CUPRINS PARTEA GE) 1. ISTORICUL LENTILELOR DE CONTACT INITIA SLCLASIFICAREA LENTILELOR DE CONTACT. 3. MATERIALE PENTRU LENTILE DE CONTACT. 4. PARAMETRII GI SISTEMUL VIZU 5.1. VEDERE DE ANSAMBLU ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STRUCTURILOR CARE VIN IN CONTACT CUL ere 5.3. SCHEMA SISTEMULUL OPTIC AL OCHIULUL..... 6. UTILIZAREA LENTILELOR DE CONTACT 6.1, VICI DE REFRACTIE. 6.2. CAZUREPARTICULARE DE UTILIZARE A LENTILELOR DE, ENTILELE, CONTACT. are sensed 7. METODOLOGIA DE PRESCRIERE A LENTIL CONTACT onesie d9 8. CONTROLUL CLINIC DUPA ADAPTAREA LENTILELOR DE CONTACT. 9, COMPLICATH $I TRATAMENT.... 10. INTRETINEREA LE) TILELOR DE CONTACT. PARTEA SPECIALA 1, SCOPUL LUCRARIL 2. MATERIAL $1 METODA nn 3. PREZENTARE CAZURL 4. REZULTAT 5. DISC| 6, CONCLUZ1 ase BIBLIOGRAFIE SELECPARTEA GENERALA 1, ISTORICUL LENTILELOR DE CONTACT onardo da Vinci a fost cel care a avut idea de a neutraliza Din cate se cunoaste L comeca cu o suprafafi noua reflectantd, in anul 1508. Rene Descartes a fost primul care a sugerat plasarea unei lentile direct pe cornce fara contact scleral. in anul 1636 a descris gi ilustrat o lentila de contact ca o solutie de a imbundtati vederea. Thomas Young in anul 1801 a folosit principiul neutralizarii, cu ajutorul unui fluid, a puterii refractive a ochiului. Astronomul englez Sir John Herschel, in anul 1827, sugerea: prelucrarea lentilei de contact dupa forma anterioari a ochiului, in anul 1887, germanul Glassblower proiecteaza si produce prima lentild care poate fi tolerati de ochi. In anul 1888, doi cercetatori independengi A. Eugen Fick, fizician elvefian si Edouard Kalt din Paris, au anuntat utilizarea lentilelor pentru corectarea defeetelor ochiului. Fick a descris prima lentila de contact cu puterea optica. Fredrich Muller, profesor la Universitatea Marburg inregistra, in anul 1920, edteva lentile de contact din tipul celor descrise de Fick. 0 metoda nou de corectie a anomaliilor oculare a ochiului a fost propusd de Fick in 1888. El a eliminat zona inutild optic a comeei, din sistemul optic al ochiului si a inlocuit-o cu o lentilé in contact cu comeea, direct plasatd in fafa comeei gi mentinuta prin fortele de presiune gi capilaritate produse de filmul lacrimal. [dea de a inlocui comeea cronicd cu una de sticla, a devenit fundamentala in corectia keratoconului. “Ochelarul de contact” consta intr-o sfera mica din sticla de aproximativ 8mm, cu razele de curburd ale suprafejelor paralcle si cu un diametru egal cu cel natural al comeci. Aceasti descriere ar corespunde nei lentile de contact, Lentila sclerala este descrisi de Muller precum 0 comee de sticla cam de 8mm, cu o raz de asezare de aproximativ 7mm si diametrul total de 14mm, petiferia cam de 3mm grosime si corespunde unei sfere cu o raz de 15mm, cu greutate de 0SOriginea termenului de lentila comeeand: Prima data termenul de lentilé comeeand a aparut in anul 1889, in acest an, Muller a introdus termenul in teza sa de doctorat, desi lentila descrisd reprezinta lentila scleral de astivzi. Timp de 60 de ani, intre anii 1888-1948, dupa ce au fost introduse lentilele sclerale, au fost utilizate foarte des. Josef Dallos in anul 1929, a introdus tehnica de fabricare prin copiere a amprentei suprafefei anterioare a ochiului. in anul 1936, William Feinbloom a fost primul american care a utilizat materialul plastic sintetic pentru lentilele de contact comeene. in anul 1938 JohnMuller si Theo Obrig au dezvoltat si tehnica de fabricare a lentilelor din materiale moi in anul 1937, Dallos prezinta lentilele sclerale de sticla adaptate prin capilaritate, care fac posibila separarea zonei comncene si determinarea necesarului de fluid mentinut in interspatiul lentilé-comee. in 1943 Norman Bier a perforat 0 asemenea lentil pentru a permite circularea natural a lichidului lacrimal. in anul 1947 s-au objinut noi materiale plastice, de catre Kevin Touhy. in anul 1955 a fost introdus un principiu de adaptare dupa care se luctcaza si astazi. Acest principiu de adaptare spune c& adaptarea trebuie si fie paralela cu corneca cu exceptia zonei periferice. Metoda a fost prezentata prima data de Sohnges, Moss si Bier. in anul 1971 au aparut lentile de contact colorate, primele solutii de intrefinere cu multiple imbunatatiri. in anul 1991 au aparut lentilele zilnice pentru un port de doud saptimani. in anul 1996 au aparut primele lentile cu UV. in anul 1998 primele lentile multifocale, in anul 1999 a aparut o now generatie de lentile pentru port extins.EFINITIA $I CLASIFICAREA LENTILELOR DE CONTACT 2.1, PRE 'NERALA. Corectarea ametropiilor se face cu ajutorul lentilelor, care sunt corpuri transparente convergente sau divergente. mirginite de suprafete sferice sau cilindrice, Lentilele sferice convergente sau convexe, utilizate pentru corectarea hipermetropiei si a prezbiopiei sunt notate cu plus si sunt meniscuri convergente. (| onvexi, b- plan-convexa, ¢~ menise convergent, d - Lentile convergente: a - schema lentilelor convergente. Lentilele sferice divergente sau concave, utilizate pentru corectarea miopiei, sunt notate cu semnul minus si sunt meniscuri divergente,Lentile divergent ncave, b- plan-concave, ¢- menise divergent, d- schema lentilelor divergente. Lentilele cilindrice sunt sectiuni de cilindru —cilindru convergent sau printr-un mulaj de cilindru -cilindru divergent. Lentila de contact este un instrument de compensare optic dar si proteza care interactioneaza cu mediul biologic ocular care adera la comee grajie forfelor de atractie intermolecular’, deci materialele din care este alcatuitd trebuie si se comporte ca atare. Sunt separate de fafa anterioard a comeei printr-un film lacrimal foarte subjire. Od or Ds) g Az — virful zonei centrale a suprafetei posterioare; ro~ raza zonei centrale;1 ~ raza zonei periferice centrale; O ~centrul de curburd al zonei periferice ; decalaj inelar axial ; 1, —decalaj inelar radial ; ey — grosimea marginal radia 11, 11 puncte pe suprafata posterioara la diametrul specificats Fig. 1. 1. Lentil corneand cu suprafata posterioara bieurba 2.2. CRITERI DE CLAS IFICARE A LE) ILELOR DE CONTACT Multitudinea proprietatilor materialelor gi a lentilelor propriuzise face clasificarea foarte complicata. in cele ce urmeaza se va prezenta cea mai simplA schema de clasificare, ce va fi detaliata ulterior: a) dup’ materialul din care sunt fabricate -lentile din material rigid -lentile din hidrogel -lentile din elastomer siliconici b) dup’ elasticitatea materialului -lentile dure -lentile suple sau semidure(RGP) -lentile moi(SOFT) ©) dupa principiul de adaptare -lentile comeene -lentile sclerale 4) dupa geometria suprafejelor -bi-sferice -sfero-torice -bi-torice -asferice e) dupa efectul optic -pozitive(convergente) unifocale, bifocale si varifocale-negative(divergente) unifocale, bifocale si varifocale astigmatice £) dupa aspectul estetic -incolore -cosmetice(colorate) 2) dupa durata de purtare -port redus -port extins h) dupa procedeul de fabricare -turnare sau injectie -centtifugare -strunjire 2.3LENTILE CORNEENE, La acest tip de lentile este caracteristic faptul cd adaptarea trebuie sa fie cat mai plata, practic trebuie si se objind intre suprafata posterioard a lentilei si cea anterioara a corneei un strat uniform de lacrimi Lentilele comneene pot fi: rigide, moi sau semidure. 2.3. 1 LENTILE RIGIDE Caracteristica principala a acestor lentile este aceea ca materialcle utilizate pentru fabricarea lor sunt dure, nepermeabile la oxigen si foarte putin hidrofile. Materialele clasice folosite sunt PMMA-ul si CAB-ul. Avantajele lentilelor rigide sunt comune, in general, cu cele ale lentilelor semidure (RGP): - circulatia lacrimilor si aprovizionarea cu oxigen a comeei foarte bun’, din cauza unui diametru mai mie decat al avestui - mobilitate mai mare decat a celor moi; - depozitarea de proteine gi mucine este ingreunata de hidrofilia materialului;~ altemativa sigurd pentru hipermetropi, astigmati cu acuitate redusd sau in caz de conjunetivita gigantopapilard provocati de portul lentilelor moi: ~ pacientul resimte foarte repede dacd ochiul accept, respinge sau nu suporta dintr-un motiv oarecare (mecanic prin deteriorarea lentilei in sine, chimie in caz de dezinfectie ocular, ritm de purtare prelungit) lentila; ~ ideale pentru corectia keratoconusului (Ientile semidure); ~ posibilitatea de utilizare si in cazui unor secrefii lacrimale mai reduse; ~ posibilitatea realizarii de retusuri pe suprafaya, prin polisare, practicarea unor degajéri ‘si micgorarea diametrului, Dezavantajele lentilelor rigide sunt, in general, comune cu cele semidure(RGP): ~ timpul de adaptare (obignuire) al pacientului destul de indelungat; - timpul de tolerant la purtare mai scurt decat pentru lentilele moi ~adaptare mai dificila in situapiile in care fanta palpebrala este mai mica; -hidrofilie foarte redusa; - usoara instabilitate opticd a imaginii in momentul clipirii; - intoleranja in cazurile de alterare a regiunii limbice: - confort limitat la purtare si mai traumatizant pentru fesuturile aflate in contact; - la socuri, lentila se poate desprinde; - contraindicate in sporturi nautice; + anumitd fragilitate a materialului care are tendinta de a se sparge. 