Sub 1

Tehnologia informaiei sau i Tehnologia informaiei i a comunicaiilor, abreviat (cel mai

adesea IT) TI respectiv TIC, este tehnologia necesar pentru prelucrarea (procurarea, procesarea,
stocarea, convertirea i transmiterea) informa iei, n particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor
electronice) [1].
Termenii englezeti corespunztori sunt Information Technology i Information and Communication
Technology, abreviai IT i respectiv ICT. Prescurtarea IT, care deseori se folosete i n romn, se
pronun /ai ti/.
Termenul a fost folosit pentru prima dat n 1958 ntr-un articol publicat n revista Harvard Business
Review, articol n care autorii Leavitt i Whisler afirm: Noua tehnologie nc nu are un nume bine
stabilit; noi o vom denumi tehnologia informaiei[2]. Tehnologia informaiei este un domeniu element
de legtur ntre electrotehnica clasic i mult mai noua informatic, multe instituii profesionale profilate
(iniial) electrotehnic extinzndu-se cu timpul i spre domeniul de tehnologia informa iei. A nu se
confunda cu Informatica(Computer Science) i nici cu sistemele informatice.
Tehnologia informaiei gsete aplicare pe multiple domenii legate de date i informa ii, cum ar
fi: procesoare,calculatoare, hardware i software, limbaje de programare, structuri de date i altele. Sunt
considerate ca fcnd parte din largul domeniu IT toate elementele care prelucreaz, ntr-un fel sau altul,
date, informaii sau cunotine.
Ocupaiile specialitilor din acest domeniu sunt foarte variate, de la instalarea de software aplica ie i
pn la proiectarea unor reele de calculatoare complexe i a bazelor de date de informaii. Cteva sarcini
tipice sunt: managementul datelor, construcia de hardware pentru calculatoare, proiectarea de software,
administrarea unor ntregi sisteme informaionale. n ultimii ani sfera de rspndire s-a lrgit mult,
cuprinznd acum nu numai calculatoare i reelele lor, dar i telefoane mobile celulare, intelifoane
(smartphones), televizoare cuplabile la Internet, automatizarea automobilelor, aplica ii militare i multe
altele. De aceea, cererea de speciali ti de vrf pe pia a minii de lucru a domeniului este constant mare.
De aceea i instituiile superioare de nvmnt au introdus noi catedre, cursuri, profile i examene
corespunztoare, pentru a ine pasul cu aceste tendin e din cadrul IT, pe lng
domeniile Informatic i Sisteme informatice.
Sub 2
Sisteme de operare.
Sus
Reiesind din temele studiate anterior, conchidem ca sistemul de operare este un sistem de programe care
coordoneaza toate activitatile ce se desfasoara intr-un calculator intru executia programelor lansate de
utilizatori, folosind eficient resursele calculatorului, cu alte cuvinte reprezinta o interfata intre resursele
hard ale calculatorului si utilizator. Sistemul de operare, in continuare SO, se pastreaza pe discul rigid si
se lanseaza automat la pornirea calculatorului. Un sistem SO asigura:
interactiunea intre unitatile calculatorului;
interactiunea intre om si calculator;

organizarea, plasarea si pastrarea informatiei in calculator.

Printre functiile principale ale unui SO se enumara:

comanda si controleaza executia programelor utilizatorilor;
initializeaza sistemul de calcul si verifica starea resurselor calculatorului;

comanda si controleaza activitatea dispozitivelor de intrare-iesire;

formateaza discul rigid si discul flexibil;

prelucreaza si modifica starea fisierelor si programelor;

asigura un sistem de protectie a datelor si programelor;

defineste structura sistemului de fisiere;

gestioneaza (asigura partajarea) resurselor calculatoarelor;

gestioneaza fisierele pe suportul de memorie externa etc.

Sunt mai multe feluri de sisteme de operare, printre care se enumara: DOS, Windows, Linux, Solaris, Mac
OS, FreeBSD, Unix etc. Dupa modul de partajare al procesorului deosebim:
sisteme de operare monoprogramare (monotasking);
sisteme de operare multiprogramare (multitasking).
Sistemele SO monotasking, precum este MS-DOS, permit executia unei singure executii la un moment
dat, pe cand sistemele SO multitasking, precum este Windows, permit executia mai multor programe
simultan.
Interfata unui SO asigura comunicarea intre utilizator si calculator, proces ce poate fi descris astfel: prin
intermediul tastaturii si/sau al mouse-ului utilizatorul transmite comenzi sau raspunsuri la solicitarile
calculatorului, iar prin intermediul monitorului, calculatorul transmite utilizatorului mesaje sau intrebari.
Interfetele pot fi realizate prin:
liniile de comanda - utilizatorul transmite comenzile calculatorului sub forma unui sir de
caractere care respecta o anumita sintaxa (de ex. Run),
meniuri - prin intermediul unui sistem de meniuri si optiuni de meniu sau utilizatorul poate utiliza
combinatia de taste ce apare in dreapta numelui optiunii cunoscuta si sub numele de scurtatura.
Deschiderea meniurilor poate fi realizata cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii,

grafic cu ajutorul simbolurilor (pictograme) - aceste interfete folosesc metoda trage si

plaseaza (drag and drop) prin care obiectele reprezentate prin pictograme pot fi copiate sau
mutate. Utilizatorul in acest tip de interfata trebuie sa cunoasca pictograma care reprezinta
aplicatia data.

Inserarea obiectelor grafice

Microsoft Word permite inserarea imaginilor n cadrul documentelor n diverse forme si prin mai
multe combinatii:
prin copiere din alte programe sau prin intermediul capturilor de ecran (folosind clipbordul);
direct prin intermediul scanner-ului sau camerei video;
din colectia Clip Art;
din alte fisiere ce contin imagini;
prin desenare, utiliznd bara de intrumente Drawing;
prin inserarea de obiecte grafice create cu WordArt;
prin inserarea de diagrame sau organigrame.
2.1 Inserarea de imagini Clip Art
Word 2000 ofera posibilitatea
realizarii de documente complexe
care
sa
contina
diferite
componente
multimedia
precum imagini, sunete si chiar
filme. Imaginile Clip Art sunt, n
marea
lor
majoritate
n
format metafile (fisiere
cu
extensia .wmf)
prezentnd
avantajul ca pot fi u 717e47h
lterior editate cu instrumentele
din bara Drawing.
Selectnd
meniul Insert Picture Clip

Art... se va afisa caseta de cautare Clip Art care faciliteaza cautarea rapida a fisierelor
multimedia.
n caseta Search for clips se va introduce un cuvnt cheie referitor la imaginea cautata sau
numele fisierului si apoi se apasa tasta Enter.
Efectund clic pe una din pictogramele afisate n urma executarii unei cautari, din meniul care se
deschide utilizatorul poate alege una dintre urmatoarele optiuni:
Insert Clip - permite inserarea n document a pictogrameni selectate;
Preview Clip - permite previzualizarea clipului selectat;
Add clip to Favorites or other category - permite adaugarea clipului selectat n
categoria Favorites sau n alta categorie;
Find similar clips - permite cautarea altor clipuri similare cu clipul selectat.
Daca se executa clic-dreapta pe una dintre pictogramele afisate ca rezultat al cautarii, se poate
selecta din meniul contextual optiunea Clip Properties...(Fig.24), pentru a vizualiza proprietatile
detaliate ale imaginii (tipul de fisier, localizarea acestuia pe disc, dimensiunea, cuvintele cheie
dupa care poate fi regasit). Butonul Preview permite previzualizarea clipului respectiv.
n
partea
inferioara
a
ferestrei Insert
Clip
Art se
gasesc o serie de
pictograme
ce
reprezinta
colectiile
de
obiecte Clip Art.
Inserarea
unui
obiect
din
fereastra Insert
Clip
Art se
realizeaza
parcurgnd
urmatorii pasi:
alegerea
categoriei
de
obiecte
ce
urmeaza a fi
inserate;
se selecteaza imaginea dorita din cele afisate si se alege din meniul aferent optiunea Insert
Clip...
Colectia Clip Art poate fi extinsa prin importarea de noi imagini de pe Internet (Clips on Line).
Utilizatorii pot opta si pentru reorganizarea colectiilor efectund clic-dreapta asupra unei
pictograme ClipArt si selectnd Copy. Este permisa modificarea categoriei n care este amplasata
imaginea, atribuirea unor cuvinte cheie (Edit Keywords...) pentru cautari ulterioare si
vizualizarea proprietatilor fisierului.
2.2 Inserarea de imagini din alte fisiere
Se pot importa imagini dintr-o multitudine de formate de fisier. Sunt acceptate, printre altele,
fisiere cu extensia .dfx (AutoCad),.cdr (CorelDraw), .jpg, .gif, .pcx si .bmp.
Pentru a insera o imagine dintr-un fisier se vor parcurge urmatorii pasi:
1.
se pozitioneaza cursorul n locul unde dorim sa realizam insertia;
2.
se selecteaza Insert Picture From File.... n caseta Insert Picture se localizeaza
fisierul dorit. Pentru a vizualiza imaginea se va selecta optiunea Preview din meniul alaturat
butonului Tools (Fig.25);
3.
Dupa ce se alege fisierul, se efectueaza clic pe butonul Insert. Din lista alaturata butonului
se poate selecta optiunea Link to file, daca se doreste doar crearea unei legaturi catre respectivul
fisier (n acest caz, modificarile ulterioare ale imaginii vor fi reflectate si n documentul Word dar
este necesara copierea fisierului ce contine imaginea mpreuna cu documentul n cazul
transportului pe un alt calculator[1]).

n mod implicit, o imagine este insertata n cadrul documentului n modul In line with
text (imaginea este tratata ca un font si nu se poate insera text pe toata naltimea imaginii n
stnga si n dreapta).

Sub 9
Utilizarea tabelelor

Un tabel este o structura in care putem organiza datele pe rinduri si pe coloane. Fiecare intrare intr-un
tabel este numita celula care este independenta de celelalte intrari. Tabelul poate avea un numar aproape
oricit de mare de rinduri si coloane; el ofera de asemenea si un foarte bun control asupra dimensiunii si
atributelor de formatare a celulelor. Celula dintr-un astfel de tabel poate contine text, elemente grafice si
aproape orice element care poate fi inclus intr-un document din Word. Singura exceptie este faptul ca un
tabel nu poate contine alt tabel.
Pentru a crea un nou tabel gol intr-un loc oarecare din document se vor face urmatorii pasi:
- se plaseaza cursorul in locul dorit din document unde dorim sa apara tabelul
- se selecteaza Table, Insert Table. Pe ecran va aparea caseta de dialog Inset Table
- in casetele de text Number of Columns si Number of Rows, se face clic pe sageti sau se introduce
numarul de rinduri sau de linii care trebuie sa le contina tabelul
- pentru a aplica una din formatarile automate pentru tabele oferite de Word, se face clic pe AutoFormat,
se selecteaza formatul dorit, apoi se face clic pe Ok
- in caseta de text Column Width se selecteaza marimea dorita pentru coloane. Se selecteaza Auto in
aceasta caseta in cazul in care utilizatorul doreste impartirea egala a paginii intre numarul de coloane
specificat
- se face clic pe Ok, Word va crea un tabel gol avind cursorul plasat in prima celula

Pentru a crea rapid un tabel se face clic pe butonul Inset Table de pe bara cu instrumente standard si se
trag in document numarul de rinduri si de coloane dorit
Atunci cind cursorul se afla intr-o celula a tabelului, putem sa introducem si sa editam textul la fel ca in
orice document. Textul introdus intr-o celula este aliniat automat cind depaseste latimea celulei. Putem
muta cursorul in orice celula facind clic pe aceasta.
In cazul in care cursorul se afla la marginea unei celule, putem folosi si tastele cu sageata pentru a deplasa
dintr-o celula in alta. Pentru a insera un tabulator intr-o celula din tabel se apasa combinatia de taste
Ctrl+Tab.
Dupa ce utilizatorul creaza tabelul se se introduc date in acesta, acesta ii poate edita continutul si le poate
formata dupa caz. In continuare voi prezenta citeva operatii uzuale de editare si formatare pe care le
putem efectua.
Putem obtine celule goale intr-un tabel stergindu-le continutul. Pentru a elimina continutul unei celule se
selecteaza celula respectiva si se apasa tasta Delete.
De asemenea utilizatorul are posibilitatea de a elimina rinduri si coloane intregi. Intr-un astfel de caz,
coloanele din dreapta sau coloanele superioare se vor deplasa pentru a ocupa spatiul lasat liber de coloana
sau de rindul eliminat. Pentru a elimina complet un rind sau o coloana dintr-un tabel se vor efectua
urmatorii pasi:
- se muta cursorul in orice celula din rindul sau coloana care trebuie sterse
- se selecteaza Table, Delete Cells iar pe ecran va aparea caseta de dialog Delete Cells
- se selecteaza Delete Entire Row sau Delete Entire Column
- se face clic pe Ok, iar Word va sterge rindul sau coloana
In cazul in care utilizatorul doreste sa insereze un singur rind sau o singura coloana intr-un tabel se vor
efectua urmatorii pasi:
- se plaseaza cursorul intr-o celula la dreapta fata de pozitia inc are dorim sa apara noua coloana sau sub
locul unde vrem sa fie introdus noul rind
- se selecteaza Table, Inset Column pentru a insera o coloana goala la stinga coloanei selectate. Se
selecteaza Table, Insert Rows pentru a insera un rind deasupra celui selectat.
Pentru a insera mai multe rinduri sau coloane dintr-un tabel se vor efectua urmatorii pasi:
- se selecteaza numarul de celule egal cu numarul de rinduri sau de coloane pe care dorim sa le
introducem. Pentru a selecta mai multe celule se deplaseaza mouse-ul peste ele tinind apasat butonul din
stinga, sau se selecteaza una dintre ele si tindind apasata tasta Shift, se folosesc tastele cu sageata pentru a
extinde selectia
- se selecteaza Table, Select Row sau Table, Select Column
- se selecteaza Table, Insert Row sau Table, Inset Columns in functie de caz.
In cazul in care se doreste inserarea unui rind la sfirsit de tabel se plaseaza cursorul pe ultima celula si se
apasa tasta Tab.
Pentru a insera o noua coloana la dreapta tabelului se vor efectua urmatorii pasi:
- se face clic in dreapta chenarului din dreapta tabelului
- se selecteaza Table, Select Column
- se selecteaza Table, Insert Columns
In continuare voi prezenta cum se poate copia sau muta o coloana sau un intreg rind dintr-o propozitie in
alta in tabel:
- se selecteaza coloana sau rindul prin tragerea mouse-ului peste celule sau executind clic pe coloana sau
rindul respectiv si selectind Table, Select Row sau Table, Select Column
- pentru a copia se apasa Ctrl+C sau se face clic pe butonul Copy de pe bara cu instrumente standard;
pentru a muta se apasa tastele Ctrl+X sau se face clic pe butonul Cut
- se muta cursorul in noua pozitie aleasa pentru coloana sau rind
- se apasa Ctrl+V sau se face clic pe butonul Paste de pe bara cu instrumente standard
Se poate modifica rapid latimea coloanei folosind mouse-ul:
- se plaseaza indicatorul mouse-ului pe chenarul din dreapta coloanei careia vrem sa ii modificam latimea.

