Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Atlas Laurentiu Popescu

    Transféré par

    medrihan
    203 vues133 pages
    Atlas Laurentiu Popescu - Histologie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    Atlas Laurentiu Popescu - Histologie

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    203 vues133 pages

    Atlas Laurentiu Popescu

    Transféré par

    medrihan
    Atlas Laurentiu Popescu - Histologie

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 133
    Prof. dr. LAURENTIU MIRCEA POPESCU Conf. dr. NICOLAE IONESCU Prof. dr. DOINA ONICESCU ATLAS color de HISTOLOGIE Mi EDITURA MEDICALA BUCURESTI - 1995 - Sumar 1. TESUTUL EPITELIAL — 7 2, TESUTURILE CONJUNCTIVE — 15 3. TESUTUL CARTILAGINOS $1 OSOS — 22 4, TESUTUL MUSCULAR — 29 5. TESUTUL SI SISTFMUI| NFRVOS — 34 6. SANGELE $I MADUVA HEMATOGENA — 46 7. APARATUL CIRCULATOR — 53 8, ORGANELE LIMFOIDE — 59 9. APARATUL DIGESTIV — 65 10, APARATUL RESPIRATOR — 87 11, APARATUL URINAR — 91 12. GLANDELE ENDOCRINE — 96 13. APARATUL REPRODUCATOR FEMININ — 104 14 APARATLIL REPRODUCATOR MASCULIN — 115 15. PIELEA — 119 16. ORGANELE DE SIMT — 126 In memoriam: Prof. Dr. Il. DICULESCU Prefata O prefata (buna?) se scrie greu sau nu se scrie. Cine citeste o prefaté? Cel ce este interesat sau cel ce deschide din intamplare la pagina respectiva $i poate deveni interesat. Cum sa interesezi pe cineva? Spunand cine esti, ce faci, ce vrei $i ce speri. Acest ,,Atlas color de histologie” este o premiera absoluta jn literatura bio-medicala romaneasca, un posibil dictionar romanesc de Imagini ale structurll microscopice a organismului uman. Lipsa unui asemenea Atlas este paradoxala, deoarece Catedra de Histologie a Facultatii de Medicina din Bucuresti (intlintata In 1879, a doua In Europa $I Implicit tn fume) s-a bucurat, de-a lungul timpului, de activitatea unor nume ilustre: M. Petrini-Galatz, editor al primului curs de histologie in limba romana (1881), dar si intemeietorul $colii romanesti de dermatologie; Gh. Marinescu, cel mai mare neurolog pe care Romania I-a dat lumii; Al. Obreja, intemeietorul psihiatriei romanesti; I.T. Niculescu, marele neuro-histolog; |. Diculescu, modernizatorul histologiei romanesti din anii '60-'70. De asemenea, au lucrat in Catedra de Histologie a facultatii noastre, cu rezultate reciproc benefice, personalitati ca: D. Bagdasar, |. Pavel, O. Sager, G. Litarczek, M. Popper, C. Arseni gi alti Povara $tiintificd $i spiritual este grea, dar cineva trebuie sa o preia. Atlasul contine imagini color ale celor Be mai reprezentative aspecte microscopice celulare, tisulare gi de organ ce intra in alcdtuirea organismului uman. Fiecare imagine este insotita de o scurté legenda, indicand componentele semnificative. De altfel, imaginile au fost alese sa fie graitoare prin ele insele, conform vechiului proverb chinezesc: ,,O imagine valoreaza mai mult decat o mie de cuvinte”. Toate ima‘ sunt obtinute in Catedra de Biologie Celulara $i Histologie a Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila” din Bucuresti. Am incercat sa inclinam corect balanta intre tehnicile histologice clasice (empirice) $i tehnicile mai noi. Autorii cred ca acest Atlas, primul aparut in tara noastra, va satisface, cel putin in parte, cerintele invatamantului medical superior gi pe cele ale specialistilor din diverse domenii (nu numai strict medicale) creand o eventualé emulatie pentru studiul si cercetarea stiintifica de specialitate. Obisnuinta este ca la sfargitul unei prefete sa fie adresate multumiri acelora despre care credem (sau cred ei ingsisi) ca au contribuit. Nu cred ca este potrivit acum sa mentionam un lung $ir de nume. Este mult mai bine sa le multumim in viata real, dec4t conventional intr-o prefata! Prof. Dr. LAURENTIU M. POPESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE VICEPRESEDINTE AL ACADEMIEL DE STIINTE MEDICALE o Fig. 1. Epiteliu simplu pave mentos, Celule de forma poli- gonala cu nucleii rotunzi - ovali in pozitie centrala, colorati in violet; citoplasma este roz, iar limitele celulare apar colorate in violet. Col. HE, ob. 26. Fig. 2. Epiteliv simpiu mentos. Limitele celulare aper colorate in brun-inchis, datorita depunerii nitratului de argint la hivelul subsianjet_ intercelulare. Nucieit sunt colorati in violet cu hemalaun. Impregnare argentic’, ob. 25. Tesutul epitelial Fig. 3. Epiteliv simplu cubie din tubii renali. Col. H.E., ob, 25, Fig. 4. Epitets simplu ciindric lg SP ee din intestin. Celulele sunt inalte, - columnare, cu nuclei alungii re 3 ve &, & % situati cate polul bazal. Poll sts ae sokal a accae seus zing a z Sere ingrosare numitd piatou strat oz of Panve celusle clindrce sper (geal celle estetome "col HE, J ob. 25 iors ‘ Fig. 5. Epiteliu simplu citindrie din intestin. Celule columnare cu ucleii in treimea bazala. La polul apical platoul stat. Col hematoxilina ferica, Heidenhain, ob, 40. Tig. 6. Cpitelis simplu cilindriec din intestin, Celule cilindrice inalte cu platou strat dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala colorata. in albastru-verzui Celulele caliciforme necolorate. Nuclei de limfocite printre celulele epiteliale. Col. MASSON modificat, ob. 20. Fig. 7. Epiteliu pseudostratificat din epididim. Nuclei celulelor epiteliale sunt situati la diferite indltimi dind impresia de mai multe randuri de celuie in realitate exista un singur rand de celle toate venind in contact prin Polul lor protund cu membra bazala. Col. H.E., ob. 20, Fig 8 Fpitalin peoudostratitieat din epididim. Stereocili la polul apical al celulelor. Col, H.E., ob. 40, Fig. 10. Epiteliu pseudostratificat Gilindric ciliat - rahe. Celulele de inaltimi diferite dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala celule scunde cu nucleu rotund, intans hazafil dignuisa hazal; calle de talie madie cu nuclei alungiti in pozitie intermediara; celule inalte ‘cu nucloi in apropioroa polului luminal. Suprafata_—_celulelor columnare prezinta cil, Col. H.E., ob, 40. Fig. 9. Epitelu pseudostratifcat. Epididim. In citopiasma apicala se observ un pracinitat negri reprezentind zona Golgi supra- nucleard reactie pentru Tieminpiro- fosfatezs, supracolorare cu eozina, ob. 40. Fig. 11. Epiteliu de tranzitie pluristratificat polimorf sau uroteliy, Format dies = cu un singur rand de celui cuvice agezate pe membrana bazala, sttalul intermediar alcatuit din mai multe randuri de celule poligonale sau in forma de racheta; si stratul superticial al