2.3.2 LENTILE MOI (SOFT) ‘Au fost fabricate prima oard in Cehoslovacia, dezvoltate ea material si geometrie mai tarziu in anii 1970-1980 in Statele Unite si Europa. Materialele folosite sunt caracterizate, in principal, printr-un anumit grad de hidrofilie side permeabilitate la 02. Materialul clasic este HEMA cu un confinut redus de apa (25%-40%). Materialele moderne sunt copolimeri ai HEMA-ului cu PVP(plivinilpirolidon), MA (acid metacrilic), etc Avantajele lentilelor de contact moi: - lentile usor de suportat de catre pacient, comfortabile; - adaptare relativ simpli;- rise de dislocare foarte redus (recomandabila si in cazul sportivilor); - praful din mediul inconjurator nu poate intra decat grew in spatiul dintre lentila gi come; ~ durata de purtare foarte variata, dupa necesitati, si mult mai lunga decat cea a lentilelor dure; - se preteaza si la adaptari in cazul copiilor si batranilor cArora le lipseste indeménarea necesarat pozitionari si scoaterii lentilelor: - stabilitate optica in timpul clipirii; ~ se preteazd cel mai bine pentru un port extins. Dezavantajele lentilelor de contact moi: curijarea si dezinfectia sunt mai dificile atacand uneori materialul lentilelor; - materialul are 0 flexibilitate foarte mare gi poate rupe; - durata de utilizare este mult mai scurta decat a lentilelor dure; - acuitatea vizuald redusd in cazul corectiilor pentru astigmatisme mari iar in cazul comeci astigmate, o lentil moale cu suprafete sferice, se muleaza pe aceasta si se transforma intr-o lentila bitorica; - depozitele de proteine si mucine sunt mult mai frecvente decat in cazul lentilelor dure; ~ contaminarea prin bacterii si micozA sunt mai frecvente, igiena mai complicatd si i scumpa decat in cazul lentilelor dure; - au gi o rat mai inaltd de complicatii de natura ischemica ori infectioasa in caz de ritm de purtare necorespunzator; - nu pot corecta keratoconusul sau alte malformatii congenitale ale corneei. Lentilele moi pot fi sferice gi stigmatice (torice). Cele torice pot fi cu tor intern sau cu tor extern. 2.3.3 LENTILELE SEMIDURE te ca, lentile rigide Permeabile la oxigen, sunt cunoscute in literatura de speci gaz-permeabile sau pe scurt “RGP” . Sunt fabricat {i PMMA-ului cu siliconul, fuorocarburi, principal din copolimeri fluorosilicon, Caracteristicele principale ale materialelor sunt:stabilitatea optic’, durabilitatea, 10proprictatea de a se transmite oxigenul si hidrofobia. Avantajele acestor lentile sunt - menfin o stare de stindtate foarte buna a comeei datorita faptului c& nu contin apa. Apa determina menfinerea pe suprafata lentilei a depozitelor enzimatice si este un mediu favorabil; ~ se intretin foarte usor din punct de vedere al curatarii si dezinfectiei; - ménuirea acestora este mult mai usoard deat in cazul lentilelor moi; ~ sunt mult mai comfortabile in port decat cele dure. 2.4, LENTILE SCLERALE (IAPTICE) Primele lentile de contact au fost cele haptice care sunt si astazi folosite pentru o serie de adaptari speciale. Termenul de lentile haptice provine de la zona de acoperire scleral a lentilei, Ele acopera comeea si 0 zond sclerald, trecerea de la o zona la alta are loc la nivelul limbului. De aici gi o alta denumire utilizata, cea de lentile sclero-comeene. Lentilele haptice se pot obtine prin strunjire din pastile de material plastic, prin turnare in forma (mulaj al suprafetei anterioare a ochiului), prin injectie sau polimorizare la UV. Avantajele acestor lentile sunt: - stabilitate mare pe ochi; - zoni optic’ mare; - permit o bund circulatie a filmului lacrimal; ~ bine tolerate de pacienti pentru cd lentila nu vine in contact direct cu suprafata comeci si pentru c& pleopele nu sunt jenate la fiecare clipire de marginea lentilei. Domeniile de utilizare ale lentilelor sclerale - afakie (35%) - astigmatisme mari si forte (38%) ~ astigmatisme mari (15%) - keratocon (9%) = nistagmus (3%) Tipuri constructi a) lentile cu rezervor lichid Acestea au in zona centrala un interstifiu, de citeva zecimi de milimetru, plin cu lichid fiziologic. Din aceste motive partea scleral’ trebuie si adere foarte bine pentru a nu se pierde lichidul interstitial 1b) lentile cu o degajare minima La aceasta variantd se permite circulatia lacrimilor pacientului, ca lichid fiziologic intermediar, prin adaptare paralela. Lentilele de contact sclerale prezinta trei zone pe suprafata interna: zona centrald (corneeana) ona de tranzitie ~ zona scleral Zona comeeana nu este in contact cu comeea si in general are forma sferied cu o raza superioara celei corneene. Diferenta de raza trebuie sa fie de 0, 5-1 mm. Diametrul zonei corneene este de minimum 8 mm. Zona de tranzitie este necesard pentru a evita contactul cu limbul si poate avea diferite forme. in cazul cel mai frecvent este sub forma unui canal de aproximativ 2 mm, pozitia acestuia va fi diferita de la pacient la pacient, Circulatia filmului lacrimal se poate obtine gi prin realizarea unei perforafii in zona de tranzitie cu diametrul de 0, 7 mm sau in partea sclerali. in partea de tranzitie se formeaza o lentila de aer ce asigura contactul cu lichidul interstitial. Canalele au 0 orientare supero-temporala spre infero-nazal (orientarea corespunde sensului de curgere al lacrimitor ). 2.5. LENTILE DE CONTACT PENTRU PORT EXTINS, in mod curent sunt dou optiuni pentru portul lentilelor :zilnic si extins. Principalele tipuri de lentile utilizate pentru portul extins sunt cele moi si RGP. Lentilele pentru port extins sunt proiectate gi fabricate din materiale care s& pemitd trecerea unei cantititi mai mari de oxigen edtre comee. Lentilele zilnice sunt scoase in fiecare noapte si sunt pastrate gi dezinfectate in fiecare dimineaté inainte de aplicare. Lentilele pentru port extins sunt purtate zi si noapte fra a scoase cel putin 7 zile. Portul lentilelor in timpul somnului comporta un grad de rise pentru slndtatea comeei, datorita faptului ca nu se poate oxigena cornea, pleoapele find inchise. O alta optiune mult mai sigurd este aceea de port zilnie si ocazional port extins, Este foarte important de amintit c& cele mai noi lentile sunt cele pentru un port extins. Aceasta reprezinta si o noua generajie de materiale care sunt total diferite de materialele clasice pentru aceste lentile. 12Cel mai nou material, LOTRAFILCON A, este un polimer bifazic cu doua retele distincte de flurosiloxan. O ret pentru transmisia unei cantitati mari de oxigen si reteaua de absorbfie a apei. Datorita unui strat superficial de silicon, lentila va avea 0 mobilitate buna, necesard intr-un port extins, si o intrefinere corespunzitoare a secretiei lacrimale. Acest tip de material asigurd o transmisibilitate a oxigenului de 175 Dki/t, practic de 6 oti mai mare decat a lentilelor obignuite. 