Aceasta va lua forma unei perechi de sageti verticale cu doua virfuri

- se deplaseaza prin tragere chenarul coloanei pina obtinerea latimii dorite
Putem folosi si o caseta de dialog pentru a schimba latimea unei coloane. Pentru a vedea cum se vor
efectua urmatorii pasi:
- se muta cursorul cursorul intr-o celula din coloana pe care dorim sa o modificam
- se selecteaza Table, Cell Height and Width. Pe ecran va aparea caseta de dialog Cell Height and Width.
Daca nu este selectata se face clic pe eticheta Column pentru a vedea optiunile pentru coloane
- in caseta de text Width of Column se introduce latimea dorita pentru o coloana sau se executa clic pe
sagetile de incrementare, pentru a schimba valoarea afisata. Se observa ca in eticheta coloana pe care o
modificam este indicata prin numarul ei. Se poate modifica automat latimea coloanei pentru a corespunde
celei mai lungi intrari executind clic pe butonul AutoFit
- se schimba valoarea din caseta de text Space Between Columns pentru a modifica spatiul dintre coloane.
Prin schimbarea acestei valori putem mari sau micsora spatiul dintre textul din fiecare celula si chenarele
din stinga si dreapta celulei
- se face clic pe Next Column sau pe Previous Column pentru a modifica valorile pentru alte coloane din
tabel
- se face clic pe Ok. Tabelul va fi modificat conform noilor valori selectate intre coloane.
In configuratia prestabilita, Word aplica un chenar subtire, unic in jurul fiecarei celule din tabel. Cu toate
acestea putem modifica chenarele sau le putem elimina complet. Metodele pentru lucrul cu chenarele sunt
in esenta similare cu cele pentru aplicarea chenarelor la un text obisnuit. Voi prezenta pe scurt pasii ce
trebuie facuti pentru aceasta:
- se selecteaza celulele din tabel ale caror chenare vrem sa le modificam
- se selecteaza Format, Borders and Shading pentru a deschide caseta de dialog Borders and Shading. Se
face clic pe eticheta Borders daca este cazul
- se selecteaza optiunile dorite pentru chenar, folosind caseta Preview pentru a vedea cum vor arata
acestea in final
- se face clic pe Ok
Intr-un tabel fara chenare, putem folosi o retea care nu va fi tiparita pentru a putea usura munca. Se
selecteaza Table, Show Gridlines pentru a vedea liniile retelei. Cind terminam de lucrat in tabel se
selecteaza Table, Hide, Gridlines pentru a le ascunde din nou.
Word ofera o multitudine de formate predefinite pentru tabele. Folosind aceste formatari, este mai usor sa
aplicam o formatare atractiva in orice tabel. In continuare voi prezenta care sunt pasii care trebuie facuti
pentru a folosi un format predefinit de tabel:
- se plaseaza cusorul in interiorul tabelului
- se selecteaza Table, Table AutoFormat iar pe ecran va aparea caseta de dialog Table AutoFormat.
Aceasta este aceeasi caseta de dialog pe care o putem vedea daca selectam AutoFormat din caseta de
dialog Inset Table, pentru a crea un tabel
- in lista Formats sunt incluse toate formatele de tabel existente, cind parcurgem obiectele din lista, in
caseta Preview putem vedea cum arata tabelul selectat
- se selecteaza si se deselecteaza casetele de validare pentru atributele de formatare, pina cind in Preview
se realizeaza aspectul dorit pentru tabel
- in cazul in care rezultatul este cel dorit se valideaza cu Ok, iar programul va aplica tabelului atributele
de formatare selectate.
PROCESAREA TABELELOR
Procesorul de tabele Microsoft EXCEL
Deschiderea si iesirea din Excel
Dupa ce programul Excel a fost instalat, pentru a deschide programul Excel se vor efectua
urmatorii pasi:

se face clic pe Start, iar pe ecran va aparea meniul Start

se selecteaza Programs, iar pe ecran va aparea meniul Program

se selecteaza optiunea Microsoft Excel pentru a deschide programul

Ecranul de deschidere din Excel prezinta un registru de calcul gol avind eticheta Book1.
Fisierele din Excel sunt denumite registre de calcul. Orice registru de calcul este format din trei
foi de calcul. Fiecare foaie de calcul este formata din coloane si rinduri care se intersecteaza, formind
casete care poarta denumirea de celule, in care se introduce text, formule, cifre, grafice etc. Etichetele din
partea de jos a ecranului, a registrului de calcul care poarta inscriptiile Sheet1, Shee2, Sheet3 etc, permit
rasfoirea foilor de calcul executind clic pe aceastea cu mouse-ul.
Aplicatia Excel poate fi pornita deschizind direct un registru de calcul. Pentru a deschide
programul Excel si un registru de calcul se vor efectua urmatorii pasi:
-

se face clic pe butonul de Start iar pe ecran va aparea meniul Start

se face clic pe Open Office Document. Excel va deschide caseta de dialog Open Office
Document prezentind continutul dosarului My Documents

se face clic pe denumirea registrului de calcul, pentru a-l selecta apoi se face clic pe Open
pentru a-l deschide odata cu programul Excel.

Majoritatea operatiilor executate in Excel vor fi facute cu ajutorul comenzilor disponibile pe bara
de meniuri din partea superioara a ecranului si cu barele de instrumente standard si de formatare de sub
aceasta.
Pentru a inchide aplicatia Excel si a reveni la suprafata de lucru din Windows, se vor efectua
urmatorii pasi:
-

se deschide meniul File, si se selecteaza Exit sau

se face clic pe butonul Close(X) din fereastra Excel

In cazul in care am modificat in vreun fel registrul de calcul fara sa salvam fisierul Excel va
intreba utilizatorul daca doreste sa salveze fisierul inainte de a inchide programul.
Prezentarea ferestrei Excel
Fereastra Excel are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows, inclusiv o bara de meniuri
de unde se pot selecta comenzi, o bara de stare care indica starea activitatii curente si bare cu instrumente
care contin butoane si liste derulante prin care obtinem un acces rapid la comenzile si facilitatile utilizate
frecvent.
In plus fereastra contine citeva elemente unice in Excel printre care: bara de formule, in cazul in
care este introdusa o formula intr-o celula tot ceea ce utilizatorul scrie apare si pe bara de formule. Tot pe
aceasta bara este indicata pozitia celulei.
Fereastra registrului de calcul. Orice fisier creat cu Excel este un registru de calcul care contine una
sau mai multe foi de calcul. Putem deschide concomitent mai multe fisiere, registre de calcul fiecare
avind propria fereastra.

Capetele de coloana Literele din partea superioara a foii de calcul, prin care sunt identificate
coloanele foii de calcul.
Row headings. Numerele din stinga foii de calcul, prin care sunt identificate rindurile foii de calcul.
Selector. Conturul care indica celula activa sau cea in care se afla la un moment dat utilizatorul.
In configuratia prestabilita fiecare registru de calcul are initial trei foi de calcul. Putem astfel
adauga alte foi de calcul sau sa stergem din ele. Deoarece fiecare registru de calcul este format din una
sau mai multe foi de calcul, avem nevoie de o metoda de deplasare rapida de la o foaie de calcul la alta. In
acest scop putem folosi urmatoarele metode:
-

se apasa simultan Ctrl+PgDn pentru a trece la foaia de calcul urmatoare sau Ctrl+PgUp
pentru a trece in foaia anterioara

se face clic pe eticheta foii de calcul pe care dorim sa o deschidem. In cazul in care eticheta
nu este prezenta se folosesc butoanele de derulare a etichetelor pentru a o aduce pe ecran apoi
se face clic pe aceasta

Dupa ce pe ecran a fost adusa foaia de calcul in care utilizatorul doreste sa lucreze, avem nevoie
de o metoda de deplasare de la o celula a foii de calcul la alta.
In cazul in care se foloseste mouse-ul, utilizatorul poate folosi barele de derulare pentru a se
deplasa in zona de pe ecran ce contine celula in care dorim sa lucram. Apoi se face clic pe celula pentru a
o activa.
Pe masura ce se deruleaza foaia, caseta de derulare se deplaseaza pe bara de derulare pentru a
indica locul in care se afla utilizatorul in cadrul foii. In plus, dimensiunea casetei de derulare se modifica,
pentru a indica procentul din foaia de calcul care este vizibil in acel moment.
Exista numeroase moduri in care utilizatorul poate modifica aspectul foii de calcul in fereastra
Excel. Pentru a mari sau a micsora zona vizibila din foaia de calcul se va folosi functia Zoom. Se
deschide meniul Zoom care se afla pe bara de instrumente standard si se selecteaza procentul de marire.
Se poate mari o anumita zona din foaia de calcul, daca dorim, pentru aceasta se selecteaza mai intii zona,
apoi se deschide meniul Zoom si se selecteaza Selection.
In cazul in care utilizatorul doreste sa afiseze foaia de calcul in asa fel incit sa ocupe intregul ecran
- eliminind barele de instrumente, bara de formule, bara de stare si altele. Pentru aceastea se deschide
meniul View si se selecteaza Full Screen. Pentru a reveni in modul Normal, se face clic pe Close Full
Screen.
In cazul in care se parcurge o foaie de calcul intinsa, adesea utilizatorul poate gasi util sa blocheze
capetele de coloane si/sau de rinduri, astfel incit sa le putem vedea impreuna cu datele din foaie.
Pentru a bloca capetele de rinduri sau de coloane sau ambele se vor efectua urmatorii pasi:
-

se face clic pe celula din dreapta capetelor de rind si/sau sub capetele de coloana pe care
dorim sa le blocam. Celulele respective vor fi evidentiate
se deschide meniul Window si se selecteaza Freeze Panes
pentru a debloca capetele de coloane si de rinduri se deschide din nou meniul Window si se
selecteaza Unfreeze Panes.

Atunci cind utilizatorul lucreaza intr-o foaie de calcul mai mare poate fi nevoit sa vada simultan
doua parti diferite ale foii, pentru a compara datele. Pentru a vedea concomitent doua parti ale unei foi de
calcul aceasta trebuie divizata.
Pentru a diviza o foaie de calcul se vor efectua urmatorii pasi:
-

se face clic pe bara de divizare verticala sau fie pe cea orizontala

se trage bara de divizare in fereastra foii de calcul

se elibereaza bara de divizare, iar Excel va imparti fereastra in locul respectiv. Cind se
deruleaza foaia cele doua panouri efectueaza derularea sincronizat.

Pentru a elimina bara de divizare se trage aceasta inapoi in pozitia initiala de pe bara de
derulare.

In cazul in care se lucreaza cu informatii foarte importante sau cu informatii confidentiale, se pot
ascunde registrele de calcul, foile de calcul, coloanele sau rindurile. De exemplu putem sa ascundem o
anumita foaie de calcul, dar sa vedem in continuare celelalte foi de calcul din registrul respectiv. In acest
mod putem ascunde anumite coloane sau rinduri din cadrul foii de calcul - chiar intregul registru de calcul
in cazul in care utilizatorul doreste acest lucru.
Datele se pot ascunde si cu scopul de a le proteja de eventualele modificari. Cind sunt ascunse,
datele nu pot fi citite, tiparite sau modificate. Acest aspect diferit de celelalte operatii pe care le putem
face face in privinta modului de afisare care nu afecteaza modul in care va fi tiparita foaia de
calcul. Datele ascunse nu vor mai fi tiparite.
Datele se pot ascunde prin urmatoarele metode:
-

pentru a ascunde un registru de calcul, se deschide meniul Window si se selecteaza Hide

pentru a ascunde o foaie de calcul se face clic pe eticheta ei pentru a o selecta; apoi se
deschide meniul Format, se selecteaza Sheet iar apoi Hide

pentru a ascunde rinduri sau coloane, se face clic pe capul de rind sau pe coloana, pentru al selecta; apoi se deschide meniul Format si se selecteaza Row sau Column apoi Hide.

Bineinteles ca datele se pot reafisa pe ecran fara nici o problema de fiecare data cind utilizatorul
are nevoie de acestea. Se selecteaza rindurile, coloanele sau foile adiacente celor ascunse apoi se repeta
pasii anteriori selectind Unhide din meniurile corespunzatoare.

Utilizarea barelor cu instrumente din aplicatia Excel

In continuare voi prezenta citeva exemple cu ajutorul carora utilizatorul poate invata ce rol au
butoanele de pe bara cu instrumente:
-

pentru a vedea denumirea unui buton, se plaseaza indicatorul mouse-ului pe el. Excel va
afisa o caseta de tip ScreenTip, care cuprinde denumirea butonului

pentru a obtine informatii despre o comanda asociata cu un anumit buton, se apasa

Shift+F1. Indicatorul mouse-ului va lua forma unui semn de intrebare. Se plaseaza
indicatorul mouse-ului cu forma unui semn de intrebare pe un buton si se face clic pe acesta.

In configuratia prestabilita, Excel afiseaza initial barele cu instrumente standard si de formatare.

In cazul in care utilizatorul nu are nevoie de acestea se pot dezactiva pe amindoua sau numai una, pentru
a mari spatiul disponibil pe ecran. In plus se pot activa si alte bare de instrumente.
Pentru a activa sau dezactiva o bara de instrumente, se vor efectua urmatorii pasi:
-

se deschide meniul View si se selecteaza Toolbars; pe ecran va aparea un submeniu

un marcaj de validare in dreptul denumirii unei bare cu instrumente indica faptul ca bara
respectiva este afisata in acel moment pe ecran; pentru a activa sau dezactiva o bara cu
instrumente, se face clic pe denumirea acesteia din lista pentru a introduce un marcaj de
validare sau a-l indeparta

In continuare voi prezenta ce trebuie facut pentru a muta o bara de instrumente:

-

se face clic pe marcajul de deplasare al unei bare cu instrumente

se tine apasat butonul mouse-ului si se trage bara cu instrumente in pozitia dorita; se poate
trage la marginea ecranului sau tot ca pe o bara mobila sau se plaseaza in orice zona a
ferestrei.

Daca barele cu instrumente din Excel ofera utilizatorului prea putine sau prea multe optiuni
putem crea propriile bare cu instrumente sau se le personalizam pe cele deja existente. Pentru a
personaliza o bara cu instrumente, se vor efectua urmatorii pasi:
-

se face clic cu butonul din dreapta al mouse-ului pe o bara cu instrumente, si se selecteaza

Customize din meniul de comenzi rapide, sau se deschide meniul Tools si selecteaza
Customize

daca bara cu instrumente pe care utilizatorul doreste sa le personalizeze nu este vizibila in

acel moment se face clic pe Toolbars si se selecteaza din lista; bara va aparea pe ecran

pentru a modifica dimensiunea pictogramelor de pe bara cu instrumente, a activa sau a

dezactiva afisarea casetelor de tip ScreenTip, sau a schimba animatiile din meniuri si face clic
pe eticheta Options; in eticheta Options se selecteaza optiunile pe care vrem sa le avem in
program.

Un exemplu ar fi cazul in care dorim sa avem pictograme mai mari pe bara cu instrumente se face
clic pe Large Icons.
Pentru a adauga sau elimina butoane de pe bara cu instrumente, se face clic pe eticheta
Commands
Pentru a insera un buton pe o bara cu instrumente se selecteaza categoria dorita. Se adauga si
meniuri pe o bara cu instrumente; le putem gasi la sfirsitul listei Categories.
Pentru a elimina un buton de pe o bara cu instrumente se trage aceasta in afara barei.
Pentru a rearanja butoanele pe o bara cu instrumente, se trag pe spatiul barei. Se face clic pe
butonul Close cind utilizatorul a terminat modificarile care a dorit sa le efectueze.
In loc sa modificam una din barele cu instrumente standard din Excel, putem crea propria noastra si
sa o umplem cu instrumente pe care dorim sa le folosim cel mai des. In continuare voi prezenta cum se
poate face acest lucru:

se deschide meniul Tools si se selecteaza Customize

se face clic pe eticheta Toolbars

se face clic pe butonul New

se introduce o noua denumire pentru noua bara cu instrumente si se face clic pe Ok. In
acest mod Excel va crea o noua bara cu instrumente mobila.

Se face clic pe eticheta Commands, se selecteaza categoria corespunzatoare pentru un

anumit buton, apoi se trage acesta pe bara cu instrumente

Se repeta acest lucru in cazul in care dorim sa adaugam noi butoane pe noua bara de
instrumente iar apoi se face clic pe Close

In cazul in care dorim sa stergem o bara cu instrumente personalizata, se deschide meniul Tools si
se selecteaza Cusotmize. In lista Toolbars, se face clic pe bara cu instrumente personalizata pe care dorim
sa o stergem. Apoi se face clic pe butonul Delete din caseta de dialog Customize.

