Aplicatii semestrul II 2016.

Stagiari anul III- Categoria exper i contabili

1,Societatea Alfa trimite spre prelucrare la teri materiale consumabile n valoare de 30.000 lei conform
avizului de nsoire. Se primesc de la teri obiecte de inventar n valoare de 33.000 lei, costul prelucrarii
3.000 lei, TVA 20%.
351=3028 30.000
303=351

30.000

%=401
303
4426

3600
3000
600

2.Societatea Beta obtine produse finite din producie proprie la costul de 50.000 lei. Acestea
vor fi utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje n valoare de 30.000 lei.
345=711
381=345
608=381

50.000
50.000
30.000

3.Societatea Alfa din Romania (nregistrata n scopuri de TVA) prime te o factura de marfuri n valoare de
20.000 euro de la societatea Beta din Germania (nregistrata n scopuri de TVA n Germania). Data facturii
este 27 ianuarie N (data la care marfa paraseste fabrica producatorului). Cursul de schimb BNR la data
facturii 1 euro=4,48 lei. Cumparatorul nregistreaza intrarea marfurilor n activul sau la momentul transferului
riscurilor i beneficiilor, adica la data la care marfa parase te fabrica producatorului.
371=401 20.000eur*4.48=89.600
4426=4427 89.600*20%=17.920
4. Societatea comerciala X prezinta n stoc la 1 noiembrie materii prime 20.000 um si marfuri
75.000 um. n cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatii:
a) achizitie de materii prime la cost de achizitie 10.000 um, TVA 20%;
b) achizitie de marfuri la cost de achizitie 2.000 um, TVA 20%;
c) consum de materii prime n valoare de 15.000 um;
d) vnzare de marfuri la pret de vnzare 8.000 um, TVA 20%, costul de achizitie al marfurilor vndute 6.000
um;
e) la sfrsitul lunii are loc inventarierea fizica n urma careia se stabileste un stoc final de materii prime de
17.000 um si un stoc final de marfuri de 65.000 um.
a) %=401 12.000
301
10.000
4426 2.000
b) %=401 2.400
371
2.000
4426 400
c) 601=301

15.000

d) 4111=%9.600
707
4427

8.000
1.600

607=371

6.000

e) 301=7588
607=371
635=4426

2.000
6.000
1.200

5.Societatea comerciala X prezinta n stoc la 1 noiembrie produse finite 25.000 um si produse n curs de
executie 10.000 um. n cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatii:
a) obtinere produse finite la cost de productie 50.000 um;
b) vnzare produse finite la pret de vnzare 40.000 um, TVA 24%, costul de productie al produselor finite
vndute 35.000 um;
c) la sfrsitul lunii are loc inventarierea fizica n urma careia se stabileste un stoc final de produse finite de
45.500 um si produse n curs de executie de 8.000 um.

**se utilizeaz metoda inventarului intermitent**

Obinerea de produse finite: Nu se contabilizeaz.
Vnzarea de produse finite
4111 =%
49.600
701
40.000
4427 9.600

** Descrcarea de gestiune nu se contabilizeaz. **

Anularea soldurilor iniiale
711
711

=
=

345
331

25.000
10.000

Preluarea soldurilor finale

%
345
331

711

53.500
45.500
8.000

6.Societatea Alfa receptioneaza n data de 26.05.N marfuri n valoare de 10.000 euro primite fara factura de la
un furnizor german. Cursul de schimb al BNR aplicabil la data recep_iei este de 4,1950 lei/euro. La sfr_itul
lunii mai, cursul de schimb a fost de 4,1792 lei/euro. Cursul de schimb la 15.06.N (data la care se
procedeaza la autofacturare) a fost de 4,2322 lei/euro. n data de 23.06.N, societatea primeste factura
externa emisa la 19.05.N. Cursul la data facturii este de 4,1949 lei/euro.
26.05.N Receptie marfuri:
371
=
408
10.000e*4.1950=41.950
31.05.N reevaluare 408
665

408

15.06.N autofactura
4426 =
4427

10.000e*(4.2322-4.1950)=372
10.000e*20%*4.2322 = 8464.4

23.06.N factura externa

408
=
401
10.000e*4.1949=41.949
408
=
765
10.000e (4.2322-4.1949)=373

7.ntreprinderea Alfa realizeaza la comanda produse finite X. Ea are n curs de productie o comanda care
cuprinde 10 bucati de produse X. La nceputul lunii octombrie N, costul productiei neterminate a fost de
125.750 lei. n cursul lunii s-au angajat urmatoarele cheltuieli ocazionate de realizarea productiei:
cheltuieli directe: 182.400 lei;
cheltuieli indirecte: 67.700 lei, din care 25.700 lei reprezinta cheltuieli fixe.
Cheltuielile administrative au fost n luna octombrie de 12.000 lei, iar cele de distributie, de 5.900 lei.
Gradul de utilizare a capacitatii de productie a fost de 80%. La sfrsitul lunii octombrie s-au obtinut 4 bucati
de produse X, iar costul productiei neterminate a fost determinat la 71.350 lei.
Calcul cost productie luna octombrie = SI productie neterminata + cheltuieli directe + cheltuieli indirecte
variabile + cheltuieli indirecte fixe * grad de utilizare SF productie neterminata = 125.750 + 182.400 +
42.000 + 25.700*0.8 71.350 = 299.360 -> pret unitar = 74,840

