seturile de probe ale scalei, impreuna cu functiile si operatiile mintale pe care

Binet si Simon le considerau implicate in rezolvarea lor (dupa Kulcsar, 1980):

1. Numirea zilelor.gradul de insusire a unor notiuni de timp
2. Copierea a 2 desene..memorie intuitiva imediata
3. Ordine verbale.functie reglatoare a limbajului
4. Data zilei..gradul de insusire a unor notiuni de timp
5. Lunile anuluiidem
6. Repetarea a 6 cifre.stabilitatea atentiei atentiei; capacitate memorare mecanica
7. Repetarea unei propozitii.memorie verbala imediata
8. Formarea unei propozitii..gindire asociativa, inventivitate
9. Asezarea de greutati..comparatie la nivelul actiunilor concrete
10. Repetarea a 3 cifre in mod inversstabilirea atentiei, memorie mecanica , imediata, capacitate de
restructurare
11. Notiuni opuse..operativitatea notiunilor
12. Probleme de calcul mintal II..deprinderi intelectuale
13. Fapte diverseexperienta cotidiana
14. Probleme de calcul mintal I deprinderi intelectuale
15. Lacune in desene ..spirit de observatie, reprezentari
16. Critica frazelor absurde.criticismul gindirii verbale
17. Joc de combinare..gindire concret-intuitiva
18. Asemanari din amintirecapacitate de comparatie
19. Combinatii spatialeimaginarea mintala a actiunii
20. Repetarea a 4 cifre in ordine inversa.stabilitatea atentiei, memorie imediata, capacitate de
restructurare
21. Aratarea asemanarilor..capacitate de comparatie
22. Intrebari grelecapacitate de intelegere verbala
23. Figurile lui Abelson.functia reglatoare a limbajului
24. Poveste in imagini..spirit de observatie, gindire cauzala
25. Cautarea mingii..capacitate de anticipare, de planificare a activitatii
26. Reproducerea de cuvinte in ordine inversastabilitatea atentiei, mecanica imediata, capacitate
de restructurare a unei serii de informa27. Probleme de calcul mintal

IIImobilitatea gindirii,

deprinderi inte

28. Cuvinte fara legaturacapacitate de combinare verbala

logica

29. Repetarea unei propozitii..memorie verbal-logica

PROBA REY VERBAL

SCOPUL PROBEI REY-VERBAL

n anul 1964 Andre Rey elaboreaza o metoda de cercetare, numita Proba Rey verbal a
particularitatilor memoriei verbale imediate, care permite o analiza a procesului n desfasurarea sa.
Rezultatele obtinute cu proba elaborata de Rey nu se reduc la constatarea reusitei imediate, ci
sugereaza si determinantele psihice care intervin n nereusita. A.Rey a stabilit etaloane pentru subiectii
normali de diferite vrste si nivele culturale. n acelasi timp, Rey evidentiaza o serie de manifestari
simptomatice, privind volumul si fidelitatea reproducerilor, ct si a recunoasterilor, a comportamentului
motor si verbal, care toate n ansamblu dau un tablou tipic pentru copiii cu handicap mental, pentru
epileptici, ADHD sau dificultati de nvatare.
ADMINISTRAREA PROBEI
Proba se desfasoara n sase faze. Primele cinci faze urmarind memorarea unei serii de 15 cuvinte n
cinci repetitii, iar cea de-a sasea faza urmarind capacitatea de recunoastere dintr-un text a cuvintelor
memorate n fazele anterioare. Rey a ntocmit pentru fazele de memorare 4 liste, iar pentru faza de
recunoastere mici texte n care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare.
Listele cuprind cuvinte simple si larg folosite precum: toba, scoala, culoare,
vrabie, munte, creion, fotoliu, barba, cal, pom, ureche sau cine.
Pentru faza I se da urmatoarea instructiune: Eu ti voi citi mai multe cuvinte, tu le vei asculta si
cnd voi termina de citit, mi vei spune toate cuvintele pe care le vei tine minte. Le vei spune asa
cum ti vin n minte, nu trebuie sa le spui n ordinea n care ti le-am spus eu. Dar trebuie sa spui ct
mai
multe. Cnd terminam de prezentat lista pentru a creea o pauza experimentatorul spune va spune:
Ai auzit toate cuvintele acestea, spune acum toate cuvintele pe care le tii minte. Cind subiectul
ncepe sa reproduca se noteaza toate cuvintele, manifestarile verbale si ritmul reproducerii.
La faza a II-a subiectului i se da urmatoarea instructie: ti voi citi inca o data aceleasi cuvinte si
cnd voi termina de citi o sa-mi spui toate cuvintele pe care le stii. Prima data ai stiut sa-mi spui
X cuvinte, acum ai sa poti sa-mi spui mai multe. Spui toate cuvintele pe care le stii, si pe cele
care le-ai spus prima data. Noi vrem sa nvatam aceste cuvinte si trebuie sa ajungem sa le poti
spune pe toate, fara sa tii seama de ordine, fiind destul daca le spui asa cum ti vin n minte.
Dupa citirea listei se va creea o pauza spunnd: Ai auzit toate cuvintele, sa vedem cte poti sa
spui acum. Daca subiectul ntreaba din cte cuvinte e alcatuita lista i se comunica numarul.
n cadrul fazei a III-a se anunta o noua lectura si se repeta integral instructia data la faza a II-a.
Subiectului i se comunica numarul cuvintelor reproduse la prima si a doua faza, n asa fel nct sa fie
interesat n progresul sau, fara a face nici o aluzie la cuvintele adaugate sau repetate de mai multe ori.