Introducerea diferitelor tipuri de date

Pentru a crea o foaie de calcul care sa poata fi utilizata trebuie sa introducem date in celula din
interiorul ei. Tipurile de date care le putem introduce sunt: text, cifre, d 848c29i ata(calendaristica), ora,
formule, functii.
Textul este o combinatie de litere, cifre si spatii. In configuratia prestabilita, textul este aliniat
automat la stinga, in interiorul celulei.
Pentru a introduce text intr-o celula:
-

se face clic pe celula in care dorim sa introducem textul

se introduce textul iar pe masura ce scriem textul apare in celula si pe bara de formule

se apasa tasta Enter; textul introdus va aparea in celula, aliniat la stinga; in cazul in care am
facut o greseala si dorim sa renuntam la datele introduse se apasa tasta Esc

datele introduse pot fi identificate pe baza capetelor de coloane si de rinduri. Capetele de coloane apar in
partea superioara a foii de calcul, sub titlu. Capetele rindurilor sunt plasate in partea stinga a foii de
calcul, de regula in coloana A.
Capetele coloanelor arata semnificatia numerelor curprinse in fiecare coloana. De regula, etichetele
coloanelor indica perioadele de timp asa cum sunt ani, luni, zile. Capetele rindurilor arata ce reprezinta
numerele din fiecare rind. De regula capetele rindurilor contin diverse categorii de date, cum ar fi
denumirile produselor, numele angajatilor sau incasarile si cheltuielile din buget.
Cind se introduce textul unui cap de coloana se apasa tasta Tab in locul tastei Enter pentru a trece
de la o celula la alta. Cind se introduce textul pentru capetele rindurilor se foloseste in schimb tasta cu
sageata indreptata in jos.
De asemenea utilizatorul poate folosi diferite comentarii care se pot introduce intr-o celula in care
sa fie incluse informatii detaliate despre datele dintr-o foaie de calcul.

In cazul in care utilizatorul doreste sa adauge un comentariu la o celula aceasta se face in felul
urmator:
-

se selecteaza celula in care dorim sa introducem comentariul

se deschide meniul Insert si se selecteaza Comment sau se face clic pe butonul New
Comment de pe bara cu instrumente Reviewing
se introduce comentariul
se face clic in afara celulei, in coltul din dreapta sus al celului va aparea un triughi rosu
care indica faptul ca celula are in componenta sa un comentariu

pentru a citi ulterior comentariile, se plaseaza indicatorul mouse-ului pe o celula care are un punct rosu in
coltul din dreapta sus. Excel va afisa comentariul.
Pentru a edita un comentariu, se selecteaza celula care il contine si apoi se foloseste comanda
Insert, Edit Comment. Se efectueaza modificarile, apoi se face clic in afara celulei pentru a le salva.
Pentru a sterge un comentariu se face clic pe celula, se selecteaza Edit, Clear apoi se selecteaza
Comments.
Numerele pe care utilizatorul le va introduce pot contine caractere numerice de la 0-9 si
urmatoarele caractere speciale:+,-,/,.,()$%. Acest lucru inseamna ca putem introduce virgule, puncte
zecimale, semnul dolarului, procent si paranteze, impreuna cu valorile pe care le introducem.
Pentru a introduce un numar:
-

se face clic pe celula in care dorim sa introducem numarul

se introduce numarul; pentru a introduce un numar negativ, se plaseaza in fata acestuia
semnul minus, sau se trece acesta intre paranteze. Pentru a introduce o fractie, se plaseaza
inaintea acesteia cifra 0, de exemplu 0 , in caz contrar Excel va considera intrarea ca pe o
data calendaristica.
Se apasa tasta Enter, iar numarul introdus va aparea in celula aliniat la dreapta.

De asemenea utilizatorul poate introduce data si ora in diferite formate. Cind se introduce data
folosind formatul, Excel converteste formatul intr-un numar care indica numarul de zile care s-a scurs de
la 1900 pina la data respectiva.
Pentru a introduce data sau ora, se vor efectua urmatorii pasi:
-

se face clic pe celula in care dorim sa introducem data sau ora

se scrie data sau ora folosind formatul pe care il dorim pentru afisarea lor; se pot folosi
linute de unire sau bare la introducerea datei

se apasa tasta Enter; daca Excel recunoaste intrarea ca fiind o data sau o ora aceasta va
aparea aliniata la dreapta in celula; dar in cazul in care Excel nu o recunoaste, ea va fi tratata
ca text si va fi aliniata la stinga

Daca se introduce o coloana de date, putem specifica mai intii formatul dorit pentru data. Apoi
cind introducem datele, Excel va adapta automat pentru a corespunde formatului ales. In loc sa fie scris
integral apoi fiecare data in parte, putem selecta formatul respectiv pentru coloana si apoi sa
scriem 28/03/2002, iar Excel va modifica formatul pentru a rezulta formatul Martie 28, 2002. Pentru a

formata o coloana se face clic pe capul coloanei pentru a o selecta apoi se deschide meniul Format si se
selecteaza Cells. In eticheta Numbers, se selecteaza formatul dorit pentru data.
Utilizatorul poate copia din celulele alaturate o intrare existenta, efectuind urmatorii pasi:
-

se face clic pe marcajul de completare al celulei al carei continut dorim sa-l copiem
se trage marcajul de completare in jos sau spre dreapta pentru a copia datele in celulele
alaturate; va aparea o casuta care va arata exact ce date sunt copiate in celelalte celule.

In cazul in care copiem un numar, o luna sau un obiect care poate fi interpretat ca serie, dar nu
vrem sa crem o serie ci numai sa-l copiem exact continutul celulei respecitve - se tine apasata tasta Ctrl
atunci cind tragem marcajul de completare.
Introducerea seriilor cum ar fi cel de ani este asemanatoare copierii continutului celulelor. Cind
tragem marcajul de completare al celulei de origine, functia AutoFill lucreaza in locul nostru, interpretind
prima intrare si completind seria de baza a acesteia. De exemplu daca scriem 2002 intr-o celula apoi
tragem marcajul de umplere al celulei peste celulele adiacente se va crea o serie care incepe cu 2002,
2003, 2004 etc. Cind se efectueaza tragerea, casuta care apare pe ecran va arata exact ce copiem, astfel
incit sa putem opri in celula corespunzatoare, pentru a crea exact seria dorita.
Desi functia AutoFill este foarte potrivita pentru crearea unei noi serii scurte de intrari pot exista
situatii in care controlul asupra situatiei trebuie sa fie mai mare.
In principiu se vor furniza doua intrari ca model pentru seria de celule alaturate, iar Excel le va
folosi pentru a calcula restul seriei. In continuare voi prezenta cum se poate realiza acest lucru:
-

se introduce prima valoare intr-o celula

se trece in a doua celula si se introduce a doua valoare din serie

se selecteaza ambele celule prin tragerea mouse-ului peste ele, Excel va selecta celulele

se trage marcajul de completare peste cite celule este necesar; Excel va calcula seria si va
completa celulele selectate cu valorile corespunzatoare

Cind se introduc primele litere ale unei intrari, functia AutoComplete poate completa in mod
inteligent intrarea pe baza intrarilor pe care le-am oferit deja in acea coloana. Functia AutoComplete
poate fi folosita numai pentru date introduse pe coloane si nu si pe rinduri. De exemplu in cazul in care
dorim sa introducem numele tarilor de origine pentru niste produse, se scrie numele tarii o data iar data
viitoare doar incepem sa introducem numele tarii respective. Functia AutoComplete va completa restul in
locul utilizatorului.
In configuratia prestabilita, functia AutoComplete este intotdeauna activata, astfel incit aceasta nu
trebuie activata. In cazul in care in timpul lucrului aceasta incomodeaza aceasta poate fi dezactivata
folosind comanda Tools, Options. Se face clic pe eticheta Edit si apoi pe Enable AutoComplete for Cell
Values pentru a dezactiva optiunea.
Pentru a vedea cum lucreaza functia AutoFormat, se vor efectua urmatorii pasi:
-

se scrie de exemplu England intr-o celula si se apasa tasta cu sageata in jos pentru a trece la
celula urmatoare, se scrie Spain si apoi se apasa din nou tasta cu sageata in jos apoi se scrie
Italy si se apasa tasta cu sageata

se scrie din nou e iar in celula va aparea England, se apasa Enter pentru a accepta intrarea,
in acelasi mod se face si cu Spain sau Italy

pentru a vedea o lista cu intrarile din AutoComplete, se face clic pe butonul din dreapta pe
urmatoarea celula si se selecteaza Pick From List din meniul de comenzi rapide; Excel va
arata lista de intrari PickLista in ordine alfabetica, creta in mod automat in bara cuvintelor pe
care le-am introdus in coloana

se face clic pe cuvint din PickList pentru a-l insera in celula selectata

Editarea intrarilor
Dupa ce am introdus o informatie intr-o celula, aceasta se poate edita
fie pe bara de formule, fie direct in celula.
Pentru a edita o intrare in Excel:
-

se face clic pe celula in care dorim sa editam informatia

pentru ca utilizatorul sa inceapa operatia de editare, se face clic pe bara de formule, se

apasa F2 sau se executa clic pe celula respectiva, astfel, se intra in modul de editare; pe bara
de stare va aparea cuvintul Edit

se apasa tastele sau pentru a muta punctul de inserare pe informatia introdusa, se

apasa tasta Backspace pentru a sterge un caracter la stinga punctului de inserare, sau tasta
Delete pentru a sterge un caracter la dreapta, apoi se introduc caracterele dorite

se face clic pe butonul Enter de pe bara de formule sau se apasa tasta Enter de pe tastatura,
pentru a accepta modificarile facute

in cazul in care utilizatorul se razgindeste si nu mai dorim sa editam intrarea, se face clic pe
butonul Cancel sau se apasa Esc.

Excel contine si un instrument de verificare al ortografiei, prin care se

gaseste rapid si se selecteaza cuvintele gresit scrise din foaia de calcul.
Pentru a efectua o verificare ortografica se vor parcurge urmatoarele etape:
-

se face clic pe butonul Spelling de pe bara cu instrumente standard, Excel va gasi primul
cuvint si-l va afisa in partea de sus a casetei de dialog Spelling, in caseta Change To va aparea
o sugestie pentru corectarea greselii

pentru a accepta sugestia si a corecta cuvintul scris gresit, se va face clic pe Change, sau se
executa clic pe Change All pentru a corecta cuvintul respectiv peste tot acolo unde apare in
text

in cazul in care sugestia din caseta Change To nu este corecta utilizatorul poate proceda in
felul urmator:
o

se selecteaza alta sugestie din caseta Suggestion, apoi se face clic pe Change sau
Change All

o
o

se introduce formula corecta pe care utilizatorul o propune in caseta Change To,

apoi se face clic pe Change sau Change All
se face clic pe Ignore pentru a lasa cuvintul nemodificat

se face clic pe Ignore All pentru a nu modifica nici una dintre aparitiile cuvintului
respectiv in text

se face clic pe Add pentru a adauga cuvintul in dictionar, astfel incit Excel sa nu il
mai semnaleze ca fiind gresit

cind nu vor mai fi gasite cuvinte scrise gresit, va fi afisat un mesaj, care anunta utilizatorul
ca verificarea ortografiei a fost incheiata, se face clic pe Ok pentru confirmare

Functia AutoCorrect a programului Excel realizeaza corectarea automata a celor mai des intilinite
greseli de ortografie, in timp ce se scrie. Daca de exemplu scriem gresit un cuvint si apasam tasta Enter,
Excel va introduce forma corecta in celula.
Sunt corectate de asemenea si cuvintele care incep cu doua majuscule. In plus AutoCorrect scrie cu
majuscula primul cuvint dintr-o propozitie si numele zielelor.
Putem de asemenea sa indicam si noi greselile pe care le facem frecvent pentru a fi corectate in
timp ce scriem. De asemenea putem folosi functia AutoCorrect si pentru a inlocui o prescurtare. Voi
prezenta cum se poate realiza acest lucru:
-

se deschide meniul Tools si se selecteaza AutoCorrect, pe ecran va aparea caseta de dialog

AutoCorrect

se scrie forma gresita in caseta de text Replace

se scrie forma corecta in caseta de text With

se face clic pe Add pentru a adauga intrarea in lista AutoCorrect

daca dorim sa stergem o intrare din lista AutoCorrect, se selecteaza aceasta din lista si se
face clic pe butonul Delete

De asemenea utilizatorul poate anula aproape orice operatie cind

lucreaza cu Excel, inclusiv orice modificare pe care o face intr-o celula. Pentru a anula o modificare se
face clic pe butonul Undo de pe bara cu instrumente standard.
Pentru a anula o optiune de anulare, se face clic pe butonul Redo de
pe bara cu instrumente standard.
Pentru a copia, a muta sau a sterge simultan datele din mai multe
celule trebuie sa selecteze mai intii celulele respective. Dupa aceea se poate executa optiunea dorita.
Pentru a selecta o singura celula se face clic pe ea.
Pentru a selecta celule alaturate, se face clic pe prima celula din stinga
grupului si se trage cu mouse-ul in jos spre celula din dreapta jos, pentru a selecta toate celulele.

Pentru a celule care nu sunt alaturate, se tine apasata tasta Ctrl in timp
ce se face clic pe celulele individuale.
Pentru a selecta un intreg rind sau o coloana de celule, se face clic pe
capul de rind sau de coloana. Pentru a selecta rinduri sau coloane alaturate se face clic primul cap de rind
si se trage mouse-ul peste celelalte. Pentru a selecta rinduri sau coloane care nu sunt adiacente, se apasa
tasta Ctrl si se face clic pe fiecare cap de rind sau coloana pe care dorim sa o selectam.
Cind se copiaza sau se muta date, o copie a datelor respective este plasata intr-o zona de stocare
temporara din memorie care poarta denumirea de Clipboard. De asemenea utilizatorul poate copia date in
alta parte din foaia de calcul, sau in alte foi sau registre de calcul. Cind se copiaza datele originale ramin
la locul lor, numai copia lor fiind plasata in locul indicat de catre utilizator.
Pentru a copia date se vor efectua urmatorii pasi:
-

se face clic pe celula sau celulele care dorim sa le copiem

se face clic pe Copy de pe bara cu instrumente standard, continutul celulei sau celulelor
selectate vor fi copiate in Clipboard

se selecteaza prima celula din zona unde dorim sa vrem sa plasam copia, pentru a copia
datele in alta foaie sau registru de calcul, trebuie mai intii sa intram in foaia sau registul
respectiv

se face clic pe butonul Paste, Excel va insera continutul memoriei Clipboard acolo unde se
afla punctul de inserare

Cea mai rapida metoda de copiere este metoda de tragere si plasare care poarta numele de Drag
and Drop. Se selecteaza celulele pe care dorim sa le copiem, se tine apasata tasta Ctrl si se trage chenarul
documentului pe care l-am selectat. Cind se elibereaza butonul mouse-ului, continutul va fi copiat in noua
pozitie. Pentru a insera datele intre celulele existente se apasata tasta Ctrl+Shift in timp ce se se face
tragerea.
Pentru a trage o copie in alta foaie se apasa tasta Ctrl+Alt in timp ce tragem celulele selectate pe
eticheta foii respective. Excel va afisa in foaia in cauza, in care vom putea fixa grupul selectat in pozitia
dorita.
Mutarea datelor se face aproximativ la fel ca si copierea, cu exceptia faptului ca datele sunt luate de
unde se afla si sunt plasate intr-o noua locatie.
Pentru a muta date se vor efectua urmatorii pasi:
-

se selecteaza celulele pe care dorim sa le mutam

se face clic pe Cut

se selecteaza prima celula a zonei in care dorim sa plasam datele, pentru a muta datele in
alta foaie de calcul, se deschide in foaia de calcul respectiva
se face clic pe Paste

