www.digibuc.

ro

Jette l'ancre, nocher : le soir tombe

Et toi, roc solitaire, au barde sois propice,
tant et
Je suis ton
et precipice
un
que la vie outragea.
Et je

Mais dans l'air rest pur, voguent les grands flamants,

Blancs essors ploys vers des plages de

Le soleil s'ensanglante aux silex de la grve,

Le vent fraichit, la houle a des affolements,

Donjon vieil or et nacre assailli par les flots,

surgit et grandit merveilleuse,
Et chantante, la mer, verte feuille d'yeuse,
en la candeur des larges lys dclos.
Se

A M-me Adine 011anesco, ne7Ghika

Fulgurant Apollon, jadis roi de ces lieux,

de la vie,
Accours mon
Et des blonds ans
et de ma paix ravie,
dieux.
Fais au moins un nectar
la coupe

Et ses sonorits d'orgue clatante ou grave

Sanglotant vers la nuit leurs soudains lamentos
Semblent itre ces voix de sses et d'altos
Dont s'plore et frmit 12 douleur qui s'agrave.

et circulaire,

yeux,rplein le el !
La brise aiguise ses accords encore vagues,
Et nerfs tout retremps,
enfourche les vague'
Et divague travers des verts vifs d'arc-en-ciel.
Soir

LITERATORUL

POM DE CRACMN
De l'espoir rdempteur j'ai retrouv la sente..
brille loin,

Diane

flot ventr
l'horizon surgit bloiuissante.

mele,

Tout vibre et tout est dour: l'air, 'mer et mon

Tout chante et tout est boti : Dieu, l'homme et la nature,
Et comme d'un tronc
D'un cercueil

zpada coera mai

Zpada

loin, - mais j'en suis pntr :

L'eau fleurit, le vent tombe, et

jaillit une
clos sort un hymne vainqueur.

Fulgi
mal
cnd viscolea, ce viscol! Fluturi de
rn, albi
ai
Decemvrie
se
de colocolo.
Oh ! fericite
cnd
bea noroiasc

Et mon
est pareil au bercement de onde...
Il se nacre d'argent, s'enguirlandi de
Et joint l'glantine aux ptales
Le
le bleuet et la narcisse blonde.

nu se grpodurile,

mor-

folsc stratul de argint al

communale s
cnd nu
pe proprietari caselor coperi*uri triunghiulare, pe boeri cu

momele de chihlibar al

lune! il est subtil l'or

de ton fuseau!
Et ton sentiment pur se marie la lame
Exquis de chastet royale, et
aclame
La brise faite sistre ou
de roseau.

mele, s dea jos ninsrea de pe co; cnd

de
avea voie
in libertate,
la
une
la

ss

lointins indcis s'tompent couleur perle

Sur le mauve toil de l'immuable sphinx,
Pendant qu'au noir bas-fond se lamente Syrinx,
En brusque coup de vent quand la grande eau

Pour en jouir malgr sanglots et cris dolents,

Le
qu'ellejuyait - Pan, - en
Et sans que soit rom'pu le funeste

muqca mai tare,

era mai sclipitor;

cri-

po-

jucriile mai frumse, dr

ft une tige;.

- douces

pul cte
mojic !
In acelle vremud, par'c

bras

place s vorbesc
V

Sur le roc et

nde etincelle la neige,

Slnaire magie et claire floraison
Gagnant de proche en proche, emplissant l'horizon
De blancheur liliale et de frais perce-neige.
Moire lourde et brocart merveill ux par moment,
vers les extases saintes
Le flot semble
Quand de narcisses ceint et jonche de jacinthes,
Majestueux il se deroule lentement.

