceea ce duce la sc&derea temperaturii din ghem la limita tolerat& de albine. Si intr-un caz si in altul, diametrul ghe- miului si temperatura din interiorul siu se modificd astfel, incit albinele din zona ex- terioara (coaja ghemului) si primeasc& suficient’ caldura pentru mentinerea vie- fii lor. ‘ Temperatura ghemului in familiile de albine normale depinde si de stadiul de ciernate si de temperatura mediului exte- rior. Astfel, prima fazd a ierndrii, care in- cepe »cu eclozionarea ultimului puiet si inceteazi odati cu inceperea ouatului mit- cli, este cdracterizata printr-o activitate redusi din partea albinelor cind tempeza- tura din interiorul ghemului este cea mai seizuti oscilind numai cu citeva grade peste limita inferioar& de 14°C (temperatura critic’). In aceast& faz, limita superioard a temperaturii din interiorul ghemului de- pinde de temperatura mediului, La tem- peratura aerului de 0°C, limita superioara nu depiiseste 20°C in mijlocul ghemului iar in cazul unor geruri mari atinge ‘si poate depasi 25°C. In general 1a inceputul aces- tei faze temperatura din ghem este mai sedzuti, iar spre stirsitul ei se mireste treptat, In fata a doua a ierndrii, care se carac- terizeazi printr-o intensificare treptaté a ac- tivitajii albinelor si cresterea tot mai. in- tensi de puiet, temperatura in general este mai ridicati in interiorul ghemului, osei- lind fntre 34—35°C. Atunel cind din cauza unor geruri prelungite se intrerupe cres- terea puietului, temperatura este ceva mai sciizuta, ‘Temperatura cojii ghemului in timpul iernii se menfine in limitele de 6—8°C. Dupa parerea majoritatii specialistilor, in timpul iernii nu are loc un schimb intre albinele din interiorul ghemului si exteri- riorul siu, pozifia albinelor celor mai ti- nere din centrul ghemului si a celor virst- nic de la suprafata acestuia. mentinindu-se in_ tot cursul iernii In legitur’ cu mecanismul producerii cdldurii in ghem, trebute mentionat c& al- binele nu incdlzese interiorul stupului, ci (continuare in pag. 14) | Progatirea _corespunzitoare pentru iernare garanteaza evt- tarea pierderitor cauzate de situafil anormateSa gospodarim cit mai bine produsele stupului ~_ VALORIFICAREA MIERI DIN FAGURII VECHI Mircea ATANASIU Apicultura este stiinfa care se ocupi cu eresterea gi ingrijirea albinelor, eu scopul de a dobindi de Ia acestea produse de mare insemnatate, economical $i, in acelasi timp, importante pentru hrana si sanitatea oamenilor, Baza acestes Ocupafii o formeazi multitudinea de lucriiri si operafii, ficcare din ele necesitind dupa caz, pricepere, indeminare si experien{a. Una dintre aceste luerdri, prezentind un oarecare grad de dificultate, 0 reprevinti extragerea, sau mai bine zis recuperarea mierii din fagurii vechi sau degradafi, Datoriti acestui fapt, operatiile eu foguri vechi sau cu ramiasife de faguri, nu indeamn’ bucuros la activitate. Motiv pentru care nu rareori se re- nun{d cu bund stints Ia recuperarea mierii din acesti faguri. Daed insé un stupar Stie tot ce trebuie despre mierea de albine si are o idee clara despre modul cum trebuie si procedeze, cu siguranté c& nu-l va asa inima si prapddeased nici o jr AR risipirea ei. sub forma lichidd sau solidificats, In mod normal, mierea se extrage din faguri prin centrifugare. Operatiile aces- tei lucrari, ca si succesiunea lor, sint bine cunoscute si nu necesit nici o detaliere. Se intimpl ins uneori ca in stupina si apard si faguri care nu pot fi extrasi prin pro- cedura normala de centrifugare. A- cestia sint| mai frecventi. _prima- vata si pot proveni din stupi sand- tosi sau suspectati de boala. Uneori acesti faguri pot aparea si in plin sezon, mai ales spre toamna, provenind din ’ stupi bolnavi. Oricare ar fi situatia, mierea trebuie recuperati din’ ei, stiind ci mie- rea din stupul bolnav este periculoasa numai pentru albine — atit pentru cele din stupul bolnav propriuzis, sau numai suspect de boal, cit si pentru albinele familiilor sondtase din vecinatate — dar nu si pentru om. In aceti faguri, mierea se poate afla in portiuni jzolate, pe o parte sau pe ambele pirti ale rameei, sau chiar in zone compacte. De obicei este este necesaré o atenti verificare a ei, pentru a nu fi inceput si fermenteze. Cel mai bine se poate stabili acest lucru prin gus- tare. In cazul in care, din neateritie, mi tea fermentati se amesteci