Pentru a muta rapid datele se foloseste facilitatea de tragere si plasare. Se selecteaza datele care
trebuie mutate, apoi se trage din nou in noua pozitie chenarul celulelor selectate. Pentru a insera datele
dintre celulele existente se apasa Ctrl+Shift in timp ce se efectueaza tragerea.
Pentru a trage o foaie in alta foaie se apasa tastele Ctrl+Alt in timp ce tragem celulele selectate pe
eticheta foii respective. Excel va afisa foaia in cauza in care vom putea fixa grupul selectat in pozitia
dorita.
Mutarea datelor se face apoximativ la fel cu copierea, cu exceptia faptului ca datele sunt luate de
unde se afla si sunt plasate intr-o noua locatie.
Pentru a muta date se vor efectua urmatorii pasi:
-

se vor selecta celulele pe care dorim sa le mutam

se va face clic pe butonul Cut

se selecteaza prima celula a zonei in care dorim sa introducem datele, pentru a muta datele
in alta foaie de calcul se deschide acea foaie de calcul
se face clic pe Paste

Pentru a muta rapid datele se va folosi binecunoscuta facilitate Drag and Drop. Se selecteaza
datele care trebuiesc mutate apoi se trage in noua pozitie a chenarul celulelor selectate. Pentru a insera
datele intre celulele existente, se apasa tasta Shift in timp ce se efectueaza tragerea. Pentru a muta datele
in alta foaie de calcul, se apasa tasta Alt si se trage domeniul selectat pe eticheta foii de calcul. Pe ecran
va fi adusa foaia respectiva unde se va fixa domeniul selectat de celule, in pozitia dorita.
Pentru a sterge datele dintr-o celula sau din mai multe, trebuie sa selectam si sa apasam tasta
Delete. Excel ofera insa si optiuni pentru stergerea celulelor:
-

se foloseste comanda Edit, Clear putem opta pentru a sterge doar atributele de formatare
ale unei celule nu si continutul. Atributele de formatare ale unei celule inseamna culoarea,
stilul chenarului, formatul numeric, marimea fontului si asa mai departe
cu comanda Edit, Delete se pot elimina celule si tot ce contin acestea

In cazul in care vom folosi comanda Clear pentru eliminarea atributelor de formatare dintr-o
celula sau a unui comentariu, se vor efectua pasii urmatori:
-

se selecteaza celulele

se deschide meniul Edit si se selecteaza Clear, pe ecran va aparea submeniul Clear

se selecteaza optiunea dorita pentru eliminare: All, Formats, Contents sau Comments.

Folosind functia Find and Replace din Excel putem localiza anumite date si sa le inlocuim cu
altele. Cind avem o eticheta, o valoare sau o formula introdusa gresit in intreaga foaie de calcul, putem
folosi comanda Edit, Replace pentru a gasi si a inlocui toate aparitiile datelor gresite cu datele corecte.
Pentru a gasi si inlocui datele se vor efectua urmatorii pasi:
-

se deschide meniul Edit si se selectaza Replace, pe ecran va aparea caseta de dialog

Replace

se introduce in caseta de text Find What textul pe care dorim sa-l gasim
se face clic pe caseta de text Replace With si se introduce textul pe care dorim sa-l folosim
ca text de inlocuire
in caseta Search, se indica daca optam pentru o cautare pe rinduri, sau una pe coloane

daca dorim sa gasim o forma ortografica exact ca cea din caseta de cautare, se face clic pe
Mach Case, daca dorim sa gasim celulele care contin exact ceea ce am specificat, se face clic
pe Find Entire Cells Only

se face clic pe Find Next pentru a gasi prima aparitie a textului specificat de catre utilizator,
apoi se face clic pe Replace pentru a inlocui numai acea aparitie, sau pe Replace All pentru a
inlocui toate aparitiile datelor specificate.

Crearea si salvarea fisierelor care contin registre de calcul

Utilizatorul poate crea un nou registru de calcul gol, sau putem folosi un sablon pentru a crea unul
mai complex. Un sablon este un registru de calcul preformatat, pe sabloane pentru facturi, rapoarte
financiare si alte foi de calcul ce se utilizeaza in mod frecvent.
In continuare voi prezenta cum se realizeaza un registru de calcul nou:
-

se deschide meniul File si se selecteaza New, pe ecran va aparea caseta de dialog New care
contine doua etichete General si Spreadsheet Solution

pentru a crea un registru de calcul gol se face clic pe eticheta General apoi pe pictograma
Workbook, Pentru a crea un registru de calcul pornind de la un sablon se face clic pe
Spreadsheet Solutions. Pe ecran va aparea pictograma pentru mai multe tipuri de foi de calcul
folosite mai frecvent, se face clic pe pictograma corespunzatoare tipului de registru de calcul
pe care dorim sa-l cream

dupa ce se face selectarea se face clic pe Ok sau se apasa tasta Enter, pe ecran va fi deschis
un nou registru de calcul avind pe bara de titlu o denumire prestabilita, Excel va numerota
filele, in cazul in care aveti deja deschis un regisru de calcul Book1, pe bara de titlu a noului
registru de calcul va aparea Book2.

Tot ce introducem intr-un registru de calcul va fi salvat in memoria temporara a calculatorului,

daca iesim din Excel, vom pierde datele respective. Ca atare este important sa salvam in mod regulat
fisierele care contin registre de calcul pe harddisk sau pe discheta.
Atunci cind se salveaza pentru prima data un registru de calcul in memorie acesta trebuie sa
primeasca o denumire. Pentru a denumi un registru de calcul se vor face urmatorii pasi:
-

se deschide meniul File si se selecteaza Save sau se face clic pe butonul Save de pe bara cu
instrumente standard, pe ecran va aparea caseta de dialog Save As

se introduce denumirea pe care dorim sa o alocam registrului de calcul in caseta de text

File Name, putem folosi pina la 218 caractere inclusiv orice combinatie de litere, cifre si
spatii

in mod normal, Excel salveaza registrele de calcul in dosarul My Documents, pentru a

salva fisierul respectiv in alt dosar, se selecteaza din lista Save In, putem sa trecem la nivel de
dosar superior executind clic pe butonul Up One Level de pe bara cu instrumente Save, din

partea superioara a casetei de dialog, putem trece pe alta unitate de disc selectind-o in caseta
Save In.
Pentru a salva un fisier pe care l-am mai salvat anterior si care este denumit, nu trebuie decit sa se
execute clic pe butonul Save sau se poate apasa combinatia de taste Ctrl+S sau sa folosim "clasicul" File,
Save. Excel va salva automat registrul de calcul si toate modificarile facute fara sa se mai deschida caseta
de dialog Save As.
Uneori utilizatorul doreste sa modifice registrul de calcul, pastrind inca o copie a versiunii originale
sau sa cream un nou registru de calcul prim modificarea unuia existent, putem face acest lucru salvind
registrul de calcul sub alta denumire sau in alt dosar. In continuare voi prezenta ce trebuie facut in acest
scop:
-

se deschide meniul File si se selecteaza Save As, vom vedea caseta de dialog Save As, ca in
cazul in care am salva registrul de calcul pentru prima data

pentru a salva registrul de calcul sub alta denumire, se scrie noua denumire a fisierului
peste cea veche, in caseta de text File Name

pentru a salva fisierul pe alta unitate de disc sau in alt dosar, se selecteaza litera unitatii sau
dosarul din lista Save In

pentru a salva fisierul sub alt format se face clic pe sageata de derulare Save As Type si se
selectaza formatul dorit

se face clic pe butonul Save sau se apasa tasta Enter

Deschiderea, cautarea si inchiderea fisierelor care contin registre de calcul

Daca vrem sa deschidem un registru de calcul cu care am lucrat si acum vrem sa-l folosim din nou
se vor efectua urmatorii pasi:
-

se deschide meniul File si se selecteaza Open sau se face clic pe butonul Open de pe bara
cu instrumente standard

daca fisierul nu se afla in dosarul curent se deschide caseta Look In si se selecteaza unitatea
de disc si dosarul corecte

se face clic pe fisierul pe care vrem sa-l deschidem din lista cu fisiere si dosare, sau se
introduce numele fisierului in caseta File Name

pentru a vedea o imagine a registrului de calcul inainte de a-l deschide, se face clic pe
butonul Preview din caseta de dialog, Excel va afisa continutul registrului de calcul intr-o
fereastra in partea dreapta a casetei de dialog

se face clic pe Open sau se apasa Enter

Se poate deschide un anumit registru de calcul si la deschiderea programului Excel daca dorim.
Pentru aceasta se face clic pe butonul Start si se selecteaza Open Office Document. Se selecteaza registrul
de calcul care dorim sa-l deschidem si se executa clic pe Open. Excel va fi lansat avind deschis registrul
de calcul selectat de catre utilizator, pregatit pentru editare.
In cazul in care utilizatorul a uitat unde a creat un fisier, Excel il poate ajuta pe acesta. Acesta poate
folosi optiunea Find Now din caseta de dialog Open. Pentru ca Excel sa gaseasca un fisier in locul
utilizatorului se vor efectua urmatorii pasi:

se deschide meniul File si se selecteaza Open sau se face clic pe butonul Open de pe bara
cu instrumente standard, pe ecran va aparea caseta de dialog Open

se deschide caseta Look In si se selecteaza unitatea de disc sau dosarul in care dorim sa
facem cautarea,

pentru a limita cautarea putem folosi una dintre metodele:

o

daca dorim sa cautam un singur fisier se introduce denumirea sa in caseta de text

File Name, putem folosi caractere de inlocuire in locul celor care nu ni le mai
amintim, folosim caractere cum ar fi * asterisc in locul unui grup de caractere si
semnul de intrebare? In locul unui singur caracter

putem cauta in registrele de calcul pentru a gasi o anumita propozitie introducind-o

in caseta Text or Property

pentru a specifica o anumita perioada de timp in care au fost create sau modificate
fisierele pe care le cautam, se selecteaza optiunea din caseta de dialog Last Modified

pentru ca Excel sa caute in toate subdosarele de pe unitatea de disc specificata de

catre utilizator se va face clic pe Commands and Settings si se selecteaza Search
Subfolders din meniul derulant care va aparea pe ecran

cind am terminat de introdus criteriile de cautare se face clic pe butonul Find Now, Excel
va gasi fisierele care corespund instructiunilor de cautare introduse de catre utilizator si le va
afisa in lista cu fisiere si dosare
se analizeaza lista, se selecteaza fisierul dorit si apoi se face clic pe Open

Uneori este posibil sa avem mai multe registre de calcul deschise simultan. Intr-un astfel de caz
ne putem deplasa de la unul la altul pentru a vedea sau edita continutul oricaruia dintre ele. Voi prezenta
in continuare citeva metode de deplasare:
-

daca o parte din fereastra registrului de calcul care vrem sa ajungem este vizibila se face
clic pe aceasta

se deschide meniul Window si se selecteaza denumirea acestuia

se apasa Ctrl+F6 pentru a ne muta la fereastra unui alt registu de calcul

Cind se inchide un registru de calcul, Excel elimina fereastra acestuia

de pe ecran, este util sa inchidem registrele de calcul dupa ce terminam lucrul cu acestea, pentru a elibera
resursele calculatorului, astfel acesta va raspunde mai rapid comenzilor efectuate. Pentru a inchide un
registru de calcul se vor urma pasii:
-

in cazul in care fereastra pe care vrem sa o deschidem nu este activa, aceasta se va activa
selectind registrul de calcul din lista cu registre de calcul de la sfirsitul meniului Window
se face clic pe butonul Close(X) din coltul din dreapta sus a registrului de calcul

Lucrul cu foile de calcul

In configuratia prestabilita fiecare foaie de calcul este formata din trei pagini cu foi de calcul, ale
caror denumiri apar in etichetele din partea dreapta de jos a ecranului. Putem insera sau sterge o foaie de

calcul dupa cum utilizatorul doreste. Unul dintre avantajele utilizarii mai multor foi de calcul este
posibilitatea organizarii datelor pe sectoare logice. Un alt avantaj al utilizarii este reorganizarea foilor in
cadrul unui registru de calcul.
Inainte de aceasta voi prezenta cum se pot selecta una sau mai multe foi de calcul:
-

pentru a selecta o singura foaie de calcul, se face clic pe eticheta acesteia, eticheta va fi
evidentiata, pentru a arata ca foaia a fost selectata

pentru a selecta mai multe foi de calcul alaturate, se face clic pe eticheta primei foi din
grup apoi se tine apasata tasta Shift si se face clic pe eticheta ultimei foi din grup

pentru a selecta mai multe foi de calcul izolate, se tine apasata tasta Ctrl si se face clic pe
eticheta fiecarei foi de calcul in parte

In cazul in care se selecteaza doua sau mai multe foi de calcul, ele ramin selectate pina cind
grupul se dizolva. Pentru a dizolva un grup de foi de calcul se poate proceda in felul urmator:
-

se face clic cu butonul din dreapta pe foile de calcul selectate si se selecteaza Ungroups
Sheets

se tine apasata tasta Shift si se face clic pe eticheta activa

se face clic pe orice eticheta care nu apartine grupului

Un registru de calcul nou creat contine trei foi de calcul, dar se mai pot adauga cu usurinta si
altele.
Pentru a adauga o foaie de calcul intr-un registru de calcul se vor efectua urmatorii pasi:
-

se selecteaza foaia de calcul inaintea careia vrem sa inseram o noua foaie de calcul, de
exemplu daca se selecteaza Sheet2, noua foaie de calcul va fi inserata inaintea foii Sheet2

se deschide meniul Insert

se selecteaza Worksheet, iar Excel va insera noua foaie de calcul

In cazul in care utilizatorul nu intentioneaza sa introduca decit o foaie de calcul le putem elimina
pe celelalte doua, pentru a economisi memorie. In continuare voi prezenta cum se poate realiza acest
lucru:
-

se selecteaza foaia sau foile de calcul pe care dorim sa le eliminam

se deschide meniul Edit

se face clic pe Delete Sheet, iar pe ecran va aparea o caseta de dialog care cere sa se
confirme selectia
se face clic pe Ok, iar foaia de calcul va fi eliminata

Putem muta sau copia foile de calcul intr-un registru de calcul sau dintr-un sistem in altul. Voi
prezenta in continuare cum este posibil acest lucru:

se selecteaza foaia sau foile de calcul pe care dorim sa le mutam sau sa le copiem, daca
utilizatorul doreste sa mute sau sa copieze foi de calcul dintr-un registru de calcul in altul, nu
trebuie uitat ca trebuie sa deschidem registrul destinatie

se deschide meniul Edit se selecteaza Move or Copy Sheet iar pe ecran va aparea caseta de
dialog Move or Copy

pentru a muta foaia sau foile de calcul in alt registru de calcul se selecteaza denumirea
registrului respectiv din lista derulanta To Book, in cazul in care dorim sa mutam sau sa
copiem intr-un registru de calcul nou se selecteaza din lista derulanta To Book, Excel va crea
un nou registru de calcul si va copia sau va muta apoi foaia sau foile de calcul in el

in caseta cu lista Before Sheet, se selecteaza foaia de calcul inaintea careia vrem sa fie
mutata foaia de calcul selectata

pentru a copia foaia de calcul selectata in loc sa fie mutata, se selectaza Create a Copy
pentru a introduce un marcaj de validare in caseta respectiva

se face clic pe Ok, foaia sau foile de calcul selectate vor fi mutate sau copiate conform
indicatiilor

O metoda simpla de copiere sau de mutare a foilor de calcul in cadrul aceluiasi registru de calcul
presupune efectuarea tehnicilor de tragere si plasare. Mai intii se selecteaza eticheta foii de calcul pe care
dorim s-o copiem sau sa o mutam. Se plaseaza indicatorul mouse-ului pe una dintre etichetele selectate,
se face clic si se tine apasat butonul mouse-ului apoi se trage eticheta acolo unde dorim. Pentru a copia
foaia de calcul se tine apasata tasta Ctrl in timp ce se trage. Cind se elibereaza butonul mouse-ului, foaia
de calcul va fi copiata sau mutata.
De asemenea utilizatorul poate folosi metoda de tragere si plasare pentru copierea sau mutarea
rapida a foilor de calcul dintr-un registru de calcul in altul. Mai intii se deschid foile de calcul pe care
dorim sa le folosim pentru copiere sau mutare. Se selecteaza Window, Arrange si apoi se face clic pe
optiunea Tiled. Se face clic pe Ok pentru a dispune ferestrele astfel incit pe ecran sa apara cite o mica
parte din fiecare. Se selecteaza eticheta foilor de calcul pe care dorim sa le copiem sau sa le mutam. Se
plaseaza indicatorul mouse-ului pe una dintre etichetele selectate, se face clic si se tine apasat butonul
mouse-ului apoi se trage eticheta unde se doreste. Pentru a copia foaia de calcul se apasa tasta Ctrl in timp
ce se trage. Cind se elibereaza butonul mouse-ului, foaia de calcul va fi mutata sau copiata.
In configuratia prestabilita toate foile de calcul sunt denumite SheetX unde X este un numar mai
mare sau egal cu 1. Astfel ca pentru a sti mai bine ce fel de informatii contine fiecare foaie de calcul,
putem schimba denumirile care apar pe etichete. Voi prezenta in continuare cum este posibil acest lucru:
-

se face dublu clic pe eticheta foii de calcul pe care dorim sa o redenumim, denumirea
curenta va fi evidentiata

se introduce noua denumire pentru foaia de calcul respectiva si se apasa tasta Enter, Excel
va inlocui denumirea prestabilita cu cea pe care a introdus-o utilizatorul.