celulelor ~umbell: forme uni sau binucleate fiecare acoperind —doua-trei_—_celule subiacente. Col. H.E., ob. 40. Fiy. 12. Epiteftu stratificat pavi mentos keratinizat (epiderm), for- mat din corpul mucos Malpighi $i corpul cornos, Col. H.E., ob, 10. Fig. 12 A. Epiteliu stratificat Pavimentos keratinizat. Col. voin. GIESON, ob. 20. Fa 13. Epiteliv stratificat pavimentos keratinizat epiderm). Format din: 1) stratul bazal sau generator cu un singur rand de celule cubice bazofile pe membrana bazala; 2) stratul spinos format din mai multe randuri de celule poligonale cu nuclei rotunzi asezati central; 3) stratul granular’ format din ‘3-5 randuri de celule romboidale cu citoplasma intunecata bazofila, datorita prezentei granulelor de keratohialina; 4) stratul lucid tor- mat din celule turtite cu nucleli degenerati si 5) stratul cornos format din celule turtite cornoase, anucleate, citoplasma_ lor € incarcata cu cheratind. Col. H.E., ob. 40. Fig. 14. Epiteliv stratificat pavi- - mentos nekeratinizat (esofag) Suatul Lezal yeneratur, stratul intermediar, stratul _celulelor poligonale dispuse pe mai multe randuri si stratul superficial for- mat din celule turtite cu nuclei alungiti, situati pe axul_ lung, paralel cu supratata epiteliulut 1ar la suprafata colule pavimentoase, anucleate. Col. H.E., ob. 40. Fig. 15. Epiteliu glandular exocrin (pancreas, glanda tubulo-acinoas’ compusa). Acinii de forma rotund- ovalar, formati din celule seroase intunecate a caror citoplasma prezinté dubldcolorahilitater bazofila la polul bazal datorita reticulului endoplasmic rugos si acidofild la polul apical datorits granulelor de secretie. Nucleii Celulelor seroase sunt rotunzi si situati in treimea inferioars @ celulelor. Col. H.E., ob. 40. Fig. 16. Epiteliu glandular exocrin (submandibular, ylenda tubule acinoasa compusa): acini mucosi. Acinii de forma alungita cu celulele mucoase clare, delimi- teazi un lumen larg, iar nuclei turtifi, impinsi la periferie. Nuclei rotunzi-ovali. situati intre mem- brana bazaia si polul bazal al acinului mucos apartin celulelor mioepiteliale. Col H-E., ob. 40. Fig. 17. Epiteliv glandular exocrin (submandibulara, gland’ tubulo- acinoasé compusa): acini micsti Acinul mixt este format dintr-un acin mucos clar cu lumen larg, acoperit la unul din poli de un grup de celule seroase intunecate ce formeaza o semiluna. Col. H.E. ob. 40 Fig. 18. Membrane bazale (tubi renal, impregnare argentica, ob. 40. Fg. 12 Membrane bazale (inichi), PAS, ob. 20. -13- Fig. 20. Glande unicelulare (celule caliciforme din epiteliul intestinal) Col P.AS,, hematoxiting, ob. 40. Fig. 21. Celule enterocromafine (celule ale sistamuiui andacrin difu7 al tubului digestiv - APUD}. Metoda Grimelius, ob. 20. Tesuturile conjunctive Fig. 22. Tesut conjunctiv tax. Fibre izolate sau benzi de colagen colorate in roz. Nuclei de celule conjunctive colorati in violet Arteriolé si venula. Col. H.E., ob. 25. Fig. 23. Tesut conjunctiv areolar, (epiplon). Benzi de fibre de culayen cu Uireusiiuiferite delimitand ochiuri de marimi inegale si nuclei de celule con- Junctive. Col. H.E., ob. Zo. Fig. 24. Tesut conjunctiv areolar, {epiplon). Se observa limitele intu- necate ale celulelor mezoteliale de suprafaja. Impregnare argen- tic’, ob. 20 Fig. 24 A. Celule mezoteliale. Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 25. Tesut conjunctiv reticu- lar (ficat). Retea de fibre de reticulin’ intralobulare, perihepa- tocitere, colorate in negns Impregnare argentica, ob. 20. Fig. 26. Lamele elastice tn artera de tip we ‘muscular. Col. orceina, ob. 20. . : ny 2 ec Fg. Jesut adipos alb | (unilocular). Imagine de inel cu ocote al adpocteor. Col. H.E., Fig. 28. Tesut adipos alb (unilocu- lar}. in celulele grase, nucleii turtiti sunt impinsi la periferie, colorati in Violet. Grasimea sub forma de bula ecupa cea mai mare parte din celul, citoplasma rémanand ca un inel la periferie, langa membrana celulard. Col. Sudan Il, supra- colorat cu hemalaun, 9b. 40. Fig. 29. Tesut adipos brun (multilocular). in adipocite gra- simea apare sub forma de mici si multiple picaturi izolate. Col. H.E., albastru de matil, ab 40 Fig. 30. Jesut conjunctiv tax. Mastocite colorate metacromatic, agezate langa un capilar sanguin. Col. albastru de toluidind, ob. 40. Fig, 30 A. Mastocte. Col. tionind, ob. 90. Fig. 31. Tesut conjunctiv reticu- Jar, medulara ganglionului imfatic. Celule reticulare stelate cu prelungir, alaturi de limfocite si plasmocite. ColH.E., ob. 40. Fig. 32. Plasmocite. Citoplasma bazofila, nucleul este si excentric cu heteracromatina alternand radiar cu. eucromatina, jin spitaé de roaté. Col. May- Grinweld Giemsa, ob. 40, Fig. 32 A. Fiorobleste - Cutur celulare. Col, Giemsa, ob, 40. Fig. 32 R Macenfage alveolare Col. H.E., ob, 90, (Fig. 33. Celuté pigmentars. (mela- nocit). Ob. 40. Fo. HA Tenctn —_sectiune transversala(fesut _conjunctiv dens ordonat). inveligurile con- junctive sunt reprezentate prin epitencnium (extern), perite- nonium {millociu) si endotenonium (intern), Tendonul propriu-zis este format din numeroase fibre de colagen, puting fundamental si nucle! conjunctive numite tenocite. Lang’ tendon, se remarcd fascicule de fibre musculare striate sectionate transversal Col, I1LC., ob. 26. Fo 3% Tern —sectiune longitudinal (fesut conjunetiv dono ordonat). Bonzi de fibre de colagen colorate in roz cu eozina $i nucleii bigeminati ai tenocitelor’ Colorati in violet. Col. H.E., ob. 25. Fig. 26. Apenevrezs Fibre de colagen dispuse in mai multe planuri. Tn acelasi plan, fibrele sunt paralele inte ¢le dar perpendiculare pe fibrele din planul algturat. Printre fibre, matrices extracelulard este redusé si 3e observa nuclei celulelor conjunctive de tip fibro- blastic. Col., H.E., ob. 25. Tesutul cartilaginos si osos Fig. 37. Cart hiatn. Celule cartilaginoase (condrocite) dispuse izolat la perife iar in zona centrala ‘in grupuri_izogene si coronare. Matricea cartilagi a colorata bazofil mai intens tn jurul grupurilor celulare (matricéa teri ‘oriala) si mai putin bazofla tn rest (matricea interterituriala). Le uxte= rior pericondrul fc din stratul extern fibrilar si stratul intern pre- uininant celular, Col. H.E., ob. 2b. Fig. 38. Cartilaj hialin. Col. H.E., ob. 40. Fiy. 39, Carita) elastic. Celule cartilaginoase dispuse tn grupuri izogene_mici, Matricea _carti- laginoasa este tormata din fibre elastice colorat brun cu orceina. La periferie se afla Pericondrul. Col. orceina, verde lumina, x 25. Fig. 