8.Societatea comerciala X realizeaza din productie proprie doua tipuri de produse finite P1
si P2. La nceputul lunii noiembrie situatia stocurilor era urmatoarea:
P1: 270 buc, evaluate la costul standard de 100.000 um/buc
P2: 1.000 buc, evaluate la costul standard de 400.000 um/buc
Diferenta de pret aferenta stocurilor de produse finite este una nefavorabila de 156.000.000 um.
n cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatii:
- se obtin produse finite din procesul de productie: P1 100 buc, P2 600 buc;
- se vnd produse finite unui client: P1 50 buc, pret de vnzare 150.000 um/buc, P2 500 buc, pret de
vnzare 460.000 um/buc.
La sfrsitul lunii noiembrie se calculeaza costul efectiv de productie: P1 120.000 um/buc, P2 350.000
um/buc.
345 = 711
348 = 711
411 = 701
711 = 345
711 = 348

100 * 100.000 + 600 * 400.000

100 * 20.000 + 600 * (-50.000)
50 * 150.000 + 500 * 460.000
50 * 100.000 + 500 * 400.000
K = (SI 348 + RD 348)/(SI 345 + RD345)
= K * RC 345
K = (-156.000.000 28.000.000) / (427.000.000+250.000.000) = 27.18%
= 27.18% * 205.000.000 = 55.719.000

9.O societate comerciala care are ca obiect de activitate comertul cu amanuntul prezinta
urmatoarele informatii aferente lunii noiembrie N:
- Stoc de marfuri la 01.11 evaluat la pret de vnzare inclusiv TVA 744.000 um
- Marja comerciala aferenta marfurilor existente n stoc la 01.11: 100.000 um
- TVA neexigibila aferenta marfurilor existente n stoc la 01.11: 144.000 um
- Cumparari de marfuri n cursul lunii: cost de achizitie 1.500.000, TVA 20%
- Vnzari de marfuri n cursul lunii la pret de vnzare inclusiv TVA: 992.000 um
- Societatea practica o marja comerciala de 20% aplicata la costul de achizitie.
Achizitie marfuri:
371
=
4426
=

401
401

1.500.000
300.000

Marfa la pret de vanzare

371
=
378
371
=
4428

300.000
(1.500.000+300.000)*20% =360.000

Vanzare marfuri
4111

%
4427
707
Descarcare gestiune

992.000
165.333,33
826.666,67

Pret vanzare = 992.000

Pret vanzare fara TVA = 826.666,67
Adaos comercial = 826.666,67* 20% =165.333,33
Cost achizitie = 826.666,67- 165.333,33 = 661.333,34
%
607
378
4428

371

992.000
661.333,34
165.333,33
165.333,33

10. n data de 27.11.N societatea B achizitioneaza de la societatea A n baza avizului de

expeditie marfuri n valoare de 5.000 lei, TVA 20% pentru care nu se primeste factura pna la 31.12.N.
Pentru societatea A, costul de achizitie al marfurilor a fost de 4.000 lei. n data de 20.12.N se primeste
factura din care rezulta un cost de achizitie de 5.500 lei, TVA 20%.
Pentru A
27.11.N
418 =

607 =

%
707
4427

5000
1000

371

4000

%
418
707
4427

5000
500
100

20.12.N
411 =

Pentru B
% =
371
4428
% =
408
371
4427
408

408
5000
1000
%
401
401
401
4428

5000
500
1100
1000

11. O societate comerciala vinde pe baza de factura marfuri n valoare de 1.000 um, TVA 20%, cost de achizitie
700 um. La receptia marfurilor se constata ca o parte din acestea nu corespund comenzii, fiind restituite de

catre client. Factura de reducere ntocmita pentru marfurile returnate furnizorului este n valoare de 200 um,
TVA 20%.
Vanzare marfa:
4111 =
%
707
4427
Descarcare gestiune:
607
=
371

1200
1000
200
700

Factura reducere (Storno marfuri):

4111 =
%
-240
707
-200
4427 -40
12. n data de 27.12.N, societate A vinde societatii B pe baza de factura marfuri n valoare de
1.000 lei, TVA 20%, cost de achizitie 700 lei. La receptia marfurilor se constata ca o parte din acestea nu
corespund comenzii, fiind restituite de catre societatea B n data de 05.01.N+1. Factura ntocmita de
societatea A la aceasta data pentru marfurile returnate este n valoare de 200 lei, TVA 20%.
27.12.N vanzare marfa
4111 =
%
1200
707
1000
4427 200
31.12.N
418