Essaims au hasard de trs vertes prairies

Boutons d'or tisses d'air
soudains nnuphars,
Feux folets, vers luisants, lueurs d'orfevreries,
Palpitent en la gamme elctrique des fards.

est un rayon et mon

un theorbel
Le rythme des couleurs, un poeme divin!
Et je bois la beaute grisante comme un
De l'exquise
au
de son orbe.
Mon

Malheureux, les mechants: - accabls de remords,

par leur or, pensee inquite,
La nature pour eux reste sombre et muette,
Et sous des cieux vivants, ils deambulent

Lewki, beau diamant sera de gemmes claires,

Verte lie
l'homme n'et qu'un foyer incertam,
Rayonne toujours belle, et met sur mon destin
Le nimbe consolant de tes reflets stellaires.
ALEX NDRE MACDONSIY.

www.digibuc.ro

i-am

cas
ceva
petrecut'o
ca un castel. Era
mari, cu spatele o
in care te perdeal, r jur-in-prejurul

ne-

de

tencuit,

Prta, se arcuia
zid
mult arc
monumentat-era
de triumph de
simpl intrare
a

rmas cu osebire
Dr ce
in minte, nu e
casa cu coridrele
intunecse, nid salonul
mare
parte a
cu
cte o
nid glasul crice se vita la
primvr

trandaphyri de dulce
pn la fe-.

restre ; ce mi-a rmas

minte,
este nptea Crciunului, sunt
nele mele celle noul, catifeaua
; greutatea cu care pudantella
mama pn
cu tata
team

biserica mahalalel,
careta
prin

se rst6rae,
stnga,
odjdielor,
sub

din strana din

muiat
aurul
smirna

'Mi a mai rmas

LITERATORUL

minte

ntrcerea
limbile afumate,

tot te va duce

departe
calul cu numele Pegas. Ia
aceste bombne
acum

de

- tot ce era divin

tot ce e prophan
Etta-m

cu acest drum

Se

urmitrea

In

A. Macedonski, de principesa

care
s pled
pubMaria Letizzia Bonaparte,
Nouvdk Revue
ori-unde te va duce el, licatiuni litterare
te
me disprut de mult : tt pe
ta s
pentru
de
Du
Vichy,
mama gata s
de
r6
pe care am
la
me,
pe sufferit
trebuies
illustre confrate,
pentru
mine tata.
tine,
dragi
Am
a
la scrisdrea
de
.d-tlle :
mel,copilai
prea
nu se
tte
m'a Inpedecat se vi
maI
Apropie-te
tu, mititelule :
mele. D. Robert Bascoul, a trebuit
Craciunul me de
cu
totu4I s vi
cred,
aunt de
de
mi-am pus
nu
ciunul
dovedilor de sympathie ce 'ini
sigur
abia te
pe picire. Uite ! ci void sci s amintesc de elle ci
de cell
para.
anul al

al

pe tatal

Pentru tine am o mince :

cu ea de pment, cu
sare
Prin urmare, am
n'am
sus. In luptele
face ce
se facea attund,: de
ori te-o aacsta, pen- tu ca
de Craciun,
cell

ci

pentru
pentru tine

scumpi

tine Alexandre al
Nikita.

bine de

norocul

de

te ridici
sus
tot de-o

ochi
o carte din care a
fratele
s dea
vostru cell
de aur, privirile vstre cele
el ce
gani la srad
din
fiinta vstr tta, este ce
este nauntru
s te
:

votri

vd

la

cellor

de cr

tu milostiv.
vreme s
ea e povestea

de chibrituri. Zugrveala

bradul verde din

aprinse

S'ar

pe

strlucesce resfirata
lecare mama
a
srta
a mea;
prmtre
sunt

jucriile ce am cumprat pentru

judriile! aceste schintel, aceste
singure schintel de

Pentru tine, Alexandre dragu

pentru tine
un cal,

meu
snare
ce
!E

place

nu te uita

pentru
e
eaua lui e de
e de catifea.
nu te uita
4ic

nu e
turi pentru
fireturi pe

spun

cu firesunt

4i, dragul tatei,

tu pe un

s te

de o

la acesta, ori s te joci

vel

el.

pe un cal adevchimat s
minte, Alexandre dragul

rat,

tatei, s nu cumva s te pcalesci

sPegas,

pe
cea mai

cu

numele

un
1-ar aduce

Nu ve

illustre

riciti de acesta. Void crede ci am

pe

scumpul
med prieten Alexandri,
compatriotul d-v. care nu putu
I
'mi
faci onorurile
precum dorea
care fu intermediarul relapunilor mele

d-v. Carmen-Sylva.