41. Os compact uscat sectionat transversal. Osteoane (sisteme Haversiene) constituite din iamele osoase concentrice; in grosimea lor apar lacune osoase (osteoplaste) din peretii carora omesc radiar canalicule osoase. in centrul osteoanelor canale Havers, iar intre osteoane sisteme interhaversiene. Necolorat, ob, 10. Fig. 40: Cartiaj foros. - forovertil. Predomina fibrele de colagen colorate in roz cu eozina si dispozitie penaté. Celulele Cartilaginoase sunt izolate sau in grupuri izogene dispuse tn lungi coloane situate in unghiurile for mate de benzile de fibre de cole- gen alaturate, Col. H.E., ob. 20. Fig. 42. Os compact uscat, sectionat transversal. Col. Mor- Puroo, oh 10 Fig. 43. Tesut osos compact ug sectiune _ transversala. ‘Necolorat, ob. 40. Fig. 44. Tesut osos compact uscat In grosimea _lamelelor osoase orientate longitudinal se observa lacunele osoase. Canale Havers orientate longitudinal si canale Volkmann orientate oblic Sectiune longitudinala. Necolorat, ob. 10: Fig. 45. Tesut osos compact ucat Se remarcd in osteon altemanja concentrica de lamele osoase, clare si intunecate, precum si fenomenul optic Crucea do Malta. Sectiune transversala, examinat la microscopul cu con- trast de faza. Ob. 25. Fig. 47. Perost. Situat intre tesutul osos si muschi este for- mat din stratul extern predominent fibrilar si stratul in- tern predominent celular. Col. HE, albastru de metil, ob. 20. Fig. 46. Tesut osos spongios. Relea de uabewule vsvase de grosimi diferite colorate in albastru cu osteocite tn lacunele osoase, lar la suprafara nuciel de osteobiaste. In areolele labirintice dintre trabecule, _numeroase capilare sanguine, fesut con- junctiv si periost’ Col. H.E., albastru de metil, ob. 40. Fig. 47 A. Membrané sinovialé. Col. H.E., albastru de metil, ob.10. Fig. 48. Osificare encondralé. La_nivelul Fig. 49. Osificare encondralé. Detaliu din figura cartilajului de crestere se observa urmatoarele 48. Col. H.E., albastru de metil, ob. 40. zone: zona cartilajului de rezerva; zona de ‘multiplicare (eartilaj coriat), zona ‘cartilajului hipertrofiat si calcificat, zona de degenerare a cartiljului, zona osteogend. Col. H.E., albastru de metil, ob. 10. -26- Tig. 50. Osificre emcondrats Zona de osificare a cartilajului de crestere. Se observa vasele san- guine, celulele conjunctive $1 la suprafata traveelor calcificate - osteoblaste. Col. H.E., albastru de metil, ob. 40. Fg 51. Osteodeste (os decalcificat). Celule aiaante multi- nucleate in relatie cu traveele osoase. Col. H.E., ob. 40. fo va osoasé hematogend. Megakariocite, celule adipoase, celulele sericialbe gi rosi. Eritrocite si granulocite aflate tn diferite stadii de diferentiore si maturare. Cul. HE, ub. 40. Fig. 52 A. Larnele-osvase. Col H.E,, ob, 20. Fig. 52 B. Lamele osoase modelate de osteoclaste. Col. ILE, ob. 40. Tesutul muscular Fig. 53. Fibra musculard strats (scheletala). Fibrele musculare de ‘ forma cilindrica au striati trans- versale alternante, determinate de prezenta discurilor clare si intunecate din miofibrile, Nucleii situati la periferia sarcoplasmei langa sarcolema sunt colorati in negru. Col, Hematoxilind fericd, Heidenhain, ob, 40 { sags Fig. 54. Fibre musculare sche- "2 fetal (striate). Col. Hematoxtina lepaerti ee eeeness aeress tai, Heluemaln, ob. 6 pies -29- Fig. 56. Tesut muscular scheletal (striat). Nucleii colorati in negru, citoplasma in galben, colagenul in rogu, Sectiune transversala, col. van Gieson, ob. 20. Fig. 55. Tesut muscular scheietal (striatl, Nucleii situati la periferie, sarcoplasma de aspect punctiform datorita miofibrilelor sectionate transversal, Col. Hematoxiling ferica,Heidenhain, ob. 20 Fig. 56 A. Tesut muscular striat. Sectiune transversala. Col. H.E., ob. 25. Fig. 87. Fibra musculara scheletala red (striata). Nuclei alungiti, situati la periferia sarcoplasmei si striatii transversale. Col. H.E., ob. 40. j ! HT TA RM Wt ith n | enna 33 oT es . aaa Gee! an Fig. 59. Tesut muscular cardiac. Fibre musculare ramificate cu ‘Striatii transversale $i un nucleu situat central. Discuri intercalare Col. van Gieson, ob. 20. Tig. 60. Tesut muscular cordioe, capilare printre fibrele miocardice. Impregnare argentic’, ob. 20. Fig. 61. Tocut muscular cardiac. 2 5 Z Col. H.E., ob. 20. aye Fig. 61 A. Tesut muscular cardiac, Col. H.E., albastru de moti ob. 62 Fig. 62. Tesut nodal, Celule nodale de talie mare, uninucleate, Tesutul coniunctiv_colorat tn albastru delimiteaza_celulele nodale de miocardiccite. Col. HF. albastru ce metil, ah 20 cardice. Col, H.E., albasiru de motil, ob. 40, Fig. 64. Tesut muscular neteu. Fibre musculare netede de as- nm pect fuziform, cu nucteil alungiti | situayi central, Col, H.E., 0b. 20 Fig. 64 A. Tesut muscular neted Col. HE, albastru de meti, ob. 20 - = ele it 0 os © s ee % 3 — ‘ « CS Teen > Fig. 65. Muschi neted, sectiune | @ ° ¥ >. 2 transversala, Col. H.E,, 0b. 20. ie Sse c's ° ;" ig * ai s * m . 7 one g 8 Fig. 66. Muschi scheletal (stiat), fibre nervoase si placd motorie. Impregnare argenticé, ob. 40. Fig. G7. Mupehi stviat, placé motorie, reactie_pentru_acetik colinesteraza, ob. 40. =38- Tesutul si sistemul nervos Fig. 68. Nerv periferic. Este Inconjurat de trei thvelisuri con- junctive: epinevru, _perinevru, endonevru: el este format din fibre nervoase alcatuite din axon, teacd de mielina, teaca Schwann gi teacd conjunctiva Henle Sectiune transversalé, col. H.E., ob. 10. Fig. 69. Fasciew! de fibr ner voase inconjurate de perinevru. Secjiune transversala, col. H.E., ob. 40. Fig. 70. Fibre nervoase disociate. In partea centrala a fibrei se afl axonul palid colorat ‘inconjurat de teaca de mielina colorata in negru ce prezinta strangulatii (noduri) Ranvier si incizuri Schmidt-Lanterman. Col. tetraoxid de osmiu, ob. 20 Fig. 71. Cerebel. (Lamelele corebeloase); lobulii cerebelosi (substanta cenusie) formati din stratul molecular, stratul celulelor Purkinje si stratul granular. Substanja alba formata din tbre mielinice. Leptomeninge la periferie. Col.H.E., lupa. -37- Fig. 73. Scoarté cerebeloasé. Se observa stratul molecular, stratul celulelor Purkinje si stratul granular; leptomeningele la periferie Col, H.E., ob. 20. Fig. 74. Scoarté cerebeloasé. Se observa prelungirile neuronale. Apar foarte clar prelungirle denaritice ale celulelor Purkinje. Impregnare-argemtica, ob. 40. -38- Fig. 75. Scoarté cerebralé. Celule pira- 4 midale. Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 75 A. Mezencefal. Celule cu pigment melanic ob. 40. Fig. 77. Scoarts cerebrala, zona motorie, Celule piramidale Betz ¢ din stratul piramidal intern, (strat ganglionar) Col. Nissi., ob. 20. Fig. 76 Scoarté cerebral. Celule piramidale. Col. Nissl., ob. 63 h Wars a Sectiune transversala. Weigert. Lupa. Fig. 78. Méduva spinari, Substanta cenusie situata in centru sub forme literei HY si substanta alba la penter Sectiune transversala, col. H.E., lupa. Fig. 80. Maduva spinéri.. Comul anterior tn care se gasesc neuron’ multipolari, in citoplasma cérora se absarva corpii Nissi, nucleul clar, veziculos cu nucleoli si pigment galben. Col. Nissl., ob. 40. Fig. 81. Méduva spinarii. Comul anterior cu neuron multipolar.Se evidentiaza prelungirile neuronale. Impregnare argentica., ob. 63. -40- Fig. 81 A. Méduva spinarii Impregnare argentics, ob. 40 Fig. 82. Méduva spindri, Celule multipolare. Impregnare argen- Fig. 83, Maduva spinarii, Canal ependimar, col. II.C., ob. 20. Fig. 84. Colule gliale. Astrocite fibroase si protoplasmatice. Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 85. Celule gliale. Astrocite $1 capilare sanguine. _interrelagi astiocite ~ vase capilare tbariera hemato-encefalical,impregnare argentica, ob. 40 Fig. 86. Colule gliale. Mictogli Impregnare argentica. ob. 63. Tig. 87. Colule gliale. Oligo- dendrogli, impregnare argentica ob. 63, Fig. 88. Plexuri coroide. Col Nissl., ob. 10. Fig. 89. Bulb offactv. Se observa stratul fibrelor olfactive, stratul glomerular, _stratul intermediar, stratul _celulelor mitrale, stratul granular, stratul fibrelor paralele._ impregnare argentica, ah 10 Fiy. 90. Gangion spina. La periferie se afla.capsula conjunctiva; sub capsula zona corticaia predominant celulara (celule senzoriale) si zona Medulara predominent fibrilara (fibre mielinice). Col, H.E., ob. 10. Fig. 91. Ganglion spinal. Col, H.t., 0b. 40. Fa. @ — Ganglion spinal, Impregnare argentica. Lupa. Tig. 99. Miciuyenylion veyetativ. Col. H.E., ob. 20, Fig. 94. Ganglion vegetativ. Neuroni stelati. Impregnare argen- ticd, ob. 63. AG. Sangele si maduva hematogena Fig. 95. Frotiu de singe periterc. Eritrocite, doua imfocite, un neutrofilsi trombocite izolate. Col. May Grunwald - Giemsa (MGG), ob. 20. Fig. 96. Frotiu sange periteric. Eritrocite, dou’ neutrofile, un munoeit, Cul, M@G, ub.” 20. Fig. 97. Frotiv sénge periteric. Eritrocite, eozinofil. Col. MGG. fim ’ Imorsie. (ob. 90). Pa =, ‘ Fig. 98. Frotiu sdnge periteric. Eritrocite, monocit. Col. MGG Imersie (ob. 90). Fig. 99. Frotiu singe periferic. Eritrocite, monocit. Col. MGG. Imersie (ob. 90), aii Fig. 100. Frotiu sénge periferic. Eritrocite, limfocit sitrombocite. Col. MGG. Imersie (ob. 90). Fig. 101. Frotiv singe periferic. Eritrocite, neutrofil, limfocit. Col. MGG. Imersie (ob. 90). Fig. 102. Frotiu_sange periferic. Eritrocite. Bazofil. Col. MGG.Imersie (ob. Fig. 103. Frotiu sénge periferic. - | a Eritrocite. Bazofil, neutrofil. Col. am, MGB. Imersie (ob. 90). ) é Fig. 104. Frotiu de maduva hematogend. Imagine de onsomblu. 4 Col, MGG, ob. 25. 4 Fig. 105. Frotiv de maduva hhomatogend. Dous megacariocite printre celulele precursoareale seriei granulocitare si eritrocitare. Col. MGG, ob. 40. er i Fig. 106. Frotiu de maduva hematogend. _ Magacariocit 4 ‘trombocitogen. Col. MGG, ob. 40. *) & : . ° awe ye NF A Fig. 107. Frotiv de maduva homatogend. Megacarioblast. Cel MGG. Imersie (ob. 90}. Fig. 108. Frotiu de méaduvé hematogend. Serie eritrocitara, rare elementedin seria granulocitara. Col. MG. Imersie (oh 90) hematogend. Serie granulocitara si Fiy. 109. Frou de maouva un eritroblast. Col. MGG, Imersie ? (ob. So). Fig. 110. Frotiu de méduva hematogend.. Serie eritrocitara si granulocitara. Eritrobiast in anataza t8rzie. Col, MGG. Imersie (ob. 90). Fig. 111. Frotiv de méduvé > hematogend. Serie granulocitara, | Col. MGG. Imersie (ob, 90). » Tig. 111. A. Tretia de maduva hematogena. Serie granulocitara si plasmocite, col. MGG. Imers (ob. 30). -52- Aparatul circulator Fig. 112. Capilare, arterioti sivenulé (mezenten), col, HE, ob. 10. Fig. 112. A. Arteriolé si venulé (mezenter), col. HE. ob, 63. Fig. 113. Retea capilara, col. Ht., ob. 40. Fig. 11.4. Capilare - impregnare ~argenticé ob. 40. Fig. 114. Arteriolé sivenulé, Peretele arteriolei mai bogatin fibre musculare netede in tunica medie, este mai ylus Uevat al vent. Cul. HE., ob. 25. Fig. 115. Pachet vascular (cordon ‘spermatic), col. HE., ob. 10. Fig. 116. Arterd si vené de calibru ‘mic. Sectiune transversala, col. HE., ob. 25. Fig. 117. Anteré si vend. Col. HE. ob. 63. Fig. 118. Anteré de calibru mic. Sectiune transversala, col. Masson, ob. 25. FIG, 118 A, Artera. col. Azan Fig. 119. Arteriolé. Limitantaelastica interna ondulata. necolorata. Col. H.E., ob. 25. Fig. 120. Arters do calivru mic. Limitanta clasticd interns 9i oxternd. intre ele fibrele musculare neteds. Col. orceina, ob. 25. Fig. 121. Arterd de tip muscular, Lame elastice ondulate. Col, orceina, ob. 25, 87’. Fig. 122. Aorté. Tunica medie contine lame elastice fenestrate colorate tn ‘osu brun inchis, dispuse concentric in jurul lumenului, Col. orceind, ob. 25, Fig. 123. Venula. Col. H.€. albastru de metil ob. Imersie (ob. 90) Fig. 123 A. Arteriolé, Col. H.E. albastru de metil ob, 90. -58- Organele limfoide Fig. 124. Ganglion limfatic. La capsula ‘conjunctiva, zona corticala subcapsulara $i zona medularé in centrul ganglionului Fig.124 A. Ganglion limfatic. Laperiferie este inconjurat de capsula (tesut conjunctiv dens}, din care se desprind ta ‘conjunctive; sub capsula este sinusul marginal; ganglionul prezinta 0 cortical cu folic imfatici nconjurati de sinusun perifoliculare (peritrabeculare) si o medulara formata din cordoane limfatice si sinusuri caveroase, Col, H.E., ob. 10. Fig. 125. Ganylion linfeic. Conivala, sinus maryinal yisinusurile Fig. 126. Garylivn ir ifati.Capoulacoriuin peritrabeculare. Col. H.E., ob. 20. la periferie; sinusul marginal; in corticala folicult limfatici inconjurati de sinus perifolicular, fibre de feticulina. Impregnare argentica, ob. ZU. -60- Fig. 127. Ganglion limfatie. “ Medulara formata din cordoane ‘ limfatice si sinusuricavernoase. Sept - tiv uu arterivlS. Col. H.C, ob. 20. Fig. 128. Amigdala palatind. Cripta ‘amigdaliand acoperita de epiteliu de tip bucal (pluristratificat pavimentos, nekeratinizat). Sub epiteliy, corionul cu foliculi limfatici, primari si secundari, Col. H.E., ob. 10. Fig. 129. Amnigdale patatina.Col. H.