Fazele a IV si a V-a se desfasoara la fel ca fazele II si III, numai ca la faza a V-a subiectul trebuie sa
fie anuntat ca aceasta este ultima repetitie. Faza a V-a se aplica chiar daca subiectul ajunge sa reproduca
toate cuvintele n fazele anterioare.
Faza a VI-a este destinata compararii capacitatii de recunoastere cu cea de
reproducere. Instructia care se da n cazul acestei faze este: Eu am sa-ti citesc o poveste n care sunt
toate cuvintele pe care le-am nvatat pna acum, dar sunt si alte cuvinte. De fiecare data cnd vei
auzi un cuvnt nvatat de noi pna acum sa spui da. Numai sa fii atent sa nu te pacalesti si sa
spui da si la alte cuvinte ( dupa Drutu, 1975).
ANALIZA CALITATIVA A REZULTATELOR
Volumul reproducerilor. Considerndu-se normala orice curba situata n jurul curbei medii, n
limitele fusului de variatie stabilit n functie de media si abaterea standard, putem sa ne dam
seama daca subiectul examinat se ncadreaza n limitele normalului sau se situeaza deasupra sau
dedesubtul acestei limite. De asemenea vom putea observa faptul ca, n general, toate curbele
individuale de memorare debuteaza printr-o panta ascendenta care apoi poate sa mbrace diferite forme
n functie de modul cum se desfasoara acest proces de memorare.
Rey spune ca daca n rezolvarea probei ar fi implicata numai capacitatea de ntelegere si de
codare a materialului, ar trebui sa avem un progres constant, iar capacitatea de evocare initiala
ar putea fi un indiciu pentru a prevedea perspectiva nvatarii seriei. Dar, spune Rey, acest
fenomen nu este posibil ntruct subiectul care memoreaza trebuie sa poarte o sarcina crescnda din
repetitie n repetitie, pentru ca i se cere nu numai sa creasca volumul celor retinute, ci sa evoce din nou
si sa consolideze termenii deja fixati. Autorul e de parere ca forma curbei este determinata si de alti
factori dintre care unii actioneaza n sens pozitiv asupra acesteia, iar altii n sens negativ. Astfel,
pe masura ce numarul de cuvinte creste acestea devin susceptibile de a se asocia ntre ele n diferite
moduri si de a se asocia cu cele nca neconsolidate, ceea ce faciliteaza retinerea. Deci cu ct
sarcina creste, cu att posibitatile de organizare coerenta a ansamblului si de agregare a noilor date
sporeste. Aceasta constituie un factor pozitiv ce joaca un rol important la subiectii activi, care fac
asociatii semantice.
Ca si factor negativ poate fi considerat cel ca fiecare fixare noua produce inhibitia evocarii datelor deja
fixate fenomen numit interferenta retroactiva ( n oglinda cu cea proactiva mentionata anterior).
Interferenta retroactiva actioneaza n mod diferit de la caz la caz. Astfel, la subiectii pentru care fiecare
cuvnt este un concept distinct, interferenta va fi mai slaba pentru ca diferitele elemente vor fi putin
asemanatoare. La subiectii al caror vocabular este sarac si la care cuvintele nu evoca o imagine precisa,
interferenta retroactiva va fi mai puternica. De asemenea, subiectii care fac asociatii semantice sunt mai
putin expusi la interferenta ( Drutu, 1975).