2.6. ENTILE DE CONTACT CU INLOCUIRE FRECVENTA Lentilele cu inlocuire freeventa saw/si jetabile sunt proiectate pentru a fi purtate 0 perioada de timp, aruncate si inlocuite de lentile noi Pentru fabricarea acestor variante de lentile se folosesc cele mai noi tehnologii, pentru productie de masa, pentru a determina un cost foarte sciizut. Materialele sunt cele clasice pentru lentile moi si pentru cele RGP. Acest tip de lentil este foarte popular pentru ca fac portul lentilelor de contact mult mai sigur din punet de vedere al sinatatii comneei. Sunt intr-o mare varietate din punct de vedere al programului de inlocuire, care include lentile pentru o zi, sptiménale, bi- sptdmanale, lunare, bi-lunare i trimestrial. Termenul de jetabile se referd in general la lentile cu inlocuire bi-saptamanala i mai mica. Peste aceasta perioada sunt considerate cu inlocuire freeventd. Ambele variante sunt disponibile atét pentru un port zilnic cat si pentru un port extins. Deasemenea sunt fabricate pentru corectia astigmatismelor mi 2.7. LENTILE DE CONTACT COLORA’ Lentilele de contact pot fi colorate pentru a realiza adsorbtia luminii, cu aspect cosmetic sau pentru mai usoara identificare in solutia de pastrare. De obicei se intilnese urmatoarele variante de culoare:gri, albastru, maro, verde, violet cu nuoante de culoare deschisa, inchisa si medie. Deasemenea se pot realiza, dar mai pufin utilizate, nuante de rogu, mov, albastru sau ciprui. Culorile pot avea denumiri diferite la diferiti producatori, dar ele sunt sensibil apropiate. Lentilele de contact colorate ofera posibilitati de filtrare selectiva a luminii, ce ar putea deranja ochiul. Lentilele care sunt colorate intr-o singura nuoanta de culoare au un 13minimum de adsorbtie, si purtatorul este grav afectat de reducerea aparent a strdlucirii mediului inconjurator. © colorajie medie produce o reducere controlata a luminii, dar acest ucru este acceptat mai greu in locul unor ochelari de soare, Pentru o mare parte a lentilelor de contact colorate nu sé poate spune ca redue radiatiile ultraviolete din domeniul 250-300 nm, cum se realizeaz in cazul lentilelor de ochelari Aproape toate lentil ede contact colorate adsorb radiatile ultraviolete intr-un domeniu apropiat de 300 nm, Lentilele de contact pot fi realizate pentru a creste absorbtia in domeniul UV, dar nu vor realiza avantaje deosebite pentru purtitor. Poate fi adnotat ca efectele fiziologice ale radiatiilor asupra ochiului sunt mai pregnante in cazul lentilelor de ochelari decat in cazul lentilelor de contact, la 0 acceasi absorbtie. O lentil de contact colorata realizeazai protectia comeei si a mediului din spatele acesteia, Expunerea la radiatii ultraviolet intens reflectate de nisip, zipadii sau apa pot determina deasemenea inflamaj ale conjunetivei si a zonei limbale, Lentilele de contact pot realiza o buna protectie {mpotriva radiatiilor infrarosii, dar sunt rar utilizate in acest aspect. 143. MATERIALE PENTRU LENTILE DE CONTACT. 3.1, Natura materialelor Sticla este materialul care la ricire trece direct din starea lichida in stare solida firrd nici o stare intermediara cu conditia ca cele dowd faze sa fie in echilibru termodinamic. Exista mai multe tipuri de sticla optica, dupa denumire se disting doud grupe principale: - sticla Crown care nu confine plumb - sticla Flint care contine plumb 3.2. Polimerii Caracteristica lor principal este structura molecular, determinat de proprietafile anumitor atomi de a realiza legaturi covalente stabile, Cele mai reprezentative sunt siliciul si carbonul 3.3. Principali constituienti ai materialelor lentilelor de contact: -BMA n-butilmetacrilat; CAB-butirat de acetocelulozi; EGDMA-etoxetil de metacrilat; EVA-acetati de vinil etilena; F-fluorocarbonul; HEMA-hidroxileteil metacrilat; HBMA-hidroxibutil metacrilat; AS-metacrilat de sodiu; MMA- metilmetacrilat; SIMA- siloxalmetacrilat; VP-vinilpirolidon; EDGMA-stabilizator. 3.4. Proprietitile materialelor lentilelor de contact Multe proprietati ale materialelor, destinate fabricarii lentilelor de contaet sunt importante in adaptarea acestora pe comeea umana. Importanta lor este cu atat mai mare atunci ednd trebuie si se fina cont de particularitatile fs arei adaptari, de la un pacient la altul, a) Proprietati fi Opti indice de refractie - coeficient de dispersie ~ transparenfa (transmisia luminii) Mecanice - rezistentd la alungire - alungirea specifica = rezistenta la forfecare - rezistenté la rupere = duritatea - greutatea specifica (densitatea) 15Superficiale —- unghiul de contact ~ capacitatea de inmuiere ~ umflarea = starea suprafefei bb) Proprietati de biocompatibilitate Biof © = permeabilitatea la 2 la CO> - permeabilitatea la HO - hidrofilia gi lipofilia extractibilitatea Biologice _- capacitatea de sterilizare - gradul de favorizare a cresterii microbilor - stabilitate lacrimal ~ capacitatea de a se murdairii Clini ~ adaptabilitate - respectul metabolismului cornecan - posibilitatea de purtare prelungita a lentilelor - capacitatea ca organismul sa se poatd obisnui cu materialul ©) Tehnologicitatea - capacitatea de a se prelucra folosind procedee tehnologice simple. 4d) Caracteristici cosmetice - culori care si asigure o esteticd corespunzitoare cu cea naturald, PROPRIETATI OPTICE, Indicele de refract e (nd) Indicele de refractie este un parametru optic al materialului care influenteazi calculul razelor de curbura gi al grosimii la centrul lentilei. Cu un indice de refractie mai mare centrul optic al unei lentile pozitive poate fi micsorat si intr-o anumit& masura greutatea, Pentru masurarea indicelui de refractie se pot folosi mai multe metode, dar nici una din ele nu permite masurarea acestuia pe lentila finala. 16(Odata cu determinarea indicelui de refractie se poate determina dispersia medie (nd- nt) si coeficientul lui Abbe (Vd). Transparenta Nici un material nu e perfect transparent. Aceasta depinde de compozitia chimica, de puritate, hidratare si de alte proprietati. PROPRIETATI MECANICE Verifi rea proprietatilor mecanice pentru materialele lentilelor de contact presupune o serie de incercati, acestea sunt urmatoarele: - intindere/rezistenjd la intindere-incercare de intindere - Rezistenfa la presare/tensiune de presare ~incercare de presare - Rezistenta la indoire/tensiune la indoire —incercare de indoire - Modul de elasticitate -incercare de intindere si presiune ~ Timp de dilatare la 23° C -incereare de timp - Timp de dilatare la 60° C-incercare de timp ~ Modul de tragere ~incercare de timp - Timp de oscil -asemdinitor cu incercare de oscilafie permanent - Durabilitatea formei Martens - Durabilitatea formei Duritatea Duritatea este definita ca rezistenta pe care o depune un material unui corp intrus. Comportarea ta deformari Comportarea mecanicd a materialelor la deformari este caracterizata prin modul de elasticitate, prin revenirea elastic’, rezistentd la intindere gi alungire. Aceste caracteristici sunt legate de temperatura Rezistenta la impact Reprezinta forta necesara pentru a sparge un specimen de material dat in general Revistenta la rupere Lacrimarea poate fi consideratd problema la lentilele flexibile. Rezistenta la 7garieri Capacitatea materialelor de a rezista la adancimi abrazive pe suprafete reprezinta 0 calitate foarte importanta. 7Greutatea specific’ (densitatea) Greutatea specificd are importanta in alegerea unei lentile mai usoare, determinaté de © greutate mai micd, Scaderea greut este avantajoasi atunei céind lentila nu se pozitioneazai bine pe cornee pentru ca aluneca din cauza gravitafiei si a fluxului de film lacrimal. Pe de alta parte, o greutate specific’ mare este necesara atunci cand lentilele sunt proiectate si se ageze gravitational pe comee. Conductabilitatea termici Cand un material este asezat pe comee, pierderea de cildura pe suprafata acesteia scade, rezultand o crestere anormald de temperatura, Aceasta situatie poate determina la purtatorul de lentil de contact senzatia de arsurd la ochi si poate afecta metabolismul comeei, Un material care ar permite transferul de caldura de la cornee citre exterior ar fi foarte avantajos, Capacitatea de modelare,punet de inmuiere Ori material folosit in fabricarea lentilelor de contact nu trebuie afectat de temperatura ambiantd sau de temperatura corpului. Midratarea Marea majoritate a materialelor lentilelor de contact absorb apa daca sunt aflate la umezcala. Cantitatea absorbitd poate fi exprimati procentual ca modificare a greutafii, cel mai des, sau ca modificare a volumului. Umectabilitatea Unmectabilitatca suprafetei lentilei de contact este tot timpul importanté. Daca nu este umedi lentila produce discomfort si sciderea clarity Reristenta la agenti chim Agentii chimici pentru curairea lentilelor de contact trebuiese alesi in functie de tipul materialului. Rezistenta este de regula testatd cu acizi slabi si tari, alcalini, alcoolini, ketoni, eteri, uleiuri si hidrocarburi limfatice si aromatice. Se urmareste de regula aspectul, greutatea, dimensiunile si tensiunile. Influenta unui chimical este testatd toxicologic. Daca un material pastreaz un chimical care in timpul purtarii iese poate cauza arsuri comeene sau iritatii conjunetivale. Porozitatea si permeabilitatea Unele materiale pentru lentilele de contact sunt fabricate cu goluri in refeaua cristalina a polimerulu Dimensiunea acestor goluri sau pori este importanta comparativ cu cea a moleculelor, particulelor, virusuri sau microorganisme, wre pot fi intdlnite in material. 