€. ob. 10. Fig. 130. Spins, Capeula conjune- tiva la periferie, Pulpa alba formata din compusculii Malpighi si teci foliculare petierteriale. Pula pie formata din cordoane Billroth $i ssinusuri venoase. Col. H.E., ob. 10. Fig. 130. A. Splina. Capsula conjunctiva la periferia, Pulpa alba si pulp rosie, Col, H.E., ob, 10. Fig. 131. Splina. Corpusculul Malpighi format dintr-un folicul limfatic secundar si o arteriola in itie excentricd. In afara lui se sc cordoane celulare din pulpa rosie si un traveu conjunctiv. Col HE. oh 40 Fig. 132. Spfina, Reteaua formata din fibre de reticulina pe care sunt asezate celulele pulpei albe si pulpei rosi, precum si vasele sanguine. Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 133. Timus. imagine de ‘ansamblu. Labull timed eu: grasima perilobulard. Col. H.E. albastru de met. Lupa. Fig. 134. Timus. Lobuli timici do marimi si forme diferite, alcatuiti din corticala tntunecata $i medulara ‘lard. Col. H.E., ob. 10, Fig. 135. Trmus. Lobul timic; in zona medulera corpusculi Hassall colorati tn albastru tnchis. Col. H.E., albastru de metil, ob. 20. Fig. 136. Timus. Zona medular’ cu nucleidelimfocitesicelulereticulare. o in centru un corpuscul Hassall Col. H.E., ob. 40. > Aparatul digestiv Fig. 137.Dintouscat sletvit.Lanivelulcoroanel ‘se observa smaltul format din prisme adaman- tine si dontina cu canalicule dentinale. Ob. 10. Fig. 139. Dinte uscat sleturt.Lanwvelulradacint dentina cu canaliculele dentinale si cementul cu lacune (cementoplaste). Langa jonctiunea ‘cement-dentind, zonele intunecatereprezints stratul granular Tomes. Ob. 25. Fig. 138. Dinte uscat slefuit. Coroana cu smalt. Ob. 40. Fig, 140. Dinte decalcificat. Imagine de ansamblu. Gingio, 0s alveolar, dentina, pulpa dentara ce prezinta vase sanguine injectate cu tus de China. Lupa. Fig. 141. Dinte decalciticat. in cavitatea pulpar’, pulpa inteluitormata in esutconjunctiv vascularizat. Injectat cu tug de China, supracolorare cu H.E., ob. 25. Fig. 142. Dinto doooloticat. Dontina cu componenta organic& acoperit de gingie, Mucoasa gingivalé formata din epiteliustratificat pavimentos cu grade diferite de cheratinizare si corion bogatin fibre ‘da colagon dispuge in benzi cu directi dferte. Ligamentul alveolo- dentar (periodontal). Col. H.E., albastru de metil, ob. 10. Fig. 143. Dinte decalcificat. Un fragment de pulpa dentara la periferia céreia se observa odontobiaste. In tesutul conjunctiv.ce formeaz’ pulpa dintelui, sunt prezenti nucieiaicelulelor conjunc- tive $i capilare sanguine. Col. H.E., albastru de meti, ob. 25, Fig. 144. Dinte decalcifiat Fragmentdedentina cu canalicule dentinale paralele intre ele, ce contin fibre Tamas (pralungiri odantablastice). Col. H.E,, albastru de metil, ob. 90, Fig. 145. Ligament alveolo-dentar|periodon- tal), Col. H.E., albastru de matil, ob. 25. -67- Fig. 146 B. Mugure dentar. Sectiune transversala. Col. H.E., ob. 10. Fig. 146 A. Mugure dentar in formare. Pulpa dentara 51 organul smattului. Col, H.E., ob. 10. Fig. 146 C. Mugure denter mult evoluat. Pulpa dentara la poriferia caroia se afla odontoblaste acoperite de predentina; organul smaltului format din ameloblaste, pulpa smaltului si epiteliul extern. Col, H.E., ob. 10. Fig. 147. Mugure dentar in evolutie. Pulpa dentara - odontoblaste; predentine gibuie; dentina rez; smaltul osu; ameloblastele; pulpa smalfului si epiteliul extern. Col, H.E., ob. 25. -68- Fig. 148. Mugure dentar: (ameto- blaste, smalt dentind, predentind odontoblast, pulpa dentaré). Col. HE, ob. 10. Fig. 149. Buza. Fata extema (tegu- ment), fata interna (mucoasa), muschiul_orbicular la mijloc. Col, H.E., lupa. ig. 150. Lueté. Mucoasa de tip respirator - posterior (epiteliu pseudostatiicat ciindric); mucoasa de tip bucal - anterior (epiteliu stratificat pavimentos cu zone de parakeratoza). La mijloc ax conjunctive - vasculer - muscular. Col, H.E,, ob. 10. Fig. 151. Limba. Mucoasa lingual dorsala formati din epitoliustratiicat pavimentos moale $i corion prezinta papilefilforme. in tesutul conjunctiv glande de tip seros si mucos. Musculatura de tip striat orientata oblic, transversal si longitudinal. Col. H.E,, 0b. 10. Fig. 151 A. Limba. Musculatura de tip striat orientaté oblic, trars- versal si longitudinal, dispus& in fasricula separate de qesut conjunctiv, ce contine vase sanguine, nervi si glande. Col. H.E., ob. 20. Fig. 152. Mucoasé lingual dorsalé. in grosimea epiteliului papile cu ‘muguri gustativi, Col. H.E,, ob. 10. Fig, 152 A. Papile foliate cu muguri gustativ, 0b, 20 Col. H.E. AM. Fig. 153. Muguri gustativi. Formatiuni rotund-ovale constituite din celule efectoare (senzoriale), de natura epiteliala, celule de sustinere si celule bazale. Col. H.E. ob, 40. Fig. 155. Esofag. Mucoasa cu eniteliv. corion si musculatura mucoasei, Submucoasa cu glande de tip mucos. Col. H.E., 0b. 20. Fig. 154. Esofag. Mucoasa cu epitaliy stratificat pavimentos necheratinizat (moale) $icorion conjunc, strabatut’ de canale ‘excretoare; musculare mucoasei. Submucoase, formata din Jesut conjunctiv lax, contine glande mucoase. Musculatura cu fibre musculare striate $i netede, Adventice. Col. H.E., ob. 10. eee formata din epiteliu simplu cilindric, corion ocupat cu glandele fundice si musculara mucoasei. Submucoasa formata din tesut conjunctiv lax vascularizat. Musculatura. Col. H.E., lupa. Fig. 157. Stomac. Regiune fundicd. Mucoasa cu cripte ‘scurte; corionul cu glande mucoase; musculara mucoasel; submucoasa. Col. H.E., ob, 10, 272. Fiy. 198. Mucoasd yasivicd. Glande fundice. Col. H.E., ob. 20. Fig. 159. Glande funaice. Fig. 101, Mucuasd pitorica Epiteliu simplucilindrie; orion cu glande pilorice de tip mucos; musculara mucoasei. Col H.E,, albastru de metil. ob. 20. Fig. 160. Pilor. Col. HE, lupa. Fig. 162 si 162 A. Duoden. Corion cu glande Lieberkilhn; musculara mucoasei; glande Brunner in submucoas3. Col. H.E., lupa si ob. 20. Fig. 164. Vilozitétiintestinale, Epiteliul simplu cllindric format din celule cu platou strat 3i Fig. 163. Jejun, Mucoasa.vilo2itati intestinale, format din epiteliu simplu elindre, corion ocupat ou glande intestinale simusculara mucoasei. Submucoas celule caliciforme. Axul conjunctivo-vascular. formata din tesut conjunctiv fara glande. Musculara. Col. H.E., ob. 10. Geroase, Col HE tuna " -T4- Fig. 165. Viozitate intestinal8. Cpiteliu de tip intestinal. in axul vilozitatii miofibroblasti, vase sanguine $i limfatice. Col. H.E., ob. 20. Fig. 166. Glande Lieberkihn, fransversalé.CelulePaneth, ji Col. H.E,, ob. 40. 