cu cealalta, calitatea gustativa a produsului obfinut are Picdturé de miere ; chiar dac& aceasta se afla in foarea nutritiva gi biostimulatoare a merii este prea importanti ca sé ne permitem Tat& de ce, in cele ce urmeazi, va fi prezentat modul in eare se poate re- cupera mierea din fagurii vechi, bolnavi sau degradafi, indiferent daca este faguri iesifi din folosintd. Va- de suferit. Mai trebuie spus cf in fagurii vechi, alturi de miere, se afla uneori si multd pastura, alteori puiet cdpacit, albi- he mature moarte in celule, poxfiuni de mucegai ete, Am ‘schifat acest tablou complex, pen- tru a sublinia niste aspecte care nu sint strdine nici unei stupine. Dar, oricit sint de cunoseute, este bine si fie amintite gi lAmurite, intrucit fagurii din categoriile amintite necesiti adaptarea, de la caz la caz, a celui mai potrivit mod de actiune, Pentru o mai usoari intelegere, am re- curs in acest material la o sistematizare, tratind pe rind cazurile cele mai specifice, Am ‘considerat ci aceasta va contribui 1a © corecti orientare si, in final, la reali- zarea lucritrii cu succes, In principiu, mierea lichidé se extrage prin zdrobirea fagurilor, urmati de stre- curare, iar cea cristalizaté, prin acelasi procedeu, dupa lichefierea ei. 1, Mierea din stupii bolnavi sau sus- pecti de boali. Aceast’ miere se ext ge prin procedeul clasie de centrifugare, fara a _uita ci ea constituie un adeviirat peri- col pentru albinele sinitoase, Daci se va lucra neglijent, sau cu nepiisare’ vor api- rea curind albinele aduse de mirosul mic- Yi si-astfel vor duce boala in stupii lor. Din acest motiv este bine ca prelucrarea_ 3fagurilor suspecti si nu se facA in stupina, decit daci spafiul de lucru poate fi bine ferit de accesul albinelor. Acest lucru este valabil si atunci cind operatia se face in afara stupinei, in gos- podarie, Izolarea locului de prelucrare tre- buie ficuté cu masuri drastice. Altmin- teri, in mai pufin de jumatate de or, al- binele se vor aduna in numar mare si ur- mirile sint lesne de binuit. Se recomanda aceste masuri si in cazul prelucriirii fagurilor sanatosi, pentru -a preveni’ nepliicerile Iegate de insistenta albinelor si de furtul de miere. 2, Mierea necristalizaté din resturi de faguri, In stupin& apar adesea bucliti de faguri proaspeti, ce pot proveni din punti de ceari, tagurasi, faguri rupti, etc. ce tre- buie recoltate ca atare, Introducerea lor in centrifugi nu se poate face decit cu amenajari speciale. De aceea, este bine ca aceste recoltiri ocazionale si fie adunate fntr-un vas curat, acoperit cu un capac, unde pot fi pistrate pind la prelucrare. Prelucrarea este foarte simpli si const in zdrobirea fagurilor in chiar vasul de colectare, folosindu-se o lingurii de lemn, © furculija, sau chiar mina, Apoi ameste- cul rezultat se trece intr-o strecuratoare cu coada, de tip casnic, Ja care este bine si se acopere sita cu o bucat& de tifon curat. Astfel se va separa mierea de cea- ré. Cind temperatura ambiant’ este mai ridicati, scurgerea mierii este mai rapida. Dar si altfel, separarea are loc, mai lent, este adeviirat, uneori chiar de la o zi la alta. Asupra acestui mod de actionare este bine s& retinem dou& lucruri : — procedind astfel, adici prin stoarcerea directé a fagurilor, se ohtine calitatea cea mai valoroasi de miere, cu condifia ca in momentul recoltarii, mierea s4 fi fost bine maturati, Este un Iucru care trebuie avut fn vedere atunci cind se foloseste mierea in scopuri curative ; —dac valorificarea. are loc dup’ mai multe zile si dacéi timpul este rece, sau pistrarea fagurilor s-a facut in loc raco- ros, existé pericolul ca unele sorturi de miere si cristalizeze partial sau total. 4 Pentru -aceasta este bine aminarea lucrarii. fle “evitatd 3, Mierea nectistalizati din fagurii de- clasati. Unele sorturi de miere nu cristali- zeazi in faguri nici dupi un an de zile. De aceea se impune o verificare a mierii din faguri, descipacind cu un cutitas, o portiune micd. DacA mierea este fluidd gsi ocupa “suprafefe mari pe fagure, se des- capaceste si se centrifugheazi normal. Sint ins gi situatii cind acest lucru nu este posibil. Uneori fiindcd este vorba de ochiuri mici.de miere pe una sau ambele fete ale fagurelui, alteori deoarece desco- perirea acestora se face la triaj, sau chiar la topire, cind centrifugarea nu se mai poate face. Fagurii reformati