18Materialele pentru lentilele de contact au dimensiunea porilor mult mai mica decdt cea a microorganismelor sau chiar i pentru molecula de proteine si lipide. Permeabilitatea, termenul folosit pentru a defini procesul de trecere a unei substanfe de o parte a membranei si de alta. Permeabilitatea sau difuzia ionilor sau ‘moleculelor printr-o lentilai de contact reprezintd un avantaj in menfinerea unei come, psihologie, normal i. Permeabilitatea este influentata de o serie de factori cum ar fixconcentrafia initiala, temperatura, grosimea membranei, rezultatele fiind exprimate in funcjie de unitatea de grosime. PROPRIE TL ELECTRICI Cateva proprietaji sunt de mentionat, cum ar fi :constanta dielectried, factor de disipare si rezistent Acestea pot fi specificate pentru fiecare substata dar in cazul lentilelor de contact nu pot cauza deca elemente de ingrijorare in alegerea materialului 19en 4, PARAMETRIT GEOMETRICI Al LENTILELOR DE CONTACT 4.1. Raza suprafetei posterioare. lentil de contact cornecana este de obic alcatuita din suprafete dioptrice sferice sau asferice, Suprafata posterioard a unei lentile sferice poate avea una sau mai multe raze. Zona centrala de raza Ro se numeste raza suprafetei centrale posterioare a lentilelor masurate in milimetri 4.2. Zona optica. Zona optica este de regula circulard si centrald fata de centrul geometric al lentilei. Daca suprafata posterioara este toric zona poate fi oval ,zona optica poate fi circulard, dar descentratd geometric. 4.3. Razele periferice posterioare. Se noteaz cu R1, R2..... incepand de la prima curba de langa zona centrala. 4.4. Zona optic’ periferica. Marimea zonei optice periferice sau zonele secundare terfiare, intermediare, periferice sunt exprimate in mmm, 4.5. Diametrul lentilei. ‘Suma diametrului zonei opti imea zonelor periferice trebuie si dea diametrul total. 4.6. Combinat Punetele de tranziie intre diverse curbe ale suprafetei posterioare pot fi formate ca zone distincte sau ca 0 curba lent, Formarea acestor zone se numese combinati si sunt clasificate ea: = usoare - medii ~grele 4.7. Suprafata frontala. Suprafata frontald a lentilei de contact poate avea o singurd raz de curburd. Suprafata anterioara poate fi torica, 204.8. Grosimea Grosimea la centru si la margine sunt parametri foarte importanti. Grosimea la centru influenfeaza in primul rind parametti optic ai lentilelor si apoi cei ce determina greutatea, confortul la purtare, deci implicit grosimea la margine 21SISTEMUL VIZUAL 5. 1, VEDERE DE ANSAMBLU corneea reisut / . Seabee _-- vascular’ Pupile ; Nervut on - optic @ ochiului Retina cristalinul Corpul vitros Pecwwnmsii noacon Functia vizuala nu poate fi menjinutd normali decat prin integritatea anatomic’ a tuturor elementelor sale si a jocului fiziologic al mijloacelor de protectie. Lumina patrunde in ochi traversiind, inainte de a atinge retina, mediile transparente gi refringente formate din comee, umoare apoasi, cristalin gi vitros. Cantitatea de lumina patrunsd in ochi este reglatit prin deschiderea pupilard. Mediile transparente gi reftingente contribuie la convergenta razelor luminoase la nivelul retinei Corneea este primul dioptru ocular care datorita transparentei sale absolute si puterii sale refractive are un rol fundamental in transmiterea, refractia si reflexia luminii, contribuind prin aceasta la calitatea imaginii retiniene Cristalinul permite prin transparenta sa, transmiterea luminii, iar prin puterea sa acomodativa focalizarea acesteia la nivelul retinei. Cristalinul isi modifica refractia dupa cum ochiul este utilizat pentru vederea de departe si aproape. ‘Vitrosul este un fesut vascoelastic transparent si posed o putere refringentd nemodificat’. 22Uveca este membrana vascularit a ochiului aleatuita din iris, corp ciliar $i coroida. Irisul, partea cea mai anterioard a uveei, este o membrana situata in plan frontal sub centru un orificiu circular-pupila. Rolul fundamental forma de dise perforat ce prezinta i al irisului este optic realiznd un diaftagm cu deschidere variabila, controlénd intensitatea luminii ce patrunde in interiorul ochiului. Corpul ciliar este segmentul intermediar al uveei constituit din procesele ciliare ce au rol in sceretia umorii apoase si muschiul ciliar, cu rol in acomodatia cristalinului prin intermediul zonulei lui Zinn, Coroit are rol termic asigurand o ambianta izoterma pentru desfuisurarea proceselor fotochimice de asigurd elementele nutritive pentru epiteliul pigmentar si fotoreceptorii retinei, la nivelul retinei, corecteaza valorile oftalmotonusului_ prin intrarea si iesirea unei cantitati de sdnge din patul su vascular, are rol de camera obscura prin prezenta celulelor pigmentare. Retina, membrana nervoasd a ochiului este un receptor selectiv pentru radiatiile clectromagnetice Prima etapa a percepjiei luminoase este la nivelul fotoreceptorilor, care transforma energia electricd in energie luminoasd datoritd fotopigmentilor ce confin rodopsing. Imaginile de la nivelul retinei sunt transmise prin caile optice la centrul cortical al vederii Globul ocular este agezat in cavitatea orbitara care il protejeaz impotriva traumatismelor exteme. Pleoapele sunt formafiuni anatomo-musculo-mucoase care inchid inainte orbits, protejeaz segmentul anterior al globului ocular, umectind cornea. Globul ocular posed propictatea de a orienta axa vizuali in directia ochiului fixat prin musculatura extrinsecd care il roteste in jurul lui, Muschi sunt comandagi prin nervii oculomotori, Cei doi ochi actioneaza simultan ca un singur ochi, pentru a realiza vederea binocular si stereoscopic’, 23eee: 5.2. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA STRUCTURILOR CARE VIN iN CONTACT CU LENTILELE, 5.2. 1, CORNEEA Corneea este structura transparent anterioara care formeaza impreuna cu sclera tunica externa a globului ocular.Ea se caracterizeaz prin aceea ca este transparent, din care cau se mai numeste corneca transparenta. La limita dintre sclera si comee se afla limbul corneean, la nivelul caruia fibrele scleroticei se continua cu ale corneei. Comeea este formaté din 5 straturi a) stratul epiteliul anterior, format dintr -un epiteliu stratificat pavimentos, nekeratinizs ) membrana bazala(elastica) anterioara sau membrana bowmann este o membrana clastic’, care nu se regenereaz daca este lezaté ¢) stroma comeana este cel mai important strat al ei. Este aleatuit din fibre de colagen dispuse in retea, matricea extracelulara si keratocite; d) membrana bazala(elasticd) posterioara sau membrana descemet este 0 membrana clastic’, care la periferia corneei se ingroasa formand un inel tendinos. Prin acest inel se leaga pe de o parte cu sclerotica si corpul ciliar, iar pe de alta parte a irisului; 6) stratul epitelial (endoteliul) posterior este format dintr —un epiteliu unistratificat format din celule de forma hexagonala.. in partea centrala comeea este mai subfire (0, 54mm) iar la periferie mai groasa (Imm). Ea este lipsita de vase sanguine si se hraneste prin limfa care circuld prin lacune. in schimb este foarte bogata in terminatii nervoase libere, care ajung in stratul epitelial anterior ce provine din nervii ciliari, ramuri ale nervului oftalmic. .2. PLEOAPELE, Pleoapele sunt doud membrane cutanate (superioara si inferioard ,intre ele aflandu-se fi Pleoapele sunt captusite cu o mucoasa numita conjunctiva palpebrala Pe marginea liberd a ta palpebrala) asezate in fatd orbitei si care acoperd fafa anterioara a globului ocular. pleoapelor se afla fire de par care formeaz genele si care au rol de aparare. in grosimea pleoapelor se gasesc glandele Meibomius, glandele ciliare Moll, glandele ciliare Zeiss si zona palpebral a muschiului orbicular al ochiului. Glandele 24renee Meibomius sau glandele tarsale sunt glande sebacee modificate. Ele se afld in grosimea bandeletelor tarsale gi se deschid pe marginea libera a pleoapelor, producdnd un lichid ‘numit sebum palpebral. Glandele ciliare Moll sunt glande sudoripare modificate si se deschid tot pe marginea liber’ a pleoapelor, intre gene. Glandele ciliare Zeiss sunt glande sebacee si se afld la radacina genelor, Vascularizatia este asigurata de arterele palpebrale . Venele sunt superioara i inferioara (pentru fiecare pleoapa), ramuri