5 Fig, 167. nest subtive. Celule Paneth in glandele Lieberkahn, sectiune transversala. Col. hema- toxilina ferica, ob. 4U. Fig. 168. Intestin subtire. (ileum). Placi Peyertnsubmiucuasd. Col H.E., ob. 10. Fig 169 Intestin sutice (leon) Placi Peyer (noduliimfatici),in corion 3! disparijia vilozitafilor intestinale. Col. H.E., ob. 20, -76- Fig. 170. Colon. Mucoasa fara viloztiti fornata Fig. 171.Colon.Mucoasa sisubmucoasé. Glande din epiteliu simplu cilindrc si celule caliciforme, cu multe celule calciforme. Col. HE., ob. 10. orion eu gland intestinale ce contin predominant celule caliciforme si musculara mucoasei; Submucoase; musculature; seroasa. Col. HE, upd Fig. 172. Colon, _sectiune transversala. Celule endocrine din sistemul APUD. Grimolius, 0b. 40. -77- Fig. 173. Apendice. Mucoasa formata din epitaliu simplu cilindrc, corion cu glande i musculara mucoaset intrerupta de infitratile imfoide. Submucoasa contine foliculi limfatici primari $1 Secundari. Col. H.E., ob. 10, Fig. 174, Jonctiunea recto-anala. Col. H.E., 0b. 10. Boe, ss Fig. 175. Parotidé. Acini serosi colorati intens si canale excretoare reprezentate de canale intercalare, canale striate intralobulare si canale interlobulare. Numeroase adipocite. Col, H.E., ob. 10. Fig. 176. Parotid. Acini serosi $1 adipocite, Col. H.E., ob. 25. Fig. 177. Submandibulara. Acini serosi colorati intens, acini ‘seromucosi. Col. H.E., ob. 20. -79- WR FI9. 178. Submancibulard. Acini seromucosi, canal striat. Col. H.E., Fig. 179. Sublinguala. Acini mucosi lari, culumen larg sicu nuclei turtiti ‘inwingi le petiferia bacalé. Canale intercalare mici si canale interlobulare. Col. H.E., ob. 10 Fig. 180. Sublingualé. Acini ‘mucosi intralobularisicanal excretor. Col. HLE,, ob. 28. Pencreas. Lobuli cu forme si marimi diferite, separati prin septuri con- Junctive, ce contin vase sanguine si canale excretoare interlobulare. Col H.E,, ob. 10. Tig. 182. Pancreas exocrin. Acini serosi formati din celule cu nucleu rotund, situatt in treimea bazala, cu ucleol, Citoplasmaapicala, aciaotia, contine granule de zimogen, rosii - portocali, Col, Albastru Victoria - froxind, 0b. 63. Fig. 183. Pancreas. Acini serosi si insula Langerhans (componenta ‘endocrina) mai clars, formaté din ccelule endocrine cispuse sub forma de cordoane separate prin capilare. Col. HE, ob. 20. Fig. 184, Pevcreas enousin. lnsul Langerhans cu celule endocrine de tip A cu citoplasma granulara, acidotila, celule B mai numeroase cu citoplasma bazofila si un al reilea tip, de celule cu citoplasma intens bazofilé. Printre celule numeroase capilare. Col, Albastru Victoria - floxind, ob. 63. Fig. 186. Ficat. Lobuli hepetici de foim8 poligonala, constiuijidincelule hepatice, capilare sinusoide, vene centiolbbuiare., Tesutulconjunctiv ce delimiteaz lobulii este bine reprezentat, colorat in albastru, Col H.E,, albastru de metil, ob. 10 Fig. 186. Ficat. Microvascularizajia lobulifor. Injectat arterial cu tus de China. Ob. 10. Tig. 187. Ficat. Fibre de reticulins, colorate in negru. impregnare argentica, ob. 20. Fig. 188. Ficat. Spatiul porto-biliar. Col. H.E., albastru de metil. ob. 20. Fig. 189. Ficat. Celulele hepatice ‘suntdispuse sub forma decordoane ‘ce converg radiar catre vena centro- lobulara. intre celulele hepatice, spatiile clare reprezinta capilarele sinusoide, Col. Azan, ob, 20. Fig. 190. Ficat. Celuie hepatice Uninucleate sibinucleate, dispuse in cordeane, Corpii Berg. Col. HE, albastru de meti, ob. 40. Fig. 191. Ficet. Celule hepatice uni i binucleate tn cordoane. Printre cordoanele de hepatocite, capilare sinusoide. Col. H.E.. ob. 63. Fig. 192. Ficat. Celulele hepatice BE 2parcolorateinrozcueozina. Celulele coloratemalbastruinchissuntcelulele Kupffer care au fagocitat colorantul Injectat cu albastru de Tripan si supracolorat cu eoziné. Ob. 20. Fig 192 Ficat Calule Kupffer care ee EE aE es au fagocitat granule de carmin. * FAS Na Injectat cu carmin si supracolorat cu ¥ e hei 63. & | Fig. 194. Ficat. Glicogen. Carmin amoniacal Best Supracolorat cu hemalaun. Ob. 20. Fig. 195. Ficat. Canalicule biliare intralobulare. ATP-ava. Oh 40 Fig. 196. Vericé biliard. Mucoasa foarte faldurat, formata din epiteliu simplu cilindric si orion; Musculatura; Seroasa. Col. H.E., albastru ‘ge metil, Lupa. - 86 - Aparatul respirator Fig. 197. Trahee, sectiune transversala. Epiteliu pseudo- stratificat cilindric ciliat; corion cu vase; submucoasa; cartilaj hialin, Col. H.E., ob. 10. Fig. 198. Plimin. Alveole pulmonare si fragmente de bronhie interlobulara si intralobulera, H.E., albastru de metil, ob. 10. Fig. 199, Pliman Alveslepulmonaredelimitate de septuri conjunctivo-vasculare, Bronhie cu noduli cartilaginosi. Col. H.E., albastru de matil, ob, 20. Fig. 200. Pliman. Alveole pulmonare si bronhie extralobulara. Col. H.E.. ob. 10, Fig. 201. Plaman, sronnioia terminala, bronhiolé respiratorie, duct alveolar. Col. H.E., ob. 10. 3 3 y : , We Bd: ! Sa Aad I SF N NEL ak A =. Fig. 201 A. Plémén, Bronhiole Inulobulare $1 ducte _aiveoiare Col. H.E., ob. 10. Fig. 202. Plimén. Vascularizatia de lanivolul perotiloraivaclari capilare sanguine in pereffibronhiilor. Injectat ‘cu tus de China si supracolorat cu cozina. Ob. 10. -89- Fig. 203. Piéman. Fragment de plimén; pleura viscerala cu vase limfatice, vase sanguine, nervi, depozite antracotice in pleurd si in septurile interlobulare. Col. H.E., ob. 10. Fig. 204. Plimin, Alveole pulmonare separate prin septuri interalveolare. Langa lumenul alveo- ¢ @ lar numerogi nuciei ai celulelor alveclare (pneumocite) de tip |, Il si 4 ‘ ai macrofagelor alveolare. Col. H.E., ob. 40. 2 Fig. 205. Plimén. Fibre elastice. Col, orceina, ob. 20., incluzie in coloidina. Aparatul urinar Fig. 206. Rinichi. Coricali,imagine de ansamblu Fig. 207. Rinichi. Cortical si medulara (microvascularizatie). Injectat cu tus de China, — {microvascularizatie). Injectat cu tus de China, supracolorat cus eovin’ Lina eozin8. Ob, 20. -91- Fig. 208.Rinichi.Corticala, ansamblu;piramide Fig. 209. Rinichi. Piramidele Ferrein silabirintul Ferrein, corpusculi Malpighi si tubi contort. cortical, Col. H.E., ob. 20. Col. HE., ob. 10. Fig. 210.Rinichi Jonctiune corticalé-medulara. Fig. 211. Rinichi. Doi corpusculi renali Malpighi. Col. Masson, Col, Azan. ob. 10. ab. 25, -92- Fig. 212. fini. Corticala; corpuscul renal si tubi contorti. Macula densa. Col. Masson, ob. 63. Fiy. 212 A, Tub! contort proximal Col, Masson, ob. 40 Fig. 213. Rinichi. Membrane bazale. Impregnare argentica. Ob. 63, Fig. 216. Ureter. Mucoasé, muscular gi seroasa Col HE, ob. 10. Fig. 216. Vezicd urinara. Epiteliu urinar, musculara seroasa. Col. H.E., ob. 10. -94- Fig. 217. Vezicd urinard. Mucoasa prezinta falduri acoperite cu epiteliu Polimorf, de tranzitie (uroteliu) si corion. Submucoasa bogat vascularizata. Col. H.E., ob. 20. Fig. 218. Vezied urinard. Epiteliu de tranzitie si corion. Col. H.E., ob. 40. 