pot fi de culoare des- chisi, sau dimpotriva, de culoare inchisa. Ca urmare, valorificarea se va face dife- rentiat. a) din fagurii de culoare deschisi ochiu- tile de miere mai mici sau mai mari se decupeazi cu un cufitas, cu grija, si nu se taie si sirmele, apoi se valorifica aga cum s-a aritat la punctul 2 ; b) din fagurii vechi, de culoare inchisd, mierea se va recolta astfel : — cu un cutitas bine ascutit se taie ca- pacelele si se trec in vasul de colectare eu capac ; —.dupi indepartarea cApicelelor, se scoate mierea cu cupa unei linguri de su- pa, rizind cu atentie celulele pin 1a fund. Fundul este destul de rezistent, fiind de fapt placa cu inceputuri de celule, care a stat la baza construirii fagurelui. Este de recomandat ca lingura s& fie tinut& chiar de cup si nu de coada, Manevrarea ei de coada,‘duce in cazul fagurilor vechi la in- doirea cozii si la un control mai nesigur, datorita pirghiei pe care o reprezinté coada. i Mierea luaté cu lingura se trece in va- sul de colectare. Cind cApiceala este pe ambele parti, se va opera prima dati o parte, apoi cea- alt’. La urma’ se va decupa si fundul comun, ramas intre sirme, care retine des- tula miere. Nu este recomandabil ca fa- gurii vechi si fie decupati ca cei de cu- loare dschisi. Zdrobirea lor find destulde anevoioasié, nu se va face destul de bine, astfel c& vor refine mult& miere. Operatia aceasta se poate face si cu fa- gurii care au si miere desc&piciti, fer- mentaté. Dup4 separarea cu griji a mierii c&pacite, se va colecta cu fingura si cea nec&pécité, care se va aduna separat. Aceasta se va/folosi asa cum se va ardta_ in cele ce urmeazi, 4, Mierea cristalizaté din fagurii refor- mafi. Si in-aceasta situatie, fagurii pot fi de culoare deschis’ sau inchisi, deci mai proaspeti sau mai vechi, Ca si la punctul anterior, prelucrarea se va face diferentiat : Figura 1 a) porfiunile de miere zaharisiti, de pe fagurli de culoare deschisa, se. decupeazi cu cufitul. Dupa zdrobirea in oala de co- lectare, se tree 1a topire, pe o baie de api, asa cum se va ‘arata in cele ce urmeazi. Dac& este vorba de portiuni mici, inter- calate de puiet cipicit, pete de mucegai, etc, se va folosi procedeul cu lingura : b) porfiunile de miere zaharisiti, aflate in fagurii vechi, se vor decupa cu lingura dup deseapicire aga cum s-a aratat la Punctul 3. Tierea porfiunilor de fagure nu este indicat deoarece zdrobirea este anevoioasi, datorité atit rezistenfei celu- lelor ,intarite* cu cimasi de nimfé, cit si soliditafii mierii, DacA méruntirea nu este bine facutd, fluidizarea mierii crista- lizate va necesita o temperatura mai ridi- catd, lucru care aduce dup sine dowd ne- ajunsuri: suprafncilzirea mierii si topi- Tea partiala a cerii, Suptaincalzirea mierii va fi trataté mai aménuntit in cele ce urmeazd, avind o fnsemnitate practicd mai putin cunoscuté si uneori chiar gresit inteleasi. Fig. 1: 1 — vas cu miere ‘saw amestec miere-ceara ; 2 — vas cu apd; 3 — dise cu mdrgete Fig. 2: 1 — mérge- le; 2 — discut pe care se prind mdr- gelele de sticla Ceara topiti, impurifici mierea cu parti- cule fine, vizibile si cu ochiul liber, in parte’ separate la suprafaté. Particule mai fine de ceara rimin.insA si in suspensie in primul rind gustativ, dar si prin adera+ rea la linguri, lingurife, cini sau pahare, 5. Fluidizarea mierii cristalizate, in a- mestec cu fagurli vechi, Mierea cristalizati, in amestec .cu resturile de ceara provenite din fagurii vechi, nu se poate separa prin procesul obignuit de filtrare. Este normal 8& fie aga, deoarece cristalele de miere vor trece numai partial, sau deloc, prin ochiu- rile strecuratorii, sau prin ale tifonului Figura 2 agezat pe siti. Ca urmare este necesaré o topire a cristalelor. Operatia este posibili si nu este greu de realizat, deoarece mie- rea are o temperatura de topire mai micé decit ceara de albine. Necesiti ins& un pic de pricepere si mai ales la inceput, multi atenfie. Tati cum se poate realiza acest lucru in condifii bune: Amestecul de miere-ceari, _indiferent cum a fost obfinut, cu lingura sau prin zdrobirea fagurilor, trebuie incilzit contro- lat, folosind agsa-numita ,baie de apa". In gospodirie, acest lueru se réalizeazi cu usurin{A asezind oala cu amestecul amin- tit fn alt oali cu api, aceasta din urmA fiind fnc&lziit’ aga cum reiese din fig. 1. Schifa este pe deplin