ale arterei_oftalmick in numar mult mai mare. Ele sunt reprezentate prin venele palpebrale si venele conjunctivale, care se varsi in vena oftalmica. Limfaticele formeaza. doua grupe de vase: una interna care se varsi in ganglionii submaxiliari, si alta externa, care se vars in ganglionii preauriculari si parotidieni. Inervatia palpebral motorie este asiguratd de fibre ale nervului facial (VII) iar cea senzitiva de fibre ale nervului oftalmic (V). Pleoapa superioard este ridicata de muschiul ridicator al pleoapei superioare 5.2.3. CONJUNCTIVA Conjunetiva este 0 membrand mucoasi foarte subjire transparent care acoperd partea anterioard a globului ocular, si apoi indoindu-se, cAptuseste pleoapele. Tinand scama de regiunile peste care se intinde i se pot deserie - Portiunca palpebrala, la nivelul pleoapelor : = Fundurile de sac, locul de rasfringere a conjunctivei palpebrale pe globul ocular (fornixul conjuctival superior gi inferior): - Porfiunea bulbard, care acoperd sclera; in unghiul intern al ochiului, conjunctiva acoperd si da nastere la dows formaiuni caruncula si pliul semilunar. Caruncula este o proeminenta de culoare rosiatica, aledtuita din 10-12 foliculi pilosi si glande sebacee, acoperité de conjuncti Pliul semilunar este un repliu ce se afld in afara carunculei si reprezinté un vestigi al celei de a 3 a pleoape. Vascularizatia arteriala se imparte in doud teritorii : un teritoriu palpebral (pentru conjunctiva palpebral, fundul de sac si o parte din conjunctiva bulbara), asigurat de arteriolele palpebral, nazali, lacrimald ete, yi un teritoriu ciliar (la periferia comeci), vascularizat de ramuri ale arterei ciliare anterioare. Venele conjunctivei aduna singele din cele dowd teritorii gi-1 varsd in venele pleoapelor si in vena oftalmicd. Vasele limfatice formeaza refele limfatice superficiale gi 25cate prereset profunde: unde se indreapta spre unghiul intern al orbitei gi se vars in ganglionii submaxiliari, iar altele, prin unghiul exter, ajung la ganglionii parotidieri. Inervajia conjunctivei este asigurata de nervul nazal side nervul lacrimal, pentru pirjile de nervii ciliari. interna gi externa, iar pentru partea comecanii, 5.2.4. APARATUL LACRIMAL. Este format din : glanda lacrimala si calle lactimale. Glanda lacrimala este o gland’ acinoasd, agezatd in partea antero-superioara si laterali a orbitei. [se disting o regiune orbital, care este agezata in orbitd, si o regiune palpebrala, agezata sub pleoapa superioari. Din cele dou regiuni pomnese caniculele excretoare (18-20), care se deschid in partea externa superioard a conjunctivitei (fundul de sac). Glanda produce lacrimile, care se scurg pe suprafaja anterioara a globului ocular si apoi, prin misearea pleoapelor, ajung in unghiul intern al ochiului, in sacul lacrimal Canalele lacrimale, sacul lacrimal, si canalul nazolacrimal formeaza caile lacrimale. Aparatul lacrimal are rolul de a mentine umiditatea conjuetivei bulbare si dea indeparta corpurile straine care au ajuns pe suprafafa globului ocular. Vascularizatie, Artera lacrimala asigura circulajia arteriald, iar venele lacrimale duc mi sangele in vena oftalmicd. Inervajia este realizata prin fibrele simpatice ale ganglionilor cervicali, care produc vasoconstrietie, si prin fibrele parasimpatice ale nervului facial (VID), care produc vasodilatatic (secretie), cu centrul in nucleul lacrimal din punte. Filmul lacrimal este constituit din 3 straturi 1. Stratul superficial are 0 grosime de 0, lum gi este constituit din lipide, provenind din glandele lui Meibomius. in compozitia sa intra esteri ai colesterolului, trigliceride, acizi grasi si fosfolipide. 2. Stratul intermediar, apos cu o grosime de 6-10 um contine substante necesare metabolismului comeean sAruri, glucoza, uree, diferite glicoproteine, este produsul glandei lacrimale orbitare. 3. Stratul intern, mucos, aplicat direct pe epiteliul corneean, are grosimea de 0, 02-0, ie format din mucus secretat de celulele calciforme ale conjunetivei si in 05 um. mica masurd de celulele epiteliale. O parte din mucus este produsul glandei lacrimal. 265.3. SCHEMA SISTEMULUI OPTIC AL OCHIULUI Ochiul este un sistem optic focal format din: comee, umoare apoas, cristalin, corp vitros, retina. MODELUL OCHIULUI (Gullstrand-LeGrand) CORNEE Ris SCLERA —COROIDA RETINA FOVEEA CRISTALIN =10,20mm (5,33) 0mm (-5:33) ‘b.= 14,000pt 27Schema sistemului optic al ochiului: | | : F -focarul obiect F - focarul imagine pentru ochi emetrop SI, $2 - varfurile dioptrilor comeei. 11, H2 - punctele principale. P si P* - pupile de intrare gi de iesire. $3, S4- varfurile dioptrului cristalinului. - centrul de rotatie al globului ocular. N,N? - puncte nodale F - focarul obiect F° - focarul imagine pentru ochi emetrop SI, $2 - varfurile dioptrilor comeei HI, H2 - punctele principale. P si P* - pupile de intrare gi de iesire. S3, S4- varfurile dioptrului cristalinului Q’ - central de rotatie al globului ocular. N, N’ - puncte nodale. 286, UTILIZAREA LENTILELOR DE CONTACT, 6.1. VICH DE REFRACTIE Emetropia Se numeste emetrop (normal din punet de vedere al refractie Jochiul in care razele paralele care patrund prin pupild si sunt refractate, sunt adunate, intr -un punct (focar)asezat pe retina. ice in care fascicolul de raze paralele venite Reprezintd modificari ale retractiei sta de la infinit se intalnesc intr-unul sau mai multe focare situate fie inaintea, fie inapoia retinei, Ametropia Se numese ametropi ochii in care razele nu isi formeaz focarul pe retina. Ametropia este 0 tulburare a refractiei statice adicd a refractiei ochiului in stare de repaus. Aceasti stare corespunde situatiei cand ochiul priveste la infinit adicd razele care patrund in ochi sunt paralele. Practic un ochi poate fi considerat ca este in repaus ~ adicd priveste la infinit ~ atunei cand obiectele fixate se afla la o distanta mai mare de Sm (infinitul oftalmologic). Ametropiile pot fi: -sferice (stigmice): hipermetropia si miopia -asferice(astigmice): astigmatismul. Hipermetropia Este un viciu de refractie in care imaginea unui obiect situat la infinit nu se formeaza_ pe retina, ci inapoia ei. Imaginea poate fi adusa pe retind numai printr-un efort acomodativ, deoarece puterea de refractie a ochiului este insuficienta. Hipermetropul, in conditii de repaus acomodativ, nu vede bine nici la distanta nici aproape. Pentru a-si corecta tulburarea de vedere, persoana respectiva utilizeaz& permanent acomodatia, suferind de astenopie acomodativa. Hipermetropia este ametropia cea mai freeventa si apare mai ales la copil in primul an de viatd, Pe masurd ce acesta ereste, hipermetropia scade, ochiul putdnd deveni emetrop sau chiar miop, alteori putind deveni stationari Hipermetropia poate fi din punct de vedere etiologic: axial: axul antero-posterior al ochiului este mai scurt ; este constitutional, se transmite dominant; este etiologia cea mai freeventa a hipermetropiei, 29-de curburii:diminuarea curburii comeei antrencaza o hipermetropie . Este modalitatea cea mai rari de producere a hipermetropici le indice:datorité unui indice de refractie mai scdzut al cristalinului(diabet zaharat). Dupa gradul sau, hipermetropia poate fi -micd : pand la 3D; -mijlocie: 3-6D; -mare :peste 6D. Dupa raportul cu acomodatia, hipermetropia poate fi -manifesti:care nu poate fi compensati de acomodatie (la aduli i la copii); -latenta:care este compensati de acomodatie (la copii); -totald:reprezintd suma dintre hipermetropia latent si cea manifesta si se obtine prin paralizia acomodatici Hipermetropul, folosind acomodatia in exces foloseste exeesiv si convergenta, de aceea la copilul cu hipermetropie se poate asocia si stabismul convergent insofit sau nu de ambliopie functionals, Simptomatologia clinica a hipermetropiei se manifesta, in functie de gradul sau, prin: cefalee, discomfort, tulburari pasagere de vedere, oboseala oculard, Hipermetropiile mari peste 6D se insofese de scdderea important a vederii, uneori chiar de ambliopii bilaterale. Examenul polului anterior al ochiului poate evidentia dimensiuni mai reduse, camera anterioara mai redusa ca profunzime, unghi camerular mai ingust. Corectia hipermetropiei se face cu lentile sferice convexe (convergente sau , +") att Pentru aproape cat si pentru distan{a, prescriindu-se lentila cea mai puternic& cu care bolnavul vede bine, pentru a relaxa acomodatia. Miopi Miopia este un viciu de refractic in care imaginea unui obiect