%
707
4428

-240
-200
-40

=
=

418
4427

-240
-40

05.01.N+1
4111
4428

13. Se vnd marfuri n urmatoarele conditii: pret de vnzare 100.000 um, rabat 5%, remiza 10%, scont de
decontare 2%, TVA 20%. Factura este emisa pe 01.11.N, scadenta este pe 30.11.N, plata se efectueaza pe
10.11.N.
4111

667
4111

=
=

%
707
4427
4111
4427

102.600
85.500
17.100
1.710
-342

Rabat = 100.000*0.05=5.000
Remiza = (100.000-5000)*0.10 = 9500
Scont = (100.000 -5.000-9.500)*0.02=1.710

14. n data de 10.01.N+1 societatea B primeste de la societatea A o factura de reducere comerciala pentru
livrarile de marfuri facturate n luna decembrie N. Valoarea marfurilor livrate n luna decembrie N a fost de
30.000 lei, TVA 20%. Conform clauzelor contractuale, reducerea comerciala este de 5% din totalul livrarilor
lunare. La 31.12.N, societatea B mai are n stoc marfuri achizitionate de la societatea A n luna decembrie N
n proportie de 80%.

La 31.12.N se inregistreaza reducerea comerciala pe care urmeaza sa o primeasca:

%= 408
-1800
609
-1500
4428
-300
La 10.01.N+1
408
=
401
4426 =
4428

-1800
-300

15. Societatea comerciala A trimite spre prelucrare societatii B un stoc de 500 bucati materii prime evaluate la
un pret de nregistrare de 11.000 um/buc. n urma prelucrarii rezulta semifabricate. Cheltuielile de prelucrare
facturate de B sunt de 5.000.000 um, TVA 20%
301 =351
500 * 11.000
601 = 351 5.500.000
% = 401
628
5.000.000
4426
1.000.000
341 = 711 10.500.000
16. Angajatul Stancu Vlad, cu sotia si 4 copii in intretinere, a obtinut urmatoarele venituri in luna mai: salariu
brut de incadrare 2.400 lei, salariu realizat 2.200 lei, tichete de masa 15 zile *9 lei/zi, ajutor deces 500 lei,
concediu de odihna 600 lei, abonament fitness 100 lei. Cota de de contribuie la fondul de risc se considera
0,5%. Se cer calculele i nregistrrile contabile aferente.
avantaj in natura abonament fitness (toate taxele)
tichete de masa doar 16%
ajutor de deces neimpozabil
concediu de odihna toate taxele
Venit brut impozabil cu toate taxele = 2.200+ 600 + 100 + 600 = 3.500
Deducere venit lunar > 1500<3000
5 persoane in intretinere => 800 * [1-(2400-1500)/1500] = 480
Venit calcul contributii = 3.500 480 = 3020
CAS angajat = 3020 *10.5% = 317
CAS societate = 3020*20.5% = 619
CASS angajat = 3020* 5.5% = 166
CASS societate = 3020*5.2% = 157
Somaj anagajat = 3020*0.5% = 15
Somaj soc = 15
CCI = 3020 * 0.5% = 15
Fond garantare = 3020*0.25% = 8
Impozit salarii = 3500 + 15*9 480 317-166-5 = 2.667*0.16 = 427
- nregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 3635 lei
- nregistrarea impozitului pe salarii reinut din salariul brut:
421 = 444 427 lei
- nregistrarea CAS individual reinut din salariul brut:
421 = 4312 317 lei
- nregistrarea sntii individuale reinut din salariul brut:
421 = 4314 166 lei
- nregistrarea omajului individual reinut din salariul brut:
421 = 4372 15 lei