regina

Principesa Bonaparte este

marelui poet-felibru Bonapartepoleon I
Wyse. Ea a fost celebrii nu
prin strilucirea

ci

e
nu

prin a geniului. A

de stat italian Ratazzi.-

pe care o conduce occupa pri nul

presa Europeana,

biata

FESTIViTATE

unul chibriturile

prinde unul
din
de

Domnule

Maria-Letizzia Bonaparte
dati. Void
Mrte

Rs.

unde s'a pitit, a-

In

vi

confrate, de senthnentele mele de vie

i sympathie pentru d-v.
ca
ca poet.
amici
d-tille noui

revis

tatl
de

ar

interes lucririle marelul

minunat

care scie a face

.,ca limba francesi si
iubiti.
,,poet

miritati

picirele
ca

cul

urma tot d'auna

La

vinete,

a avut

DeIn

trul

Nicolescu,

degetele
rebegite de frig.
rector
profesor, un adeverat
al
de
ce cad
i tinerimel studise, cunoscut
pedagogice,fa orgade gene,
prul nisatphilosophice
acsta serbare, prin
d-lux
cell blond, o
concursul
Macedonski
nor,

ce trece pe lang
trece pe
n'o bag 'n

densa,
nptea de

ca lumea.

Tu.

fi mare, s nu
nu

ca

s v bine-cnvinteze pe
precum
pe
de pe
ce serce nu
Craciunul.
a
Crciun al
mele, r
pare
trecut.
un pahar
mi se
s'l ciocnesc al dumnvstr,
fie
bun, amin.
MACEDONSKI

www.digibuc.ro

Tutunaru, secretarul
de bun-vointa

corp pro-

de
D. Macedonski, s'a pus in acest
cause.
scop
disposiOunea
a se
a reusit festivitatea se va
dare
a
de
de la 17 a.
de
din
se reproduce
:
folosul elevilor

lipsitY

DRAPELUL"
particulari

a avut
In
un festival
amfitheatrul
dat in
folosul elevilor
lipsitl de
de
Al. Macedonski. Aserbare s'a dat mijlocul uneY
Sympathic
enorme a
ret,
defimat, a
chiar de la
apparitiunea sa.
mod absolut pe public.
la
va

LITTERATORUL
d-na
d.
primarul

fost

general Candiano, d.

d-na, D-na
Samuil, d-na
Tutunaru, etc.; printre

vom
pe : d. Radovict, fost pri-

cita
mar
senator
d. Sc. Orgscu
jude de instructie, d. Davidescu procuror ;
o parte
de
de
de
tinerime. Pe
acetia venise din
curetY d. Dim. Stanescu talentatul

in bronz al

tor, autor al

Macedonski a
photographie a fost
de
vitrina

mare. Produsul material, ce

o serbare
s'a vgrsat la casa lyceulut,
a se
deduce
de deplasare ale
poetului,ia fost
acum netntrecutlS'a
o mie
Ploeteni
nu pot fie de ajuns recunoscatort
Macedonski, ale
sentimente
contribuiesc in acest timp_de
mod
de simtitor la sprijinireaLstudenntre. In tte
nstre,

acclamat. D-sa a

este

fost insotit la
de
D. secretar al lyceulut, profesor Tutunaru
oferit un banchet. Ca post-scriptum se
va
d.
Oprea StAnescu a

condus corul ca un

altY.

D. Macedonski a deschis festivitatea

printr'un remarcabil
enthusiasm unor
In
pare
:
viata
substantS, a
poesia,
a se retras din
asil aartele i
vor
hi acest scop
patriotism

perfect

FLORESCU

-s-In

viitor, (Litferatorul

va arta

de
este aperdere pentru
pentru gruparea
ratur precum

nstrA.