situat la infinit se formeaza inaintea retinei. Cu cat obiectul se apropie de ochi cu atat imaginea sa se formeaza mai aproape de retina. ia este mai putin freeventa decat hipermetropia, constatandu-se numai exceptional la nastere. Fa are o important mai mare datorita caracterului sau progresiv, alterarii membranelor oculare si complicatiilor pe care le poate aduce. Miopia poate fi -axialicprin eresterea axului antero-posterior al globului; -de indice:prin cresterea indicelui de refracjie al mediior oculare ; 30suprafetelor refringente. in functie de .gradul siu ‘curbur&cprin marirea curb avem: -micd :pina la 3D: -medie:intre 3-6D; ~mare:intre 6-9D; ~forte:peste 9D, Duy Miopia benignd sau miopia simp apare la 6-7 ani si se dezvolta in perioada de modul de evolujie putem vorbi despre miopie beningna si miopie maligna. scolarizare.Eiste denumita si miopia scolarului. Are originea constitutionala si un caracter slab evolutiv. Clinic, acesti copii nu vad bine la distanta, dar vad bine aproape gi au tendinta de a apropia obiectele de ochi. Miopia maligna valori de 20-40D. Miopia maligna este de natura geneticad cu transmitere poligenica si au miopia degenerativa evolueazi progresiv toatl viata, atingand reprezinta 1-4% din toatalul miopiilor. Se asociaz4 cu o diminuare a functici vizuale si modificari ale funduhui de sac. tamentul de baz al miopiei este corectia opticd cu lentile sferice divergente (concave) pe care miopul le va purta permanent, indicandu-se cea mai slaba lentilé care permite pacientului sa vada bine. La copii si tineri se prescriu accleasi lentile si pentru aproape si pentru distant, La adulti se prefera o corecdie partial’, pentru distanta ndu-se 0 corectie totald, iar pentru aproape o lentila mai slaba, lasdnd trei dioptrii presci necorectate. in miopia maligna se impune un tratament general igienodietetic gi ‘medicamentos (iluminarea corectd, limitarea eforturilor vizuale, vasodilatatoare, vitamine din grupele A, B, C, E). Astigmatismul Spre deosebire de miopie si hipermetropie care sunt considerate tulburdri ale refractiei sferice este o tulburare de refractie astigmatic’. in timp ce in tulburarile sferice fiecare meridian al mediilor transparente are aceeasi refractic in astigmatism exista o diferenja intre refractia diferitelor meridiane, astfel incat in tulburarile de refractie sfericd, ci cilindrica. imaginea din focar nu va fi punctiform: in astigmatism nu vom avea un singur focar, ci doud fiecare meridian daca le consideram numai pe cele doua principale, perpendiculare unul pe altul forméndu-si imaginea in alt loc, siinapoia ei. in afara refractici inainte gi pe retin’, inainte si inapoia retinei sau pe reir statice ochiul poseda si o refractic dinamicd. El are capacitatea si-i modifice refractia, in 31| | | funetie de distanja ochiului privit prin intervengia muschiului ciliar gia cristalinului. Aceasta refractie dinamica se numeste in mod curent acomodatie. Daca tulburarile de refractie descrise se mai numese si tulburari de refractie sferies au stigmatice din cauza imaginii punctiforme a focarului posterior. Astigmatismul este 0 tulburare de refractie sfericd sau astigmatica din cauza imaginii liniare a focarului posterior Astigmatismul neregulat se caracterizeaza prin existenfa pe aceeasi meridian a dioptrului ocular a unor neregularitati care provoaca refringente diferite. Astigmatismul regulat este caracterizat printr-o diferent de refractie a dou meridiene ale dioptrului ocular perpendicular unul pe altul. in conditii filozofice meridianul vertical este mai reftigent decat cel orizontal. Accasta refrigent& crescuta (miopicajnu depaseste ins -0, 50dptr sau maximul -I dptr si este compatibila cu vederea normal. Astigmatismul acesta se numeste fiziologic. Dacit insa diferenta intre cele doua ~meridiane depaseste o dioptrie atunci vorbim de un astigmatism propriu-zis care necesita corectia optica, vederea find redusa atat pentru distanta cat si pentru aproape. Astigmatismul este prezent la nastere si ramane stajionar toatd viata, micile variafii din cursul viet fiind neglijabile. Vorbim de astigmatism simplu end unul din meridiene are un defect de refractie, iar celalalt este emettop. El poate fi deci hipermetropic si miopic. Astigmatismul compus este tulburarea de refractie in care ambele meridiene sunt ametrope, dar de grade diferite hipermetropice sau miopice Astigmastismul mixt se caracterizeaza prin existenta unui meridian miopic stigmatismul indiferent de forma deseris perpendicular pe un meridian hipermetropic, anterior poate fi conform regulii sau direct atunci cdnd meridianul vertical este mai reftingent decait cel orizontal, adica atunci cAnd imita astigmatismul fiziologic si contrar regulii sau indirect atunci cand meridianul orizontal este mai refringent. Uneori cele doua meridiane ale ochiului astigmat desi perpendiculare, nu au o pozitie vertical’ si orizontala ci sunt inclinate. in acest caz vorbim despre astigmatism oblic sau cu axe inclinate. Determinarea obiectiva a astigmatismului se face prin refractometrie gi astigmometrie cu ajutorul unor aparate adecvate. Corectarea astigmatismului se face cu ajutorul lentilelor cilindrice care au notate pe cle un ax (ax inactiv) acest ax se aseaz perpendicular pe meridianul ametrop. Astigmatismul compus necesita o coreclie combinata cu lentile sferice gi cilindrice. Corecfia astigmatismului trebuie s& fie totala sau cat mai apropiatd de valoarea astigmatismului 32Anizometropia Cand exista o diferenta de retractie intre cei doi ochi avem starea de anizometropie. Daca diferenta nu depaseste 2dptr corectia se poate face pentru fiecare ochi in parte, Cand valoarea anizometropiei este mai mare, diferenta de corectie nu poate fi mai mare de 2dptr deoarece o corectic diferentiatd mai mare nu este suportata. Refraeti dinamicd sau acomodatia Interventia acomodativa modifica refractia oculara in sens dinamic. Acomodatia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect la orice distant cristalinului de a-si modifica raza de curbura, intee infinit si ochi si se datoreaza capaci devenind mai refringent, Cristalinul este legat prin zonula Zinn de partea posterioara a zonei ciliare. in stare normal, cand ochiul priveste la distant, acomodatia este in repaus, zonula este intens cristalinul turtit, Cand obiectul fixat se apropie de ochi cristalinul se bombeaza prin relaxarea zonulei, relaxare care se produce prin contracia muschiului ciliar, In timpul acomodajiei fay4 anterioara a cristalinului se bombeazi mai mult decat faja posterioara, diametrul sau antero-posterioar marindu-se iar profunzimea camerei anterioare uh micsorandu-se. Odata cu bombarea crist are loc si o miesorare a pupilei. Acomodafia este un act reflex, involuntar; are loc in acelasi timp si in acelasi grad ind, pentru ambi ochi, punctul de plecare fiind constituit de neclaritatea imaginilor pe re in timpul acomodatiei se produce asociat convergent si mioza care sunt cu atét_ mai mari cu cat acomodafia este mai puternica: convergenfa sunt legate de vederea de aproape. Acomodatia, mioza Efortul de a vedea clar aproape se masoara in dioptrii; pentru a vedea clar la 100 em trebuie si punem in fafa unui ochi emetrop o lentila de 1 D, pentru distanta de 50 em o lentila de 2 D, iar pentru distanta de 25 em o lentil de 4D. Punctul remotum-R este punetul cel mai indepartat a carui imagine se fomeaz clar pe retina, este punctul in care acomodatia este 0, punctul R rmdne fix toat viata. Punctul proximum-P este punctul cel mai apropiat pe care ochiul il vede elar, folosind maxim de acomodatie; punctul P variaz cu varsta prin sedderea amplitudinii acomodatici. 33Punotul R caracterizeaza refractia statics: -la ochiul emetrop PR se gaseste la infinit (5 m); -la miop PR este intre infinit i ochi; -la hipermetrop PR este in spatele ochiului, deci virtual Distanja dintre PR si PP este parcursul acomodatiei si se masoara in metri. Amplitudinea acomodatiei variaza cu refractia:miopii nu au nevoie de acomodatie, iar hipermetropii acomodeaza foarte mult. Amplitidinea acomodatici mai depinde si de varstd, sedizdnd cu cresterea ei din cauza pierderii elesticitati cristalinului prin scleroza lui progresiva. Aceasta pierdere a elasticitafii cristalinului este fiziologied, progresiva in raport ind conform tabloului de amplitudine a acomodatiei a lui Donders: | Yes tnant 10 | 20 30 | 40 | 45 | 50| 60 | 70 cu vairsta | Amplitudinea acomodajiei in |, | 10}75/45/35]25] 1 | 0 dioptrii Yulburari fiziolo; in ochiul emetrop punctul R ramdne toata viata la infinit, pe cand punctul P se indeparteaza de ochi pe masurd ce inainteaza in varsta astfel incdt la 75 de ani punctul P se confunda cu punctul R, adic este la infinit, Aceasta determina o scddere progresivai a amplitudinii acomodatiei Puterea de acomodatic a cristalinului depinde de doi factori: -contractia muchiului ciliar-ramane toatai viata aceeasi; -bombarea cristalinului prin clasticitatea si devine din in ce mai greu de exercitat datorita scaderii elasticitaii sale Aceasta sciidere acomodativa face ca la varsta de 45 de ani ochiul si nu mai poati si vada clar un obiect la distanfa de 25 de metri, distan} obisnuita lucrului de aproape. Aceasta incapacitate de a distinge clar la distanta de 25 de em se numeste presbitie gi se corecteazi cu lentile convexe. 34Pentru distanta de 25 de em avem nevoie indiferent de varsta de 4D, in timp ce puterea de acomodatic a ochiului este de 3,5 D. Pentru a citi clar trebuie s punem in fafa ochiului o lentila de + D care sii compenseze lipsa partial de acomodatie a cristalinului La hipermetrop presbiopia apare mai repede, lentila corectoare va fi cea mai potrivité varstei pacientului, la care se adauga corectia hipermetropici. La miopi presbiopia apare mai tarziu si se insumeaza algebric cu corectia miopiei 6.2. CAZURI PARTICULARE DE UTILIZARE A LE) ‘TILELOR DE CONTACT in cazul copiilor, o regula generala este aceea ca lentila de contact nu va substitui lentila de ochelari din conditii estetice. Ochiul copiilor comporta o evolutie pana la varsta de 8 ani si o eventual aplicare necorespunzatoare poate stopa evolufia normalia comeci. Indie: ile utilizarii lentilelor de contact in cazul copiilor sunt: ~ hipermetropia forte - miopia forte ~ astigmatism important -afakie - anizometrie mare - nistagmus - keratocon - profilaxia miopici - motive psihologice ~ in cazul unor sporturi - pentru tratamente postoperatorii Lentilele de contact sunt indicate si atunci cand sunt necesare corectii ale vederii binoculare pentru tratamente ortoptice sau preoptice. Utilizarea lentileleor de contact tin cont de eventuale accidente oculare, albinism gi aniridie. in cazul anizometropiei moderate si mari se obtine un mare avantaj in cazul utilizarii lentilelor de contact, fatd de lentilele de ochelari. Practic pot fi eliminate aspectele legate de - efectele prismatice produse de diferentele la intervale pupilare; - diferenta de dimensiune a imaginii retiniene; 35- aberatiile lentilelor de ochelari care determina diferente de forma a imaginii retiniene. in cazul aniseiconiei se pot distinge doua situatii: - cazul cunoscut de aneiseiconie, indus de portul lentilelor de ochelari, care poate fi inlaturat prin lentilele de contact ; ~ cazul inducerii de aneiseiconie de portul lentilelor de contact si care nu este prezenta in portul ochelarilor. Aneiseiconia este definita ca diferenfa intre imaginile formate in cei doi ochi. Poate fi cauzati de elementele refractive ale ochiului sau de diferenta de distributie ale elementelor receptive retiniene i/sau de procese fiziologice si corticale implicate in procesul vederii. Foarte des aneiseiconia este asociatd cu anizometropia dar, poate fi independent de aceasta. Avantajele lentilelor de contact fata de lentilele aeriene eiconice pentru corectarea anseiconici: - aspectul estetic mult mai bun fafa de lentilele eiconice care sunt de obicei subtiri ; - permit un cmp vizual mult mai mare si distorsiunea imaginii este mult mai mica ; mai redus. in cazul strabismului lentilele de contact ocupa un anumit segment de pacienti, dar sunt pujine cazuri in care au determinat rezultate net favorabile corectiei de ochelari. Cazurile in care portul lentilelor de contact es ¢ recomandat este acelasi cu cele in care se recomanda. corecfie cu lentile de ochelari sau ocluzie. Avantajul portului de lentile de contact, in unele situafii de corectie ramane doar cel estetic in cazul afakiei lentilele pot fi folosite pentru rolul de protectie a suprafetei anterioare a ochiului. Se cunoaste ca ochiul fara cristalin are o sensibilitate mai mare, nevoile de oxigenare ale comeei scad cu 15%, astigmatismul se modified din cauza interventiei chirurgicale, gradul de fuziune a ochiului este afectat datorita axului vizual cu cel pupilar, maximul curbei de sensibilitate se deplaseaza cétre valori mai mici, devine fotofob si pupila 36poate fi descentrata, chiar neregulatd. Toate acestea fac posibil egecul in cazul corectiei cu lentila de contact. Cel mai adesca utilizate sunt lentilele sclero-corneene, si mai ales in cazul subiectilor varstnici cu sensibilitate crescutd a pleoapelor. Imagi a retiniand este puti mai mare decat cea obtinuti printr- o lentil comeeani. Lentila este mai groasa si mai indepartata de comee, ceea ce face sd creasca acuitatea viral, Partea central se poate face filtranta pentru a diminua fotofobia, Lentilele rigide pentru afaci sunt lenticulare. Daca pleoapele sunt putin active si filmul lacrimal subjire se utilizeaza lentile cu diametre de peste 9 mm. Daca astigmatismul e important cu raza cea mai mare este intr-un plan meridian cuprins intre 60°-120° solutia este o lentild bitorica sau lentila sfericd cu degajeri torice. Se poate diafragma partial pupila cu o lentila cu zona circulara colorata care va diminua cantitatea de lumind incidenta in ochi. Exista lentile rigide bifocale pentru afaci folosite dac Lentilele moi pot imul lacrimal este uniform si suficient iar astigmatismul este mic, Daca astigmatismul este mare se poate asocia lentila de contact sferied cu ochelar astigmat. itiei compensarea se poate realiza prin 4 metode: in cazul pres 1. ochelari aditionali Lentila de contact compenseazai ametropia si pentru vederea aproape se folosese ochelari monofocali sau multifocali. 2. vedere monoculara Un ochi e compensat pentru vedere departe celalalt pentru vedere aproape. Se corecteazai pentru departe ochiul dominant iar celalalt pentru vedere aproape. 3. multifocal alternant 4, multifocal bivizual Un cay, special il reprezinta keratoconul care se manifest prin subtierea si bombarea neinflamatorie a comeei centrale, insotiti uneori de astgmatism neregulat Compensarea keratoconului cu lentile de contact se face in functie de tipul acesteia, prin mai multe variant 1. Deformare corneeana slaba. in acest caz raza oftalmometricd ¢ mai mare de 7 mm. Coreetia se face cu lentile de contact rigide sau semi-dure din material umectabil. 2. Deformare corneeand slabé. Rava oftalmologicd mai mare de 6 mm. Compensarea ;peciale din material permeabil la O2. 373. Deformare cornecana important. Raza oftalmometricd mai mic de 6 mm. Corectia se fa cu lentile speciala Lussae, sclero-comeeana eu perforaii. 4, Oftalmometrie necitibilé, raza flind mai mici de 5 mm. Daca conul ¢ centrat se folosesc lentile special comneene sau lentile slero-comeene. 387. METODOLOGIA DE PRESCRIERE A LENTILELOR DE CONTACT Examenul clinic al globului ocular si stabilirea refractiei pacientului: 1.Anamnera Anamneza sau istoria cazului este o etapa importanta in cadrul examinarii gi reprezint& pentru medic activitatea de informare asupra naturii anomaliei vederii reclamata de pacient, asupra racteristicilor fizice si pgihice i stirii de stndtate ale acestuia ca gi asupra mediului in care traieste, a nevoilor vizuale in legatura cu activitatile sale Istoria generala a cazului cuprinde: LL, Informa generale Interogatoriul pacientului incepe cu stabilirea datelor personale. ~ nume si prenume - domiciliu ~ data nasterii ~ ocupatia 1.2. Istoria vizuala Istoria vizuala cuprinde: A. Istoria vizuald personals actual in cadrul interogatoriului va cerceta motivul prezentirii pacientului la medic B. Istoria vizuala anteri Dupa relatiie privind datele personale fiziologice i patologice si dupa ce s-au idemtificat simtomele cele mai importante, interogatoriul va continua cu istoricul boli. Se va urmati data aparitiei tulburatilor; -debutul afectiunii; -evoluti -factori declangatori; -tratamente oftalmologice, optice si ortoptice efectuate. 