Rezult salariul net de plat ctre salariat: 3635 427 317 166 -15 + = 2710 lei.
Ajutor deces:
6451 = 4311 500 lei
Inregistrare ajutor deces cuvenit
4311 = 423 500 lei
Acordare ajutor deces
423 = 5311 500 lei
Angajator
- nregistrarea cheltuielii societii privind CAS datorat de angajator:
6451 = 4311 619 lei
- nregistrarea cheltuielii societii privind sntatea (CASS) datorat de angajator:
6453 = 4313 157 lei
- nregistrarea cheltuielii societii privind omajul datorat de angajator:
6452 = 4371 15 lei
- nregistrarea cheltuielii societii privind contribuia la concedii i indemniza ii (CCI) datorat de angajator:
6454 = 4316 15 lei
- nregistrarea cheltuielii societii privind contribuia la fondul de garantare datorat doar de angajator:
6455 = 8 lei;
- plata salariului net ctre salariat:
421 = 5311 2710 lei.
17. SC INA SA prezinta la 30 iunie N urmtoarea situaie a veniturilor i cheltuielilor, cumulat de la inceputul
anului:
- Venituri totale 300.000 lei, din care: dividende primite 20.000 lei; venituri rezultate din anularea ajustrilor
pentru deprecierea imobilizrilor 5.000 lei;
- Cheltuieli totale 220.000 lei, din care cheltuiala cu impozitul pe profit aferenta trimestrului I 20.000 lei.
Impozitul platit pana la aceasta data 15.000 lei; cheltuieli de protocol 6.000 lei; cheltuieli de sponsorizare
14.000 lei; cheltuieli cu amenzile i penalitatile datorate bugetului de stat 6.000 lei; cheltuieli privind
ajustrile pentru deprecierea stocurilor de marfuri 4.000 lei; cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor primite
de la instituii nespecializate 15.000 lei, cheltuieli cu amortizarea contabil 3.000 lei; gradul de indatorare
este 2,5; cheltuieli de publicitate pe baz de contract 10.000 lei; amortizarea fiscal 2.000 lei.
- Cifra de afaceri a firmei 250.000 lei;
- Capitalul social al firmei 200.000 lei;
- Rezerva legala constituita in anii precedenti 38.000 lei;
Se cere: determinare rezultatului contabil; trecerea de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal; impozitarea
profitului; determinarea rezultatului net i contabilizarea impozitului pe profit.
rezultat contabil = venituri cheltuieli = 300.000 220.000 = 80.000
rezultat fiscal = rezultat contabil venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = 80.000 (20.000 +
5.000) + (20.000 + 3.880 + 14.000 + 6.000 + 4.000 + 1.000 (dif amortizare) ) = 103.880
deducere rezerva legala 2.000
profit impozabil = 103.880 2000 = 101.880
16% * profit impozabil = 16.300
cheltuiala protocol admisa = 2% * (80.000 + 6.000 + 20.000) = 2.120
reducere sponsorizare = 250.000*0.5% = 1.250
691 = 441 - 4.050

18. Un productor de mbracaminte vinde unui distribuitor 10.000 de costume la preul de 1600 lei / costum
(pre fr TVA). Distribuitorul practic un adaos comercial de 15% i ulterior vinde produsele unui lan de
magazine din Bucureti. Preul final practicat de magazine la vnzarea cu amnuntul presupune un adaos

comercial, fa de valoarea de intrare, de 30%. Aflndu-ne n perioada reducerilor, 4000 de costume sunt
vndute cu un discount de 10% i 2000 cu un discount de 20%. n aceste condiii stabilii TVA de plat i
TVA de recuperat pentru fiecare dintre agenii economici participani la acest lan de tranzacii.
-

producator TVA de plata = 10.000 * 1.600 * 20% = 3.200.000

distribuitor TVA de plata = TVA colectat TVA dedus = 10.000 * 1.600 * 115% * 20% - 10.000 * 1.600 *
20% = 480.000
lant de magazine = TVA colectat TVA dedus = 4.000 * 1.600 * 115% * 130% * 90% * 20% + 2.000 *
1.600 * 115% * 130% * 80% * 20% - 10.000 * 1.600 * 115% * 20% = 1.722.240 + 765.440 3.680.000 =
- 1.192.320

19. O persoan fizic obine venituri din activiti comerciale, venituri ce sunt impuse n sistem real. n anul
200X obine urmtoarele venituri:
- venituri din vnzri de mrfuri: 35.000 lei;
- venituri din sponsorizri: 500 lei;
- venituri din dobnzi la contul curent la banc: 200 lei..
Cheltuielile efectuate n anul 200X sunt:
- cheltuieli cu mrfurile vndute: 20.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de teri: 7.600 lei;
- cheltuieli cu protocol: 700 lei;
- cheltuieli cu penaliti din contracte comerciale: 500 lei
- cheltuieli cu impozitul pe venit sub form de pli anticipate 300 lei.
1 S se determine impozitul pe venit de plat sau de recuperat cu ocazia regularizrii.
Venituri = 35.000 + 200 = 35.200 lei
Cheltuieli deductibile = 20.000 + 7.600+ 500 = 28.100
Cheltuieli deductibile limitat = cheltuieli de protocol
Baza = 35.200 28.100 = 7.100
Limita ded ch protocol = 142
Cheltuieli protocol deductibile = 142 lei
Baza Impozit datorat = 35.200 28.100 142= 6.958
Impozit datorat = 6.958 * 16% = 1.113 lei
Impozit de plata = 1.113 300 = 813 lei.
20. Un agent economic prezint n anul 2016, conform datelor din bilan, urmtoarea situaie:
capitaluri proprii la nceputul anului 20.000 lei;
capitaluri proprii la sfritul trimestrului I 21.000 lei;
capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la nceputul anului 50.000 lei.
capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la sfritul primului trimestru 100.000 lei.
Pe 1 februarie a contractat un mprumut de la o banc n valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rat anual a
dobnzii de 5% (dobnda fiind pltibil lunar, iar mprumutul rambursabil la scaden). Tot pe 1 februarie a
contract un mprumut de la un acionar n sum de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anual a dobnzii fiind de 6%
(mprumutul se restituie integral la scaden, iar dobnda se pltete lunar). Rata de referin a BNR pentru
luna martie este de 1,5%. S se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile.
Dobanda lunara credit banca = 20.000*5%/12 = 83.33 ron/ luna
Dobanda lunara credit asociat = 30.000*6%/12=150 ron/ luna
Dobanda neded asociat = 30.000*4.5% /12 = 112.5
Dobanda ded asociat = 37.5
Dobanzi ned indif de calcul grad indat = 112.5*11 = 1237,5