Bonifaciu Florescu a
autat
dintre cel

parte

oprsa

spre care
a fost systhematic
mod insemnat la
A contribuit
degenerarea

de la

de musics

este.

intemeiarea

Corespondent

Mustrul dr nefericitul nostru

amic

stinge

se

maturitaW.

appel la

S'a ridicat contra

ar
ce micare
a demonstrat
ea n'a
mare. A
rat
nostril care a
prin

G. Cogiilniceanu (din

Mickiewicz spune

industrie agriculturg,
din timpi ducilor de Medicis. Bulevardul,

pe
Consult fcur

d-sa, lyceul,

ce este intimitatea suf-

le

.ApoY,

nu

cetit

Mult

de d. Basarabescu,
profesor, un fragment cu privire la jud. Prade d.
Cantilli.
citite
fost ale d-lor : C.
Cantacuzino, Sc.

Se tot
La

rscu, Mihgescu-Nigrim, D. Karr, Coast.

alte

de

Cantilli, o

de Costin, Cincinat Pavelescu,

etc. In special
fost aplaudate

multe

nostru din popor,

Cantili, din la Cydnus, pe care d. Macel'a comp arat cu Visul din Athalia etc.

genialul pictor,
Oratorul a
este imposibil s
de belle arte,
multimea de talente
a
citat
multe nume printre cari ale
sicul prin
etern al
D. Nanu, G. O.
alti
a ammCrao a doua recensiune pentru luna Ia- picturel romine, este
nuarie Un intermezzo musical a urmat :
din o familie
Regretatu
temeiltorul

Studiile

Italia.

la Paris
le-a
Correctitudinea sa de

pictura sa cinstitk-lucru rar

ca din topor

la
'ndat ;...
la
In lethargie cufundat ;...

Er cnd din
Strigndu'l : mam,

Prin pharmec ea se

muritor. In numrul viitor se vor

Dictiunea poetulut, pharmecul da pe larg,
asupra
de
ce se emana din vorba gestul
a dat
a
su talent.
enthusiasm ce nu se pte
un poet n'a fost

le

pe-a
Pe
ALEXANDRU

ReInviere
Marea, mareal e 'ntristarea

Peste tot e

avut

www.digibuc.ro

simtire,

In peire,

Astfl

moderni,-avAntul

sman. D. Macedonski a
festivitatea cu admirabila poesie Nptea

la 'nvoire

vorbe insulte,
amare fr spor,
culte...

Privi
le

d-lor Mihaescu, profesor, Visul

descrie.

grbire... -

pe

a
Cofler, un elev de
pit aplause unanime ; d. Davidescu, avocat
maestru de canto, s'a affirmat ca un
perfect. Elevul St. Radulescu din
a
nostru a executat porcaricaturt instantanee cu un

un

mama 'n
Mhnit adnc de-acell symptom

LITERATORUL

Sunt uitate
nenumrate...
Griji,
In immensa inflorire
'ntinerire.
Sunt

o face
ferstr

fac
arat ju-

glume a absor-

bit de tot.-S'a

albastre...

lit la

vorbesce, ride..;

dr, de o dat

aminte de bunica.
n'au4l tu note dearmonil ?:
symphonil.

rebele ?

pletele de

vin senin, divin Nymph,

aur

sun

umerl gol;- sub alb de

jalnic

de

suflet

chin Invins

Phiomela 'n hymn te chiami ?

lng dnsa devenit

ning argintul din rosa zare

peste mare
jalnic In
grijilor

pe crde

ppusi

repede.

; se cerne-o

Petale dalbe tremurinde ca'n

Nu
tu 'n clarul alb de

.S

fel de fel

ispitesc. El se
duce ; prietenia se

ning argintul

de

acestora :
de

vie la

Nympha

Ela,
stelle-albastre

stint

o
C.

Ochi

nu mai vquse

In natura
Este, este fericirea.

Tresalt

serios

mai 'nainte.Cercetz
tm,

in ochi

tusea ?

Ion A. Bassarabesou

nu
?