Actiunea comuna a acestor factori da forme particulare curbei memorarii, avnd n vedere ca unul sau
altul dintre factori poate juca un rol preponderent putem constata urmatoarele tipuri de ritmuri de
achizitie:
a) Randamentul anormal de scazut la reproducerea initiala;
b) Randamentul scazut la prima si a doua reproducere, care apoi creste;
c) Randament scazut att la reproducerea initiala, ct si la celelalte;
d) Aparitia platoului final;
e) Scaderea numarului de cuvinte reproduse, dupa un punct culminant;
f) Fluctuatii anormale n volumul reproducerilor;
g) Reproducere initiala buna, urmata de o slaba achizitie;
Volumul reproducerilor poate fi influentat si de o serie de factori ce rezulta din analiza pozitiei n serie si
a naturii cuvintelor fixate, dupa cum urmeaza ( dupa Drutu, 1975):
a) Fixarea aproape exclusiva n cadrul fiecarei prezentari a nceputului si sfrsitului seriei. Acesta
este un fenomen natural, dar cnd devine exagerat indica lipsa unei strategii de memorare (asanumita memorare mecanica);
b) Tendinta de a reproduce cuvintele n ordinea prezentarii lor. Dovedeste o slaba capacitate de
organizare a informatiei;
c) Tendinta de a ncepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse n fazele anterioare. Subiectul are o
strategie de a fixa rapid cuvintele noi pentru a nu le uita. Poate nsemna o nencredere n
capacitatea proprie de memorare;
d) Repetarea multipla a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai reproduce altele. Rey considera ca
este un semn al handicapului mental.
Lipsa de fidelitate a reproducerilor se manifesta prin prezenta n reproduceri a cuvintelor false si a
cuvintelor repetate (dubluri). Din analiza cuvintelor false se pot desprinde urmatoarele fenomene:
a) Cuvinte false rezultate dintr-o iradiere asociativa;
b) Cuvinte care desemneaza obiectele din ambianta subiectului;
c) Cuvinte false aparute prin asemanare sonora;
d) Cuvinte false aparute prin derivarea cuvintelor prezentate;
e) Cuvinte false la care nu se poate stabili nici o legatura cu stimulii;
f) Cuvinte false ce apar la una dintre reproduceri dar nu mai apar la celelalte;
g) Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri;
h) Cuvinte false ce apar la ultimele faze;
i) Tendinta de a spune orice pentru a realiza un numar mare de cuvinte reproduse;
Din analiza dublurilor se pot desprinde urmatoarele:

a) Numar ridicat si aproape constant de cuvinte duble. Poate avea cauza multiple de la o slaba
capacitate de organizare a materialului si pna la o slaba memorie de lucru;
b) Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse. Denota nedezvoltarea limbajului intern;
c) Numar mare de dubluri ncepnd cu a treia faza. Indica oboseala;
d) Aparitia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri. Subiectul se concentreaza mai greu,
dar odata mobilizat recurge la organizarea materialului;
e) Aparitia dublurilor sub forma interogativa. Subiectul cauta sprijinul examinatorului;
Rey subliniaza ca faptul ca la copiii normali ncepnd de la 9 ani, recunoasterea tuturor cuvintelor
este o regula, iar nerecunoasterea unuia sau a doua cuvinte este o exceptie. Analiza amanuntita a
modului cum se realizeaza faza de recunoastere permite de asemenea evidentierea unor aspecte cum ar
fi:
a) Recunoasterea mai scazuta dect volumul reproducerilor. Fenomenul este efectul unui handicap
mental, manifestat prin incapacitatea de a desprinde cuvintele nvatate atunci cnd ele apar n structura
mai complexa a unui text.
b) Recunoasterea mai buna dect reproducerea. n acest caz poate fi vorba de o slaba capacitate de
reproducere libera a cuvintelor datorata unui deficit de memorie de lucru.
c) Recunoasteri false. Subiectul spune da la ntmplare, ceea ce sugereaza o insuficienta fixare a
cuvintelor n primele 5 faze.
d) Att recunoasterea ct si reproducerea realizate la un nivel scazutSugereaza o incapacitate de
fixare a informatiei determinata de un posibil handicap mental ( Drutu, 1975).
Rey recomanda studierea comportamentului motor si verbal al subiectului dinimpul aplicarii
probei pentru a observa semne le de impulsivitate, hiperactivitateposibilele reactii ecolalice semn
al unui handicap mental, tendintele de a recurge totimpul la ajutorul examinatorului, lipsa de
interiorizare a limbajului etc. ( Drutu, 1975).