Dobanzi ded inainte de calcul grad indat =83.33*11 + 37.5*11 = 1329,13

Grad indatorare = (50.000+100.000)/(20.000+21.000)= 3.65 => dobanzi nedeductibile = 1329.13+1237,5
=2.566,63
21. A cu sediul n Piteti, nregistrat n scop de TVA n Romnia, achiziioneaz de la B stabilit i
nregistrat n scop de TVA n Ungaria marfuri n valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria n
Romnia de ctre A. Plecat n Ungaria s negocieze preul acestora, directorul lui A achiziioneaz de la C,
librrie n Ungaria, nregistrat n scop de TVA n Ungaria, etichete n valoare de 200 euro pe care le aduce
apoi n Romnia cu maina personal. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizai operaiunea din punctul de
vedere al lui A, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA.
Achizitie marguri 15.000 euro - 371 = 401 15.000 euro
4426 = 4427 15.000e*20%
Achizitia de marfuri de la B se considera achizitie intracomunitara de bunuri pentru care se aplica taxarea
inversa.
Se declara la randurile 7 si 7.1 din decontul 300, de asemenea exista obligatia intocmirii declaratiei 390.
Etichete achizitionate de la librarie- TVA platit local se declara la randul 26 din decontul de TVA.
604 = 401 200 euro

22. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:

venituri din cotizaiile membrilor 20.000 lei;
venituri din donaii i sponsorizri 40.000 lei;
venituri n urma realizrii unui spectacol 10.000 lei;
venituri din activiti economice 200.000 lei.
Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activiti neeconomice
40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 80.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4,4821
lei/EUR. S se determine impozitul pe profit.
Venituri neimpozabile = 20.000+40.000 +10.000 = 70.000
Venituri neimpozabile in lim 15.000 eur * 4.4821 = = 67231, 5lei
Venituri neimpozabile din alte activitati = 67.231, 5 lei
Venituri impozabile totale = 200.000 lei +80.000 67231,5 = 212.768,5 lei
Cheltuieli deductibile =80.000
Impozit pe profit = (212768.5 80.000 )*16% = 21.242,96 lei

23. O microntreprindere a nregistrat n trimestrul I al exerci iului fiscal urmtoarele:

venituri din prestri de servicii 50.000 lei
venituri din vnzri de mrfuri 70.000 lei
venituri din provizioane 7.000 lei
venituri aferente serviciilor n curs de execuie 1.500 lei
venituri din despgubiri primite de la o societate de asigurri pentru pagube produse bunurilor din patrimoniu
n urma unor calamiti naturale 4.500 lei
cheltuieli cu mrfurile vndute 40.000 lei
cheltuieli cu serviciile prestate de teri 60.000 lei
cheltuieli salariale 20.000 lei
cheltuieli (contabile) cu amortizarea 25.000 lei
cheltuieli cu achiziia unei case de marcat fiscale (pus n func iune pe 15 februarie) 1.400 lei
Calculai impozitul datorat de societate.

- Venituri impozabile = venituri din prestri de servicii 50.000 lei+ venituri din vnzri de mrfuri 70.000 lei
+venituri aferente serviciilor n curs de execuie 1.500 lei = 121.500
Facilitate- achizitie casa de marcat = 1.400
Baza impozabila = 121.500 1.400 =120.100
Societate cu niciun salariat => Impozit = 120.100*3% = 3.603
Societate cu 1 salariat => Impozit = 120.100 * 2% = 2.402
Societate cu 2 sau mai multi salariati => Impozit = 120.100*1% = 1.201