Te

Philomela

Philomela L.
A

Aman-marna

Acest portret al mamel pictoruaci al

a fot gravat de Anssl
consrtel
Th.
este o care a
cell
a unel tist
ce a fost strilucitre. Dr
Mama pictorulul a
In Craconsrta marelul pictor nu a
a tinut
prin
ci
o
primul
In societatea capitalel

Portretul pe care

Se
ad, prea frumsa scriere ce
totul
De
la Festivalul
a fot citit cea
altA-parte
devotamentul
ce-a
din
Ea este de talentatul
profesor pentru sotul el, e o virtute din alte
velist d. Ion

la lyceul din

bunico, ce lan
I Bunico, uitte ce

Bunico,
de

A, ce de vise,

dure

arbor

bunico

per ca visele,

cu ochi

George Ghika, fost

ministru plempotentiar la Petersburg,
al
acestuia, demnul
urmas,
Colonel Ghika, director general al
telor
telegraphelor, al regretatului
mult

Ce

le

le

cu

sea de drum, cu bunica.

illustru

Bunica E 'tot ce i'a mai rrnas

el e mic,
lume
de
opt ani,
mare.

e cuminte

dnsul,

s'a

- Pe mama,

ca un

iubit'o-se plnge
i

luat-o. Pe tata, tata tot

inas dr bunica... Pe ea

.....

s'o las

mea...

In tren,
la

bine;

sticlele
o

allege locul

nascere
se faptul
vie-. Ea adora
a cMcat peste prejudiciile tima se fa ce
acsta
prisos.
artist
Olteniel

In No. viitor vom da portretele

in cmpie

ivesc

un respect ne-mArar
totul precum l'a Mat.
giositate
ginit.

Anna Aman

de

ning argintul peste mare din rQsa

incetisor :
Te mai

bunico ?

asom

tu stele mil

tu Philomela? nu

ingrijat ca

vil?

el un altar
mintirilor sacre. Casa Aman,
admirabilul
bine
Aman din
este conservatA de nobila femeie

acum spre banca

vesel sre...-

zare peste mare

a ridicat

La o
se sue o
familie.-Sant attia

durere...
fiere.

Multumirea

Din

pe

minunile.-

Apoi, cade pe
ochi
o clip de
spre cer;
uit
ar dormi... dr se

nu fie
4imbet

L'a iubit cum se iubesce un

T-a

geniul

de stat B. Boerescu, al

Doctor Drghiescu, unul care

face parte din
contimporane medicale.
In No. 3, portretul Dmnel Smaranda
al repausatului
colonel Matheiescu
vechiul
distinsul boier
mn, Bucsan, care, de
n'a publicat,

avea inim de poet

fost arriparea acestul
Rmasa suri frumse.
vduvA,
de nefericirl tn peri-a perdut,
pe

www.digibuc.ro

ver-

LITERATORUL

Pe alti nu e
originald

rd pe scena Theatruluf
sra de 28 .Decernbrie 1893.

pentru

d-ni

acte
Pavelescu,

din

HIRAM.

Era Hiram aicea ?

- Musica de d-nu Julius

Dtor e s veghieze
Suppusul, cnd

AL

ASURA

SCENA I
Senar,

de

Hiram,

bun

nobil.

a
SENAR

Sunt dintre

mai bine ?
SCLAVA (a
'1

treptat se
vine in simtire, dr ce este ciudat,
Pe David, tot pe David, chiam ne'ncetat.
de-ast-4I

SENAR

mngaiat
Der ea, regina, este acum
De perderea fatala a scumpulur
tata
SCLAVA

dr resbunarea nu am s mi-o atting

sting...
trebuie in lacrimi... in
timpul se 'nfrng nemernicia...
E nse
parinte dr nu
miselia...
Tu plngi pe-al
Din ordinul
Saul, Agag a fost ucis.

Hiram, vorbele acestea le-aud ?

pa

Din pept i se revrsa amaru ce s'a strns

Acsta cugetare cumplita, o

Sermana mea
Pe-altarul
trebuie,

scit : De-aci pornise

de fericit...
Ducea cu
daruri : Uitase de robie,
Se napoia puternic
vechia
Domnie...

Dar vino

Pe rege '1 ocoli...

blestematl...

el,-chiar el,

nebun, e

misel

in simtire, Hiram....

peri

Agag remase 'n lupta

Pr n
se scurse tot

de o

este adevrul mai crud de

In Saul e o
selbatick-grozava,
este c
cu otravi.