lAmuritoare. Este fnsi necesari si o precizare. Intre tundul célor doud oale se aseazi un strat izola- tor. Dac fundul celor dou& oale se atin- ge, suprainealzirea nu mai poate fi evi- tata. Distanjarea se poate face cu leafuri subfiri de scinduri, ramurele, site meta- lice, sau orice alt material corespunzitor. Cel mai bine este si se foloseasc un 5material anume pregitit. Personal utili- zez o bucati de pinzd, taiata circular, dup dimensiunea oalei, pe care am cu- sut Ia una din fete, cercuri concentrice de mirgele din porfelan, de tipul celor folosite ca izolator electric pe racorduri flexibile (fig. 2). Asezarea_acestui ‘dise izolator se face cu mérgelele in jos. Inc&lzirea se face lent, Temperatura a- pei se mentine Ia 60—70°C. Cum nu toata lumea dispune de un termometru, este bine sA fixtim niste repere utile. Astfel, se stie c& in jur de 70°C, apa incalzita in- cepe si emiti aburi vizibili, moment in care incdlzirea trebuie intrerupta, sau foarte mult redusi. Pentru a nu depasi temperatura de fluidificare a mierii, ames- tecul miere-ceari s@ va controla cu dege- tul. La limita suportabilitajii temperaturii, ne aflim la 45—47°C, temperatura la care ceara nu se topeste, iar mierea nu se de- gradeaza. Aceasti proceduré, ut mirgele de portelan, poate fi folositi cu succees si Ia fluidificarea mierii din vase- le de pistrare, chiar dack acestea sint din sticli, La vasele din sticli, este ne- cesari o precautie: ele se vor introduce direct in vasul de incilzire, asezate pe discul. cu méargéle, cit. timp apa este rece. Numai dupa aceea se incepe inciilzi- rea, lent si cu control permanent. Multi stupari, datorité gradului de di- ficultate a recuperarii mierfi cristalizate din fagurii vechi, renunfi la ea. Este foarte mare picat, De asemenea, se poate. ca unora, mai putin experimentati, ope- rajia si le para grea sau sd le fie frich de topirea mierii, In ce ma priveste, so- cot ci este bine ca omul si incerce. Nu- mai asa se invafa.”Chiar daci se scapa temperatura peste limita admis’, chiar dac& ceara se topeste partial si apare la suprafata si chiar daci mierea se degra- deaza pierzind majoritatea principflor bioactive, rimine totusi un produs util, valoros, care trebuie recuperat cu agri, Aceasta miere aga-zisd _,,supraincalzita este bun pentru indulcit ceaiul, laptele, cafeaua, preparatele casnice, unele produ- se de fermentare ca vinul, ofetul de mere si miere ete. Dar si pentru consum direct nu este de neglijat, deoarece pastreazi intreg buchetul de microclemente gi oli- goelemente, care sint absolut necesare ali- mentarii normale a omului. Termenul medical ,,microelemente* se re- feré la unele elemente chimice cum sint jodul, fierul, cuprul, magneziul gi altele, care desi in cantitate extrem de mica, au foarte mare influenta asupra st&rii nor- male a unui organism. Corpul gi le pro- cura numai din alimente. Térmenul, de asemenea medical, _,,oli- goelemente* se refera tot la elemente chi- mice cum ar fi: borul, fluorul, manganul, litiul ete: Acestea se aflé in organism in cantitaji extrem de mici si provin tot din alimente. Ele au un rol fiziologic, formind niste complexe ,,biocatalizatori* cu efect hotaritor asupra unor functii ca nutritia, cresterea, reproducerea etc. Tata deci ci nici mierea supraincalzita nu este de aruncat, Aceasta nu inseamna cA nu trebuie si ne pazim ,ca de foc", pentru a nu degrada mierea naturala. In lumina celor aratate mai sus, ne putem gindi c& si topitorul solar poate fi utilizat la recuperarea mierii din fagurii provenifi din stupii bolnavi, fie aceasta cristalizata, sau nu. Sa sperm ci prezentarea explicit a acestei probleme, va da curaj si incredere si totodati va fi un stimulent pentru recu- perarea mierii din fagurii vechi si refor- mati. MICA PUBLICITATE VIND. pavilion apicol nou, Nadlac, jud. Arad, str. 30 Decembrie nr. 85, Telefon: (18) » 969/74997 (Farar. Stefan)DEZBATEREA REVISTEI Sa repunem in drepturi un termen pe nedrept trecut la index Jon CAPISIZU-DELABIRCA Raspunzind solicitarilor redactiei noastre, lansate in incheierea articolului »Marcarea reginelor* al reputatului apicultor Zaharia Voiculeseu, numirul 5 al revistei, anul acesta, cele doud articole pe care le publicim in con- tinuare se constituie intr-un inceput de dezbatere asupra_oportunitat fnlocuit vremelnio in stuparitul din fara noastri cu ter- ( la