496= Glandele endocrine Fig. 219. Hipofizs —_(glanda pituitard). Imagine de ansamblu cu lob anterior-intermediar, pos- terior. Col. Azan, ob. 10. Fig. 220. Hipotizd. Lob anterior. Col. H.E., albastru de metil, 0b. 20. Fig. 220 A. Hipofizé . Lob ante- for, Cuiburi de celule cromofile {acidofile si bazofile) si rare celule cromofobe —Printes— grupurile celulare se observa numeroase capilare. Col. H.E., albastru de motil, 0b. 40. Fig 221 Hipofira Vob anterior Nucleii celulelor apar colorati in rogu, citoplasme celulelor bazofile in albastru. Citoplasma celvlelor cromofobe nu se coloreaza. Col. ‘Azan, ob, 40, Fig. 222 A. Hipofiza. Lob ante- ‘ior. Col. Azan. ob. 80. Fig. 222 B. Hipofizé . Lob ante- ror. Col. H.E,, albastru de metil, ob. 90. Fig. 222 C. Hipofizé . Lob ante- Wo Col HE, albastru de met, ob. 90, Fig. 223. Hipofizd Lob poste- rior, Numeroase capilare san- guine. Col. Azan. ob. 10. Fig. 224. Neurvlputicd. Pro dusul de neurosecretie apare colorat in negru, Col. Hematoxilina + cromica, floxina, ob. 10. Fig. 225. A. Epifizd (glanda pineala). Nucleit pinealocitetelor coloraji tm rou. Coneretiuni calcare colorate in rogu. Col. Azan, ob. 10. Fig. 225. B. Epifizé (glanda pineala). Nuclei pinealocitetalor colorati in rogu. Concrejiuni calcare colorate in rosu. Col. Azan, ob. 20. Fig. 226. Tiroida. Foliculi tiroidioni delimitati de un rand de celule epiteliale cuboidale secretoril. in vavitatea folivulului se eflé coloidul acidofil, Col. HE, ob. 10. Fig. 227. Tiroidé. Foticulitroidieni marginifi de celule epiteliale cubice. Coloid tiroidian in partea central. Printre foliculi stroma conjunctivo-vasculara i celule parafoliculare. Col. H.E., ob. 20. Fig. 228. Tiroida. Foliculi tiro- Idieni delimitayi de celule epiteliale Inalte. Col. H.E.. ob. 20. Fig. 228 A. Tiroidé, — Foliculi tiroidieni delimitati_ de celule epiteliale thalte. Col. H.E. ob. 40. Fig. 230. Suprarenala. \ma- gine de ansamblu. Col. Azan. Lupa. Fig. 229. Tiroida. Foliculi tiroidieni delimitati de colule secretorii turtite. Col, H.E., ob. 40. = 101- Fig. 231 Corticosuprarenala: A. capsula si zona glomerular ob. 10; B. zona fasciculata si reticulat’ Col, Azan, ob. ZU. Fig. 232, Medulosuprarenala, Celule mari dispuse in cuiburi, septuri conjunctive albastre. Vase de calibru mare Col. H.E., albastru de metil, ob. 25. = 102- Fig. 233. Medulosuprarenala. Celule Fig. 234. Pancreas endocrin $i exocrin. Imagine de dispuse in cuiburi Col. Azan, ob. 25. ansamblu. Lobul pancreatic cu doua insule Langerhans. Col. H.E., 0b. 10, aoe o Fig. 236. Ponercas endecrin. Inoula Langerhans ineonjurats do acini corogi. Col. H.E., ob. 40, =103- Aparatul reproducator feminin Fig. 236. Vagin. Mucoasa cu epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat si lamina propria beget vaceularizetd, lipolts de glande. Col. H.E., ob. 20. Fig. 237. Frotiv vaginal. Faza foliculinic’ (estrogenica, _proli- forativ8). Col. Papanicolau, ob. 26 = 104 - Fig. 238. Frotiv vaginal. Faz3 progesteronica (luteala, secre- torie), Col. Papanicolau, ob. 25. Fig. 239. Uter. Endometru: mucoasé cu epiteliu de acoperire simplu cilindric si corion cu glande; miometru. Col. H.E., ob. 10. +105 - Fig. 239 A. Col uterin. Col. H.E., ob. 10x. Fig. 240. Endometru. Faz’ foli- culinic’. Corionul aste bogat celular iar glandele rotund-ovele, cu contut regula. Col, HE, ob. 20. Fig. 241. Endometru. Glande in faza foliculinica, Col. H.E., ob. 20. Fig. 242. Endometru. Glande in fazi pro- Fig. 243. Endometry. Faz’ progesteronica gesteronica. Col. H.E., lupa. (glande in dinti de ferdstrau). Col. H.E., ob. 20. \ PTT Fig. 244. Endometru. Faza progesteranica Col HE, oh. 40, -107- Fig. 245. Trompa _uterina. Mucoas cu numeroase falduri, epiteliu simplu cilindric si corion; patura musculard neted’ bogat vascularizata; seroasa. Col. H.E., ob. 10. Fig. 246. Over. Cortical si medulara. in corticala _foli primordial $i evolutiv, In medular vase sanguine, stioma conjunctiva bogat celular’. Col. H.E., lupa. Fig. 247. Corticala, epiteliu de acoperire, stroma conjunctiva, bogat celulara. cu folicull primordiali si folicul evolutiv. Col. HE, ob. 20. Fig. 248. Ovar. Corticala cu foliculi primordiali, primari si foliculi secundari, inconjurati d tecile foliculare, Col. H.E., ob. 20. Fig. 249. Ovar. Corticala ou foliculi primordiali_primari_ si secundari ce prezinté cavitate folicularaincipienta (antrum). Col. H.E., ob. 10. Fig, 250. Ovar. Corticala; foliculi primordiali_ si folicul matur De Graaf. Col. H.E., ob. 10. Fig. 252, Ovar. Fragment de folicul matur cu celule foliculare inconiurat_de teaca interna si extema. Col. HE, albastru de metil, ob. 20. Fig. 251. Quar Qvosit in folicul matur. Col. H.E., ob. 63. Fig. 253. Over. imagine de ansamblu, Stroma conjunctiva cu vase sanguine, cop progestativ (luteal), corp albicans. Col. Tricroma, lupa. Fig. 253 A. Over. Corp galben in formare, ob, 10. Col. Tricroma, Fig. 253 B. Ovar. Corp aalben (progestativ), ob. 40. Col. H.E. Fig, 254. Ovar. Corp albicans in ‘stroma ovariana conjunctiva bogat celulard si vascularizata. Col. H.E., ob. 10. oie Fig. 258. Glandé_ mamaré in lactatie. Col. H.E., 0b. 40. Fig. 259. Placenid. Vilozitai coriale sectionate transversal. Col. H.E., ob. 10. Fig. 260. Vilozitati coriale. Bogata vascularizatie in stroma con- junctiva. Col. H.E., ob. 40. Fig. 261. Placenta, Viloritati coriale si celule deciduale Col. H.E., ob. 40. -114- Aparatul reproducator masculin Fig. 262. Testicul. Tubi seminali si fesut interstitial. Col. hema- toxilind ferica, Heidenhain, ob. 25. Fig. 263. Testicul Tubi seminali cu epiteliu stratificat pe mem- brana bazala; gland& interstitiala. Leydig. Col. H.