24. O persoan are un salariu de ncadrare la locul de munc de baz de 1.500 lei lunar. n luna aprilie
angajatul realizeaz i alte venituri, astfel:
spor de vechime 25%
o recompens n natur, constnd n 2 kg alimente, la pre de achiziie de 20 lei/kg, TVA 20%
echipament de protecie, acordat cu titlu gratuit de ctre angajator 80 lei i
materiale igienico-sanitare, acordate n aceleai condiii 20 lei
tichetelor de mas 160 lei
cadouri n valoare de 400 lei oferite cu ocazia srbtorilor de Pati pentru cei doi copii minori
cotizaie pentru sindicat 15 lei
Salariatul are n ntreinere pe soia sa, care realizeaz venituri lunare de 1200 lei, pe mama sa care de ine
terenuri de 15.000 mp n zona montan i cei doi copii minori.
S se calculeze impozitul pe veniturile din salarii datorat de angajat pentru luna aprilie.
Venituri brute impozabile cu toate taxele= 1.500 lei + 1.500*25% +2*20*1.2 + (400-150*2) = 2.023 lei
Deducere pentru persoanele aflate in intretinere = 3 persoane aflate in intretinere, Venit brut lunar <= 1500
lei Deducere = 600 lei
Venit impozabil cu toate taxele = 2023-600 = 1423
Contributii datorate de salariat = Somaj 0.5%, CAS 10.5%, CASS 5.5%
Somaj = 1423*0.5% = 7
CAS = 1423*10.5% =150
CASS = 1423*5.5% =78
Venit impozabil pentru impozit venit 16% = 1.423 + 160 7-150-78 = 1348
Impozit pe venit = 1348 * 0.16 = 216 lei.
25. Un agent economic cu profil de farmacie i alte servicii medicale, nregistrat n scop de TVA n Romnia,
pltitor lunar de TVA, realizeaz n luna octombrie 2016 urmtoarele operaiuni (toate preurile sunt fr
TVA):
- achiziioneaz 10 topuri hrtie la 10 lei/buc;
- achiziioneaz 2000 cutii medicamente la pre de 100 lei/buc;
- primete facturi de prestri servicii de la furnizorii de utiliti n valoare de 5000 lei;
- livreaz 800 cutii medicamente pe piaa intern la pre de 110 lei/buc;
- livreaz 1100 cutii medicamente la export la pre de 120 lei/buc;
- presteaz servicii de consultaii medicale n valoare de 2.300 lei.
tiind c agentul economic achiziioneaz medicamentele numai n scopul revnzrii, iar hrtia i utilitile nu
le poate evidenia separat pe tipuri de activiti determinai TVA colectat, TVA deductibil, TVA de dedus i
TVA de plat sau de recuperat la scadena legal.
Tva deductibilitate mixta= 10*10*0.20 + 5.000*0.20 = 1.020 lei
TVA deductibil medicamente = 2.000*100 * 9% = 18.000 lei
Pro rata = (800*110 + 1100*120)/ (800*110 + 1100*120+2.300) * 100 =132.000/222.300 *100 =59.40%

10

Tva deductibil din activ mixte = 1.020 * 59.4% = 605.88 lei

TVA dedus = 18.000+ 605.88 = 18.605,88 lei
TVA colectat = 800*110 *9%= 7.920
Tva de colectat < TVA dedus => TVA de recuperat = 18.605,88-7.920 = 10.685,88 lei.
26. Care este rolul scrisorii de angajament?
Standardul 210 recomanda ca auditorul sa transmita clientului sau, de preferat inaintea inceperii angajamentului,
o scrisoare de angajament in vederea evitarii neintelegerilor care ar putea sa apara in indeplinirea acestuia.
Scopul acestei scrisori de angajament consta in documentarea si acceptarea de catre auditor a numirii, a
obiectivului si sferei angajamentului de audit, a intinderii responsabilitatii auditorului fata de client, precum si a
formei oricarei raportari.
Desi forma si continutul scrisorilor de angajament pot sa difere de la un client la altul, ele trebuie sa
cuprinda, in general, referiri cu privire la:
-

obiectivul auditului situatiilor financiare;

responsabilitatea conducerii entitatii auditate pentru intocmirea situatiilor financiare, in conformitate cu

prevederile standardului 200 Obiectivele si principiile generale care guverneaza auditul situatiilor
financiare;

cadrul de raportare financiara adaptat de catre conducerea entitatii auditate in vederea intocmirii
situatiilor financiare care fac obiectul auditarii;

sfera angajamentului de audit, cu trimiteri la prevederile legislatiei in vigoare, precum si la reglementari

sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul adera;

structura rapoartelor sau a oricarei alte forme de comunicare a rezultatelor angajamentului;

precizarea faptului ca exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite
datorita faptului ca auditorul se bazeaza pe testari, avand si alte limitari inerente. De asemenea, aceasta
situatie poate fi cauzata si de faptul ca orice sistem contabil si de control intern prezinta o serie de limitari
inerente;

posibilitatea auditorului de a avea acces nelimitat la orice inregistrari, documentatii si alte informatii
solicitate in legatura cu auditul.
Pe langa aceste aspecte, o scrisoare de angajament mai poate contine elemente legate de:

11

dorinta auditorului de a primi din partea conducerii entitatii auditate o confirmare scrisa cu privire la
declaratiile facute in legatura cu auditul;

acceptarea de catre clientul de audit a termenilor angajamentului, prin confirmarea primirii scrisorii de
angajament;

descrierea oricaror alte scrisori sau rapoarte pe care auditorul le va emite catre client;

elementele de baza pe care se fundamenteaza calculul onorariilor si orice acorduri privind plata lor.