termeful de regina’ revenirli 4 publicat in menul mated, Deci, in acest numir, primele luari de pozitie. Agteptim in con- tinuare parerea dumneavoastra. Jaté una din fntrebarile pe care ni le punem acum, cind, in noile condijii din fara noastré, multi termeni supusi dena- turarilor de ‘tot felul: din regimul’ dictato- rial de tristi amintire trebuiesc reconsi- derati. Este cunoscut faptul ci tn trecutul apro- piat, termenul de regina era considerat tabu“ in vorbirea curenté a roméniilor, fie c& era vorba de folosirea notiunii in domeniul viefii sociale, fie in apiculturé sau chiar in jocul de sah, Atit de adine patrunsese in constiinta noastré ‘aceasti denaturare, incit de multe ori fn convorbiri de: ordin general sau pe timpul susfinerii unor teme la cursurile apicole, folosind termenul de regina, mai accentuat sau mai in soapta, eram corec- tat indicindu-se termenul de matci, Am considerat si consider cA aceasta denumire nu este cea mai potrivité in cazul familiei de ailbine, si iat de ce: Stim_cu tofii cA albina, ca individ, nu prezint’ importanja, ba mai mult, in 'sin- guratate o albind nu poate supraviefui. De aceea ea, plipinda si harnica insecti s-a organizat din inceputuri primordiale in co- lonii cu multi indivizi cu un conducétor unic, cu o organizare perfecta, cu insusiri si caracteristicl pe care nu le intilnim, la alte speci de viefuitoare si doar asa a pu- tut rezista vicisitudinilor de tot felul. Gratie acestor particularitati colonia de al- bine se poate apiira de dusmani si de boli, Ssi agoniseste singuré hrana necesara, se poate inmulfi, astfel dind continuitate spe- ciei de-a lungul timpului. Ceea ce individualizeazé colonia de al- bine de restul speciilor si justified dreptul irii nofiunfi de regin& in locul celei sint acele particularitati pe care le intilnim numai in lumea acestor insec- te, astfel : —in sinul familiei de albine nu pot exista doi indivizi conducdtori decit nu- mai in situafii speciale si pentru puting vreme, probabil din ,,tafiuni de stat‘ pentru ca poporul coloniei si nu se dez- bine sau si se invrdjbeascd, cici asta ar duce la pieirea 1ui ; — ined de la depunere ca ou, si pe. tot parcursul .viefii, acest individ al’ coloniei este hranit in mod cu totul deosebit fata de restul indivizilor cu o hrand. specialli de origine glandulara ,Japtigorul de re- gina in cazul de fafa, hrand ce ajut& la formarea acelor insugiri deosebite fafa de restul individelor coloniel ; — in sinul familiei regina este insofita pretutindeni in stup de un grup de 10—12albine care o cura{é si o hranesc. AceastA suit formeazi o adevaratd gardai. La o observare mai atenté, vom vedea cé in permanenta insotitoarele o ating cu ante- nele i cu trompa, parca facind adevarate pleciiciuni, deschizindu-i drum prin aglo- merafia mare a supusilor din stup ; —numai ea, regina, poate emana acel miros numit de data aceasta ,,substan{i de regina“ semnul de recunoastere intre indivizii aceleiasi colonii ; — pe timpul sezonului rece, cind familia se constituie in ghem intotdeauna vom gAsi regina in mijloc acolo unde condifiile de_supravietuire sint. cele mai sigure. Ea, regina, acest suveran si mami a familei de albine, di linistea, pacea si acel echilibru social al poporului ce for- meaza colonia. De altfel, se cunoagte foarte bine ci familia de albine din care a dis- parut regina intré intr-o stare generala de alarmi alergind dezordonat pe peretii interiori si exterior’ ai stupului pared ar e&uta ceva emite, un sunet deosebit la deschiderea stupului — plinsul albinelor —_semnul de recunoastere al familiilor orfane, apoi intré intr-o stare de apatie generalé si vom observa ci nu se mai aparé cu acea cunoscutd inversunare fata de dusmani, De asemenea, nu mai cla- deste faguri, nu mai culege hrana nece- sara, in general este stricat tot echilibrul de viati si de muncé, Toate aceste feno- mene se peirec in prima faz — orfani- zarea — cind familia se gaseste_ intr-un fel de provizorat si se mai sperd inc’ fntr-o redresare, dovadi ci ea incepe i- mediat sé-si cOnstruiascé o puzderie de botei pentru a se salva de la pieire. In cea de-a doua fazA — bezmeticirea totul este compromis. Din acea harnici colonie, unde totul se desfisura_ca dupa progtam, acum Vom observa ci aceasti colectivitate nemaiavind posibilitatea si-si clideased botci pentru a-si crest alti re- gin, altédata