Utilizarea domeniilor de celule

Un domeniu de celule este un grup de celule altaturate, dispuse sub
forma unui triunghi. Celulele dintr-un domeniu pot sa se gaseasca toate sub aceeasi coloana, pe acelasi
rind sau in orice combinatie posibila de coloane si rinduri, cu conditia ca grupul sa formeze un
dreptunghi.
Pentru a selecta un domeniu folosind mouse-ul se vor face urmatorii pasi:

pentru a selecta acelasi domeniu de celule in mai multe foi de calcul se selecteaza mai intii
foile respective

se plaseaza indicatorul mouse-ului in coltul din stinga sus al domeniului

se face clic si se tine apasat butonul din stinga mouse-ului

se trage mouse-ul in coltul din dreapta jos a domeniului si se elibereaza butonul, domeniul
selectat va fi evidentiat

Utilizatorul a folosit pina acum adresele celulelor pentru a face referire la celulele respective,
chiar daca este o metoda buna, adesea este mai comod a se folosi denumiri mai usor recunoscute de
celule. Acestea pot avea denumiri care pot fi utilizate cu mult mai multa usurinta. Folosind pentru celule
denumiri mai usor de retinut, formulele vor deveni mult mai logice si mai usor de folosit. Denumind
celulele, operatiile de decupare, copiere si mutare a blocurilor de celule devine mai usor de efectuat.
Pentru a denumi un domeniu de celule, se vor efectua urmatorii pasi:
-

se selecteaza domeniul de celule pe care dorim sa le denumim, trebuie sa ne asiguram ca

toate acestea sunt pe aceeasi foaie de calcul
se face clic pe caseta Name din stinga barei cu formule
se introduce numele acesteia folosind cel mult 255 de caractere, denumirile admise pot
contine cifre, litere, puncte si sublinieri dar nu si spatii, de asemenea o cifra nu poate fi
folosita ca prim caracter in denumirea unui document
se apasa tasta Enter
pentru a vedea lista care contine denumirile domeniilor, se face clic pe sageata de derulare
a casetei Name.

Pentru a denumi un domeniu, se selecteaza acesta se deschide meniul Insert, se selecteaza Name
apoi Define. Se introduce o denumire in caseta de text Names in Workbook si se face clic pe Ok.
Caseta de dialog Define Name arata utilizatorului carui domeniu ii apartine o anumita denumire. Se
face clic pe denumirea unui domeniu din lista Names in Workbook si se va putea observa adresa celulei
alocate denumirii obiectului in casta de text Refers To.
Simbolul dolarului din adresa unei celule indica referintele de celule absolute care se refera
intodeauna la aceeasi celula. O referinta absoluta nu va fi modificata daca respectivele celule din foaia de
calcul sufera transformari. Nu trebuie sa introducem simbolul dolarului in adresa celulei, cind selectam
celulele cu mouse-ul, Excel il insereaza automat.
In aceasta caseta de dialog, putem sterge denumiri. Pentru a sterge denumirea unui domeniu, se face
clic pe ea in lista Names in Workbook si se face clic pe Delete.

Tiparirea unui registru de calcul

Un registru de calcul este o colectie de foi de calcul, care seamana cu paginile unui carnet. Putem
tipari intregul carnet deodata, sau numai citeva pagini din el.

Inainte de a tipari o foaie de calcul, trebuie sa verificam daca este configurata corect pentru a putea
fi tiparita. Pentru aceasta se deschide File si se selecteaza Page Setup.
In lista care am s-o prezint in continuare sunt citeva dintre optiunile de configurare a paginii
grupate in functie de etichetele in care se afla.
Eticheta Page
Orientation Se selecteaza Portrait pentru a tipari pe foaia aseazata vertical si Landscape pentru a
tipari pe foaia asezata orizontal.
Scaling Putem micsora sau mari registrul de calcul penru a corespunde unui anume format de
pagina.
Paper Size In configuratia prestabilita acesta este 8,5x11 inci, dar putem alege si alte dimensiuni de
pe lista prezentata.
Print Quality Putem tipari foaia de calcul alegind optiunea de calitate draft pentru a tipari rapid si a
reduce efortul imprimantei, sau putem tipari folosind o calitate ridicata, pentru o versiune finala. Calitatea
tiparirii este masurata in dpi (dots per inch - puncte pe inci), cu cit este mai mare aceasta valoare cu atit
este mai buna si calitatea tiparirii.
First Page Number Putem stabili pentru prima pagina, daca dorim un numar diferit de 1. Optiunea
Auto prestabilita stabileste ca numerotarea paginilor sa inceapa cu 1, daca tiparirea incepe cu prima
pagina, sau sa inceapa numaratoarea cu numarul corespunzator paginii care este tiparita prima.
Eticheta Margins
Top, Bottom, Left, Right Putem modifca valorile pentru toate marginile.
Header, Footer Putem specifica la ce distanta dorim sa fie tiparite antetul si subsolul fata de
marginea paginii. Pentru a include un antet sau un subsol in registrul de calcul trebuie sa folosim eticheta
Header and Footer.
Center on Page Putem centra datele registrului de calcul intre marginile din stinga si din dreapta
(Horizontally - pe orizontala) si intre marginile de sus in jos (Vertically - pe verticala).
Eticheta Header/Footer
Header, Footer Putem introduce un antet cum ar fi un titlu care sa apara la inceputul fiecarei pagini
sau un subsol care sa fie tiparit la sfirsitul fiecarei pagini.
Custom Header, Custom Footer Putem folosi butoanele Custom Header sau Custom Footer spre a
crea anteturi si subsoluri pentru introducerea orei, datei , a denumirii foii de calcul de pe eticheta si a
denumirii fisierului care contine registul de calcul.
Eticheta Sheet
Print Area Putem tipari un fragment dintr-un registru sau dintr-o foaie de calcul indicind domeniul
de celule pe care dorim sa-l tiparim. Putem scrie adresa domeniului sau sa facem clic pe pictograma
Collapse Dialog Box din dreapta casetei de text, pentru a inchide caseta de dialog Page Setup si sa tragem
mouse-ul peste celule pentru a le selecta. Daca nu se selecteaza o zona de tiparit, Excel va tipari fie
intreaga foaie, fie intregul registru de calcul, in functie de optiunile selectate in eticheta Page.

Print Titles Daca avem un rind sau o coloana de intrari care vrem sa fie repetate ca titluri pe fiecare
pagina, se scrie grupul ce compune rindul sau coloana respectiva, se selecteaza cu mouse-ul.
Print Ii putem spune programului cu exactitate cum dorim sa fie tiparite anumite elemente ale
registrului de calcul, de exemplu daca dorim sa fie tiparite liniile de retea, liniile care formeaza celulele,
putem opta si pentru tiparirea in alb-negru a unei foi de calcul color.
Page Order Putem indica cum sa fie citite sau tiparite datele din foaia de calcul, in sectiuni de sus in
jos sau in sectiuni de la stinga la dreapta. In acest fel Excel poate stabili modul de tiparire a zonelor din
afara suprafetei care incape in pagina. De exemplu, daca unele coloane din dreapta nu incap pe prima
pagina si unele rinduri nu mai incap la sfirsitul primei pagini, putem specifica care va fi urmatoarea zona
ce va fi tiparita.
Cind se termina introducerea optiunilor se face clic pe butonul Ok.
Dupa ce-am stabilit configuratia paginii si partea pe care utilizatorul doreste s-o tipareasca trebuie
sa vedem cum arata pagina la tiparire. Pentru a revizui o lucrare de tiparit, se deschide meniul File si se
selecteaza Print Preview sau se face clic pe butonul Print Preview de pe bara cu instrumente standard.
Dupa ce am configurat pagina si se revede aspectul registrului de calcul, vine momentul tiparirii. Se
pot tipari datele selectate, foile selectate sau intregul registru de calcul.
Pentru a tipari un registru de calcul, se vor efectua urmatorii pasi:
-

daca dorim sa tiparim un fragment din foaia de calcul acesta trebuie selectat, daca dorim sa
tiparim una sau mai multe foi din acelasi registru de calcul, se selecteaza etichetele lor. Pentru
a tipari intregul registru de calcul, se trece peste acest pas

se deschide meniul File si se selecteaza Print sau se apasa Ctrl+P, iar pe ecran va aparea
caseta de dialog Print

se vor selecta optiunile care vor fi folosite:

o

Page Range permite tiparirea uneia sau a mai multor pagini, de exemplu daca zona
selectata pentru tiparire cuprinde 15 pagini si nu dorim sa tiparim decit paginile 5-10
se selecteaza Pages si se introduc numerele primei si ultimei pagini in casetele From
si respectiv To

Print What perimite utilizatorului sa tipareasca celulele selectate, foile de calcul

selectate sau intregul registru de calcul

Copies permite tiparirea mai multor exemplare ale celulelor selectate, ale foilor de
calcul selectate sau ale regisrului de calcul

Collate permite tiparirea doar a unui exemplar din ceea ce am selectat, pentru
tiparire si abia apoi celelalte exemplare, aceasta optiune este disponibila atunci cind
tiparim ceva in mai multe exemplare

Se face clic pe Ok sau se apasa tasta Enter

In timp ce este tiparita lucrarea, putem continua lucrul in Excel. Daca imprimanta lucreaza la o
alta comada trimisa de catre utilizator, Windows amina tiparirea lucrarii pina cind ea va putea fi preluata
de catre imprimanta.
Sub 11

4.4 Formule i funcii

Formulele i funciile sunt oferite de programul Excel pentru efectuarea de calcule folosind
coninutul unor celule dintr-o foaie de calcul sau din mai multe foi de calcul n conformitate
cuproiectarea i cerinele aplicaiei.

Definiie.
Formulele sunt expresii formate din operanzi (constante i/sau referiri de celule), operatori
matematici (aritmetici i relaionali) i funcii; formula este precedat de semnul =; funcia este o
formul complex predefinit identificat printr-un nume i conine ntre paranteze o list de argumente
ce reprezint o expresie.

Cea mai simpl formul este cea care conine o valoare (constant numeric sau text).
Formulele mai complexe sunt construite cu ajutorul expresiilor matematice, dar care sunt precedate
desemnul =. n cazul n care formula nu este precedata de semnul =, expresia matematic este
interpretata ca o dat (numeric sau de tip text).
Orice formul trebuie scris ntr-o celul a foii de calcul i va aprea scris n bara
formulei (Formula Bar). Formula se termin prin tasta <CR>, i ca efect n celul nu va fi afiat
formula , cirezultatul calculelor n conformitate cu expresia corespunztoare formulei.

Exemplu de mai sus este preluat din foaia de calcul Orders ataat la cartea Excel 97 pas cu
pas, Microsoft Press, 1998 (http://www.microsoft.com/mspress).

n practic, exist dou moduri diferite de a crea (scrie) o formul:

1. tehnica traditional se selecteaz celula n care trebuie s fie creat formula i se introduce
formula scriind adresele de celul ale tuturor celulelor care urmeaz a fi introduse n
formul; nu se recomand pentru formulele complexe, deoarece pot aprea erori prin tastare;
2. tehnica de tip indicare se selecteaz celula unde trebuie s apar rezultatul i se tasteaz
semnul =; introducerea formulei se face prin repetarea urmtoarei aciuni: se efectueaz click
pe celula ce este operand n formul i se tasteaz semnul pentru operatorul corespunztor, pn
la terminarea ntregii formule; se ncheie formula prin apsarea tastei <CR>;
n cazul tehnicii de tip indicare, dac este necesar referirea unor celule la mare distan unele de
altele, se recomand atribuirea de nume pentru aceste celule i apoi referirea numelor atribuite.
Denumirea domeniilor de celule este o facilitate prin care utilizatorul poate aplica
un nume pentru a desemna o celul sau un grup de celule (rolul variabilelor ntr-un limbaj de
programare), n loc de a folosi adresele de celule ca referine.
Numele definite prezint multiple avantaje:

numele sunt mai descriptive i mai uor de memorat dect adresele de celule;
cnd o celul este deplasat, numele este deplasat o dat cu celula;
se poate folosi un nume n locul unei celule sau al unui domeniu de celule ntr-o formul sau n
argumentul unei funcii, similar utilizrii unei etichete de rnd sau de coloan;
la copierea unei formule care folosete un nume, efectul este acelai ca i cum s-ar folosi o
referin absolut de celul.

Numele pot avea maximum 255 de caractere i pot include litere, cifre, liniue de subliniere i
puncte, primul caracter trebuie s fie o liter sau un caracter de subliniere, deci diferit de cifre i
punct. Un nume definit nu poate folosi adrese valide de celule.

Un domeniu de celule poate fi denumit n trei moduri:

1.

folosind caseta Name Box se selecteaz domeniul de celule ce urmeaz a fi denumit

i se efectueaz click n caseta Name Box din partea stng a barei de formule; se
tasteaz un nume valabil i se apas <CR>;

2.

folosind caseta de dialog Define Name - se selecteaz domeniul de celule ce urmeaz a

fi denumit i se efectueaz Insert Name Define care deschide caseta de
dialog Define Namece ofer o list de nume deja folosite n toate foile de calcul ale
agendei de lucru; n casta de text Names and workbook se tasteaz un nume valabil de
domeniu, dup care se efectueazclik pe butonul Add; se poate realiza tergerea (delete)
unui nume deja introdus folosind butonul Delete; la ncheierea operaiunii se
efectueaz click pe butonul OK;

3.

folosind caseta de dialog Create Names se poate atribui un nume unei celule din
textul existent ntr-o celula, chiar dac textul nu este o etichet de coloan sau de linie; se
selecteazdomeniul de celule ce urmeaz a fi denumit; se includ celulele al caror coninut
urmeaz a fi folosit ca nume, fie pe primul sau pe ultimul rnd, fie pe prima sau
pe ultima coloan selectat; se selecteaz opiunea Insert Name Create din bara
de meniuri pentru a deschide caseta de dialog Create Names; n caseta de text Create
name in , se selecteaz rndul (Top-sus sau Bottom-jos) i/sau coloana (Left-stnga
sau Right-dreapta) care conine etichetele ce urmeaz a fi folosite pentru a denumi
domeniul selectat; se efectueaz click pe butonul OKpentru a aplica numele.