Nu

din el,

SCENA

regina pe-aicea,

ast-fl

SENAR

e de

rege

tngrijesce

tata a fost a

pe-al sd tad; este ea.

victims.?

HIRAM

ne-miscata...

te coprinde s'o

demon...

Nu este Saul, rege,-Sathana e pe tron.

HIRAM

Senar, a

s'ascunde

Sub

(aceia0).

De

umilit...

de

El Saul, nu e

:-de o-dat

ceta
Escorta

perdut

'n

ast-fel s murit ?
SCLAVA

Era pe

mornentul s
care
ura gramadit, din pept s isbucnscl..,
care paharul

SENAR

cum e cu

tu

HIRAM

se

doua

sermanul

Cunosc ce e durerea, sorbitu-i-am veninul

nibusit'-am
suspinul.
Regina, nu se
un
maY abatut
De luptele cumplite prin care a trecut
grozave m
Ah dci-aY sci ce
in mine
Eu
ce

A.

viata n'a

de

o crim.

Asura)

SCENA

spune-mi totul.... E

adevirat ?

ASURA, HIRAM

(a parte).

ate-o data e jalnic

HIRAM

grea,

Al mortei
www.digibuc.ro

el ordinul l'a dat,..

LITERATORUL
prin

Cu

osindise...
trimise.

viat lung, la mrte

ASURA

la hotare momentu
fost de dnsul

lovsc ?

a'l nimicci...
porunci.

tot el

Escorter

re Rabet ?

cine

nisce barbary

spus

De un strein
ASURA

Ce caut ?
Pmntul ovait'a sub mine de o

Nu

cuget

ce-ascult..

rcnqce al

In gndul

acest

e privirea de snge
tumult ..
pe

? Saul s ucid pe tata

Asupral s nu
al
4eilor puternici,

S urce
S nu rmng

Inelul lui Tenejah

resbunrel,
urgia

in al me
din a mea ur un val ne-stavilit
'nnece miqelia
peste

inelul)

ASURA

fie cu

cumplit,

ASURA

sufflarea

Da.

un gemt lung de jale,

(artnd pe Hiram)

scutit de suspin

S fie ori-ce sufflet focarul

chin,
S
de mare
In
a mea nenorocire.

S nu te-aucl...

ASURA

HIRAM

tot ajutorul, regin,

Nu cred
poporul

Juratu.-mi-a

da..

SCLAVA.

Ulu

granit, dusmani se strng pe nesimtite...

lovim.,.
este momentul

ASURA

Las ori-ce vorb

'ntrce-te

el.

ASURA

ese)

nu ne rmne de ct

isbutim.
sunt destule, pedpsa va drpt,
Pe Saul
sdrobesc,
un
astpt ;

(naintind spre Hiram : triumphatre)

mi-o spune-acest

Asura de
uitat
Fiind-c sub un sceptru de barbar s'a plecat ?
Hiram, Hiram, ascult: am lost ne-adormiti
re

peire s'o fac

te fac de-acuma la
gnd...
ce-am
m rsbune sosi-vor in curnd...
De mult le-am dat de veste
viata mi-a-lost tt o mrte sufletscl

chiar primisem scire

Cnd nobilul

'1 adduse Rabet, - der ce 'nsemnz?

frate-med sosit'a,-ca stea urmeaz...

Tenejah pe-a lui
n'a uitat.,.

pornit
a murit.

(Tenejah intra precedat de Rabet)

ASURA

HIRAM

tt L..

Ast-fel:
al
nc un
s scurteze tortura weptrei ?
Ce
Oh,
I de-acuma nimica nu
s per.
vd saritul lui
De

SCENA A V-a

SCENA IV-a.
ASURA

Asurei

Scumpe frate... -

spre el)

- cat te-am

SCLAVA.

sunt stpn
intru
Dar e a lui purtare mai mult de

(privind spre
Regina...

www.digibuc.ro

LITERATORUL
ASURA

HIRAM

Trgesce... ins mrtea din

N'avea teamg, Tenejah, vorbesce...

rsbunare el o
A

Asura,-si nimica sg'l scapi nu ai fcut?

vin la peptul meu...

dulce sor...

sosesce...

pe Hiram)

(se

pte spune... nimica n'am sciut...