de invidiat, tncepe si se le- neveascd si si se dedea la rele, albinele devenind hoate, pradalnice, purtatoare de boli, cautind agonisirea hranei nu prin munca cinstita ei prin furtigug si prada de la alte colonif. Tat’ deci, o serie de fenomene care se petrec alunci cind dispare regina, acest unie dar foarte important individ ‘al co- loniei, fenomene ce nu se observ la alte specii de animale, fenomene care justifich atribuirea titulaturii de regina. Sd dim deci cezarului, ce e al ceza- rului. Concluzionind, pe ling celelalte consi- derente reliefate in acest articol, consider cA insisi nobletea, unanim recunoscuti a acestei indeletniciri — apicultura — justi- fied pe drept folosirea termenului care te- cunoaste) conducatorului familiei de albi- ne importanja pe care o are de fapt. MATCA — SAU REGINA ? ing. Octav VITCU Dupa cum cunose toti apicultorii, fie et incepatori sau avansati, matca _ (regina) este sufletul stupului, pentru cA din €a se prasesc toate albinele si trintorii, si nu- mai prezenta ei in stup le slujeste ca in- demn la lucru si ordine, Opinia mea, cit si a altor apicultori, dar mai ales a unor speciallisti in domeniu, este aceea ca mat- ca si se numeasci REGINA‘, aga cum a fost cunoscuté in literatura de specialitate cu zeci de ani in urma. Regina este superioara si fuge de lumi- na, iar cind albinele ce o insofesc vestese vreo. primejdie, matea lasi ouatul si se ascunde in locurile cele mai intunecoase din stup, astfel ci ea este greu de depis- tat printre lucrdtoarele din stup. Regina find sufletul gi inima coloniei este inso- {itd intotdeauna de o gard de albine care nu o slibese din ochi atit ziua cit sinoap- tea. Am mai constatat, cd atunci cind un roi, familie de albine, moare de foame, is- pravind hrana din stup, matca (regina) este ultima care-si da -suflarea, _intrucit pentru ea albinele lucratoare pastreaza 8 ultima picéituré de miere. Regina este cea cea care asigurd perpetuarea speciei chiar daci cineva ar incerea sa-i distrugd cui- bul, si strice fagurii sau si omoare pu- ietul, Dac& exista regina, aceasta asigura perpetuarea speciel, iar albinele nu-si pierd nadejdea. Alaiul cu care este insofita regina pre- tutindeni in stup, a facut pe multi, si pe mine de asemenea, si ma conving ca in- tr-adevar acesta este — factorul hotaritor pentru eixsten{a stupului, a familei, pen- tru dezvoltarea lui armonioasé. Ea’ tréi- ieste in stup ca o mama in mijlocul copi- ilor ej, dar si ca un conducitor de destine intre supusii sdi, Si sigur este un condu- c&tor luminat ! In prezent, multi stupari din diférite fari_o numese regina, in loc de mated. MA intreb de ce nu, am numi-o gi noi tot regina ? ‘Sint de prere ca din acest an, si. folo- sim si noi termenul de regina deoarece ne-am alinia astfel lucrarilor de specia litate, repunind in drepturi un termen pe nedrept hulit multi ani in fara noastra,Convorbiri esentiale Consider apicultura un dar al naturii pentru noi, cei care ne aflam la virsta a treia! Ih vins. 1 L-am gisit pe apicultorul Dumitru Dabija intre stuptt si, asezati pe vatra {_ittr-0 Poland din ‘marginea padurii, Dest are gb 0 cdsuid modestd. tn comund, nu foarte departe de locul unde se afld stupina, domnul Dabija rémine sé inopteze H siptimini ta rind intr-o cabana apicold ce-i oferd doar confortul strict necesar. ‘Doar éntre albinele mele, aici in pddure ma simt in elemontul meus — avea 1 Sd-mi spund i timput discufiel purtate, Am intilnit aici nu numat un om Indrd- gostit de natura si de albine ci, mai ‘ales, un om dornic sé pund — asa cum a | facut intreaga viatd — tot ceea ce stie toatd invatatura adunaté la dispozitia celor Un om cdruia anii nu t-au toctt voinfa si fu i-au pus pe umeri mantia blazdrit, Si.. cl, sd mda ft cunoscut dumneatt. acum 15—20 de ani, sé nu zie mai de demult*, imi spune Sigure un stup, apoi md pofteste 1a o viginatd — sti I dornici sd afle, sé cunoascé mat mult. reachia 1 ‘Tn. sfirsit, asa l-am cunoscut pe apicultorul nonegenar Dumitru Dabija st I cpoi ne-am asezat. H bine si pldcut in soarele de toamnd care se filtreczd prin J coroanete ‘copacilor desfrunzifi de seceta prelungité ; ne agezdm si incepem si 1 z discutdm. Prima intreebare care, omeneste, imi vine pe buze: Nu vi este teama zile si nopti aici in padure, expus la stiu eu ce peri- cole ? Interlocuitorul meu stride cu bonomie si inalfa