€., 0b. 26. | Fig 264 Testioul, Epitaliu semi- nal cu spermatogonii, sperma- tocite |, spermatocite I, sperma- tide, apermatozoizi, colule Sertoli Col. hematoxiling ferica, Heiden- hain, ob, 63. Fig. 265. Epididim. Col. 1.6, J ov. 10, Fig. 266. Epididim. Epiteliu pseudostratificat cu stereocili Col. H.E., ob, 25, Fig. 267. Canal deferent. Mucoasa, musculara cu fibre musculare netede si seroasa Col. H.E., ob. 10. Fig. 269. Prostata. Epiteliu glan- dulat, simnpexion. Cul, HE,, ob. 25, Fig. 268. Prostata. Stroma conjunctivo-musculara si compo- nenta glandulard constituita din acini tapetati de epiteliu pseudo- stratificat cilindric. Col. H.E., ob. 40, Fig. 270. Voziould seminala, Mucosa cu cpiteliu poeudostratificat 3i corion. Musculatura formata din fibre musculare netede; seroasa din fesut conjunctiv lax. Col. H.E., ob. 10. -118- Pielea Fig. 271. Piele deget. Epiderm, derm si tesut Fig. 272 A. Piele tala. Epiderm cu strat cornos, ‘subeutanat (Hipoderm). Col. H.E.. lupa. foarte aros si dermul papilar. Col. H.£., ob. 10. -119- Tig. 272 A. Piele talpd. Col. H.E., albastru demetil, ob, 20 Fig. 273. Piele talpa. Col. H.E., ob. 20. Fig. 274. Epicerm. Strat bazal, poliedric (spinos), granular, lucidum, cornos. Col. H.E., ob, 40. Fig. 2/5. Piele. Corpuscul senzitiv Meissner in papila demic’. Col, H.E, ob, 63 tg. 276. Piele. Panicul adipos in fesut celular —_subcutanat (Hipoderm). Col. H.E., ob. 10, Fig. 277. Piele. In tesutul subcutanat (Hipoderm) corpusculit Vater-Pacini cu structura lamelara concentrica, fesut conjunctiv cu vase gi nervi. Col, H.E,, ob, 10. Fig. 272 B, Piolo alps. Col. H.E., albastru demetil, ob. 20. Fig. 279. Piele. Glomerul sudoripar si adipocite. Tesut subcutanat (Hipoderm). Col. H.E., ob. 40, Fig. 279 A. Piele. Glande sudoripare. Col. H.E., albastru de moti, ob. 40. Fig. 281. Piele. Fire de par sectionate transversal, jesut adipos alb si benzi groase de colagen. Col. H.€., albastru de metil, ob.’ 10. Fig. 280. Piele. Fire de par sectionate transversal. Tecile firului de par, gland’ sebacee si sudoripara in derm. Col. H.E., ab 20 Fig. 282. Piele. ir de par sectionat longitudinal. Col. H.E., ob. 10. TF ee Fig. 283. Piele. Fir de par longitudinal Anexele firului de par: mugchi erector $1 glanda sebacee. Col. H.E., ob. 20 Fig. 283 A. Glanda sebacee. ob. 40. Col. H.E. Fig. 284. Tesut subcutan (Hipoderm) Radacina firului de par. Col. H.E.. ob. 25. 2 12b+ Fig. 285. Derm. Bulb pilos, cu Fig. 285 A. Verm. tore elastice. Col. orcein’ ob. 10 Papila si tecile firului de par. Col, H.E., ob. 63. Fig. 285 B. Unghie. Col. H.E., ob. 10. -125- Organele de simt -126- Fig. 286. Coree. Epiteliul anterior Pluristratificat pavimentos de tip moale, membrana bazali anterioara. Bowmann, fesut propriu corneean, membrana bazala posterioara (Descemet} si epiteliu poste- fior, Col. 11.C., elbastru de metil, ob. 20. Fig. 286 B. Sclera $i coroida. Col H.E,, albastru de metil, ob. 10. Fig. 287. Corp ciliar. Muschiul ciliar si procesele ciliare. Epiteliu anterior cu doua randuri de celule cuboidale, tesut propriu ciliar, bogat in vase si celule pigmen- tore. Col. HLE., ob, 10. Fig. 288. tis. Epiteliu anterior, fesut propriu irian, epiteliu poste- fivt. Cul. H.E., ub. 10. Fig. 288 A. Cristalin gi proces cillar. ob. 10. Col. H.E., Fig. 288 B. Cristalin - prisme cristaliniene ob. 90. ceeweey it aca ® Fig. 289. Retina. Imagine de ansamblu. Straturile: pigmentar 4 . Conuri si bastonase, limitanta eA A Oa ge A) 2:22: ranula extern; plex- form extern. aranular intern, plexi- form intern, ganglionar, fibrele nervului optic, limitanta’ interna Col. HE., ob. 20. -128- Fiy, 290. Retini, Cul. H.E., ub. 40. Fig. 291. Retind. Papila nervului optic. Col. H.E,, 0b. 10. Fig. 292. Plecsps, piole, tare, sonjunctiva, gland& i mugehi, Col, I1.C., ob, 10 -129- & ~ wd eee Fig. 293. Ureche interna. Sectiune Fig. 294. Ureche internd. Sectiune prin prin melc. Col. H.E., ob. 10. mele. Col, H.E., ob. 20, Fig. 295. Ureche intemd. Secjiune printr-un tur al melcului. Rampa timpanica si vestibulard incadreaza canelul conlear delimiat de membrana vesuLulaa, liystnertul spiral vatein sf membrana baila’. Pe membrana bazilara organi Corti, format din celule de sustinere si celule senzoriaie acoperite de membrana tectoria prinsa cu un capat de limbul lamei spirale osoase. Ganglionul Corti prezent in giosimea columelei Gal. 11.6, 0b. 40. -130- Fig. 296. Ureche interna. Macula otoliticd. Col. H.E., 0b. 20. Fig. 297. Ureche interné. Macula otoliticd. Col. H.E., ob. 40. -131- Fig, 298. Ureche interna. Ampulele canalelor Fig. 299. Ureche interna. Criste ampulare semicirculare cu evidentierea__cristelor Col, H.E., ob. 40. ampulare. Col. H.E., ob. 20. Fig. 300. Fose nazaie. Mucoasé respiratorie 1a nivelul cornerelor. Col. H.E, Lupa. -132- Fig. 301, Mucoasa olfactiva. Epiteliu olfactiv pluristratificat ciliat; corion bogat vascularizat cu glande Bowmann si fascicule de fibre nervoase. Col. H.E., ob. 20. Fig. 302. Mucoasé olfactiva, Epiteliu pluristratificet ciliat, for- mat din neuroni—(celule senzoriale}, celule bazale si celule de sustinere al caror nuciel sunt asezati mai apical decat al celorlalte celule. Corionul contine glande seromucoase. Col. hema- toxilina ferici, Heidenhain, ob. 63 Fig 302 Aulh olfactiv. Imagine de ansamblu: celule mitrale si fibre nervoase. — Impregnare ‘orgentica, ob. 20. A Acidofile Acini Adenohipotiza Adipocit Agranulocite Alveola: ~ pulmonara = dentara Ameloblasti (Adamantoblasti) Anataza Aorta Aparatul = Golgi = juxtaglomerular Apendice Aponevroza Artere Arteriole Astrocite fibroase Astrocite protoplasmatice axon 8 Bazofil Bronhiola Bronhie Bulb olfactiv oi Canal doferent Capilare Capsula Bowmann Cardia Cartlaj Cavitate bucala Celule acinoase Index alfabetic Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule adipoase, enterocromatine cilindrice ciliate AP.UD. Kupffer Leydig Paneth Schwann Sertoli Celule vizuale (cu con si bastonas) Comentocite Cerebel ci Cohlee (mele) Colagan Colon Condroblast Candracit Corion Corpul progestativ (luteal) Criste auditive Corpuscul Meissner Corpusculi Niss! Corpuseuli Paccini Creier Cromotile Cromofobe Cristalin D Dendrite Dentinogeneza Darn Dinte E Elastina Endocard Endometru Endost Enterocite Eozinofil Epiderm Epifiza Epidicim Epitelia Enitrocite Eritropoeza Esofag F Fibrilogeneza Fibroblast Fibre de colagen Fibre elastice Fibre de reticuina Fibre musculare Fibre nervoase Ficat Firul de par Foliculi limfatici Frou vaginal G Ganglion spinal Genghoni imate}, gangioni vegetatvi Glande exocrine Glande endocrine Glanda mamara Glanda sebacee Gland& sudoripara Granulacita Grimelius H Hematia Hematopoeza Hepatocite Hipotiza leon Incluziuni celulare Intestin Ins Jejun K Keratina Kuptter L Leucocite Limtocite Limba Lueta M Macrofage Miocard Mucoasa olfactiva Mucoasa nazalé Mugure gustativ Muschi neted Mugehi suiat a

    Vous aimerez peut-être aussi