Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
DEFINIIE
Astmul bronsic este o boal inflamatorie cronic a cilor aeriene caracterizat prin
cresterea rspunsului tractului respirator la o multitudine de stimuli.
Se caracterizeaz din punct de vedere fiziologic prin ngustarea cilor aeriene cu
limitarea debitului aerian iar clinic prin dispnee paroxistic, tuse si wheezing, n
special noaptea sau dimineaa devreme, care se pot remite spontan sau ca rezultat al
terapiei.
Este o boal episodic cu exacerbri acute, de regul de scurt durat (minute, ore),
ce alterneaz cu perioade asimptomatice, n care pacientul pare complet recuperat.
PREVALEN SI ETIOLOGIE
Astmul bronsic este una dintre cele mai frecvente boli cronice afectnd 300 de
milioane de oameni.
Prevalena sa n rile dezvoltate a crescut n ultimii 30 de ani, ajungnd actual la
valori de 10-15% la aduli si 15% la copii. n Romnia prevalena este de 5-7%.
Cresterea incidenei astmului este asociat cresterii prevalenei atopiei si a altor boli
alergice, fapt ce conduce la ideea c o bun parte dintre astmatici au o predispoziie
genetic. Cei mai muli pacieni din rile dezvoltate sunt atopici, cu o sensibilizare
alergic la praful de cas a crui component principal este Dermatophagoides
pteronyssinus. Astmul apare astfel ca o boal heterogen din punct de vedere
etiologic n care factorii genetici (atopia) si factorii de mediu precum virusurile,
alergenii, expunerea profesional contribuie la iniierea si perpetuarea bolii. Evoluia
astmului este influenat si de efectele tutunului asupra plmnului; drept urmare,
istoria natural a bolii este mai dificil de precizat la adult.
Astmul bronsic se ntlneste la toate vrstele, predominant la cele tinere: aproape
jumtate din cazuri se diagnosticheaz nainte de 10 ani, cu un maxim la 3 ani.
Raportul B:F este de 2/1 n copilrie si se egalizeaz n jurul vrstei de 30 de ani.
PATOGENIE
Astmul bronsic apare ca urmare a persistenei inflamaiei subacute la nivelul cilor
aeriene. Chiar si la bolnavii asimptomatici, cile aeriene pot fi edemaiate si infiltrate
cu eozinofile, neutrofile si limfocite, cu sau fr cresterea coninutului de colagen al
membranei bazale epiteliale.
Inflamaia se reduce n urma tratamentului cu corticosteroizi inhalatori.
FACTORI DE RISC
Factorii de risc pentru astm pot fi clasificai n factori legai de gazd, care protejeaz
sau predispun individul la astm, si factori de mediu, care influeneaz
susceptibilitatea de a dezvolta astm la indivizii predispusi, precipit execerbrile de
astm si/sau persistena simptomelor.
1. Factori legai de gazd
A). Predispoziia genetic
1
DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul pozitiv se stabileste prin demonstrarea reversibilitii obstruciei cilor
aeriene.
Reversibilitatea este definit ca o crestere cu cel puin 15% a VEMS dup 2 pufuri cu
2-agonist cu durat scurt de aciune. Dac spirometria este normal, diagnosticul
poate fi demonstrat prin teste de provocare cu histamin, metacolin sau
hiperventilaie n aer rece. Odat diagnosticul confirmat, pacientul este supravegheat
msurnd debitul expirator maxim de vrf (PEF) acas si VEMS n laboratorul de
explorri funcionale.
Debitul expirator maxim de vrf reprezint valoarea maxim a fluxului atins n cursul
expiraiei complete si forate, foarte curnd dup nceputul ei; volumul pulmonar la
care se obine PEF este apropiat de CPT.
Testele cutanate pozitive la diferii alergeni nu coreleaz cu evenimentele
intrapulmonare si, n plus, pot fi pozitive si la subiecii sntosi.
Eozinofilia sanguin si n sput, precum si msurarea nivelului de IgE au un mic
beneficiu n practica clinic.
5
I. Profilaxia
prevenirea sensibilizrii alergice i dezoltrii astmului la cei sensibilizai
prevenirea expunerii la poluanii din interior i exterior:
o fumul de igar - cel mai frecvent - fumatul pasiv
crete frecvena i severitatea simptomelor
nrutaete funcia pulmonar pe termen lung
scade eficiena glucocorticoizilor inhalatori
o ali poluani - oxidul nitric, monoxidul i dioxidul de carbon, dioxidul de sulf, formaldehida
prevenirea expunerii ocupaionale:
detectarea substanelor sensibilizante i scoaterea pacientului sensibilizat din mediu( risc
crescut de reacii severe )
evitarea expunerii ocupaionale prin nlocuirea substanelor sensibilizante cu unele mai puin
alergenice
6
1.
2.
3.
4.