din umeri... Team’ ? Teama aici, in pidure? De ce si-mi fie team ? Fiare in padure nu sint, wfiarele“ de pe drum nu au ce sé-mi ia; @ste aici o pace asezati-n toate.. Nu! Nu are de ce si-mi fie teama! Eu am vazut doua rzboaie domnule. Ma leg imediat de ideea anilor si-1 in- treb : de cind sintefi apicultor ? In timpul primului razbol mondial, mai precis in 1916, in satul meu — Lisa, ju- deful FAgiras — a sosit Alexandru Popa~ Liseanu, un mate apicultor si autor de Sfirgitul toamnet mi-a purtat pasit pind in pédurea Teisor, undeva in zona comunei Bulbucata, ctci aflasem de la niste cunostinfe cd acolo-si are instalaté ‘Stupina apicultorul’ bucurestean Dumitru Dabija care, la cet 86 de ani de viata ingrjeste cu Dasiune o stupind cu 25 de familii, ajutat find doar de fiul siu care — aveam sé aflu — este numai stupar de duminicd. 1 De ce vroiam antime sé vorbesc cu domnul Dabija? Peste 70 de ani de practicd apicolé, fondator al primului cere scolar apicol a din fara noastra, membru fondator al Asociafict Crescatorilor de Albine — sint doar citeva dintre multele repere Onorante ale cdrtit sale de vizitd care m-au con- ma ia repede de brat gi mé conduce la cei 8 stupt pe 8 rame agezaji separat si-mt Spune cu ochii strdltuicind cé gt de la et a obfinut productic de miere. Cen muy ma erezi?., chiar si 10 Kilograme de stup"... $i iar se uitd sfredelitor sd-mi vadd oY og timp ce inchide cu migcdri @ facut de mine* — dar lueriri apicole. Pe Ying faptul ci era un reputat cresetitor de albine, poseda si un deosebit sim} pedagogic, De 1a el am prins primele taine ale meserici de stupar, a- proape pe negindite. Deci ag putea spune cA am intrat in apiculturé acum 74 de ani Da, sigur, cd pot si spun asta cu toata convingerea, deoarece de atunei nu m-am mai despartit de albine, ‘SA stifi cA in timpurile de atunci erau mulfl pedagogi adevarati care puneau tot sufletul in ceea ce faiceau; copii ieseau forma{i din miinile lor sau, cel putin o- rientati asupra drumului pe, care aveau s& apuce in viaja. Dar drumul dumneayoastr’, de la acea prima apropiere de albine pind la adeveni tun pedagog, un formator de destine si caractere cum a fost ?Xi, drumul meu a fost nici usor, nicl greu. A fost un drum frumos. Am muncit mult. Copil find, am intrat ucenic la o razasifi din sat care stapinea o stupind eu 150 de stupi. Am incercat s4 inteleg femeinic albinele si sa le iubesc, Pasiunea stuparitulul nu m-a mai pariisit o clips Sau. eu nu am parisit aceasti pasiune, cum dorifi dumneavoasira’ sA vedeti acest i a 7 Jucru. Am urmat aici o scoali serioasi timp de doi ani, Tot scoali serioasi au fost si_cei patru ani care au urmat in stu- pina Scolli normale ,,Vasile Lupu din Tasi, unde am f&cut cunostinfa cu primii stupi sistematici. Am fnfeles repede cA ei sint viitorul apiculturii de mare produc- fie. Intre timp mA pregtiteam si devin si eu, Ia rindui meu, invatator, Antil 1081 + Domaut’ Dumitra Dabija tn stupina cercutut aploot scolar din comuna Halaucestl, dud. Roman Jn anul 1923 am cumpirat 20 de stupt sistematici de la o fermA si astfel, la a- Proape 19 ani am devenit stupar’ agezat Pe Dicioarele mele ca si zic asa, trecind, Ja fel ca tofi ceilalfi apicultori, prin. ani 10 mai buni si ani mai rai, Dar sa stiti c& tot timpul am avut de invatat cite ceva si bucuros i-am fnvaat si pe aljii din ceea ce stiam eu, Deci apicultor si pedagog sau pedagog si apicultor... gstifi nu este doar un joc de cuvinie, vreau sii aflu cui afi dat priori- tate ? 5s Anul 1930: In stupina ain comuna Hdlaucestt, jud. Ro- man. De aici au pornit muifi apicuttorg avind cunos- tinfe temeinice dobindite de la apicuttorut st pedagogut D. Dabija, Eu ag spune ci nu a existat o priori- tate, Tot timpul am fost pedagog, asta imi era meseria, Tot timpul am fost insa si apicultor, Aga cA totil s-a imbinat in chip multumitor cred: am ci&utat sa ini- fiez generajii de elevi care mi-au trecut prin mind si s&-i fac si iubeascd si sh respecte albina. Cu multi am reusit. th 1931 am organizat primul cere apicol pe ling& Scoala elementari din comuna Halducesti, judetul Roman, al edrul direc tor eram. Din cite cunose a fost primul cere de acest gen din jari, Pind tm anul 1939 cind umbra razboiului s-a lsat din nou asupra omenirii, cercul meu a func- fionat an de an cu 8—12 elevi alesi din- tee cel mai dornici de a cunoaste mai mult