Cumplit a fost cursa....
Hiram

ASURA

te adduse la vreme Dumne4eu.

Attunci,-sosesc la vreme...
'ncepuse spre tine
chieme... Dar vorbele n'ajut : mai bine
A
domnie In
s'o 'nnecgm...
'naintzg...
Uniti cu Filisteni ai
valea Sedanorah incoa se
La
'n urm sta-vor pe dlul
ce trebue
fac?
Acuma,-voi

Dr tata unde este ? nu-1

voce

ASURA

Nenorocitul
el
scie
'ntreab
(cgtre Tenejah)

Ce

De tata, -

a murit

TJcis de

Saul, de-acest nelegiuit.

Hiram

TENEJAH

? Mort ? Ce

mai trgesce?...

(Va urma)

se impune

Se va

asupra acestei
cratianuk

-Nocturne: poesil de D.
- Discurs
de peru- Nicolescu, profesor
un volum de .perle

printre cari, ici-colo,

fulgerate de aur solar,
bbe de
ca ale cerului de
saphyre cu

npte, r frte rar, rubine/Nanu, este

ne-contestabil un mare poet in tonuri
delicate, dr nu este un
Ge-

Director al
Lyceului din Ploesci.-Citindu-se acest
avndu-se
cinta profesorilor din Ploesci, ori-ce
: Este
sincer s'ar putea

o Universitate

in

un
alti
la

d. Nicolescu,

cell mai maee

al conscii
Christos, un
umane a
anti-christ in litteratura
cadent.
bine : acest p
se
chiar
a perdut mintea
de sngtate...
acum
cell

de vibrati- multi profesori de acolo, ar fi

uni duld, de sbor al cugetrei tihnit locul
in
pe cathedrele
denot un sufflet aprpe
de
unde se
Dr e
nul

feminin. Ce este sigur nce, este

un poet ca Nanu
un gen
in litteratura nstr.
solut
In
va publica
asupra
ca din

un

actual.

cer in

suav

domni,ra Eli-

bine

al d-lui Nicolescu
vorba de
e

este consciinta.
virtute, este :

de adevrat estel-Bla

e. Provincia trebuie

precum

de bine 4ice d.

de ne-rebdare"
nu mai lase prepondenta Nicolescu, este
margini capitalei, mai alles
mod intelli,gent, este
A
cari simt o seris nevoie de a
sntatea cultural

se regenera

de la mar-

ce a inceput s
gini la centru...

viitorul'.

sea naturald,

Dr a patra virtute, Labrea" se

inpune de la sine
confe-

indispensabile, spune Di- rinse pe care eminentul profesor o

lonescu, volum rectorul Lyceulul din Ploesci, sunt in- face elevilor sei pe care
putea
de versuri
care gratia se unesce dispensabile
ne-o
nou tutulor cu aceleste ascu melancholia.
de attinggtor
succes. de pe chiar tribuna AtheFdrd de aseultare

sabetha M.

-0

pretentiuni se
poeta
rnit de viat
de
este limba poesiei pentru
cari

viata

nimic

conducere

scld

El nu pte

aprpe

instinctele

- Philosophia Socialismu

.,In kgdturd cu ascultarea,

admirabil
folositor studiu al tarea. Mare rol are
pantru
profesor N.
(cu- firmarea
care va

noscut in litteraturg sub numele de

Nici-o-dat scriltor n'a disecat

psofund
academic cancerul acestel utopil..
Academia
a coronna o
de
valre, tudiul d-lui Mihgiescu i

bund,

din

Pur-

tarea
desehide callea inamtrei
Cea rea o
Purtarea
blndetea.
este o virtute
suffletul

a lui".

www.digibuc.ro

nicl

domnia-sta,.
o

ptd ajunge fdrd muncd.

ivna su zelul complinesce in fine
aceste patru virtuti.
De
nu mai este alt de
fie
pte
:
profesori carl
are in fine
intelleg misiunea...

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro