Vous êtes sur la page 1sur 36
MOB.O1 - RECEPTOR G.P.S. ace PENTRU MOBILE TERESTRE Receptorul GPS-MOB.01, destinat integrarii in retelele de monitorizare a mobilelor terestre, asiguré determinarea pozitiei si vitezei unui vehicul, utilizand datele transmise de satelitii din sistemul en = a UND EIS de pozitionare global. Sistemul de pozitionare global GPS este constituit dintr-o constelatie de 24 sateliti astfel dispusi incat permit observabilitatea a 6-11 sateliti din orice punct de pe glob. Receptorul MOB.01 asigura selectia satelitilor dupa codul aferent, achizitia semnalelor, urmarirea satelitilor, recuperarea datelor si calculul coordonatelor (latitudine, longitudine gi attitudine) si vitezei mobilului terestru. Informatia privind pozitia si viteza vehiculului este transmis la un dispecer central prin stafii radio VHF/UHF, utilizand un modem radio specializat. INSTITUTUL DE CERCETARI ELECTRONICE ° sucurestt CALEA FLOREASCA 169, BUCURESTI-72321 Telefon: 212.12.59, 212. 48, Fax: 312.76.64 Revista RADIO-ROMAN Director fondator. gi redactor-gef: __SERBAN ‘NAICU_ Editor: INSTITUTUL.DE CERCETARI| ELECTRONICE . Calea Floreasca nr. 169A Cod 72.321 Manageri: 8 divizia cercetare: STEFAN PASTIN = divizia tehnic&: ‘OPREA ANCA ® divizia produotie: THEODOR DRAGOMIR ® divizia economica ADRIANA URSU Secretar de redacfe: Dan Dumitrescu Tehnoredactori sing. lon vagou ing. Liliana Dumtrescu ing. Adina Lazar Design. ath, lulian Julean CONSULTANT ONORIFICI: ® fiz, Gh, Baluta ® ing. Dragos Benescu ® “dr, ing. $.Radu lonescu = ing. C. Wwaniciovici ® Aurelian Lazéroiu ® dt. ing. Dan Manasiu = dr. ing. Lauréntiu-H Moisin ® prof-univ. dr. _ ing Alexandru Stefan D, Preda = ing. Eugen Preotu © prot-univ. dr. ing. €. Sofron ® ing Dinu C. Zamfrescu ISSN 1224-2667 PREMNILE REVISTEL RADIO-ROMAN ‘Anul care s-a incheiat recert a fost. pentru mulf dintre noi unul de impliniri si realizari. Din aceasta categorie fac parte cu siguranté, si muli‘dintre Colaboratori revistei RADIO-ROMAN (lost RADIO). Pe cei mai valorosi-dintre acestia revista RADIO-ROMAN 1 recompenseaza pentru efortul depus atét pe durata anulli vecut (in care s-au editat 11-reviste si gase -suplimente) cat si @ anului 1994 (4 reviste). ‘in acordarea‘acestor prem s-a fitut cont, in, primul rand, de:-numarul si valoarea materialelor publicate in aceasta perioada, dar si de atte criteri. ‘Am apreciat deasemenea rimicitatea. predarii artcolelor, diversitatea si noutatea acestora, caracterul lor practic si inedit, gradul ‘de originaltate, impactul asupra cittorlor, gi nu-in utimul rand, lolalitatea autorlor fat& de revista RADIO-ROMAN. Din lista premiantlor nu este greu de observat faptul (ca marea lor majortate sunt membri fondatori ai revistelor RADIO-ROMAN si ELECTRONICA PRACTICA. Au fost acordate urmdtoarele premi: MARELE PREMIU: = Aurelian si Catalin Lazdroiu 3 PREMII: = ing. Dragos Marinescu = ing. Aurelian Mateescu 8 fiz: Gheorghe Baluga = ing. Emil Marian 8 dr..ing. Dan Manasiu = ing. Dinu Costin Zamfrescu 9. Eugen Broasca Pentru meritele deosetite in realizarea revistei ‘si. suplmentului RADIO-ROMAN dui Aurelian Lazaroiu i se decerneaza DIPLOMA DE ONOARE a revistei RADIO-ROMAN. in 3 cuvinte, d- Aurelian Lazaroiu inseamna: loialitate, serioztate si ‘competenta. Pentru anul_ in curs, redactia_anunté_noul CONCURS DE PUBLICISTICA” RADIO-ROMAN 1996, sponsorizat de firme din domeniul electronic ‘Autor celor mai interesante articole vor. fi premiati fa sfarsftul anului cu produse eléctronice.:. surprizall Redactia revistei_multumeste. tuturor colaboratoriior sai. si cu precadere prémiantior. 4 MENTIUNI: ing. Serban Naicu INUTIAPIE Invitém pe aitiori nosti. sa ne .timita arécole interesante sau propuneri de cai din’ domeniul electroniai pe adresa: CP. 2, Ofidul Postal 3. Bucurest. sector 2, cod 73.550, cu menjunea ,pentry revista RADIO-ROMAN” - Maierialele trimise (publicate sau nu) nu se retumeazé autorior. Rugdm sd se indice sursa ‘bibiogratcé dypd care avtorul s-a inspirat Este interzisa preluarsa, tara acordul sors al redacflei, a oricaror scheme, aricole sau parj din acestea. " REDACTIA RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 4 Revista RADIO-ROMAN - ,o adévarata lumina in lumea tehnicii electronice romanesti” ‘Ap&rutd la mijlocul anului 1994 (an in care au aparut pa- tru numere), revista RADIO- ROMAN a devenit ceea ce asteptau de: mult iubitorii ‘de electronica din-tara-noastra, MAN are si un .pui": suplimen- ‘tul sau, de asemenea lunar. Intot acest interval de timp ‘am primit numeroase aprecieri la adresa revistei si suplimen- tului RADIO-ROMAN si urairi placere, stimati cititori, s& va aducem la cunostinté cateva dintre aprecierile care s-au formulat la adresa revistei si suplimentului RADIO-ROMAN ‘in acest interval de timp. Am adic o revisté-lunara (cu 0 de bine incontinuare, pentrua _selectionat doar © mica parte apaitie ritmica), cu un bogat ne continua munca.. dintre scrisorile primite, neui- continut siintr-ofrumoasdpre- Laaceasté micd aniversare tad SA multumim tuturor celor Zentare grafic. Mai mult, ding revistei, intraréa In cel de-al C@f@ Ne-auincurajat si sprint. mai 1995 revista RADIO-RO- treiled an dala aparitie, ne face Redactia Toaté admiratia pentru activitatea si realizarile ‘revistei RADIO-ROMAN, publicatie ajunsa la nr. 16. Doresc sa fiu gi eu alaturi de cei care vin sii ureaza viata lunga, iar pentru colectivul redactional: putere de muncd, ‘sn&tate gi inspiratie, colaboratori profesionisti sicititorfidelit Colaborarea cu Federatia noastra si revista Radiocomunicati si Radioamatori sper 8& contribuie la: rspandirea cunostintelor gi deprinderilor tehnice in réndul tinerilor din tara noastra. ing. Vasile Clobanité Secretar General FRR ‘In orice epoca, ‘aparitia unei reviste de inalt& {inuta este binevenité, cu at&t mai mutt intr-o epocdi de tranzitie, cand piata este inundata de Publicatii mediocre si adesea sub limitele decentei. latd de ce aparitia revistel RADIO- ROMAN (cu subtitiul Radio-Audio-Video-TV- ‘Automatizéii)trebuie sé fie un prile] de bucurie pentru orice om care se intereseaz: de cultura tehnicdsi stlintifick — parti astazi fundamentale pentru orice om de cultura chiar ‘umanist’, pentru ca si acesta, tréind intr-un ‘mediu putemic electronizat, nu poate s& se .upa complet de ceea ce el utlizeaza ziinic, principala sursa de informatii tind azi tocmai aceste mijloace electronice. Ceea ce impresioneaza deosebit de placut pe oricine studiaza revista RADIO-ROMAN. 2] RADIO-ROMAN Nr. 12/1996 este imbinarea fericita de informatie ‘corecté din punct de vedere stlintific,cu o prezentare agreabila— incepand chiar cu copertile realizate cu atatactalent de cunoscutul grafician Valentin Tanase. Jar faptul c& redactorul sef al revistei, drd. ing. Serban Naicu a inceput prezentarea unor institutii $i profesori ai: invatamantului de electronica din tard noastra este iar un fapt meritoriu, educatia fiind cea mai mare, tealizare a omenirii ~ ma refer la aceasta ‘educatie permanent care dureaza intreaga viata. ‘Ammonizarea sumareior- grja de a’imbina teoria cu practica, sprijnirea realizatorilor nostr: sunt tot atétea lucruri pentru care conducerea revistel sin primul rarid redactorut ei gef trebuie felicitat. ‘Nu suntem la scoala spre a da note dar nu Re putem abjine de.a da un calificativ maxim acestel-reviste care se impune din toaté punctele de vedere. SA li dorim realizari si mai frumoase, si sa ti urdim sd patrundd in c&t mai multe sco nstituti, find 0 adevarataé lumina in lumea tehnicli electronice romanestl. prof. dr: doc. Edmond Nicolau Universitatea POLITEHNICA Bucuresti Director pt. Educatie, organizatia Mondiala‘de Sisteme gi Cibernetica La propunerea redactiei revistei: RADIO- ROMAN mi s-a sugerat sa-mi dau parerea cu privire la aceasta publicatie, in calitate de. vechi Publicist, autor de multe carti, inventator si radioamator cu 0 activitate de 60 ani in acest domeniu. ‘Solicitarea m-a bucurat deoarece revista este realmente foarte bund i pot intr-adevar sa: exprim anumite parericu privire la caltatea ei. Din pacate, in Romania, spre deosebire de alte tari, nu existd prea multe reviste in domeniul radio-electronicii. Deci aparitiarevistei este foarte bine venita. Canivelal cunostintelor, revista se incadrea- 24 la nivelul mediu, catre superior. Deci ea se adreseaza nu numai unor specialist ci $iincepa- torior, pasionat de radio-electonica, ce mai mult ca sigur, vor fi specialist nostride maine. Diver- sele articole cu caracter practic, de construct, sunt foarte bine venite, deoarece nici o disciplina Stiintfica nu poate fi bine stpAnitd doar teoretic, daca ea nu este imbinatd sicu practica. Ca aspect grafic, revista este le inaitime, find ‘comparabilé cu oricare ale publicatii analoge straine, Din pacate insdi, datorité costului foarte ridicat al hattiei 'a.noi in tara, cel putin deocamdata, revista nu dispune decat doar de’32 de pagini. Dar, pe masura dezvoltarii acestei reviste si, poaté reduceriicostului hartiei, numarul paginilor 8d creasca, fara a fi nevoie ca fiecare exemplar 's8 ajunga la preturi exagerate, mai greu ‘suportabile de tineret. Dorese succes pe vitor revistei, ii felicit pe redacton, caré in fond ,realizeaza 0 activitate constructiv mai ales pentru viitorul tineretulu nostru si ji asigur ca oricand Ti voi ajuta ou di- verse articole din experienta mea indejungata, pe masura cerinteior. ing. Liviu Macoveanu YOSRD — Maestru al sportului, Pregedintele de onoare, ales pe viata, al Federatiei Romane de Radioamatorism, Revista RADIO-ROMAN a implinit 2 ani de la apatitie. Asta inseamna cd a inceput s& mearga bine, .-au dat si dint" i a inceput sd puna intrebarr. Fiind considerata initial 0 aparitie inedita, adresata unui public restrans, cu timpul a fost .luata in seama" de un numar din ce Tn ce mai mare de cititori, fiind in momentul de fata consultata cu interes de toti specialistii in domeniu si, lucru foarte important, de majorita- tea vitorilor specialisti, a tinerilor. Este foarte bine cd o revista de specialtate, tanara, este consultata de tineri. Acest lucru confera de fapt valoare revistel si o plaseaza.in topul revistelor din domeniu. De asemenea,-este notabil faptul c& pe masura ce s-au convins de valoarea ei, au ‘inceput sa publice articole mai toti specialistii,de marc“ din domeniu, Pentru cercetatorii din ICE-SA, aparitia revistei a fost salutara, ea find printre foarte Putinele reviste de specialitate din Romania in care acestia au posibitatea SA publice rezultatele cercetarilor lor. In plus, prin redactia ei, revista colaboreazaé ‘Incepand din acest an cu ICE-ul in organizarea Sesiunii de comunicari stiintifice .Realizari in domeniul electronicii profesionale", reinnodan« du-se astfel o traditie care a fost intrerupta in perioada 1991-1994, Prin modul de prezentare si prin problema- tica abordata, revista RADIO-ROMAN las sa se intrevada profesionalismul desavarsit al celor ce 0 redacteaza $i cred cd, foarte curand, deveni cea mai importanta publicatie in domeniu din Romania. Cu ocazia aniversairii a doi ani de la aparitie, inginerii si cercetatori din ICE-SA fi ureaza la ‘multi ani si viat& lung! ing. Dan. Constantinescu MANAGER GENERAL ‘SC-ICE-SA Bucuresti Poate fi considerat ia ora actuala un miracol aparitia Unei reviste sobre, profesionale, profilata pe un domeniu tehnic. Daca insé aceasta revista rezista doi ani actualelor conditi ale aga-zisei .piete publicistice" se poate considera un dublu miracol laté ins c acest dublu miracolsé poate constata la aniversarea a doi ani de existent a revistei ,RADIO-ROMAN™. Revista ,RADIO-ROMAN* intretine acel spirit necesar cultivari a tineri (la cei in spirttiner) a RADIC-POMAN Nr. 1-2/1996 L3 cunostintelor foarte concrete in domeniul radiocomunicatilor, dezvolté cea ce in limbaj curent se numeste hobby tehric. {i dorim revistei ,RADIO-ROMAN* ~ intre- gului colectiv redactional in’frunte cu inimosul du redactor sef, ing. Serban Naicu, alti muifi ani de existenté, succese profesionale si, nu in utimul rand, cititori pasionati si multumiti de Prestatia sa publicistica. loan Albescu Director al publicatiilor Stiinta $i tehnica, Anticipatia, Psihologia si Univers Psyho iin expiozia general de publicati de ‘dupa 1989 au aparut si un numér de reviste cu.te- matic& din domeniu electronici si calculatoarelor cu adresare mai mare sau mai micd spre pasionatii impaitimiti, dintre care putem aminti: RET, Electronistul, RADIO-ROMAN, Tehnium etc. Dintre acestea doar revista RADIO-ROMAN, reuseste si se mentina in economia de piata, ajungand ca dupa un an si jumatate de la apa- rife Sd adune deja, 16 numere si sd reuseasca o regularitate la aparitie demna de invidiat {semnalizeaz schimbarea lunii calendaristice ‘prin aparitia in chioscurile de difuzare). Prin rubricle sale, de Audio, Radio, TV, se adreseaz& mai mult celor ce au electronica un hobby, iar prin rubricile Aparate de m&surat gi Electronica profesionala studentilor si speci- tilor in domeniu. Revista RADIO-ROMAN este bine receptata de catre studenti, care gasesc in articolele Publicate siin mod special in suplimentele lunare ale revistei completari utile, bine exemplificate practic, ale informatilor primite la cursuri, De altfel, un numar mare de cadre didactice de la universitafile tehnice din Bucuresti si lasi (prof.doc.dr.ing. Edmond Nicolau, prof. dr. ing. Stefan Preda, dr. ing. Nicolae Dragulainescu, prof. dr. ing. Nicolai Reus, prof. dr. ing. Emil Sofron, dr. ing. Constantin Poga etc.) sunt autorii unor articole, sau scurte monografii’ (in suplimente), de: mare interes pentru cititori, prezentate intr-un limbaj accesibil si cu rigoare stiintfica. Nu in uitimul rand trebuie mentionata activi- tatea neobosita a redactorului sef, di Serban Naicu, de a-solicita diversilor specialisti articole Care intereseaza la un anumit moment publicul cititor. De asemenea, prin editorialul revistei m ] L4| RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 semnat de domnia sa reuseste s& puncteze la momentul potrivit oportunitatile sau disfuncti- onaiitatile din domeniu. Toate acestea au fost posible prin dorinta diui ing. Serban Naicu, directoru! revistelor RADIO- * ROMAN gi ELECTRONICA PRACTICA, de a fi c&t mai util si c&t mai apropiat-cititoriior, de a rspunde nevoilor si dorintelor acestora. ‘Cu ocazia acestui numair festiv dorim revistei RADIO-ROMAN si suplimentelor acesteia oviata c&t mai lungai si o crestere de popularitate, si implicit de vanzari,cat mai mare de la numa la fnumar si de la an la an. in prof. dr. ing. Dimitrie Alexa Decanul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii a Universitatii Tehnice »Gh. Asachi“din lagi in perioada de dupa 1989 au aparut o muttime de entuziasticare au incercat sd scoata diverse publicatii, dar pentru o astfel de Intreprindere.iti trebuie mai mult decat entu- ziasm,iti trebuie mult inteligenta gi tenacitate Pentru a rézbate prin noianul de piedici care apar Pretutindeni. Inaceasta conjuncturd, a reusit s& se impund in fata cititorilor gi revista RADIO-ROMAN, care ‘ndoi ani de zile a captat atentia hobby-stilor din doméhiu, un segment se pare destul de bine reprezentat in Romania. Succesul de care s-a bucurat a atras dupa sine aparitia unui supliment dedicat articolelor de mai mare amploare,.care nu puteau sa apard in revista si, ulterior, si a unei reviste de Electronica practica, toate bine primite de cititor. © astfel de intreprindere curajoasa se datoreazd domnului Serban Naicu, un pasionat electronist gi un publicist profesionist. Ne'bucura intotdeauna succesul contratior nostri, deoarece efortul nostru comun contribuie la asigurarea unei informari ct mai corecte a cititorlor nostri, lucru esential in progresul unei societ&ti. Uram succes in continuare echipei revistei RADIO-ROMAN! Mihaela CARSTEA Directorul departamentului editorial al IDG Romania ing. CRISTIAN IVANCIOVICI © S-a ndscut in 1960%in Bucuresti; © A absolvit in 1985 Facultatea de Electronica $i Telecomunicatii a: tnstitutului Politehnic Bucuresti; _ © Are peste 60 de articole publicate in revistele Teh- nium, almanah Tehnium, Electronistul; © Specializat in radiocomunicatii, radioeriitétoare; ‘© In prezent lucreaza in cadrul staff-ului.tehnic al Consiliului National al Audiovizualului. Acest: procedeu permite ¢ansmiterea de informatii impreuna cu un program radio MF, fara ca acestea sa afecteze auditia fie mono, fie stereo. O transmisiune de-acest tip poate fi ‘Tacutd numai in modulatie de frecventé unde largimea de banda a canalului este suficient de mare pentru a permite 0 astfel de operatiune. jin figura 1 este prezentat spectrul de frecventa unui semnal radio FM stereo, De la 50 Hz la 15 kHz avem suma S+D sau semnalul mono, find ‘partea de semnal reprodusa de radiore- ceptoarele mono obignuite. Daca semnalultran- sttis este stereofonic mai apare un'semnal pi- lot a carui frecventa este de 19 kHz si cele doua benzi laterale ale subpurtatoarei de 38 kHz (modulata in ampli: tudine cu semnalul diferenta S— D si apoi suprimata). intr-un re- ceptor stereofonic, dupa demo- dulare, sama si diferenta permnit reconstituirea celor_doud cai S ‘si D. Semnalul pilot de 19 KHz estb utilizat pentru refacerea subpurtatoarei, de 38 kHz si permite demodularea corecté a diferentei S— D. Desi compo- nentele semnalului modulator stereo se intind pana la 53 kHZ, 095: banda de trecere a canalului RF— Radio MF permite utiizarea spectrului de deasupra acestei frecxvente pentru a insera datele cc > spunzatoare R.D.S. Pentru aceasta se folo- Se; .2 o-purttoare avand frecventa de 57 kHz (ulterior suprimata pentru.a fi asigurata compa- tibiltaiea cu sistemele utiizate in Germania si Austria) care este la randul ei modulata in ampli- tudinie (vezi figura 1). Valoarea de 57 kHz nu a ‘ost aleasé la intamplare ci este de fapt de 3 ori freoventa semnalului pilot. Semnalul modulator R.D.S.-este un semnal logié (fiind vorba de trangmisii de date) cu un debit de 1187,5 biti secunda, care reprezinté frecventa de 57 KHz divizatd prin 48. Amplitudine 19K Figura 1 RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 [5 ‘Schema bloc simpiificata a unui codor R.D.S. {rontul crescator al semnalului iar nivelul logic 1 este prezentata in figura 2. Se poate observa de cate frontul descrescator. Aceste tranzitiise [Sirsa de ° Codor st: Jdate RDS Lie impuisuri [nite un Clack T1875Hz_ td “Tirin ® arsir ® tot © stl © MAW © \oscilator pe frecventa de 57 kHz. alatin faz pe semnalul pilot de 19 kHz. Semnalul de la iesirea oscilatorului intra intr-un divizor cu pentru a obtine clock-ul ce este aplicat generatorului de date. ‘Semnalul digital (vizibil in punctul A) diferential la iesirea cAruia se obtine semnalul din punctul B; etajul urmator (convertor) 1 transforma aga cum poate fi ‘observat in punotul C. Ajungand {in punctul E, obtinem un semnal ‘modulator bifazic unde nivelul logic 0 este reprezentat prin 48 (Intai cu 24 apoi cu 2) este injectat intr-un codor RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 Figura 2 até in centrul unei perioade a clock-ului cum se ‘observa in figura 3. Semnalul detinitiv se obtine ou ajutorul unui modulator de amplitudine cu purtdtoarea suprimata, acesta fiind Insumat cu ‘semnalul furnizat de codorul stereo. Totul va fi modulat in freoventa intr-un emitaitor FM clasic.. * Operatia de decodare a acestui semnal este relativ complexa dar utilizarea circuitelor int grate. specializate simpiifica totusi punerea Jui Anpltine relative IN semnat_ multiplex L. stéinga |» Breapta in practica. in figura 4 este prezentatd schema bloc simplificata @ unui astfel de decodor Cu ajutorul unui fitru se selecteazé din semnaiul ‘demodulat de catre receptorulradio FM, semnaiul RDS centrat pe frecventa de 57 kHz, un-demodulator sincron extragand la. randut-lui din acesta modulatia utild. Acest demodulator foloseste generator de subpurtétoare aservit in faz pe semnalul modulator. ‘Subpurtétoarea de 57 kHz este din nou divizaté ou 48. pentru reconstituirea clook-ului ce la randul lui este folosit la retacerea semnalului.binar diferential. up trecerea printr-un decodot diferential semnalul este disponibit impreuna cu cfock-ul pentru a fi procesat de caitre circuitele specializate ale receptorului (bineinteles se face apel ‘a un microcontroler programat special pentru aceasta). Fluxul de date transmise prin acest -procedeu Radio beneficiazd de 0 codare specifica cu scopul de a minimiza erorile de transmisie. dar'si pentru standardizatea tipurilor de infomatiitransmise. ‘in figura 5 este-prezentata schema unui decodor RDS care foloseste un circuit integrat fabricat de ‘catre SGS-Thomson, Phillps sau'Si- emens: TDA 7330, circuit care confine practic tot ceea ce a fost prezentat in figura 4;la intrare sé injecteaza semnalul deiodulat de catre Feceptorul FM’si la iegire se obtin informatie binare, datele ‘si‘clock-u! cu destiniatia microcontroler in figura-6“este prezentata Decoder | j diferenticl | Gy Tt 2 157 Figura 6 schema interna a circuitului TDA 7330. Fitrele ge extragere a semnalului RDS sunt de tip .cu Capacitati comutate” ceea ce scuteste prezenta unui circuit oscilant extern si a vreunui reglaj. Un cuart pe trecventa de 4,332 MHz asigura pilotarea circuitului. Pana acum am vazut principiul de transport al informatiei binare in sistemul RDS. Aceasta informatie binaré nu este transmisa in forma bruta ci este codata. Asa cum se poate observa in figura 7, informatie sunt trimise sub forma de grupe de 104 biti continand fiecare cate 4 blocuri de 26 de biti Acesti 26 de biti sunt la randul lor divizati intr- tun cuvant de informatie sau de date utile de 16° biti asociat unui cuvant de control si de corectie a erorilor de 10 bit. Acest cuvant de control al erarilor permite o detect foarte fiabilé a erorior. Un astie! de procedeu este indispensabil pentri transmiterea de date numerice prin radio unde perturbatiile sunt intotdeauna diverse si numeroase. Chiar daca’ aceste perturbatii nu su't percepute la nivelul semnalului audio datorita duratei lor foarte mici. datele numerice cuun debit de 1187,5 bit pe secunda sunt foarte sensibile la perturbati, dacé nici un sistem de corectie a eroritor nu este prevazut. Normele existente definesc un numar de mesaje tip ale C&ror functi sunt perfect logice si interesante. fp “Srropesslonr=t04 if} BLOCt BLOC? BLOCS Block ~. te Bloc = 26 biti ————— (ate are pee == Date = 16 bit, ———] trate contol? a] b = JMuftra]m.-Imjmohns malmolmg|ms[mylmaymalma|me) {eo |celer leg [es sc, fealez er Jeo} Figura 7 RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 Radio Din pacate, numeroase functii sunt incd neutilizate de catre statile de radiodifuziune. SA amintim pe scurt céteva dintre mesajele ti PI (Program Identification)— este una dintre cele mai importante si este aproape singura universal folosita. Ea indica receptorului frecventele de acoperire nationald a unui anumit post ceea ce permite in permanenté oferta celet ‘mai bune recep in tunctie de: loéul unde se alla réceptorul atito, AF (Atemative Frequericy) ~ este o comple tare a functiei precedente furnizand receptorulii akd freovente de receptie a émitatorului selec- {ionat fn functie de regiunea taversata pentru a permite 0 alegera optima a condijilor de receptie. PS (Program Service) - aceasta tunctie permite afigaréa la nivelul receptorului a numelui postulut 1 maximum 8 caractere alfanumerice. TP (Tratfic Program) ~ ‘permite receptorului sé indice utizatorului ca pe postul pe care il as ‘cutta sunt vehiculate informatii despre traficulruter- TA (Traffic Announcement)— aceasta funotie indica emisia iminenta a unei informatii despre traficul rutier receptorul putand. astfel sa omeascd automat (daca éste opri) sau volumul SAU 8d creasca la un nivel prestabilt. EON (Enhanced Other Network)— aceasta tunotie permite comutarea momentana a receptorului pe un alt post (pot fi alese pana la 8 posturi) pentru a beneficia de informatiile despre traficul rutier $i care nu sunt transmise pe postll ascuttat in acel moment. PTY (programm Type) mai putin important. decat celelalte, aceasta aplicatie indica tipul de program cate este difuzat (rook, pop, cultural, informatiietc.). Acest tip poate ti afigat de catre receptor (ceea.ce nu este foarte interesant) dar poate-fi deasemeenéa utilizat pentru cautarea ‘automata @ unui anumit tip de emisiune. MS (Music/Speach)— aceasta tunctie indica daca in curs este transmisa muzica sau vorba. Receptorul poate astfel sa modifice nivelul Volumului sau sa aleaga o corectie de trecventa apropiaté tipului de emisiune ascultata. PIN (Program Item Number) - aceasta functie permite pornirea automata a aparatului pentru o emisiune anume. Aceasta este utilzaté in special fn cazul folosirii unui casetoton pentru imprimarea emisiunii dorite. CT (Clock Time) ~ pentru aflarea orei sia date. RT (Raaio Text) ~ permité transmiterea de mesajé ce pot fi afigate pe display-ul recep- torulul. DI (Decoder Identification) — permite selec- tionaree la nivelul teceptorului a-celur mat burt tip de decodare cé trebuie folosit in funotie de tipul ansmisiei (mono, stereo, stereo cu compresie etc). RP Radio Paging) — pentru transmisia de mesaie tip pager. Sistemul RDS este 0 aplicatie deosebit de interesanta in special pentru radioreceptoa- rele auto, Tn viitor sugcesul sau find astfel asigurat. AZA Electronics Tet: (01) 2121544. Fax: (01) 3123701 Calea Floreasca 169. cladirea ICE, parter Componente si materiale electronice din import cu certificat de calitate: diode, tranzistoare, circuite integrate lineare si digitale, S&D RAM; (E)EPROM, CMOS, TTL, SMD, microprocesoare, optoelectronice, service Audio/T V/Video, senzon, rezistente, condensatoare, spray aliay de lipit, cutii, relee, transformatoaré, conectica, cabluri, accesorii mecanice, cataloage incl. pe CDROM etc. Distribuitori Zilog, MiniCircuits, SGS-Thomson, Philips, Siemens Livram 1 en gros pentru distribuitori. Pentru tara livrare prin Posta in 24 ore. Incercati sa trditi un vis implinit: calitate la preturi inferioare Radio. ! componentelor fabricate in tard! RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 |2 MASURAREA PUTERI! DE RADIOFRECVENTA CU AJUTORUL TRANZISTOARELOR CU EFECT DE CAMP CU GRILA -JONCTIUNE dr.ing. lonescu Serban Radu (YO3AVO) Nascut la 23 julie 1951 tn Bucuresti, este atras din anii colli primare de constructile electronice, iar anii de liceu tt (gsesc dejan randul radioamatorior YO, cu indicativul YOSAVO {in prezent clasa a doua); © Pasiunea pentru radiocomunicati se transforma in meserie o dat cu absolvirea, ca sef de promotie, in anul 1975 a cursurilor Facuttatii de Electronica si Telecomunicatii din Bucuresti, sectia Radiotehnica; @ Din anu! 1976 desfagoara neintrerupt activitate de cercetare gi proiectare in cadrul Institatului pentru Tehnologii ‘Avansate din Bucuresti, manifestand interes pentru probleme de radio emisie-receptie, structuri radiante, sintez de frecventt, comunicati digitale si proiectare asistata de calculator; © Obtine tn anu 1983 ttl stiinffic de doctor inginer, cu o te2a referitoare la studiul antenelor electric mici i active; © A claborat peste 50 de articole si comunic&ri gi este coautor la c&teva volume publicate la Editura Academiei gi Editura Tehnica. Tranzistoarele cu efect de camp cu grild- unde |. este curentul de saturatie al canalului jonctiune pot fi ustzate datorita formei Caracteristicii i,(Uj—Ujq) l@ masurarea lesnicioasa a puterll os Salat de inalta frecventa. Aceasté aplicatie poate constitui punctul de plecare in constructia unor mili gi microwattmetre de radiofrecventa cu indicatie liniard, foarte ieftine gi avand performante bune ‘In raport cu simpitatea lor. Pornind de a ecuatiile generale ce guverneazé functionarea trar cuefect de c&mp cu jonctiune se obtine, de exemplu, pentru un tranzistor cu canal de tip .n* ca tn figura 1-(a), in situatia u,.> Rg 2 loos R 6) <1 conduc pentru ambele variante din figura 2 la acelasi rezultat: Voltmetru selectiv (ikHz) Figura 3 RADIO-ROMAN Nr. 1-21996 [11 @) | Up| lg Un prim test pentru verificarea relatiei (7) si ‘stabilirea practica a domeniului ei de valabilitate a fost facut pentru tranzistoare de tipul BFW11, dupa schema bloc din figura 3. Un generator de radiofrecventé modulat in ‘amplitudine cu impulsuri de joasa freoventa ofera la iegire o putere de imW,.,. Acest nivel de putere este ulterior modifieat in trepte de 10dB jar semnalul aplicat- unui montaj de tipul celui in figura 2-(a). Voltmetrul selectiv ce masoara amplitudinea componentei fundamentale a tensiunii U, a indicat 0 abatere a acesteia‘In tranzistor folosit U, este de aproximativ 8,4mV, tensiunea de offset la intrarea amplificatorului trebuie sa fie extrem de mica, lucru care necesita folosirea ca prim etaj a unui amplificator specializat. Etalonand microwattmetrul, pentru ambele domenii de masurd, la freoventa de 30MH2z, variatile puterii semnalului aplicat in limitele 10iW...1mW sunt reproduse de instrumentul indicator al aparatului cu o precizie ‘mai bund de -0,5dB...+1dB la orice frecventa din gama S00kHz,..400MH2. © alta posibila aplicatie prezentata in figura 5 ilustreaza inglobarea tranzistorului cu efect de cAmp pe diagonala unei pimnti reflectometrice de banda larga. Tensiunea U, este in aceasta situatie proportionala cu puterea reflectata (deci cu patratul modulului: coeficientului de reflexie) de impedanta necunoscuta Z,, Intr-un sistem ou impedanta necunoscuta de 50U. Pentru freevente intre 1MHz gi 200MHz variatia indicatiei instrumentului Figura 4 Krioe +0508 fet de properjonaltatea cu Pentru o micgorare cu pana la 30dB (din i688 ‘In 10qB) a puterii semnalului la iesirea atenuatorului. Abaterea s-a mentinut in aceste limite reduse pentru intreaga gama de frecvente ‘S00kHz...400MHz. In figura 4 este ‘infajigata schema unui microwattmetru. De data aceasta, tn- trucat sursei de semnal nu i-se mai cere si fie modulata in amplitudine, am- plficarea tensiunii U, este facut in curent continuu. Deoarece pentru puterea de 1mW a semnalului de radiofrecventa si pentruexemplarul de 72) RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 = aflat la iesirea amplificatorului de curent con- tinuy s-a men- finut i -1dB in 220 gi aratand prin aceasta o bund echilibrare a puntii. Prin inlocuirea impedantei Z, cu rezistente cunoscute de 39U, 100U. $i 1500, valorile acestora au fost regasite cu o-precizie mai buna de 5% prin intermediul valorii masurate pentru modulul coeficientului de reflexie, in aceeasi gama de frecvente. Radio CIRCUITE INTEGRATE PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI LM832, LM1894 Aurelian LAZAROIU Catalin LAZAROIU + continuare dif nr. trecut - Cénd sistemul DNR ‘se asociazé unei surse monotonice, ramane dis- Ponibil unul dintre cana- lele audio ale circuitului integrat LMB32. in a- ceasta situatje este avan- tajos sd se foloseasca ambele canale, inseriate, Prin inserierea celor doua filtre se asigura 0 panté de atenuare de 12 dB/ octava, rezultand in final, o.reducere a zgomotului ou cca. 17 dB, Modul de inseriere a celor doud ca- nale este indicat in figura 4a, iar in figurile 4b, 4c gi ddschema de plantare | ous pe ae cabahan, . Figura 4a | NF nF Bee eg) (CSS ie Qs i ee : : = |g ar aoe gies Figura 4b ~ Figura 4d * Schema tipica de utilizare a circuitului inte- ogen grat LM1894 ca sistem de reducere a zgomotului . | ° if J eal | asociat oricarei surse de semnal audio, este t | ° prezenttata in figura 5a. Daca aplicatia nu ‘in- || “clude si surse de semnai provenite de la tunere/ receptoare stereo FM, componentele C1, C2, Lt, Ri se exclud, iar condensatorul C3 se tL onecteaza intre pini 8 51 9. Figura 4¢ Reglajul corect al sistemului de reducere a Audio RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996. [13 2gomotului se face prin intermediul potentio- metrutui P1.Se unosci- loscop la pinul 10 al circuitului integrat LM1894;, ‘c&nd cursorul semiregiabilului P1 se afla pe masa, osciloscopul indicd cca 1 V. Dacd se roteste cursorul spre cella capat,tensiunea Inoape sa creased; punctul,optim.de functionare cores- unde unei tensiuni de aproximativ 1,2 V. in lipsa oscilocopului, regiajul se poate face auditiv, redand pe un magnetofon/casetofon cuplat la 14] RADIO-ROMAN Nr. 1-21996 intrarea sistomului DNR, o banda netnregistrata. Cursorul semiregiabilului P1, care se afl initial lamasd, seroteste incet, pana cand se constata auditiv 0 usoara crestere a zgomotului. Apoi, ascuttand o banda Tnregistraté cu un program muzical, se rotéste cursorul semiregiabilului P1 dinspre pinul 5Spre masa, pana cand se constat © ugoara atenuare a frecventelor inalte. Se roteste putin cursorul spre pinul 5, pana cand rogramul muzical ascultat nu va fi afectat. Pentru confirma prin ascultare eficienta sistemului de reducere a zgomotului sau pentru a sesiza ‘eventuale reglaje incorecte, se recomanda introducerea/scoaterea alternativa a sistemului din ciecuitil audio’tn care este inseriat. Cea mai simplé modalitate de realizare a acestei funcfi (ON-OFF) consta in scurtcirouitarea pinului 9 la masa (corespunde pozitiei OFF). Prin conecfarea pinului 9 la masa, se blocheaza canalul de con- trol, fortnd fitrele spre atime de banda maxima. Audio In figurile 5b, Se si ‘Set prezentam schema de plantare a componentelor cele dau fete ale cablajulul(cu piese gi cu lipitur): « Pentru ‘surse-de semnal monotonic, cele dou canale audio ale circuituluiintégrat M1894 pot fi Inseriate aga cum se araté in schema din figura 6: Panta de.atenuare a fitrului echivalent este de.12 dB/oct, obtinandu-se o reducere a zZgomotuluide-pand la 18 dB. Aceastd configuratie este recomandata'sur- selor care nu au componente puternice la fréc- vente inate (Inregistrari vechi sau dupa benzi video); In caz contrar, din cauza pantei excesive ‘se pot produce unele efecte aude nepléoute la redarea frecventelor tnalte. in figurile 6b, 6c $i 6d sunt date schema de plantare a compo- nentelor $i cablajul. *} © ay cAteva recomandari de circuitul de dezaccentuare sau dupa fitrul mul- tiplex. Sistemele DNR vor fi plasate iniotdeatina Inaintea oricérui regiaj de-volum sau de ton, deoarece interventille inevitabile asupra acestora_pot compromite total functionarea corecta a sistemelor de reducere a zgomotului. Daca sistemele DNF'se folosese pentru mai multe surse de. program, se recomanda intro- duoerea unor divizoare rezistive laliosirea:pre- ampliicatoarelor/ demodulatoarelor, in scopul ‘optimizarii functionairii pe fiecare sursa in parte., in acest material au fost prezentate"doud circuite integrate specializate pentru reducerea ‘zgomotulll, produse de compania: NATIONAL SEMICONDUCTOR sub licenta-proprie: Spre in finalul acestui ma- terial, consideram utile avd wf ordin practic. Localizarea DNA-ului Intr-un sistem audio este foarte impor- tanta. Se recomanda co- © nectarea acestuia direct la iesirea preamplitic torului de redare-din mag- netofoane/casetofoane sau la iesirea deco- doarelor stereo din receptoarele FM, dupa. oe & & x R ot Se Se oP P is 2 03 “8 ,22sc00 fie tare! ve — fy W3 noe \R1 R22 gs en eo oo GND Ch ORT RZ GNO . ae I Figura 6b | | ° pocogoa = © oamY eb 0 0 oe Figura 6c if] deosebire de procesoarele Dolby, acestea pre- Zinta avantajul ca sunt mat ieftine, rectama un numér redus de componente aditionale gi sunt necomplementare, cea ce face posibila aso- cierea ¢ 'stemului DNR oricdrei surse de semnal. Bibliogratie Linear Applications Handbook, National Semicon. sctor 1991; ~ Linear Application Specific IC's, Databook, National Semiconductor 1993. is] RAD.W-ROMAN Nr. 1-2/1996. Cu ajutorul acestui montaj se pot vizualiza pe ecranul unui osciloscop caracteristicile de ampltudine a unor circuite acordate sau ale unor lanturi AFI in domeniul de trecvent 100+500 kHz. De asemenea se pot vizualiza curbele in .S* ale unor discriminatoare avand frecventa centrald in acelasi domeniu de frecventa. Pentru aceasta trebuie sa dispunem de un osciloscop avaind acces exterior la intrarea ampliicatorului ‘c@ atacd placile de deviatie pe orizontala (H), generatorul bazei de timp al osclloscopulul find ezafectat. Schema propusa este simpla, find necesar si aportul a doud generatoare sinusoidale exterioare; unul' avand frecventa reglabilé in jurul valorii de 8 MHz, iar celalalt avand trecventa de circa 150 Hz. VOBULATOR ing. Zica Gheldiu - ing. Dinu Costin Zamfirescu vobuldrii const In varierea frecventei unui gene- rater pe cale electronica: se utilizeaza un ‘osciloscop modulat tn frecventa (OMF} caruia i se aplicd 0 tensiune modulatoare In dinti de fierdstrau (figura 3a). Frecventa OMF se va modifica dupa aceeasi lege (figura 3b). De fapt, frecventa generatorulyj se modifica, ‘In jurul unei frecvente f, cu deviatia maxima af. Deviatia de frecventa éste cu atat mai mare cu cat ampiitudinea-dintelui de fierdstréu U, este mai mare. Tensiunea de la iesirea OMF se aplica Circuitului electronic analizat (de pild unui etaj AFI). tensiunea de la iesirea circuitului analizat se detecteaza (cu un detector de varl) si se aplica placilor de deviatie pe verticala a ___9sciloscopului. Totodatd, tensiunea modulatoare —4 GENERATOR SINUSOIDAL * CIRCUIT ELECTRONIC U2 ~vortmetRU |. ELECTRONIC (CA) Figura 1 ‘Dacd nu se dispune de aceste generatoare, le 88 pot construi .in regim propriu* dupa cum 88 Va ardta mai tarziu, Vobulatorul este un montaj electronic, care permite vizualizarea pe ecranul osciloscopului &@ Caracteristicii de amplitudine functie de {reoventa a unui circuit electronic. Aceasta carac- toristicd se poate ridica punct cu punct cu ajutorul nui generator si al unui voltmetruelec- tronic (figura 1). Pentru aceasta, se Tentine tensiunea u, constanta si se {ve variaza frecventa in piajadoritf.Pentru j=. flecare freovent se citeste indicatia Voltmetrului electronic de curent ehernativ de la iesire. Apoi se traseaza ‘curba U, functie de f. (figura 2). Aceasta metoda este foarte precisa dar greoaie, deoarece dupa fiecare reglaj al circuitului analizat trebuie sd se treacé la trasatea unei noi-curbe. principiul RADIO-ROMAN Nr. 12/1996 U, se aplica placilor de deviatie pe orizontala (figura 4). Deplasarea spotului pe orizontala este proportional cu frecventa (figura 3b). Deplasarea spotului pe verticald este proportio- nal cu amplitudinea U, a tensiunii de la iegirea Circuitului analizat. Aceasta tensiune variaza tn - timp aseménator variatiei din figura 2, Prin ur- mare, pe ecranul osciloscopului apare carac- teristca U,(). a> Figura 2. Aparate de laborator Pe durata cursel inverse spotuleste (| .stins" gi curba este retrasata succesiv: “|-~ la fiecare dinté de fierastrau. Daca frecventa de repetitie a dintilor de fierdstrau este prea mica (sub 25 Hz) curba pe osciloscop palpai jaca frecvenfa de repetitie este ceva mai ‘mare, ochiul nu maj sesizeaza palpai- rea. Nuse recomanda ined ca frecventa de repatitie sa fie exagerat de mare, deoarece raspunsul crcuitului electronic. sfa'semnalul modulat in. frecventa, cu: inti de fierdstrau, nu va mai fi corect (intervine inertia" circuitului) si curba din figura 2 se deformeaza din ce in ce mai, mult pe masura.maririifrecventei:de — repetitie. Evident, vobulatorul devine inutilizabil, afignd 0 curba total eronata. Nu se poate da o valoaré exacta a frecventei.de vobulare maxime, dar cu c&t, circuitul analizat Contine circuite’‘cu factorul de calitate mai ridi-. cat, cu atat se recomanda utilizarea unei frecvente de vobulare mai reduse, chiar curriscul partie’ palpairi. oy Figuira 3 dinti de fierastrau. disponibild este de obicei foarte mare gi trebuie divizata. De asemenea, este-necesar ca sd existe un ‘gBotentiometru de regia} al amplitudini U, (figura 3a) care'se aplicd OMF, deoarece in acest mod putem ,dilata" sau .comprima’ scala freoventei. AV) } Ue F DETECTOR = OF ru | _fcrReurr OM + HY ELECTRONIC * GENERATOR aN Aceeasi precautie rebule luatd atunci cid deviajia de trecventa este mare (reprezint& procente importante din frecventa f,).- Vobulatoarele simple utilizeaza chiar generatorul de semnal In dinti de fierdstrau al osciloscopului (generaiorul bazei de timp). Frecventa de repetifie a acestui generator poate fiugor variata (brut gi in). Evident, nu mai este Necesar sa dispunem de borne pentru accesul din exterior fa ampiticatorul H al osclascopului; dar este necesar ca osoiloscopul sa alba o boma “de iesire specialé dela care sai se posta culege tensiunea in dinte de fierdstrau de la GBT ca s& poata fi aplicaté OMF In vederea vobuléi Dezavantajul major este acela cd tensiunea in Apanare de laborator tH Figura 4 Principalul avantaj al vobulatoruluieste acela ‘08 Tn procesul de-experimentare gi regiare al unui circuit electronic se pot observa imediat efectele obtinute fara a finevoie sa se maitidice caracteristica de réspuns punct cu punct. Even- tual, aceasta caracteristicd se poate ridica in final pentru a valida reglajele facute. ‘Schema bloc a vobulatorului propus este data in figura 5. oscilatorul modiulat in freoventa are frecvenja purtatoare 3,5 MHz. Acest coscilator este realizat cu amplificatorul limitator din circuitul integrat TAAG61. Oscilatia MF Provenita de la acest oscilator se aplica unui ‘schimbéitor de frecventarealizat cu muttiplicator analozic din acelasi C.|.. La cealalté intrare a 17 "RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 schimbatorului de frec- venta se aplicd un sem- nal sinusoidal de la un BC 108 generator RF exterior. La iegirea SF se refera com- [ETA) DE: te ponenta diferita a celor esire JESIRE (~S00KHz) doua semnale. Astfel: doud: GRF lucreaza pe 3 MHz la iegire se va obtine un semnal de 500 kHz, dar AF modulat in freoventa cu modulatie de frecventa ca si semnalul de la iesirea OMF. Variind frecventa GAF tn jurul valorii de 3 MHz este posibil ca la iesire sa obti- nem semnale MF avand frecventa purtatoare diferita de $00 kHz. in aceest mod este posibil cas variem tn limite largi recventa purtatoare a oscilatiei MF de la iesirea vobulatorului (de la frecvente foarte joase pand la circa 700 kHz). jin acest scop, s-a renunfat la folosirea unui TB. la iesirea SF gi s-a utilizat un FTS pentru eliminarea componentelor superioare (3 MHz; 3,5 MHz; 6 Mhz etc.). Fireste o s-ar fi putut utiiza un oscilator MF avand frecveiita purta- toare de 500 kHz fara a se folosi schimbarea de frecven{, dar ar fi aparut doua dezavantaje importante si, anume: a) nu s-ar fi putut obfine © deviatie de’ frecventa Af suficient de mare (£30 kHz) cu elemente de schema date (diod varicap); b) modificand capacitatea de acord in vederea modificari frecventei purtatoare s-ar fi ‘modificat concomitent si deviatia de frecventa Conform aranjamentul din figura 5, parame- trii semnalului vobulat nu depind de modificarea frecyentei purtatoare deoarece nu se actioneaza asupra OBF ci numai asupra GRF exterior. ‘Schema poate functiona si aplicdnd la intrarea RF semnal de 4 MHz. in aceasta situajie sem- RE (~3MHz) Figura 5 x nalul MF de la iegirea montajului (cu purtatoarea 500 kHz) va avea deviatia de frecventa cusemn. schimbat. Consecinta este ca pe ecranul osciloscopului sensul de crestere al frecventei va fi nu de la stanga la dreapta oi invers. Pentru circuitele electronice a caror caracte- risticd nu este simetrica, aceasta observatie este importanta. Oat particutaritate a montajului propuseste aceea ca fata de montajul clasic din figura 4 in locul generatorului de semnal in dinti de fierastrau se utiizeazé un generator sinusoidal (figura 6). Desi viteza cu care spotul se deplas- az pe orizontald nu mai este constanta totusi forma curbei réméne corecta deoarece legea de variatie a deplasérii spotului pe orizontala. © problema suplimentard poate aparea din cauza faptului cd pe durata intoarcerii spotul nu este blocat si curba se parcurge in ambele sensu. Daca la frecventa modulatoare utiizaté exist’ un defazaj introdus de circuitele modulatorului intre tensiunea fhodulatoare care se aplica etectiv diodei varicap si tensiunea care se aplica. pe placile de deviatie orizontala ale’ oscilos- copului, atunci pe ecran curba apare dublata deoarece intoarcerea spotului se tace difert. Ww . CIRCUIT GRE Jin vi OBULATOR | ELECTRONIC LI xo DETECTO! ica On GAF (sinusoidal) RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 Figura 6 ‘Aparate de laboraror ZHWERS j (JAS0% } © yyaunyUy Figura’? RADIO-ROMAN Nr."1-2/1996 [19] Apanate de laboraror Acest defazaj poate fiintrodus si de ampliicatoa- rele pe verticald si orizontald al osciloscopului. Trebuia utilizata o asemenea valoare a trecven- fei modulatoare pentrif care defazajul total este nul (Si crcuitul detector poate introduce detaza)). ‘Atunci cele doud curbe se vor suprapune. Pentru aceésta se utiizeazd un G.A-F. a carui recventa poate fi modificata convenabil. pentru datele schemei de principiu din figura 7 frecventa modulatoare indicatd este de ~150 Hz. ‘S& examindm acum schema’ de principiu. Oscilatorul utilizeaza bobina L si condensa- toarele de 27 pF. Bobina are 24 spire si se .executé pe carcasa de tipul utilizat in modulul ‘de sunet al televizoarelor alb-negru cu C.! romanesti. Se va utiliza sama CuEm cu @ = 0,1 mm. Variatia frecventei oscilatorului se realizeaza cu ajutorul diodei varicap BB139. Aceasta este tonectaté din purict de vedere RF In paralel pe circuitul oscilant, deoarece Capacitatea de 470 pF este mut mai mare decat capacitatea varicapului. Totodata diodej varicap ise aplicd ptensiune de polarizare fixd de circa 2,5 V, culeasa.de la pinii 2 gi 9 prin intermediul unui divizor (‘ezistentele de 68 kQ). Tensiunea de RF ta bornele varicapului este foarte mica (zeci de mV) astfel incét dioda ramane tot timpul in conductie inversa. Tensiunea modulatoare (AF) s€ aplicd de asemenea diodei varicap. pentru ca aceasta s4 nu intre in ‘Gonducfie, tensiunea modulatoare nuva depasi 2 V,. in figura 6 este repre- Zentata catacteristica capacitate- tenglune a diodei varicap. Punctul de fuhotionare M.sé deplaseaza pe eeesta caracteristicd sub influenta ‘combinata a tensiunii de polarizare AF ‘sIFR. Deviatia de frecverité nu depinde Practic de frecventa modulatoare in intervalul 5 Hz + 5 kHz. Condensatoa- tele de 0,22 uFstespectiv 470 pF deter- mind frecventa de lucru minima si ‘maxima. Pentru deviatii mici de frec- vent sub 10 kHz Jiniaritatea modulato- tului este excelent deoarece aplicand tensiuni modulatoare mult mai mici, punctul de functionare M se va deplasa numai pe zona liniaré a caracteristict varicapului. Prin urmare, montajul se poate folosi si ca generator MF pentru “RADIO-ROMAN Nr. 1-21996 20 testarea, lantului AFI + Demodulator al unor receptoare MF cu frecventa intermediara de 455...500 kHz, utiizate Tn unele receploare MF cu dubla schimbare ce trecventa pentru radiotelefonie (deviatia ie trecventa standard este #5 kHz sau uneori +2,5 kHz). La pinul 8'se poate vizualiza tin semnal dreptunghiylar; aici se poate conecta gi un frecventmetru cu sensibiltatea de cel putin 30 mV. Frecventa purtatoare.se va masura in absenta modulatiei. Schimbatorul de treoventa primeste lao intrare semnal dreptunghiular de la osoilator (printr-o conexiune interna in Ci), iar fa cealalta intrare semnal de la generatorul RF exterior. Acest semnal se aplica prin intermediul unui cir- cuit Wien alcatuit din doud grupuri RC serie gi paralel de 2,2 k2 si 22 pF. _Semnalul se divide de 3 ri astfel incat aplicdnd cel putin 0,5 V, se obtine la pinul 12 0 tensiune de circa 10 mV, suticienta pentru ca schimbatorul de frecventa sa lucreze in comutatie. prin.urmare, lucrurile se prezinta ca sicum mutiplicatorul ar Inmuttiintre ele semnale dreptunghiulare de frecvente diferite. in lipsa FTJ de la iesire forma de unda va fitriunghiulara: Deoarece FTJ incepe sa atenueze de la circa 700 kHz, el va separa doar semnalul sinusoidal *): Figura 8 Apanare de ‘sborator corespunzator diferentei frecventelor funda- mentale ale celor doud semnale dreptunghiulare @5-3= 0,5 MHz). Celelalte componente provenind din combinstite armonicilor vor fi eliminate. Dacd se regleazA frecventa purtatoare mai mica de 200 kHz,-la iesirea vobulatorului se poate vizualiza 0 forma de unda triunghiulard, deoa- rece acum filtrul nu mai atenueaza suficient armonicile a 3-a, a 5-2-§.a.m.d. Vobulatoarul se poate folosi si in aceste conditii deoarece armonicile pot fi atenuate de ‘Insusi circuitul masurat. Tensiunea de iesire este independenta de frecventa GRF deoarece SF lucreaza in comutatie. La iesire se obfine. aproximativ 1 V,, impedanta de iesire fiind aproximativ 70.0. FTJ este realizat cu ajutorul condensatoarelor de 6,8 pF (plus capacitatea parazita), 39 pF (plus capacitatea de intrare in tranzistor) si rezistentele de 8,5 kQ (din Cl) respectiv 820 2. Alimentand ou 12 V, consu- smul este de 30 mA. Montajul se ‘executa pe o pldcuta de circuit imprimat cu respectarea tuturor regulilor reco- mandate pentru circuite RF, (conexiuni scurte, masa ,multa"). Punerea la punct ya inoepe prin verificarea tensiunilor continue care vor — la pinii 5, 6, 7 circa 1,4 V; — lapinii2 si 12 circa 3,5 V; — fa pinul 13 circa 10,5 V; ~ la pinul 14 aproximativ jumatate din tensiunea de la pinul 13; = lapinul 1 0u0,7 V mai mutt decd la pinul 14. in ervitorul tranzistoruiti, tensiunea va fi cu circa 0,7 V mai mica decat la pinul 14, ‘Toate condensatoarele din circuit vor ficera- mice, excepti find condensatoarele de 270 pF in circutul escilant (cu styrotiex); condensatorul de 0,22 uF (poate fi de orice tip), iar condensa- torul electrolitic trebuie sa aiba’o tensiune de jucru de minim 16 V. Prezenta oscilatilor se verificd cu oscilos- ccopul conectind un fir de 10-15 cm la pinul 8 ca fiind antend de emisie, oscilatorul local poate fi auzit Intr-un receptor. Rezistenta de 0,5...1,5 MQ se va regia ‘experimental astfel incat in absenta tensiunilor RF si AF la iesire semnalul pe 3,5 MHz si fie minime (echilibrarea schimbatorului de Aparate de laborator. freoventa). Daca nuse dispune de un osciloscop sensibil, se poate incerca deconectarea temporal a condensatoarelor fittrului RC trece jos (6,8 pF si 39 pF). Urmatoarea etapa este aplicarea sem- Nialului RF. si verificarea SF. Se va regia juctanta RF si verificarea SF. Se va regla inductanta L astfel incat frecventele sa fie cele indicate in schema. in prezenta modulatiei semnalul MF va avea forma din figura 9. Deviatia de frecventa se regleaza actionand asupra nivelului semnalului AF, Dimensiuniie optime ale curbeise stabilesc actionand asupra reglajelor amplificatoarelor osciloscopului. Vobulatorul prezentat nu are un sistem de ‘'marcarevare sa permitd etalonarea in frecventa a curbei vizualizate. Se poate utiliza un procedeu simplu pentru a evalua ecartul de frecventa Intre diverse puncte ale curbei (de pilda, banda de trecere la 3 dB). Pentru aceasta, se modifica frecventa generatoruuide RF cu ecartul respectiv sicurba _ Se.va deplasa corespunzator pe eoran. Pentru a se citi exact freoventa se va conecta un frecventmetru la iegirea GRF. Dacd nu se dispune de GAF si GAF auxiliare ‘se pot construi doud oscilatoare auxiliere urmate de cate un etaj de iesire cu repetor pe emitor. Ele trebuie sa livreze-tensiuni suficient de ma¥i gi 84 aiba o bund stabilitate de freoventa. Oscilatorul AF nu trebuie neaparat sa aiba Detectorul care se conecteazé la intrarea V a osciloscopului se poate realiza ugor conform schemei din figura 10 cu o dioda EFB108 sau similard, cu germaniu. El se poate conecta in orice punct converiabil al circuitului electronic supus vobulatjei, deoarece condensatorul de 220 pF de la intrare blocheazé eventuala component continua. Impedanta lui de intrare este de circa 30 kA, ceea ce este suficient pentru majoritatea.aplicatilor, dar, in anumite situa, RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 (24 detectorul poate ccuitul supus masurdtori, Daca se vizualizeaza curba in ,S* a unui demodulator MF Gircuitul detector (figurile 4' si 6) numaieste necesar.Oscilos- copul nu este obligatoriu sa fie de RF, deoarece semnalele aplicate de vobulator sunt de joasa frecventa. in final, atra- gem atentia asupra probleme- lor caree apar legate de eventuala intrare in limitare a unor etajé din_circuitul electronic ‘supus masurdtoril. Curba vizualizaté tsi poate schimba forma in functie de nivel. Totugi ‘semnatul aplicat circuitului detector trebuie S4 Catre ‘osciloscop Figura 10 fie suficient de mare (cel putin céteva sute de mV) pentru ca detectia sa se fac. corect. Defazajul introdus de detector se poate modifica daca-este cazul actionand asupra ‘condensatoarelor de 220 pF. VOLTMETRU ELECTRONIC DE BANDA LARGA ing. Alexaridru.Dragne ‘© Nascut la 5.04.1946 in Bucuresti; © Absolvent al Facultati de Electronica si Telecomurticati, promotia 1988, sectia Radiotehnica, © Dupa.absolvire este repartizat la Radio. Difuziunea Romana unde, dupa parourgerea etapelor de intretinere - revi- zii - depanare, trece la Sectorul de cercetari Radio Difuziuned Romana; ‘@ In iunie 1990 este numit sef Serviciu Transmisi unde lucreaza gi in’ momentul de fata; © Pasiuni legate de audiotrecventé si excursi © Membru AES (Audio Engineering Society) -din 1990, in RDR Constructia unui voltmetpu electronic de banda larga este justiticatd pe de o parte de avantajele muttiple oferite de un asemenea tip de sparat, iar pe de alta de costul relativ scdzut al intregit constructi Din cele oe urmeaza se va vedea cd Schema folosita sirealizata practic este schema clasica, cu componente uzuale ugor dé procurat $i Tnloouit in cazul defectarii unora dite ele. Sche- ma nu presupune cunostinte avansate pentru Tnjelegerea functionarii si realizar practice. Find totusi un aparat de masurd, calitajle sale depind direct de calitatea componentelor Ez RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 folosite, de alegerea acestora cu atentie si bineinteles de realizarea practica final a intregului aparat. De la inceput trebuie sa stim ca piesa principala a instrumentulut este aparatul de masura propriu-zis, ‘adica instrumentul indica- tor Calitatea si precizia acestuia vor determina calitatea si precizia intregului aparat. ‘in cazul experimental s-a folosit un instru ‘ment cis cadru mobil dé 100 A pentru detlectia maxima gi o rezistenta a cadrului mobil de aproximativ 2 kM, avand o clasd de precizie de 1,5% (pentru toate aplicatile practice, aceasta Aparare de laborator precizie este suficienta). SA vedem la ce poate fi folosit aparatul prezentat in continuare. Cu toate cd banda sa de lucru este de aproape 1 MHz, et a fost gAndit si realizat in principal pentru masuratori specifice de audiofrecventa, adic amplitudine- freeventa, nivele maxime gi deci gi puteri maxinie furnizate in condi date, raport semnal/zgomot, coeficient de distorsiuni armonice, comparatii caltative ‘ntre aparate similare etc. Mai mutt, prin inter- conectarea tntre voltmetru si, aparatul supus ‘masuratorilor a unor elemente de circuit realizat cu componente pasive se pot masura si parametri ,speciali* caracteristici aparaturii profesionala (Raport semnal/zgomot ponderat, distorsiuni de intermodulatie etc:) Avand in vedere consumul redus (< 20 mA) aparatul poate fi folosit in conditile realizari cu piese de dimensiuni reduse si ca instrument portabil cu alimentare autonoma. Alimentat dintr-un set de 10 baterii de tip R6, R14 sau R20-asigura o functionare continua de 3 + 12 ore, in continuare se va prezenta schema bloc si explicarea succinta a fiecdrui modul functional. Observatie Find un aparat cu aplicatii preponderent in audiofreoventa, in continuare se va introduce nofiunea de dB (exprimarea logaritmica a raportului tntre 2 marimi NYaB) = 20 logM,M, unde M, este marimea masuraté ‘siM, 0 marie de relerin{a arbitrar aleasa). in anumite conditii scala aparatului poate fi etalonat in afara gradatior etalon O- 100 gi 0-30 (de fapt 0+31,6 exact), gi In dB. ‘Schema bloc este prezentaté tn figura 1. Dupa aplicarea semnalului la borna de intrare Bi, semnalul suferd sau nu o atenuare de 1:1000 cu ajutorul comutatorului de intrare K2. Mufa de intrare este de tip coaxial (BNC ‘sau mufa de aparat). Dupd K2 semnalul este aplicat la intrarea ampiticatorului de intrare A1 cu cAstig unitar (de fapt un pic mai mic ca 1) Rolul ampificatorului A1 este de a asigura o impedanta de intrare mare (1 MQ) pentru voltmetru gio impedanta mica de iegire (zeci de Q) pentru conectarea divizorului in trepte de 10 dB (raport 1: 3,16) prin care se aleg de fapt gamele de masura ale instrumentului. Lajegirea divizoruluiin trepte, prin intermediul comutatorului K2 MOD DE LUCRU", semnalul este aplicat direct sau printr-un potentiometru fa intrarea unui amplificator de banda larga avand un castig de 20:26 dB. ‘in continuare semnalul trece intr-un amplifi- cator de iesire in care se obtine restul de ampli- ficare necesar pentru functionarea voltmetrului i care contine in bucla de reactie negativa o punte redresoare prin intermediul careia se obtine redresarea. la valoarea eficace a semnalului alternativ aplicat. Valoarea continua astfel obtinuta se aplicd instrumentului de masurd propriu-zis care este protejat pentru regimul permanent prin dioda Zener DZ1.(~4,3- 6,2 V) si in regim tranzitoriu de contactele releului R1 (la pornire prin ‘Incarcarea tuturor capacitatii lor din montaj si stabilirea regimului permanent (dupa 2 + 3 se- cunde) prin instrument va trece un curent oscitant lent de valoare mare care va produce oscilatii brutale ale acului indicator, putand deteriora mecanic ansamblul mobil al instrumentului de masura. De aceea, printr-un contact de releu ce se actioneaza temporizat pe toata aceasta perioada ‘tranzitorie, instrumentul este scurtcircuitat prin contactul K1. , {ntregul aparat este alimentat prin intermediul blocului de alimentare care contine un transformator TR1 0 punte redresoare, un stabi- lizator serie culimitare de curent si celule de fitraj serie suplimentar. Aceste celule sunt absolut necesare pentru ca intre diversele etaje ale voltmetrului cuplajul parazit prin impedanta gomuna a sursei de alimentare sa fie minima, In paralel pe sursa de alimentare se conecteaza prin intermediul borne! AE i a unei diode de sens DS (care permite functionarea aparatului alimentat la retea fara deconectarea baterilor).. (urmare inn. vitor) Aparare de Laborator 10x 15V. RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 [23 STABILIZATOARE CU REGIM DE COMUTATIE - Prof. dr. ing. N. Reus 6 S-a ndscut in 18 dec. 1929 in comuna Vorna, jud. Suceava, © A absolvit fac de Electrotehnica in 1954; 0 Este cadru didactic al Facultatii de Electronica $i Telecomunicatii din cadrul Universitatii,Gh. Aschi" din lagi, din anul 1954; doctorat; monografi). 0 Predi cursul de ,Dispozitive gi circuite electronice* Ja Facultatea de Electrotehnica $i este conducator de Are cca. 40 lucrari publicate $i 8 c&rti (manuale sau Regimul de comutatje al unui stabilizator de tensiune continua se obtine comandand tranzistorul regulator serie cu impulsuri: u,(t), dreptunghiulare, avand frecvenja . { = if, constanta gi tactorulde umplere: k= T,/T, variabil functie de tensiunea aplicata sarcinii: U., sau invers, ca in figura 1. Solutia: {(U,) este mai rar folosité, ea impli- nd folosirea ‘unui OCT (Oscilator comandat jn tensiune). Stabilizarea tensiunii U,, aplicata sarcinii, se obtine daca k sau f scad odata cu cresterea lui U,, Aceasté dependenta (reactie negativa) se Obtine folosind un circuit de comanda (CC). Functionand in regim de comutatie, puterea disipata de tranzistorul regulator T (multiplet) Figura 1 (24) RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 soade gi-7andamentul creste.de la: (30+40)%, la peste 90%. Folosind.frecvente mari de comutatie: (20+50)-kHz, in. locul transtormatoarelor gi droselor cu miez de fier se tolosesc transformatoare si drosele cu miez de terita, mai ugoare gi de gabarit mai mic gi ftre LC cu valori L si mai mici. Sunt necesare ins diode i tranzistoare de comutatie si ferite cu pierderi ici. Greutatea redusa de cca. 10 ori. gabaritul mic $1 randamentul mare aut impus ‘olosirea tn Utimul timp a acestor tipuri'de stabilizatoare, numite'gi: surse in comutatie" Ele pot fi: cu gi ara traristormator, in variantele ,asimetrice* si _Simetrice™ (in contratimp). 1. STABILIZATOARE ASIMETRICE FARA TRANSFORMATOR {n figura 2 este prezentata schema unui Stabilizator care foloseste un filtru (Butterworth) cu dioda D, recuperatoare. Mentionam c& circuitul, fr CC, este numit: convertor” Tensiunea U, se objine prin redresarea tensiunii refelei de c.a. gi o sumara fitrare, Daca T, L gi D sunt ideale, tehsiunea U,este Surse de Tensiune esantionata de impuisurile de comanda: u,,, asa cum se arata in figura 3. Din egalitatea: U,sT 20,67, deducem: U=kU;U, -Intrucat:k < 0,5: in cazul variantei 6) din figura 3, numita.si . inversor de tensiune", Intrucdt valoarea medie @ tensiunii pe souk trebuie sai fie nula, aver: UeT+U,(=T)=0;, 2U< 05k - W(t k) ~Inconvementul principal al stabilizatoarelof fara ‘ranstormator consta in faptul ca sarcina R, este cuplata cu rejeauia in intervalul de timp: T,,-¢&nd Variatile tensiunii U, se transmit sarcini si,in caz Z 4p scunctout a eyte, tranaistoulT se distruge: + continuare in numéral vitor “ing. Serban Naicu, YodsB Acumulatoarele: cadmiu-nichel, sunt bine cunoscute tn special radioamatorilor care utilizeaza aparate de emisie-eceptie portabile.. Fa} de baterile RG (cu o tensiune de-1,5.V) acumulatoarele Cd:Ni prezinté la borne o ten- siune mai redusa (de doar 1,2 V) dar, inschimb, aul 0 rezistenta interna mult mai.mica, ceea ce determina otensiune mult maistabilé la consum mare.de corent (de exemplu, la emisie).. Uiilizate rational, acumulatoarele Cd-Ni pot da satistactie in exploatare si acest lucru este posibil doar beneficiind de_un’minim de ‘ounostinje 1h ce@a ce priveste exploatarea tor __ ~Destul de fragile din constructie, acumula- foarele Cadmiu-Nichel trebuie ferite de socuri ‘mecanice, lovituri, cader. Avnd o constructie simpia, aceste acumula- toare'sunt.constituite dintr-o incinta de ote! in interiorul cAreia sunt plasaticsi doi electrozi, unul ‘in niche! (poluf pazitiv) gi atu din cadimiu (polul negativ). 5 < Cei doielectrozi au forma unigr beni intagu- rate impreuna (ca la un condefisator cu hartie).. Izolarea.Intre. cer doi electrazi (dielectricul) este asiguratd doar-de catre un strat de oxi. Acest lucru.explica fragilitatea deosebité a ‘avestor acumulatoare la loviturl mecanice. Electrolitul este constituit dintr-un amestec - de soda caustica, apa si gelatind, turnat la cald, cu stopul de a penetra amestecul celor doud straturi formate prin inféguraréa electrozilor. Reincarcarea, acumulatoruliui are.loc. prin fenomenul de electroliza. Fiecare acumulator este caracterizat de ca- Pacitatea sa, explimata in mAh (miliamperi ora). Regulade baz care trebuie avuta’ ‘Invedere RADIO-ROMAN ‘Nr. 1-2/1996 26 (a inodfcarea acumulatoarélor Co-Niesté céele nu trebuie.reincarcate.cu. un curent-nfal mare: de 1,4 din capacitatea lor si acest iucruintr-un timp de cel putin 10 ore. © Astlel, un acumulator de 500 mAh descércat se va inerea in 10 ore cu un curent de 70 mA ‘Saul 14 ofe cu Un curent.de-SOmA sau 28 de ore cu.un-curent de 25. ind. Desivantitaten de ‘energie care ise furnizeaza dcumulatorului este practic egal, totusi ultima varianta este totusi Tecomandabila, adica. se pretera varianta Ineérearii cu un curent cat mai mic (intr-un timp mai lung). Timpul de incarcare.nu trebuie totust prelungit in mod nejustiicat, atat din motive prac- tice (legate de eficienta incarcarii) cat si de ‘Simotive constructive (pentru evitarea deteriorarit ‘acumulatoruldi) In vederea mentinerii intregii. capacitati ‘nominale a acumulatorului in stare de utilizare, este recomandabil ca, la 3-4 descarcari si sfeingarcan. partiale, 84 se facd o descarcare (respegtiv Incarcare) tote “Decl, acumulatoarele Cd-Ni se pot descarca ‘complet (este ‘chiar bine) fra nici un inconveni- ‘ent, In ciuda tinor preri contrare, caré-sunt gre- site (prin simiitudine cu acumulatoarele cu plumb). ‘in schimb, acumulatoaréle Cadmiu-Nichel “ANd. suportd inversérile de polaritate, care duc la Aistrugerea stratului de oxid izolant gi, uneori, la sourteircuitarea lor iremediabila. © Dei, utiizarea unui singur element Ca-Ni ny pune in exploatare-alte probleme decét cele Prezentate miai sus. in schimb, Ja utiizarea unui ansamblu de elemenite conectate in serie se ridic unele pro- bleme noi, deoarece, intotdeauna uniul dintre ‘elemente. (mai slab) se va'descarca inaintea ‘Surse de rensiune celorialte. Dar curentul (la conexiunea serie) este egal prin toate elementele, deci si prin ‘cel descarcat, iar polaritatea la bomele acestuia se inverseaza. Aceest lucru poate'fi catastrofal pentru acest element. i Cum putem proceda pentru evitarea acestei situatii? ‘in primul rand este necesar sa stim ca tens- iunea nominal a unui element Cd-Ni este de 1,2 V. La stargitul incaredri, aceasta tensiune creste pnd la 1,4 V, dar ea coboara rapid la 1,2 V chiar de la inceputul descarcarii. Dac& tensiunea pe element coboard la 1,1 V, acesta va furniza 90% din capacitatea sa, iar la o tensiune de-0,9 V.pe element functionarea trebuie oprita. Astel, sd consideram un aparat care functio- neazé cu'8 elemente Cd-Ni tn serie. ‘La ter- minarea incarcéri, acestea vor prezenta la borne otensiune de 1,4.V x8 = 11,2 V, iar la inceputul descarcarii vom avea 1,2 V x 8 = 9,6 V. Daca capacitatea elementelor scade la 90% tensiunea vafi1,1V x8 =8,8 V, Deci, intreaga tensiune a beteriel de acumulatoare va scddea cu 0,8 V (de la 9,6 V la 8,8 V). Daca, la scAderea capacitatii elementelor.la 90%, unul dintre elemente se va descarca SURSA DUBLA Multe dintre schemele unor aparate electronice propuse in publicatile tehnice de profi, presupun existenta unei surse duble,de tensiune. Daca pentru moment o asemenea ‘sursa de alimentare lipseste, se poate apela la © modalitate eleganta de obtinere a doud tensiuni cu polaritate opusa fata de masa, pornind de la 0 sursa obignuita. in cele ce urmeaza vom exempliica aceasta modalitate prin doua scheme concrete. Daca trebuie s construim un montaj cu amplificatoare operationale in care intrarile neinversoare nu pot fifolosite pentru polarizare cu 1/2 din tensiunea de alimentare, este obligatorie o sursé dubla de tensiune. Folosind un repetor de tensiune realizat cu un amplificator operational conform ‘schemei din figura 1, se obfine un punct de zero Sunse de Tensiune complet (100%); furnizdnd o tensiune de 0 V, vorn avea in total: 1,1 V-x7 + 0 V = 7,7 V. Elementul descarcat va suporta o tensiune inversa la borne gi se va distruge. Unele aparate dispun de sisteme de semnalizare (LED-uri, VU-metre) cand. tensit nea coboard sub limite considerate periculoase, Daca doriti ca acumulatoarele dvs. s8 aiba © viala foarte indelungata este necesar s& protejati. O prima regula este.cea a descarcar lor complete, ta un anumit interval de timp, iar cea de-a doua o reprezinta oprirea functionarii la coborérea tensiunii furnizate sub, 0. anumita valoare (de regula, 0,9 V). Pentru aceasta improvizam un mic montaj alodtuit din doua diode, una cu Si, alta ou Ge (0,6 V + 0,3 V = 0,9 V) si o rezistenta de 10.0 ‘montate in serie. Acest montaj se monteazé la bornele unui element care se descarca. Cand tensitinea pe element coboard la 0,9 V prin cele dou diode sirezistenta nu va mai circula curent. Se vor face mai multe astté! de mioi montaje, pentru a Se putea descérca simultan mai multe elemente. Dupa ce elementele au fost descércate, ele Vor fi reinoarcate conform precizarilor facute antetior. DE TENSIUNE ‘Aurelian LAZAROIU Catalin LAZAROIU artificial (mas@), fata de plusul si minusul unei surse de alimentare obignuite. In acest fel, de la o sursa unica de 9...24 V se obtine o sursa simetricd bipolard, cu tensiunea de #4,5..212 V. in schema din figura 1, nu s-au numerotat terminalele deoarece ele depind de tipul Circuituluiintegrat folosit. Aga de exemplu, daca ‘montajul ce urmeaza a fi experimentat necesita un singur amplificator operational, se va folosi Un circuit integrat cu doua amplificatoare operationale, dintre care unul se foloseste Pentru obtinerea tensiunilor simetrice faja de masa. Din seria acestor circuite integrate amintim LM1458(NSC),.BO82(RFT), BM747 (BANEASA). Daca schema experimentala reclama doua sau trei ampliticatoare opera- flonale, se vor folosi circuite integrate cu patru fl RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 Figura 1 amplificatoare.operationale, ca de exemplti LM324(NSC), 2»4(BANEASA), BO84(RFT), LS404(SGS-ATES - Pentru ay ii in care curentul consumat este mare, recomandam doud variante. prima varianta deriva din schema prezentata tn figura 1. Pentru marirea curentului de iegire se foloseste un tranzistor de medie. putere, care se conecteazé la Ye amplificatorul operational, con- form schemei din figura 2.Cu + componentele indicat ~in aceastd schema, se pot obtine tensiuni duble de +9...