din aceasté meserie. Dupa o fntrerupere de aproape zece ani, am reluat ideea infiintirii unui cere api- col, de data aceasta la Liceul nr, 31 din Bucuresti. Ideea a pring viati si cercul a inceput si functioneze, Pind in 1964 lam condus §i am avut in permanenfé 8 elevi in dowd serii de cite 4. Oare 0 si considerati o lipsi de modes- tie daci as spune e& am incercat o mare bucurie ea pedagog si apicultor totodata, dind vielii apicultori temeinic pregiti(i, cu mare dragoste si respect pentru munci? Nu! Nu cred ci este lipst de modestte, Ba din contrif, cred ¢i fiecate om consti- ent cd gi-a feut datoria, ef a dat celor-alti ce este mai bun din el, trebuic si fie mindru de acest lucru. ‘prea mulf timp s-au impiunat unii gi alfii eu merite ce nu lise cuvencau, in timp fe adevaratii autor se resemnau si eran eufundaf{i in uitare. ‘Din cite cunose, presa serisi a benefi- ciat de multe interventii ale dumneavoasira in probleme de profil apicol. Ba chiar gi televiziunea... ‘Am publicat, este adevarat, articole in care am sustinut sau am combitut dife- rite aspecte, metode si procedee din api- cultura romaneasci, Dati find formatia mea pedagogies, am militat multi ani, foarte mulfi, pentru crearea unel adevirate refele de cercuri apicole si pentru infiinjarea unor coli chiat, in profilul acestora. Cu foarte multa bucurie am viizut aceasta idee materiali- gat datorita stridaniilor si tenacitatii ma~ Telui om si apicultor care a fost profesorul doctor inginer Veceslav Harna} El a reu- sit createa si integrarea unui liceu cu pro- fil apicol in platforma apicoli Baneasa In anul 1957 revista noastra de apicultu- yA a cerut tuturor scolilor cu posibilitati ga infiinteze cercuri apicole dupd modelul organizatoric promovat de mine. Apoi, in 1958 tindva televiziune romfnd mi-a re- zervat un spatiu de emisie petru o demon- Stratie practiced cu cercul apicol scolar pe care jl conduceam la acea vreme. Cred ci astizi presa face prea putin, sau aproape mai nimic pentru atragerea si pregatirea gn domeniul apicol a tinerelor generalil Sigur sint dite comandamente acum... cu toate masinariile astea, cu automatizarea, cu robotizarea, cu calculatoarele astea si zborurile cosmice si mai stiu eu cite alte- le. dar trebuie sé veghem ca albina si nu dispar& printve atitea roli-dintate, pes- ticide si alte elemente $i factori de agre- sie, Aga ci... ar trebui st va Insusifi erl- tica. 22 ———— Impreund cu speciallstit fn agriculturd, analizind stadiul infloririt unel tar- late cu — floarea-soaretut, importanta planté meliferd Da, sint de acord cu dumneavoastrs. Dar cum lucrurile sint in continu’ migcare si cum am speranfa ed in general migcarea este ascendentis, evolutiv’ spre mai bine, Spunefi-mi vi rog ceva despre partici- parea dumneavoastrs Ia erearea Asociatiel Creseitorilor de Albine din fara noastra. E gi asta o intreagi poveste dar voi in- cerca sa rezum.. In anul1956ne-am intil- nit, mai multi apicultori entuziasti _in- ir-0 sald a ASJT-ului. Am discutat des- pre multe probleme care ne framintau. M-am ridicat si am propus si ne organi- im Intt-o asociatie de breasli, 0 asocia- fie care sa reunea: apicultorii din intrea- ga {ard, sa le sprijine eforturile, si le re- prezinte doleantele si aja mai departe, upd. mine au luat imediat cuvintul prof. Gheorghe Dima din Ploiesti si foarte Yinarul Ton Pica, salatiat 1a Banca Najio- nalé care au susfinut cu tarie ideca. S-a hotarit in entuziasmul celor prezenji sa incepem demersurile, Sfirsitul anului 1957 ne-a adus realizarea visului nostru: aluat fiint& Asociatia Cresc&torilor de Albine din RomAnia, al cdrui pregedinte a fost ales a~ celasi. profesor doctor inginer Veceslav Harnaj care prezidase in urma cu un an si sedinfa de la AS.LT. si care, mal tirziu, Avea si dejin& un rol important si in acti- yitatea Federatiel Internationale a Apicul- torilor — APIMONDIA. i — Domnule Dabija vid ck pomenifi cu multi emofie de regretatul profesor Har- naj, Va leagi amintiri multe de aceasti personalitate a apiculturii romAnesti si mondiale ? ae — Cred’ ci nu numai pe mine ma lea- ga amintiri frumoase de acest om de ex= ceptie, Ag putea si afirm cu toata serio- zitatea si convingerea ci nu exista apicultor din fara asta — mf refer la cei care astézi au o anumiti virsti — pe care si nu-l lege amintiri de domnul pro- fesor. Spunetl 0 personalitate? Ei bine