27. Care sunt etapele tehnicii sondajului?

Oricare ar fi tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra
eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii:
A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;
B. elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca
atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la
tehnici statistice;
D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba
de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;
F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este
examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau exceptionala;
H. concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie, asupra
anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
28. In ce consta controlul faptic?
Este procedeul de stabilire a existentei si miscarii mijloacelor materiale si banesti si a modului de
desfasurare a activitatii economice.
Obiectul principal al controlului faptic sunt se refera la determinarea exacta a cantitatilor si valorilor existente,
a starii in care se gasesc, a stadiului si a modului de prelucrae a respectarii legalitatii in utilizarea lor.
Principalele modalitati de control faptic sunt: a.inventarierea b.expertiza tehnica si analiza de laborator
c.observarea directa d.inspectia fizica a.Inventarierea are ca obiectiv constatarea la un momentdat a
existentei cantitative si calitative a elementelor de activ si de pasiv ale unei unitati gestionare. b.Sunt
modalitati de control financiar care se folosesc pentru stabilirea integritatii valorii materialelor, calitatii unor
produse, valorii manoperei, etc. c.Observarea directa se foloseste atunci cand organul de control merge la
fata locului pentru a constata realitatile din documente. d.Inspectia fizica consta in examinarea activelor si
alte resurse, fiind o proba sigura pentru intarirea constatarilor.
29.Prezentati clasificarea riscurilor intr-o misiune de audit.
Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta, atunci cand situatiile
financiare sunt denaturate material. Pentru a planifica auditul, auditorul utilizeaza modelul riscul de audit, cu
trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.
30. Ce este riscul de control?

12

- Riscul de control reprezinta riscul ca o denaturare materiala, care ar putea aparea intr-o categorie de
operatiuni, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de
contabilitate si de control intern.
31.Ce este riscul inerent?
- Riscul inerent reprezinta susceptibilitatea ca o categorie de operatiuni sa contina o denaturare care ar
putea fi materiala, individual sau cumulata cu denaturarile existente in alte categorii de operatiuni,
presupunand
ca
nu
au
existat
controale
interne
adiacente.

32.Ce este riscul de nedetectare?

- Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca procedurile aplicate de auditor sa nu detecteze o denaturare ce
exista in categoriile de operatiuni si care ar putea fi materiala in mod individual, sau atunci cand este
cumulata cu denaturari din alte categorii de operatiuni.

33.Care este rolul dosarului permanent in documentatia de audit?

Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat
durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul
permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul
a elementelor de recunoatere a intreprinderii.
Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:
a) fisa de prezentare;
b) scurt istoric al intreprinderii;
c) organigrame;
d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;
e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;
f) note asupra statutului;
g) procese verbale ale CA si AGA;
h) lista actionarilor sau asociatilor;
i) structura grupului;
j) contracte, asigurari.
34.Care este rolul dosarului exercitiului in documentatia de audit?
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el
permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
-

mai buna organizare si control ale misiunii;

documentarea
lucrarilor
efectuate,
rarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;

13

deciziilor

luate

si

asigu

nlesnirea
la colaboratori;

muncii

echipa

si

supervizarea

lucrarilor

date

justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Continut. n mod uzual, acest dosar cuprinde: .

planificarea misiunii:
- programul general de lucru;
- note
asupra
utilizarii
lucrarilor
de catre altii (auditori interni, diversi specialisti);

de

control

efectuate

- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;

- compunerea echipei;
- data pentru emiterea raportului;
- buget de timp si realizarea lui;

35.Definiti si explicati principiul fundamental: competenta profesionala

Competena profesional are dou componente de baz:

-

obinerea

meninerea.

Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze

servicii profesionale cu grij i srguin i este obligat s se menin n permanen la un
nivel de cunotine i de recunoatere profesional care s justifice ateptrile unui client
sau al angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti
din practica profesional, din legislaie i tehncile de lucru.
Dobndirea cere:
-

nalt standard de pregtire general, urmat de una specific,

practic i experien n subiecte profesionale semnificative,

perioade de practic n domeniu.

Meninerea cere:

14

cunoatere continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i

internaional n contabilitate, audit i alte reglementri statutare i cerine
relevante).