+12 V la un curent de 100 mA. O alta posibilitate de obtinere a unor curenti mai mari, const in folosirea circuitelor integrate de putere. in schema din figura. 3 (inspirata din revista AMATERSKE RADIO B), se prezinté modalitatea de obtinere a tensiunilor duble prin intermediul circuitului integrat amplifi- cator audio dé puteree TBA790T; folosit Neconventional. Simetrizarea celor doud tensiuni ce iegire fa} de mas, se realizeaza prin reglajul . S0uF ov (28; RADIO-ROMAN Nr. 1-211996 ‘corespunzator al semireglabilului SR. tensiunea asimetricd ce se poate ‘aplica la bornele de ali- mentare ale circuitului integrat TBA7Q0T este de 6...12 V; se obtin tensiuni simetrice de +3..46 V, la'un curent de cca. 100 mA’ (cAnd circuitul integrat se foloseste tard radiator), sau de maximum 150 mA (cu radia- tor). Daca in schema din figura 3 se inlocuiéste circuitul integrat TBA790T cu TBAB10S, tensiunea bipolara de 48 V, laun curent de maximum 350 mA. Atentie!:Deoarece in aceasta aplicatie circuitul.integrat este solicitat in regim perma- nent, se recomanda sa nu se depaseasca curentul indicat mai sus. Se stie cé in aplicatile tipice ale acestor circuite integrate, in amplitica- Figura 2 toare de putere, curentul maxim de iesire poate fi mutt mai mare (1,5 peentru TBA790T si 2.5 A pentru TBA810S), deoarece atingerea acestor valori se“face rar si pe durata redusa, Corespunzatoare vartu- +V ‘rilor de semnal Atragem atentia ca ” masa, corespunzatoare bornei notata cur 0 in toate cele trei figuri, este 0 izolata de masa surseide alimentare (notata- Vin partea stanga a sche- meigr). In cazul In care $e Vor folosi radiatoare, -V/ avesiea sé izoleaza tat de masa montayi Sunse de TENsiuNe Afisarea cvasianalogica cu LED-uri (urmare din nr. trecut) in figura 9 este prezentat un circuit specializat, tipul A277D, care permite afigarea uunor sari liniare cu 12 LED-uri, de tip coloand sau tip punctiform, in functie de modul de conectare al LED-urilor la terminale. Astfel conexiunile 4- 4", 5-5", 6 -6",...15 - 15° permit afigarea tip coloana iar conexiunile 4 - 4', 5 - 5', 6 - 6',...15 - 15’ permit afigarea tip punctiform. Evident cé in momentul cand s-a ales tipul afigarii cu cele 12 LED-uri aferente, celalalt gir nu mai exista; tn figura 3 s-au desenat ambele solu, din économie de spatiu grafic. Acest circuit se producea In fosta RDG (obtinuse gi premii internationale); in prezent se gaseste curent la magazinele cu componente electronice cu pret convenabil de circa 2 ori mai mare decat al unui integrat analogic comun, de exemplu BM324). Semnificatia terminalelor este: ° 1 si 18 pentru alimentare (max.18 ‘¥); 16 si 3 pentru stabilirea valorilor minima gi maxima ale tensiuniiafigate (0...6,2 V); 17 pentru tensiunea de comanda care este afigaté intastaneu; 2 LeD pumar: 4 2 3 16 Auromariziri dr. ing. Dan Manasiu pentru reglarea curentului prin LED-uri, deci a intensitatii luminoase (max. 18 V);.4, 5.:.15 pentru comanda a 12 LED-uri (ordinea de aprindere este de la 15 catre 4), Diodele se aprind aproximativ la depasirea fiecdrui interval (Uy, -U,,)/12; astiel prima dioda (terminalul 15) se aprinde la U,,, + (Uy ~ U,,)/12, iar ultima (ter- minalul 4) putin inainte de. atingerea valorii U,,) (aceasta functionare este impusd de constructia circuitului). Daca se doreste aprinderea unui ‘fnumar mai mic decat 12 LED-uri, se conecteaza diodele ta iesiritn ordinea cresc&nda a comenzii (pornind de la terminalul 15, vezi figura 3), iegirile libere fiind ldsate in goin cazul afigarii tip coloana sau se scurtcircuiteaza intre ele si cu ultima iegire activa in cazul afigarii tip punctiform. in figura 3 semiregiabilul R, poate regia curentul prin LED-uri de la max. 25 mA (cursoi la +E) pana la 0 (cursorul la masa); dacé terminalul 2 este lasat in gol curentul este de circa 10 mA. Se poate concepe gio strélucire a LED-urilor direct proportional cu lumina mediului ambiant prin intermediul unui 567 8 9 OH a Lf og ” 12 3 i 4 YS pF RADIO-ROMAN Nr. 1-2/1996 [221 fototranzistor T,, desenat punctat In figura 3. Daca se doregte afigarea tip coloaha a mai multde 12 LED-urise pot olosi mai mute circuite 2770, cu aceeasi tensiune de comanda U,, dar cu tensiunile de referinté alese cores- punzator. De exemplu, pentru 20 diotle formand, © scara liniara cu indicafii 5- 10 ...95- 100% se folosesc 2 circuite A277, alegand argu Primul circuit U,,, = 0 $i Uy, = 12x0,05 Upy 0,6, iar pentru al doilea crouit U, = 0, 570, (valoarea lui U;,, se ia cu circa 1/3 din treapta de 0,05 mai micd datorité modului de functionare al ciccuftului) g:U',;= 0,6;Uay + 12x0,05U,, = 1,2U.,» terminalele 4, 5, 6, 7 fiind lasate tn gol (nu exista diodele D,,, Dz» Dey, Dy,); Ucy este valoarea maxima pentru U... Alt exemplu, pentru scar dqmbinaté'10~ 20- ...80~-90- 91~92~ -«.99--100% (liniara intre 0 gi 100 din'10'In 10, ‘suplimentar avand intre'90 si 100 rezolutia unitara) se folosesc 2 circuite A277D, alegand pentru primul circuit U,, = 0 si Uy== 2x0,1 Uy = 1,2 Uy terminalele4, 8 sid west in gl (Ge afigeaza ultima cifra 0,9 Ugy + 12x0,0T Usa gi 5'find lasate in gol (se atigeazd 90 + 1 100, deci doar 10 diode pentru al doilea circuit). in ambele cazuriLED-urile comandate de al doilea cicuit se monteaza in continuarea LED- urilor comandate de primul. La afigarea tip punctiform a mai multde 12 LED-uri se pot folosi mai mutte circuite A277D, ou aceeasi tensiune de comanda U., dar cu tensiunile de referinta alese corespunzétor: fafa de afigarea tip coloana apar tranzistoare suplimentare, care sa asigure stingerea uttimului LED (al 12-lea) al unui circuit atunci cand se. aprinde primul LED al circuitului care urmeaza. in figura 4 este aratatd afigarea cu 24 de LED- Uri folosind 2 circuite A277D. Tranzistorul T, este blocat cat timp:se aprinde una din diodele D,...D,;'si este saturat cand se aprinde una din diodele D,,...D,,, obligand dioda D,, Sse stinga (fara tranzistor aceasta ar fi ramas aprinsé simultan cu una din diodele D,.,...0,,). Pentru primul circuit U.,, $i U,, Se aleg conform celor ‘expuse mai sus: Pentru al doilea cirouit U',, trebuie sa fie mai mica décat valoafea normala, ‘avand valoarea U",, = (Uy, — U',,)/24, iar U'yy are valoarea normala. De exemplu, pentru 0 ‘scard liniard eurindicatii 5 10-...95- 100% se folosesc 2 cifcuite A277, primul cu U,,, = 0 si Uy. = 12x0,05U,,, = 0,6U.,,, al doilea cu-U,,, = (0,6 0,025)U-4, = 0,575U cy g Uyy = 046 Ucy, + 12x0,05U,,, = 1,2U,,, terminalele 4, 5; 6, 7518 fiind sourtcrcuitate intre ele (nu exista diodele Dy; Dz, Dy, D3, care ar fi corespuns indicatilor 105,110, 115, 120). Pentru aceast exemplu, revenind la figura 4, daca E = 10 VsiU,, = 5 V, valorile compo- nentelor sunt: R, = 0, R, = 2,4 kohmi, R, = 100 ‘ohmi, R, = 2,5 kohmi, R, = 3,3 kohmi, R, = 4,7 kohmi, T,~ pnp uzual (BC252). Este de mentioriat.ca atunci cand se face tranzitia de ta.un LED fa altul exista:intervale sourte c&nd sunt aprinse amandoua. Pentru alt exemplu, la o scard combinata 10— 20.,,80- 90- 91~ 92...99- 100% (vezi acest caz sila afigarea tip coloand), ou E = 10 V, Uy =5V valorile componentelor din figura 3 vor fi: R, = 0, R, = 10 kohmi, R, = 39 ohmi, R, = 1 kohmi, R,=3,3 kohmi. Pentru primul cirouit terminaléle 45,6 sunt in gol, tranzistorul T. din figura 4-se jnlocuieste cu un scurtcircuit (deoarece nu se Yoloseste:al:12-lea LED pentru primul circuit), iar pentru al doilea circuit terminalele 4, 5, 6 sunt ‘in scurtcireuit- Folosirea.a mai mult de doua cir- cuite A277 implica folositea unui tranzistor dupa fiecare ultim LED aferent circuitulyi precedent precum si a unor rezistente de tip R,, dupa modelul expus in figura 4 ~ Iv incheiere, precizez ca obtinerea unor Scar complet neliniare (deci care = NU Se pot reprezenta prin suprapunerea uno scari liniare) si care nu sunt nici logaritmice (in dB), nu se poate face Avtomarizari “decat cu scheme construite dupa trical ‘celor din figurile 1 gi 2. Aplicatille posibile ale unior astfel de afigaje pentru un amator sunt multiple: la turometre si Voltmetre pentru acumulatoare in domeniul auto, la termometre de exterior gi interior, la indicatoare de acord pentru radioamator, la cro- nometre (In minute) pentru uz gospodaresc etc. jn figura 5 voi, prezenta.o clepsidra, electronica care poate deveni si un ‘obiect decorativ Zn functe de imaginatia realizatorului. Circuitul este simplu gi poate fi construit de orice’ ‘Incepator. Are afigare. tip punctiform ou 24 di- ode, fiecare reprezenténd 10 secunde, deci

Vous aimerez peut-être aussi