Numele de domeniu se poate folosi ca argument pentru o funcie oferit de programul Excel. De
asemenea, numele ndeplinete un rol de navigare, cu precdere n agendele de lucru i foi de calcul de
mari dimensiuni. Pentru a comuta la sau pentru a selecta un domeniu cu nume, oriunde n interiorul
agendei de lucru, se efectueaz click pe sgeata orientat n jos din caseta Name i se
selecteaz numele din lista.
ompletarea
formulelor este
operaia
prin
care
trebuie
s
se
utilizeze facilitaile Excel pentru copierea coninutului unei celule ce reprezint formule de calcul, i n
C alte celule vecine, dar calculele se refer la celule corespunztoare unor rnduri sau coloane. Operaia
de completare este un fel de operaie de copiere . Aceast operaie se utilizeaz i cnd celula
conine numeresau text.
Indicatorul de mouse (cursorul) va lua mai multe forme n timpul deplasrii ntr-o foaie de calcul,
i anume :

cruce mare n aceast form se poate utiliza pentru activarea sau selecia celulelor ;
sgeat aceast form se va obine cnd se deplaseaz spre marginea unei celule active; cnd
indicatorul are aceast form, se poate utiliza mouse-ul pentru deplasarea celulei (copierea
coninutului celulei n alt celul-mutarea celulei) ;
cruce mic neagr se va obine aceast form cnd mouse-ul se deplaseaz spre indicatorul de
celula (colul jos-dreapta = ptrat min negru ;instrument de umplere), forma ce se utilizeaz
pentru a comunica utilizatorului c este permis operaia de completare.

n timpul lucrului n Excel, utilizatorul trebuie s urmareasc frecvent forma indicatorului.

O deplasare de mouse egal cu a 32-a parte dintr-un inch (aproximativ 0.8 mm) reprezint diferena
ntreoperaiile de selectare, deplasare i copiere.

Pentru completarea unei formule (este o operaie de copiere), se selecteaz celula care conine
formula ce se dorete a fi copiat. Se deplaseaz indicatorul de mouse n direcia instrumentului de
umplere pn cnd indicatorul capt forma indicatorului de umplere (cruce mic neagr). Se apas
butonul de mouse i se trage de indicatorul de completare pentru a selecta celulele unde se dorete
copierea formulei. Se elibereaz butonul de mouse i astfel formula va fi copiat i n celulele selectate.

nsumarea pe rnduri i pe coloane este o metod de creare a totalurilor pe rnduri i pe

coloane, dintr-un singur pas folosind butonul AutoSum ( -nsumare automat) de pe bara de
instrumente Standard. Acesta apeleaz funcia SUM.
De exemplu, dac exist un tabel de numere i se dorete realizarea totalurilor valorilor pe
fiecare rnd i pe fiecare coloan, se selecteaz celulele care conin ntregul tabel, se poate include i
celula vid care va conine totalul. Dup aceea, se efectueaz click pe butonul AutoSum. Excel va insera
n celula vid o formul de calcul (indiferent dac acest celul a fost selectat sau nu) i va calcula
totalul. Dac se dorete inseria unui rnd alb naintea totalurilor, se selecteaz dou celule suplimentare.
Totalul se va plasa n ultima celul vid selectat.

Dup cum se va vedea din imaginea urmtoare, pentru tabelul ce conine numere
n domeniul B4:G14, automat n celula I4 se va crea formula =SUM(B4:H4), n celula I5 se va
crea formula=SUM(B5:H5), .a.m.d., iar n celula I16 se va crea celula formula =SUM(B16:H16).
Deliberat, coloana H este cu celule vide, iar rndul 15 conine, de asemenea celule vide. Prin
utilizarea butonuluiAutoSum calculul totalurilor n coloana I i n rndul 16 se va realiza automat i
imediat.

Modificarea formulelor (revizuire/actualizare) poate interveni n diverse situaii :

s-a introdus o formul incorect ;
au fost adugate date noi i este necesar modificarea formulei pentru reflectarea datelor noi
introduse.

tilizatorul se poate deplasa n celula care conine formula i s creeze o nou formul, scriind formula
corect, sau poate edita formula existent. La efectuarea unui dublu click pe o formul pentru a o
deschide n vederea editrii, programul Excel va desena fiecare adres de celul sau adres de
domeniu ntr-o culoare diferit i va amplasa o margine de aceeai culoare n jurul celulei sau a
domeniului. Marginea are numele de identificator de domeniu (Range Finder). O alt modalitate este
aceea de a selecta celula care conine formula i apoi se selecteaz bara de formule unde se face click pe
ea. Dac se dorete modificarea unor referine, utilizatorul poate folosi tastatura, fie identificatorul de
domeniu. Pentru a folosi tastatura, se selecteaz referina din formul i apoi fie se efectueaz click pe
celula cu care se dorete a se face nlocuirea, fie se tasteaz adresa celulei de nlocuire. Pentru a
folosi identificatorul de domeniu, se apuc marginea identificatorului de domeniu i se deplaseaz n
celula corespunztoare. Dac este necesar includerea n domeniu a unui numr mai mare sau mai mic de
celule, se trage de instrumentul de selecie situat n partea de jos a indentificatorului de domeniu pentru a
extinde sau pentru a reduce selecia. Dup ncheierea editrii formulei, se apas pe <CR> sau se
execut click pe butonul Enter.

Observaie.
Dac referina care se dorete a fi modificat este un domeniu de celule, referina este construit
lexical din prima celul din domeniu (un col), dou puncte : i ultima celul din domeniu (cellalt
col diagonal), adic n cazul de mai sus, dac este considerat ntregul tabel , vom avea B16:H16. Pentru
a modifica aceast referina ntr-o formul, se selecteaz ntreaga referin i apoi se trece n foaia de
calcul i se trage pentru a selecta domeniul de celule pentru noua formul, sau se deplaseaz i apoi se
extinde identificatorul de domeniu.

Exerciiu. S se considere tabelul de numere din exemplul precedent, s se nlocuiasc cuvntul

Total cu Media i s se realizeze aciuni pentru ca pe rndul 16 i pe coloana I s apar valorile
medii ale numelor din tabel. Se va folosi funcia AVERAGE (medie) oferit de programul Excel prin
butonul Paste Function (fx).

Utilizarea funciilor Excel este o facilitate puternic i performant a programului Excel.

O funcie este o formul predefinit, prin care utilizatorul economisete timp pentru efectuarea unor
calcule complexe. De asemenea, pentru a economisi timp, se recomand utilizarea referinelor la alte
celule, n loc de a include toate caluculele care determin rezultatele n aceste
celule. Utilizareabutonului AutoSum () are ca efect apelarea funciei SUM.
Funciile sunt formule, deci dac se apeleaz o singur funcie, aceasta trebuie s fie precedat
de semnul = . Dup semnul egal urmeaz numele funciei, urmat de unul sau mai
multeargumente separate prin virgule sau ; i incluse ntre paranteze :
=Nume_funcie (<lista-argumente>)
De regul, funciile sunt operani n expresiile care constituie formula.
rogramul Excel ofer utilizatorului sute de funcii (235) care se pot apela pentru a calcula rezultate
P folosite n finane, contabilitate, statistic, matematic, inginerie sau n alte domenii
tiinifice, economice, sociale. Funciile sunt proceduri (programe structurate) care calculeaz un
anumit rezultat cu o precizie foarte mare innd seama de performanele actualelormicroprocesoare cu
care sunt nzeztrarte sisteme de calcul.
Categorii de funcii Excel

Categorie

Exemple

Financial (financiare)

Calculeaz rata dobnzii, rata lunar de

rambursare a mprumutului, valoarea
uzurii, etc.(17 funcii)

Date & Time (data i ora)

Determin ora curent, ziua din sptamn

sau din an, ora sau data

Math & Trig (matematic i

trigonometrie)

Calculeaz valoarea absolut, rdcina

ptratic, suma, funcia exponenial,
funcia logaritmic, funcii trigonometrice,
etc.

Statistical (statistic)

Calculeaz medii, maxime i minime,

abateri medii ptratice, cuantile, etc.

Look & Reference (cutare

i referin)

Caut i returneaz valori dintr-un

domeniu, creeaz hiperconexiuni n reele
sau documente din INTERNET

Database (baz de date)

Prelucreaz valori dintr-o baz de date

(tabel) din Excel

Text (text)

Convertete text n majuscule sau

minuscule, elimin caractere din dreapta
sau stnga, concateneaz iruri de
caractere, etc.

Logical (logic)

Evalueaz o expresie logic i returneaz o

valoare TRUE (adevrat) sau FALSE (fals),
folosit pentru diverse aciuni sau pentru
formatare (condiionat)

Information (informaie)

Returneaz
informaii
din
programul Excel sau Windows, referitoare
la starea unei celule, a unui obiect sau
mediu n ansamblu

Engineering (inginerie)

Calcule inginereti, funcii incluse n Office

2000, dar trebuie instalate separat
din Analysis Toolpack

Observaie.
Evident, nu este necesar memorarea tuturor funciilor dintr-o categorie, dar utilizatorul trebuie
s se informeze despre existena acestor funcii i s cunoasc funciile de baz i s aib suficiente
informaii despre alte funcii pentru a le putea apela atunci cnd este nevoie. Este posibil accesarea
tuturor funciilor prin utilizarea paletei de formule (Formula Palette).
Daca trebuie s se apeleze o funcie mai rar folosit, se folosete butonul Paste Function (fx) de
pe bara de instrumente Standard care deschide caseta de dialog Paste Function ce ofer
listacategoriilor de funcii (Function category) i lista numelor de funcii din categoria selectat
(Function
name). Caseta
de
dialog Paste
Function se
poate
deschide
i
prin comanda Insert Function.
Lista categoriilor de funcii include categoria funciilor cel mai recent utilizate (Most Recently
Used) i categoria tuturor funciilor (All).

nainte de a apela o funcie, utilizatorul trebuie s cunoasc rezultatul returnat (ntors) de funcie,
ce argumente trebuie sa aib funcia (tipul i semnificaia lor) i modul de apelare al funciei. Prinregimul
de asisten (Help) programul Excel ofer toate aceste aspecte pentru fiecare funcie, utilizatorul urmnd
s fie n cunotin de cauz n ceea ce privete oportunitatea accesrii unor funcii n cadrul aplicaiei la
care lucreaz.
De exemplu, dac se dorete valoarea unui mprumut sau a unei investiii ntr-un moment de timp
viitor, dup efectuarea tuturor plilor, utilizatorul trebuie s cunoasc faptul c exist ncategoria
funciilor financiare (Financial) funcia FV (future value ; valoare viitoare) ce se apeleaz
cu argumentele :

rate de tip number ; rata dobnzii la mprumut ;

nper (number of periods) de tip number ; numr de perioade (numr de luni, ani, zile sau alte
uniti) ;

pmt (payment) de tip number ; plat ; sum platit periodic ca rat la mprumut ;

pv (present value) de tip number ; valoarea actual ; valoarea iniial a unui mprumut ;

type de tip number ; tip avnd valoarea 1 sau 0.

Apelul funciei se va face sub urmtoarea form : FV(rate ; nper ; pmt ; pv ;type).

Observaie. Cnd se lucreaz cu funcii financiare, trebuie verificat dac toate argumentele unei funcii
sunt bazate pe aceeai perioad de timp : o zi, o lun sau un an.
Numele funciilor oferite de programul Excel pe categorii de funcii sunt :

Financial DB, DDB, FV, IPM, IRR, ISPMT, MIRR, NPER, NPV, PMT, PPMT,
SLN, SYD, VDB ;

Date & Time DATE, DATEVALUE, DAY, DAYS360, HOUR, MINUTE, MONTH, NOW,
SECOND, TIME, TIMEVALUE, TODAY, WEEKDAY, YEAR ;

Math & Trig ABS, ACOS, ACOSH, ASIN, ASINH, ATAN, ATAN2, ATANH, CEILING,
COMBIN, COS, COSH, DEGREES, EVEN, EXP, FACT, FLOOR, INT, LN, LOG, LOG10,
MDETERM, MINVERSE, MMULT, MOD, ODD, PI, POWER, PRODUCT, RADIANS, RAND,
ROMAN, ROUND, ROUNDDOWN, ROUNDUP, SIGN, SIN, SINH, SQRT, SUBTOTAL,
SUM, SUMIF, SUMPRODUCT, SUMSQ, SUMX2MY2, SUMX2PY2, SUMXMY2, TAN,
TANH,TRUNC ;

Statistical AVEDEV, AVERAGE, AVERAGEA, BETADIST, BETAINV, BINOMDIST,

CHIDIST, CHIINV, CHITEST, CONFIDENCE, CORREL, COUNT, COUNTA,
COUNTBLANK, COUNTIF, COVAR, CRITBINOM, DEVSQ, EPONDIST, FDIST, FINV,
FISHER, FISHERINV, FORECAST, FREQUENCY, FTEST, GAMMADIST, GAMMAINV,
GAMMALN, GEOMEAN, GROWTH, HARMEAN, HYPGEOMDIST, INTERCEPT, KURT,
LARGE, LINEST, LOGEST, LOGINV, LOGNORMDIST, MAX, MEXA,MEDIAN, MIN,
MINA, MODE, NEGBINOMDIST, NORMDIST, NORMINV, NORMSDIST, NORMSINV,
PERSON, PERCENTILE, PERCENTRANK,PERMUT, POISSON, PROB, QUARTILE, RANK,
RSQ, SKEW, SLOPE, SMALL, STANDARDIZE, STDEV, STDEVA, STDEVP, STDEVPA,
STEYX, TDIST, TINV, TREAD, TRIMMEAN, TTEST, VAR, VARA, VARP, VARPA,
WEIBULL, ZTEST ;

Look & Reference ADDRESS, AREAS, CHOOSE, COLUMN, COLUMNS,

GETPIVOTDATA, HLOOKUP, HYPERLINK, INDEX, INDIRECT, LOOKUP, MATH,
OFFSET, ROW, ROWS, TRANSPOSE, VLOOKUP ;
Database DAVERAGE, DCOUNT, DCOUNTA, DGET, DMAX, DMIN, DPRODUCT,
DSTDEV, DSUM, DVAR, DVARP ;
Text CHAR, CLEAN, CODE, CONCATENATE, DOLLAR, EXACT, FIND, FIXED,
LEFT, LEN, LOWER, MID, PROPER, REPLACE, REPT, RIGHT, SERCH, SUBSTITUTE, T,
TEXT, TRIM, UPPER, VALUE ;
Logical AND, FALSE, IF, NOT, OR, TRUE ;
Information CELL, ERROR, TYPE, INFO, ISBLANK, ISERR, ISERROR, ISLOGICAL,
ISNA, ISNOTEXT, ISNUMBER, ISREF, ISTEXT, N, NA, TYPE.

PV, RATE,

Tabelul funciilor Excel utilizate mai frecvent n aplicaii

FUNCIA

REZULTAT DESCRIERE

AVERAGE (x1, x2,, xn)

Media aritmetic a numerelor

m = (x1+ x2 + + xn) / n

SUM(x1, x2,, xn)

Suma aritmetic a numerelor

s = x1+ x2 + + xn

PRODUCT(x1, x2,, xn)

Produsul arimetic al numerelor p =

x1 x2 x n

MIN (x1, x2,, xn)

Minimul dintre numerele x1, x2,, xn

MAX (x1, x2,, xn)

Maximul dintre numerele x1, x2,, xn

COUNT (val1, val2, , valn)

Numrul elementelor ce conin valori

numerice

COUNTA (val1, val2, , valn)

Numrul elementelor nevide

ABS (x)

Valoarea
numrului x

INT(x)

Partea ntreag inferior a numrului x

FLOOR (x,n)

Partea ntreag inferioar sau superior

a numrului x

SQRT(x)

Radcina ptratic a numrului x

ROUND(x,n)

Rotunjete valoarea
zecimale

PI()

Valoarea numrului =
3,14159265358979

RAND()

Numr aleator uniform n intervalul

(0,1)

absolut (modulul)

numrului x la

VAR(x1, x2,, xn)

Dispersia estimat a valorilor x1, x2,, xn

D= (xi m)2/(n-1), unde m este media
aritmetic a valorilor

STDEV(x1, x2,, xn)

Deviaia standard estimat a valorilor x1,

x2,, xn (radcina ptrat a dispersiei
estimate)

VARP(x1, x2,, xn)

Dispersia calculat a valorilor x1, x2,, xn

D= (xi m)2 /n,
unde m este
media
aritmetic a valorilor

STDEVP(x1, x2,, xn)

Deviaia
standard
calculat a
valorilor x1, x2,, xn (radcina ptrat a
dispersiei calculate)

POWER(b,e)

Puterea be

MOD(a,b)

Modulo
restul
numerelor ntregi a : b

AND(exp1, exp2, , expn)

Conjuncia expresiiloe logice exp1, exp2,

, expn .
Valoarea returnat este TRUE dac
fiecare expresie este TRUE, altfel este
FALSE

OR(exp1, exp2, , expn)

Disjuncia expresiilor logice exp1, exp2,

, expn .
Valoarea returnat este TRUE dac cel
puin o expresie este TRUE, altfel este
FALSE

NOT(exp)

Negaia expresiei exp. Valoarea returnat

este TRUE dac expresia este FALSE,
altfel este FALSE

TRUE()

Valoarea returnat este constanta logic

TRUE

FALSE()

Valoarea
returnat
ntotdeauna
FUNCIA

mpririi

este

FALSE ;

REZULTAT DESCRIERE

IF(exp, exp1, exp2)

Se
evalueaz
valoarea
expresiei
logice exp.
Dac
valoarea
expresiei exp este TRUE, atunci funcia
IF returneaz valoarea specificat
prin exp1, altfel returneaz valoarea
specificat prin exp2

CHOOSE(i, x1, x2,, xn)

Instruciune de ramificaie multipl.

Selectarea unei valori dintr-o list de
valori, pe baza valorii unui indice i.

TODAY()

Data calendaristic curent

NOW()

Data i ora calendaristic curent

VLOOKUP(val, reg, k)

Cutare vertical. Se caut o valoare n

prima coloan a unei regiuni de
date. Datele din aceast coloan sunt
aezate n ordine cresctoare. Se
localizeaz primul element al coloanei
care este mai mare sau egal cu elementul
cutat. Dac elementul localizat este n
linia i, valoarea returnat de funcie este
coninutul
celulei
din
linia i i
coloana k a regiunii de date. Prima
coloan are numrul de ordine 1.

HLOOKUP(val, reg, k)

Cutare orizontal. Se caut o valoare n

prima linie a unei regiuni de date. Datele
din aceast linie sunt aezate n ordine
cresctoare. Se localizeaz primul
element al liniei care este mai mare sau
egal cu elementul cutat. Dac elementul
localizat este n coloana i, valoarea
returnat de funcie este coninutul
celulei din coloana i i liniak a regiunii
de date. Prima linie are numrul de
ordine 1.

OFSET(baza, lin, col, i, l)

Obinerea unei referine la o celul sau la

o regiune de celule de dimensiune
specificat
(i=nlime, l=lime).
Argumentul baza reprezint o referin la
o celul fa de care se determin noua
referin. Celula pentru care se genereaz
noua referin este deplasat fa de
celula de baz cu lin linii i col coloane

Funcii

pentru

date de tip TEXT

CODE(s)

Codul ASCII al primului caracter din

irul de caractere s (irul de caractere s
va fi delimitat de ghilimele)

CHAR(n)

Caracterul al carui
numrul ntreg n

VALUE(s)

Valoarea
caractere s

LEN(s)

Numarul de
caractere s

LEFT(s ,n)

Primele n caractere
caractere s

RIGHT(s,n)

Ultimele n caractere
caractere s

FUNCIA

cod ASCII este

numeric a

irului

caractere din

din

din

de

irul

de

irul

de

irul

de

REZULTAT DESCRIERE

MID(s,n1,n2)

Returneaz n2 caractere din irul

caractere s ncepnd cu poziia n1

REPT (s,n)

Un ir de caractere obinut prin repetarea

de n ori a irului de caractere s

TRIM(s)

Un ir de caractere obinut prin

eliminarea tuturor spaiilor, cu excepia
spaiului care desparte cuvintele

LOWER(s)

Transform toate literele

irul s n litere mici

mari

din

UPPER(s)

Transform toate literele

irul s n litere mari

mici

din

PROPER(s)

Un ir de caractere n care prima liter a

fiecrui cuvnt este transformat n liter
mare

CONCATENATE(s1,s2, , sn)

Un

ir

de

caractere

obinut

de

prin

concatenarea irurilor s1,s2, , sn

REPLACE(s1,n1,s2,n2)

Functii

financiare

irul de caractere obinut prin nlocuirea

n irul s1 a n2 caractere ncepnd din
poziia n1 cu irul de caractere s2
n Excel

FV(rate, nper, pmt, pv, type)

Valoarea viitoare (Future value) a unui

mprumut ntr-un moment de timp viitor,
dup
efectuarea
tuturor
plilor,
unde rate =
rata
dobnzii, nper =
numrul de perioade, pmt = suma pltit
ca rat la mprumut, pv = valoarea
actual a mprumutului, type = 1 sau 0
dup cum plata se face la nceputul
perioadei sau la sfritul peroadei

NPER(rate, pmt, pv, fv, type)

Number of periods - Numrul de luni,

ani, zile sau alte uniti de timp necesare
pentru un mprumut

PMT(rate, nper, pv, fv, type)

Payment-Suma pltit periodic ca rat la

mprumut

PV(rate, nper, pmt, fv, type)

Present value Valoarea actual a unui

mprumut

RATE(nper, pmt, pv, fv,type,

quess)

Rate Rata dobnzii la un mprumut

Funcii pentru

DAVERAGE(db,col,crit)

procesarea bazelor de date

Returneaz media aritmetic a valorilor

din coloana col a bazei de date db care
verific criteriul crit, unde db = referin
la o regiune (domeniu) de celule care
conine baza de date, col = referin la un
nume de cmp al bazei de date ( o celul
din prima linie a bazei de date) prin care
se acceseaz coloana utilizat de
funcie,crit = referin la o regiune de
celule care specific criteriul utilizat
(tabelul de condiii)

FUNCTIA

REZULTAT DESCRIERE

DCOUNT(db,col,crit)

Returneaz numrul celulelor cu valori

numerice din coloana col a bazei de
date dbcare
verific
citeriul crit.
Argumentul col este opional. Dac acest
argument este omis, funcia va determina
numrul tuturor celulelor bazei de date
care verific criteriul

DCOUNTA(db,col,crit)

Returneaz numrul celulelor nevide din

coloana col a bazei de date db care
verific citeriul crit

DGET(db,col,crit)

Returneaz coninutul
unei
singure
celule din baza de date db. Celula este
situat
n
coloana col i
verific
criteriul crit. Dac nici un articol nu
verific criteriul, se va returna valoarea
de eroare #VALUE !, iar dac mai multe
articole verific criteriul, se va returna
#NUM !

DMAX(db,col,crit)

Returneaz valoarea
maxim a
numerelor din coloana col a bazei de
date db care verific criteriul crit

DMIN(db,col,crit)

Returneaz valoarea minim a numerelor

din coloana col a bazei de date db care
verific criteriul crit

DPRODUCT(db,col,crit)

Returneaz produsul valorilor

din
coloana col a bazei de date db care
verific criteriul crit

DVAR(db,col,crit)

Returneaz dispersia estimat a valorilor

din coloana col a bazei de date db care
verific
criteriul crit. Dac x1,
x2,
, xn sunt aceste valori, dispersia
estimat a valorilor x1, x2,, xn este
D= (xi m)2/(n-1), unde m este media
aritmetic a valorilor

DVARP(db,col,crit)

Returneaz dispersia
calculat a
valorilor din coloana col a bazei de
date db care
verific
criteriul crit. Dac x1, x2,, xn sunt aceste

valori, dispersia calculata a valorilor x1,

x2,, xn este
D= (xi m)2/n,
unde m este
media
aritmetic a valorilor
DSTDEV(db,col,crit)

Returneaz deviaia
standard estimat (rdcina ptrat a
dispersiei estimate) a valorilor din
coloana col a bazei de date db care
verific criteriul crit

DSTDEVP(db,col,crit)

Returneaza deviatia
standard calculata (radacina patrata a
dispersiei calculate) a valorilor din
coloana col a bazei de date db care
verifica criteriul crit

DSUM(db,col,crit)

Returneaz suma
coloana col a bazei
verific citeriulcrit

de

volorilor din
date db care

Tipul i numrul argumentelor utilizate n definirea funciilor depinde de funcia

respectiv. Argumentele sunt separate de virgul sau de ; , iar unele funcii nu au argumente (de
exemplu, funcia PI), n acest caz apelul funciei de face sub forma :
=Nume_functie()
Argumentele pot fi :

constante (valori numerice sau text) ;

referine de celule ;

referine de regiuni de celule (domenii).

nainte de a introduce o funcie(formul), utilizatorul trebuie s se asigure c celula n care se

I dorete afiarea rezultatului, este activ (selectat). Sunt dou modaliti, ori se execut
click ncaseta Formula Bar i se tasteaz = i apoi coninutul formulei, ori se execut
click pe butonul (=) Edit Formula (editare formul) din bara de formule pentru a deschide paleta de
formule. n ultimul caz, caseta Name aflat n partea stng a barei de formule (Formula Bar), se va
transforma n caseta Function (funcie), afind numele ultimei funcii folosite i o lista cu cele mai
recente funcii utilizate, dac se execut click n lista derulant a casetei Function. Dac funcia dorit se
afl n list, se selecteaz i astfel programul Excel va scrie funcia n bara de formule i n paleta de
formule. Paleta de formule include o descriere a funciei i una sau mai multe casete de text

pentru fiecare argument al funciei. Pentru unele funcii care folosesc un singur domeniu de celule apare
i descriere domeniului, deoarece se intuiete argumentul. Casetele corespunztoare argumentelor
trebuie completate pentru a utiliza funcia apelat.
De exemplu, dac n foia de calcul (tabel) din imaginea precedent se dorete ca n celula G21 s
se calculeze media valorilor de pe coloana G, deci din domeniul G12 :G20, se selecteaz celulaG21 i
apoi se execut click pe butonul Edit Formula i apoi se selecteaz funcia AVERAGE
din caseta Function. Se va deschide paleta de formule, i anume caseta pentru funcia AVERAGE aa
cum apare n imaginea urmtoare. Automat apare primul argument domeniul G12 :G20. Dac selecia
este corect se confirm prin efectuarea unui click pe butonul OK. n cazul n care se doresc alte
argumente, n casetele de texte Number 1, Number 2, etc. se pot tasta sau introduce alte argumente. Se
poate utiliza butonul Colapse Dialog (Inhibare caset)

Ca n cazul oricrei formule, rezultatele funciei sunt afiate n celula activ,

iar funcia este afiat n bara de formule (Formula Bar), n momentul cnd celula respectiv este
activ (selectat).

Exista doua tipuri de functii/formule :

Functii obisnuite la care rezultatul va fi returnat doar intr-o celula, adica sunt functii de
tipul f : D1 x D2 x x Dn D ;

Functii matriceale la care rezultatul va fi returnat intr-o zona de celule(domeniu), adica

sunt functii de tipul
f : D1 x D2 x x Dn E1 x E2 x x Em ;
n acest caz argumentele funciei pot fi :
a) un domeniu(o regiune) n : m,
unde , {A,B, , Z} si n, m {1,2, 65536} ;
b) un nume de domeniu/regiune ;
c) o matrice numerica data sub forma
{ <linia_1> ; <linia_2> ; ;<linia_n>}, unde <linia_i> este
lista elementelor liniei i separate de virgula;

EXEMPLE.
a)

Calculul determinantului si inversei unei

MINVERSE)

matrice(se

utilizeaza functiile MDETERM

si

Consideram A o matrice 3 x 3 si sa calculam determinantul matricei.

In celulele domeniului A4 :C6 se introduc elementele matricei A, apoi se selecteaza
celula E4 unde se doreste sa apara rezultatul, dupa care in bara de formula se
tasteaza=MDETERM(A4 :C6)
sau
se
apeleaza
functia MDETERM indicanduse argumentul ce este domeniul in care sunt elementele matricei A.
Pentru calculul inversei, se va selecta domeniul A10 :C12 care in final va stoca inversa matricei,
apoi se apeleaza functia MINVERSE cu argumentul A4 :C6, dupa care se apasa combinatia de
taste <CTRL> + <SHIFT> + <CR>.

b)

Calculul puterilor unei matrice(se va utiliza functia MMULT). Pentru A2 se va selecta

zona G4:I6 unde se va stoca matricea rezultat, apoi se va apela functia MMULT indicanduse argumentele A4 :C6, respectiv A4 :C6, dupa care se apasa combinatia de taste <CTRL>
+ <SHIFT> + <CR>. Asemanator se va proceda pentru A3, A4, , An.

Opiunea AutoCalculate (calcul automat) oferit de programul Excel permite efectuarea

anumitor verificri referitoare la coninutul unor celule (ce conin constante sau valori ca rezultat al unei
funcii sau formule). Se poate cere afiarea automat n bara de stare a calculului pentru sum, medie, etc.
a unor valori dintr-un domeniu de celule. Pentru activarea acestei opiuni se selecteaz
regiunea(domeniul) de celule care urmeaz a fi verificate i se efectueaz click cu butonul drept pe bara
de stare. Se afieaz un meniul local (meniu rapid) ce va permite selectarea funciei dorite de
utilizator.Efectul apelrii funciei solicitate se va afia n bara de stare.

Formulele i funciile utilizate ntr-o foaie de calcul fac referine la diferite celule sau domenii de
celule. Aceste referine pot fi destul de complicate pentru unele foi de calcul complexe, astfel c
urmrirea lor poate fi anevoioas.
Programul Excel ofer
utilizatorului
diferite mijloace
grafice destinate verificrii
interdependenei celulelor. Aceste mijloace pot fi utilizate cel mai simplu prin afiarea pe ecran a barei de
unelte(Auditing Toolbar) care este destinat verificrii (Auditing) formulelor i funciilor.
Prin comanda Tools Auditing se deschide un meniul din care se alege comanda Show Auditing
Toolbar (afiarea barei de unelte pentru verificare).
Uneltele din aceast bar trebuie utilizate numai dup ce a fost selectat celula
corespunztoare. Comenzile (uneltele) acestei bare sunt :

Trace Precedents celula actual va fi legat cu sgei (de culoare albastr)

de celulele precedente (folosite la determinarea coninutului celulei active) ; se indic
acele celule, la care formula sau funcia din celula activ face referine (celulele
precedente, adic ascendenii celulei active) ;

Remove Precedent Arrows tergerea sgeilor care indic celulele ascendente de

nivel cel mai nalt pentru celula activ ;

Trace Dependents indicarea acelor celule care utilizeaz informaia din celula
activ (celulele care depind de celula activ, adic descendenii) ;

Remove Depentent Arrows - tergerea sgeilor care indic celulele descendente de

nivel cel mai nalt pentru celula activ ;

Remove All Arrows tergerea tuturor sgeilor de indicare a interdependenelor ;

Trace Error indicarea celulei sau celulelor care cauzeaz eroarea n celula activ ;
comanda poate fi utilizat dac celula activ conine o valoare ce indic o eroare ;
New Comment ataarea unui comentariu celulei active ;
Circle Invalid Data ncercuirea datelor invalide (n context cu comanda de validare a
datelor) ;
Clear Validation Circles tergerea cercurilor de validare .

Referine absolute i relative de celule

Operaia fundamental de copiere a celulelor n Excel este o operaie mai special innd seama
c o celul poate conine valori de date (constante - numere, text) sau formule (apeluri de funcii i
expresii). Dac o foaie de calcul este mai complex (volum mare de date i calcule complexe), este
incomod s se repete introducerea unor formule n mai multe celule. De exemplu, dac trebuie s se
realizeze suma valorilor pe mai multe linii sau pe mai multe coloane, ar trebui s se introduca acelai tip
de formul de mai multe ori, schimbndu-se doar coordonatele(referinele) unor coloane sau linii.
Pentru a fi un instrument puternic n calculul tabelar, programul Excel a introdus referine de
celule absolute i relative.
Fa de metodele fundamentale de copiere n Office 2000, utilizatorul va detecta cteva diferene
la copierea i deplasarea celulelor i a domeniilor de celule n Excel :

dac se insereaz celulele deasupra unor date existente, aceste date vor fi suprascrise, prin
urmare trebuie s existe suficiente celule vide pentru a se accepta selecia ce urmeaz a fi
inserat ;

decuparea i lipirea, precum i copierea i lipirea au efecte diferite n Excel fa

de pachetul Office 2000 ; este imposibil copierea, apoi interclasarea unor operaii i apoi
lipirea ; datele trebuie inserate imediat, altfel decuparea sau copierea sunt anulate ;

la decuparea unei celule n Excel, aceasta este copiata n memoria Clipboard, dar nu este
eliminat din foaia de calcul dect n momentul inserrii ei n noua locaie prin
apsarea tastei <CR> sau efectuarea unui click pe butonul Paste ;

la decuparea unei selecii, aceasta poate fi lipit o singur dat, nu se pot realiza copii
multiple ; copierea i lipirea sunt operaii care se pot repeta ; la apsarea tastei <CR> la sfritul
unei operaii de lipire, programul Excel va goli memoria Clipboard, deci se poate
folosi butonul Paste pentru a insera prima, a doua, i a n-a copie ; se apas <CR> numai la
inserarea ultimei copii.
Dac se selecteaz o regiune (domeniu) de celule pentru a fi copiate n alt loc din foaia de calcul,
dup selectare se folosete butonul Copy care are ca efect ncadrarea domeniului cu un dreptunghicu
laturi din linii ntrerupte mictoare.

Utilizarea facilitilor de tragere i aezare (drag and drop) este eficient n operaiile de
copiere i n acest caz. Aceast metod este folosit dac celulele care urmeaz a fi copiate, ct i
destinaia lor, sunt vizibile pe ecran.
Dup selectarea celulelor, se deplaseaz mouse-ul ca s indice spre laturile indicatorului de
celul(domeniu), cu excepia instrumentului de completare (unde indicatorul de mouse se va transforma
ntr-o sgeat). Se menine apsat butonul drept i se trage de celule n noile lor locaii. La eliberarea
butonului de mouse, se va deschide un meniu rapid, care permite opiunea ntre deplasarea (mutarea)
i copierea celulelor.

Dup cum se poate vedea din exemplele precedente, copierea valorilor s-a
realizat obinuit conform metodei generale oferite de pachetul Office 2000.
In cazul n care este vorba de copierea unei formule dintr-o celul n
alta, programul Excel modific automat fiecare referin de celula din formul.
Exemplu demonstrativ. S presupunem c celula H18 conine formula =SUM(C18 :G18) care
calculeaz suma valorilor din domeniul de celule C18 :G18 i dorim s copiem celula H18 n celula J20.
Indiferent de modalitatea de copiere, n final n celula J20 se va obine valoarea 0, iar formula afiat n
bara de formule va fi =SUM(E20 :I20). Aceste efecte sunt rezultatul modificrii automate a referinelor
de celule din formula continut n H18. Evident, n celula J20 se obine valoarea 0 deoarece
domeniul E20 :I20 este vid. Se poate observa din imaginea de mai jos c referinele au fost
translatate. Translaia referinelor este identic cu translaia celulei J20 fa de celula H18 care conine
formula iniial. Acest tip de referin se numete referin relativ.

Prin urmare, n procesul de copierea a celulelor care conin formule, referinele celulelor din
formula copiat sunt translatate n funcie de poziia destinaiei fa de celula copiat. Prin copiere se
poate ajungei la cazuri n care unele referenieri de formule devin invalide, cnd se
afieaz textul #REF ! .
n exemplul urmtor (imaginea urmtoare) vom ilustra procesul de refereniere absolut a
celulelor unei formule.Vom selecta celula H18 i o vom edita (se execut click dublu pe ea sau click
simplu pe ea i apoi click simplu n bara de formule) prin trecerea la fiecare referin de celul, cnd se
apas tasta <F4> care face ca n faa literei de celul i n faa numrului liniei s apar simbolul $
( sau se va tasta efectiv simbolul $ ). Dup aceasta editare se apas tasta <CR> i astfel rezultatul n
celula H18 va fi acelai ca cel anterior. Dac se repet procesul anterior de copiere a formuleiH18 n
celula J20, rezultatul obinut n celula J20 va fi identic cu valoarea din H18, iar n bara de formule va fi
afiat formula nemodificat.

n acest caz s-a utilizat referenierea absolut, formula copiat refereniaz (acceseaz), fr nici o
translatare, celulele originale.
Exist posibilitatea utilizrii i a referinelor mixte. n acest caz, componenta n faa creia este
plasat simbolul $ este o referin absolut , iar componenta care nu este precedat de simbolul $
este o referin relativ.
Exercitiu. Folosind referine mixte, vom genera un tabel al nmulirii numerelor (Tabla
nmulirii) . n domeniul de celule A2 :A19 vom introduce n ordine numerele 1, 2, , 19 ( se recomand
utilizarea seriilor de valori ; Edit Fill Series), iar n domeniul B1 : M12 aceleai valori.
n celula B2 vom introduce (edita) formula =$A2*B$1 , dup care vom selecta celula B2 i
executmCopy. Vom selecta domeniul ntreg B2 : M12 i executm lipirea (Paste) i asfel se va genera
tabelul nmulirii (Tabla nmulirii) din imaginea care urmeaz.

sub 12

9. 2. 4. Inserarea si formatarea tabelelor

Inserarea unui tabel
n paginile web, tabelele permit asezarea n pagina a elementelor (text, imagine, etc.) exact n locul dorit.
Pentru a insera un tabel:
Plasam cursorul n locul unde dorim sa apara tabelul.

Apasam butonul Table

din bara standard, aparnd caseta de dialog Insert Table.

Introducem numarul de linii si de coloane dorit.

Optional, specificam latimea tabelului, n pixeli sau procentual fata de latimea ferestrei.
Introducem grosimea bordurii n pixeli 0 nsemnnd fara bordura (tabelul fara bordura este afisat n
Nvu cu linie rosie punctata, invizibila n browser).
Apasam OK.
n locul butonului Table, o alta posibilitate este apelarea meniului Insert Table, care permite si inserarea
unui tabel n alt tabel.
Selectarea elementelor Tabelului
Exista doua posibilitati de selectare pentru ntregul tabel, o celula sau un grup de celule:

Clic n tabel si apelam meniul Table Select, apoi alegem optiunea dorita din submeniul aparut
(ex: Table Select Table permite selectarea ntregului tabel).
SAU, folosind mouse-ul ca instrument de selectare:
o Selectarea unui grup de celule adiacente : clic ntr-o celula, apoi tragem pentru a
selecta celulele vecine.
o Selectarea unui grup de celule neadiacente : tinem apasata tasta CTRL pna selectam
celulele respective.
o Selectarea coloanelor : clic n prima celula din coloana, tragem pentru selectarea ntregii
coloane, apoi, tinnd mouse-ul apasat, tragem spre stnga/dreapta pentru a selecta
coloanele vecine.
o Selectarea liniilor : clic n prima celula din linie, tragem pentru selectarea ntregii linii,
apoi, tinnd mouse-ul apasat, tragem n sus/jos pentru a selecta liniile vecine.

Formatarea tabelului
Putem modifica atribute de formatare aplicabile att ntregului tabel, ct si liniilor, coloanelor sau
celulelor individuale.
Selectam tabelul, sau facem clic n orice loc din acesta.

 Apasam butonul Table

din bara Standard, sau apelam meniul Table Table Properties, aparnd
caseta de dialog Table Properties, ce contine doua tab-uri: Table si Cells.
Apasam tab-ul Table pentru editarea urmatoarelor proprietati:
Size : specificam numarul de linii si de coloane. Introducem latimea tabelului procentual fata de latimea
ferestrei ("% of window") sau n pixeli n primul caz, latimea tabelului se schimba automat odata cu
redimensionarea ferestrei Nvu sau a browser-ului.
Borders and Spacing : specificam, n pixeli, latimea liniei de bordura, spatiul dintre celule si spatiul
dintre continutul celulei si bordura sa (cell padding).
Table Alignment : alinierea tabelului n pagina: left, center, right.
Caption : permite folosirea unui text explicativ (caption) pentru tabel si pozitionarea acestuia fata de
tabel: deasupra (above), dedesubt (below), n stnga sau n dreapta.
Background Color : permite alegerea unei culori pentru fundalul tabelului, sau folosirea unui fundal
transparent (implicit).
Apasam Apply pentru previzualizarea schimbarilor fara a nchide caseta de dialog, sau OK pentru
confirmarea schimbarilor.
Pentru vizualizarea sau modificarea proprietatilor uneia sau mai multor celule:
1. Selectam linia, coloana sau celula respectiva, apoi apelam meniul Table Table Properties,
aparnd caseta de dialog Table Properties.
2. Selectam tab-ul Cells pentru a edita urmatoarele proprietati:
o Selection : Alegem Cell, Row, sau Column din lista derulanta. Selectam Previous sau
Next pentru a schimba linia, coloana sau celula.
o Size : specificam naltimea (Height) si latimea (Width), apoi alegem "% of table" (% din
tabel) sau "pixels".
o Content Alignment : Selectam un tip de aliniere verticala sau orizontala pentru continutul
celulelor selectate.
o Cell Style : stilul de celula poate fi Header (Antet) daca aceasta face parte din antetul de
coloana sau linie (caz n care scrisul apare ngrosat si aliniat centrat), sau Normal.
o Text Wrap (ncadrare text) : Alegem "Don't wrap" (Fara ncadrare) daca dorim ca textul
dintr-un paragraf sa apara pe un singur rnd, sau Wrap (ncadrare) pentru ncadrarea
textului n celula (fara modificarea latimii acesteia).
o Background Color : alegem o culoare de fundal pentru celula, sau o lasam transparenta.
3. Apasam Apply pentru previzualizarea schimbarilor fara a nchide caseta de dialog, sau OK pentru
confirmarea schimbarilor.
O alta posibilitate de schimbare a culorii n celulele selectate este folosirea butonului Color for text /
Color for background

din bara Formatting.

Adaugarea si stergerea de linii, coloane si celule

Pentru adaugarea unei celule, linii sau coloane la tabel:
Facem clic n celula din tabel unde dorim sa inseram un ntreg tabel sau lnga care dorim sa inseram
celule.

 Apelam meniul Table Insert.

Alegem una din optiunile: Table (Tabel), Row Above (Linie deasupra), Row Below (Linie dedesubt),
Column Before (Coloana nainte), Column After (Coloana dupa), Cell Before (Celula nainte), Cell After
(Celula dupa).
Pentru stergerea unei celule, a unui rnd sau a unei coloane:
Plasam cursorul ntr-o celula, linie sau coloana, sau selectam mai multe celule.
Apelam meniul Table Delete.
Precizam ce anume dorim sa stergem: Table (Tabel), Row(s) (Linie/Linii), Column(s)
(Coloana/Coloane), Cell(s) (Celula/Celule), Cell contents (Continut celula/celule).
Pentru unirea (join) celulelor adiacente ntr-o singura celula:

Facem clic n celula din stnga, apoi apelam meniul Table Join with Cell to the Right (Unire cu
celula din dreapta).

SAU: selectam celulele adiacente si apelam meniul Table Join Selected Cells.

Pentru despartirea (split) unei celule rezultate din unire, napoi n celulele de provenienta, n afara optiunii
Edit Undo, putem proceda astfel: facem clic n celula respectiva si apelam meniul Table Split Cell.
ntregul continut al celulei unite va apare n prima celula din stnga.
Sub 13
Formatarea diagramelor
O diagram este un obiect grafic numit aria diagramei, (Chart Area), ce cuprinde urmtoarele obiecte
grafice:
titlul, (Chart Title),
legenda (Legend),
axa X, a categoriilor, (Category Axis),
axa Y, a valorilor, (Value Axis),
aria graficelor, (Plot Area),
grila pe axa categoriilor (Category Axis Gridlines),
grila pe axa valorilor (Value Axis Gridlines),
seriile de date reprezentate (Series).
La un clic dublu pe diagram se afiaz meniurile i barele de instrumente specifice diagramei, vezi
Figura 1.

Figura 1. Obiect grafic selectat.

In partea stng a barei de instrumente se afl lista obiectelor diagramei, vezi Figura 2.

Figura 2. Lista obiectelor diagramei.

Proprietile diagramei pot fi modificate dup creare. Modificarea proprietilor se poate face cu opiunile
unor meniuri contextuale ale obiectelor diagramei, ale meniurilor Data i Chart sau ale butoanelor barei
de instrumente, vezi Figura 1.
Semnificaia butoanelor barei de instrumente este cea din Tabelul 1.

Buton

Semnificaie
Lista cu obiectele diagramei
Afiaz caseta de formatare a obiectului selectat
Seria de timp n axa X
Seria de timp n axa Y
Afiaz / ascunde tabela cu date

Alege tipul de grafic

Afiaz / ascunde grila pe coloane
Afiaz / ascunde grila pe linii
Afiaz / ascunde legenda
Tabelul 1. Butoanele barei de instrumente de formatare a diagramei.
Opiunile meniurilor Data i Chart sunt cele din Tabelul 2.

a) meniul Data

b) meniul Chart

Tabelul 2. Opiunile meniurilor Data i Chart.

Modificarea proprietilor diagramei se face astfel:
1. n vederea Design View se selecteaz obiectul grafic cu un clic dublu. In aceste moment se afiaz
meniurile i barele de instrumente specifice diagramei. In partea stng a barei de instrumente se
afiaz lista obiectelor diagramei. Elementul afiat n list este Chart Area, vezi Figura 2,
2. orice obiect al diagramei poate fi selectat cu clic sau direct n lista cu obiecte grafice. Obiectul selectat
este ncadrat n marcaje, vezi Figura 1 n care este selectat obiectul Chart Area.
3. se afiaz meniul contextual al obiectului grafic selectat n diagram cu clic cu butonul drept pe
obiect; Tabelul 3 arat meniurile contextuale pentru diverse obiecte grafice; un clic pe opiunea
Format Nume Obiect afiaz caseta de proprieti a obiectului. Aceast caset se poate afia direct
cu clic pe butonul
diagram.

din dreapta listei cu obiecte grafice. Opiunea Clear terge obiectul din

a) diagrama

b) grila

c) grafic

d) axe

e) aria de desenare

f) legenda

Tabelul 3. Proprietile obiectelor grafice din diagram.

Opiunile Chart Options i Chart Type afiaz casetele din Figura 3 i Figura 4. Aceste casete pot fi
afiate i cu opiunile meniului Chart, vezi Tabelul 2b. Opiunea Add Trendline permite adugarea unei
curbe de tendin la diagram. Ea este descris ntr-un paragraf ulterior.

Figura 3. caseta Chart Options.

Figura 4. Tipuri de diagrame.