adoptarea unui program

36. Prezentati "Tabloul CECCAR": mod de inscriere, "juramant", structura tablou

nscrierea n Tabloul Corpului a experilor contabili i a contabililor autorizai se face, la cerere, de ctre
filialele judeene i a municipiului Bucureti, dac cei n cauz fac dovad c ndeplinesc condiiile prevzute
la art. 4 lit. a) (are capacitate de exerciiu deplin) i c) (nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaiei
n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale.), respectiv art. 5 lit. a) i
c). Contestaia mpotriva respingerii cererii de nscriere n Tabloul Corpului se depune n termen de 30 de zile
de la data primirii comunicrii i se soluioneaz, n termen de 30 de zile de la data nregistrrii, de
conducerea seciunii experilor contabili sau contabililor autorizai. Hotrrile adoptate de conducerea
seciunii experilor contabili sau contabililor autorizai privind respingerea cererii de nscriere pot fi atacate la
Consiliul superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, n termen de 30 de
zile de la primirea acestora, i se soluioneaz n termen de 15 zile de la data nregistrrii contestaiei.
Contestarea deciziilor Consiliului superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia poate fi fcut la Secia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureti.
Dup nscrierea n tablou, experii contabili i contabilii autorizai depun jurmnt scris. Jurmntul are
urmtoarea formulare: Jur s aplic n mod corect i fr prtinire legile rii, s respect prevederile
Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia i ale Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai, s
pstrez secretul profesional i s aduc la ndeplinire cu contiinciozitate ndatoririle ce mi revin n calitate de
expert contabil/contabil autorizat.
Membrii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai au obligaia s plteasc cotizaiile
profesionale. Neplata acestora pe o perioad de un an atrage radierea din Tabloul Corpului.
Seciunile Tabloului
Seciunea I experi contabili liber profesioniti care i desfoar activitatea n mod individual.
Seciunea a-II-a experi contabili care au statut de angajai n instituii centrale sau locale, instituii bancare i
de asigurri, educaie, cercetare, ntreprinderi i alte entiti (altele dect entitile membre C.E.C.C.A.R.):
A. Membri activi
B. Membri inactivi
Seciunea a III-a - persoane fizice strine sau care sunt absolvente ale unor instituii recunoscute care au obinut
calitatea de membru al Corpului.
Seciunea a-IV-a societile de expertiz contabil, companii i alte entiti juridice autorizate s desfoare
activiti profesionale prevzute de Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat:
A. Cu capital strin sau mixt
B. Cu capital autohton

15

Seciunea a V-a contabili autorizai liber profesioniti care i desfoar activitatea n mod individual.
Seciunea a VI-a contabili autorizati care au statut de angajai n instituii centrale sau locale, instituii bancare
i de asigurri, educaie, cercetare, ntreprinderi i alte entiti (altele dect entitile membre C.E.C.C.A.R.):
A. Membri activi
B. Membri inactivi
Seciunea a-VII-a societi de contabilitate autorizate s desfoare activitile profesionale prevzute de
Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat:
A. Cu capital strin sau mixt
B. Cu capital autohton
Seciunea a-VIII-a membrii de onoare:
A. Preedini de onoare
B. Experi contabili de onoare
C. Contabili autorizai de onoare.

37. Precizati care sunt organele si decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial) si prezentati
atributiile Adunarilor generale ale fililalelor
Sediul central al Corpului este n municipiului Bucureti. CECCAR are filile fr personalitate juridic n fiecare
reedin de jude i n municipiul Bucureti. Este astfel organizat nct s i poat ndeplini atribuiile de
organism de autoreglementare.
La nivel central:
-

Organe de decizie:
o

Conferina Naional

Consiliul Superior

Biroul Permanent

Preedintele Corpului

Organele de execuie:
o

Director general executiv

Sectoare (departamente, servicii)

La nivel de filial:
-

Organe de decizie

16

Adunarea general

Consiliul filialei

Biroul Permanent

Preedintele filialei

Organe de execuie:
o

Directorul executiv

Sectoare (departamente, servicii)

38. Definiti profesia contabila si prezentati tipurile de lucrari pe care le poate efectua expertul contabil
Profesia contabila = totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a
specialistilor care le efectueaza (le presteaza)si a organismelor profesionale carora le apartin. Activitatile care
compun PC au un element comun : disciplina contabilitatii.
Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5. Management financiar contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere , asistenta)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8.Evaluari de intreprinderi si titluri
9.alte servicii contabile si extracontabile
39. Prezentati care sunt modalitatile de organizare pentru exercitarea profesiei contabile (se vor prezenta
distinct, atat pentru experti contabili, cat si pentru contabili autorizati, cu mentionarea incompatibilitatilor si
conflictelor de interese prevazute de cadrul legal).
Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili sau
printr-o lege. Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. La nivel european
exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:
-sistemul de calificare a pregatirii si
sistemul de calificare functionala.

40.Raport de expertiz contabil.

17

CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin urmtoarele
paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care
trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului, domiciliul, numrul carnetului de
expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili;
II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se menioneaz:
a. n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere de
edin (n cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire penal (n cauzele penale), cu
menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al
acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal);
b. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia,
numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat.
III. Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul n care sa dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza contabil
extrajudiciar.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile
judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n ncheierea
de edin (cauzele civile), respectiv n Ordonana organelor de urmrire i cercetare penal (cauzele penale).
n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie s fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului n care s-a efectuat expertiza contabil. n
cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul nceperii lucrrilor
expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu obiectivele
expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul documentar
nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a obiectivelor expertizei
contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz
contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd aceleai
obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile altor experi (contabili,
tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile date de acestea n timpul efecturii
expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia
depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial.

18

CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil, trebuie s

conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile, care s cuprind o
descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la structura materialului
documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii
utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul
contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat
ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea
expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se
fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele
calculelor i interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se ncheie
cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr echivoc, redactat ntr-o
manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative,
reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici asupra
ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea
judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte
i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n
considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar
trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un
paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie s-i
motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare opinia expertului
recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului numit din oficiu.

19