392. Inspectia vizuala Examenul aparatului vizual trebuie s ‘cuprinda: a) Examenul obiectiv ocular sub aspect anatomic (inspectia vizuali preliminara) b)Explorarea echilibrului oculomotor si examenul vederii binoculare. c) Examenul ocular ca aparat dioptric, studiul refractici si masurarea acuitatii vizuale, Inspeetia vizual’ preliminara inainte de a intreprinde analiza complet a performantelor vizuale este necesar sA se facd 0 inspectie preliminara a starii de sanatate a aparatului vizual. Inspectia vizuala preliminara este efectuata la lumina zilei si in camera obscura prin luminat lateral, biomicroscopie, oftalmoscopie. Luminatul lateral sau oblic consta in proi cu o mare incidenta, pe regiunea pe care dorim si o examinam, a unui fascicul de lumina, convergent, dat de o lentil convexd de valoare mare (lupa) +15; 20 dioptri. Examenul biomicroscopic (lampa cu fant) se bazeaza pe proprietatea fascicolului luminos de realiza o sectiune optica prin mediile oculare transparente, facdnd posibila examinarea la microscop, sub un unghi de observare si grosimi variabile. Oftalmoscopia. Daca de la o sursi de lumina (focar A) se proiecteaza spre ochiul bolnavului un fascicul de raze, acestea traverseazi mediile transparente si reftingente si isi formeazd focarul pe retina (focar B), de unde se intore la punctul de plecare (focar A), pe acelasi traiect. Cele doua focare A si B sunt focare conjugate, imaginea unui focar ficdndu-se in focarul conjugat Examinarea sprincenelor Se face prin inspectie la lumina zilei. Migcarea sprancenelor trebuie constatati ca o proba a integritatii partii superioare a nervului facial care este responsabil cu comanda muschilor orbiculari ai pleoapelor. Seboreea sprincenelor este adesea concomitentd cu dereglari care produe depuneri uleioas pe pirul de pe cap si pe gene. Acest fenomen este frecvent cauzat de blefarita marginal eronica. 40Examinarea orbitei Se face prin inspectie, palpare si exoftalmometrie I. La inspectie se pot observa: 1. Modificari de protruzie o globului ocular. a) exoftalmia b) endoftalmia ©) anoftalmia, Limitarea migcarilor oculare poate fi cauzata de inflamaii si tumori orbitare care intereseaz unul sau mai multi muschi extrinseci. 1, Edemu! palpebral si conjunctional apare in procese inflamatorii ale orbitei (celulita orbitara) 2. Anomalii congenitale. - indepartarea anormal a celor doua orbite (cauza unui strabism divergent) ~ apropierea anormala a celor doud orbite (cauza unui strabism convergent) - disostozele craniofaciale (boala Crouzon, sindromul Franceschetti) sunt caracterizate prin exoftalmie si strabism divergent. Il, Palparea se face comparativ la ambele orbite. Se palpeaza rebordul orbitei pundndu-se in evidenta: deformari ale conturului marginii(fractura traumaticd cu deplasare), deformarca inflamatorie a periostului Prin exoftalmometrie se masoara gradul de protruzie al globului ocular. Examinarea pleoapei Se face prin inspectie la lumina zilei si prin biomicroscopie in camera obscura. LPrin inspeetie se pune in evidenta: 1 Anomalii congenitale. ~ epicantul(cuta mongoloida) se caracterizeaza printr-un pliu cutanat eu direotie vertical, care acoperd cantusul inter, stimuleaza strabismul convergent. = ptoza palpebral congenital se caracterizeazii prin cdderea pleoapei superioare(uni sau bilaterala) influenteaz acuitatea vizuala si duce la instalarea ambliopiei. - colombomul paipebral(lipsa de substan in forma triunghiulara) 2. Afectiuni inflamatorii ale pleoapelor = boli ale marginilor libere ale pleoapelor(blefarite). - _ infectii virotice (zona oftalmica) - _inflamatii ale glandelor Zeiss (orjeletul extern) 4- inflamatii ale glandelor tarsale (orjeletul intern) - _ inflamatie cronica granulativa (chalazion) 3. Tulbu de motilitate ale pleoapelor ~ ptoza paralitica poate fi izolata sau asociati cu afectarea altor mugchi inervaji de nervul oculomotor comun(paralizia duptilor interni, superiori inferiori gi a oblicului mic, midriaza paralitic’, paralizia acomodatici). - lagoftalmia paralitica, in paralizia nervului facial este in ocluzia palpebrali, duce la instalarea keratitei lagoftalmice. = blefarospasmul-contractia spasticd a orbicularului pleoapelor. 4.. Deviatiile pleoapelor - Entropionul se caracterizeaz prin rasfedngerea induntru a marginii palpebrale, cilii fiind orientati spre conjuetiva bulbara si comee pe care le irit permanent, - Eetropionul se caracterizeaza prin rsfrdngerea in afard a marginilor ciliare ale pleoapelor, globul ocular raméne descoperit si se poate produce uscarea suprafetei comeene, instalndu-se un proces ulecrativ lent. hele ale arsurilor fizice si chimice cu formarea de sinblefaron sau anguiloblefaron lipirea partiald sau totald a pleoapei de conjuctiva bulbard, cu limitarea motilitati ci. Il. Prin examenul biomicroscopic la nivelul marginilor libere ale pleoapelor se poate observa: ~ _ congestia si tumefierea marginilor libere palpebrale si o hiperemie a conjuctivei palpebrale(blefarita eritematoasa) - peacest fond apar scuame galbui, uscate, sau o secretie groasa gilbuie(blefarita scuamoasd) - aparitia unor microabcese sub forma unor punete mici galbene la rédicina cililor, care dupa epilatia cililor se efectueaz continutul purulent si rman ulcerati(blefarita ulceroasi) Viciile de refractie necorectate determina reflex o stare de congestie cronica care pot influenfa blefarita croni 42Examenul conjunetivei Se poate face prin inspectie la lumina zilei $i biomicroscopie in camera obscur 1. Inspectia conjunctivei cu ochiul liber da informafii asupra prezentei la nivelul ci a proceselor patologice(prin modificari de culoare, relief si secrefie) si a corpilor strani, IL. Examenul biomicroscopic. Examinarea conjunetivei se completeaza prin folosirea colorantilor vitali(fluoresceina sodica si rogu bengal). Pentru examinarea zonci palpebrale superioare si a fundului de sac superior se cere pacientului sa priveascd in jos gi se risfringe pleoapa folosind un instrument- intorcator de pleoape Desmarres. Zona palpebral de sus, pleoapa inferioara se poate examina daca globul este rotit in sus si se trage pleoapa in jos Patologic se pot observa: 1. Modificdri de culoare - hiperemie conjunetivala (iritatie, inflamafii conjunctivale) - cianoza conjunetivei (semn de staza si apare prin dilatarea vaselor conjuctivei), - echimoza conjuctivala si subconjunctivala (conjunctivite, traumatisme sau spontan) - pigmenti conjunetivali. 2. Modificari de relief - chemozisul conjunctival (inflamatii, sclerite posterioare, panoftalmie, episclerite) - emfizemul conjunctival mici proeminente cu centrul clar sau galbui, avasculare inconjurate de neovase (conjunctivite foliculare); = flictenele sunt formatiuni nodulare mici, rotunde, galbui cu vascularizatie (conjunctivite bulbare). 2. Modificari de secretie - xerozisul conjuctival (conjuctivite uscate) ~ hipersecretie conjunctival (procese inflamatorii, corpi strdini, arsuri chimice si fizice), 3. Boli degenerative ale conjunctive ~ pinguecula este o ingrosare de culoare galbend a conjuctivei bulbare in 43sectorul ei nazal - plerigionul este o cut a conjuctivei bulbare de forma triunghiulara, care invadeaz comeea. Examinarea aparatului lacrimal ;pectia pleoapelor gia calor lacrimale, se observa: - scurgerea lacrimilor pe marginea pleoapelor (hipersecretie lacrimala). - punctele lacrimale (obstructie, deformari, corp strain). - canaliculele gi canale lacrimale (inflamatii, tumori, corpi strani). 2. Examinarea secretiei prin biomicroscopie, se face direct sau dupa instilarea de coloranti vitali Examenul cu lampa cu fanté pune in eviden(d intreruperi ale filmului lacrimal, pierderi ale meniscului de fluid pe marginile pleoapelor. Timpul de udare al comeei sau timpul de climinare a unei intreruperi a filmului lacrimal este un indiciu asupra calitatii filmului lacrimal. Debitul lacrimal se determina obsevand latimea meniscului lacrimal pe marginea pleoapei inferioare, care ar trebui si fie de 1 mm 3. Metoda Schirmer sugereaza hipo sau hipersecretia lactimala, este directa (are particularitatea de produce lacrimare prin iritarea conjunctivei), i indirecta (iritarea conjunetivei se aboleste prin instalatii cu anestez Prin metoda directa se masoara lcrimarea reflexa si prin cea indirecta lacrimarea de baza (cantitatea data de glanda lacrimala). Se realizeaza prin introducerea a unei benzi de hartie in sacul conjunctival. Normaldi este 0 banda de 15-25 mm, patologica sub Smm, iar 0 Jungime de 5-1 5mm este suspect pentru dislacrimia sieca. aminarea corneci amina la lumina zilei cu ochiul liber sau cu lupa si prin examen. 14, oftalmoseop. I. La inspectia corneei se poate observa: 1. Modificari de marime: = microcomeea, cand diametrul este sub 9-10 mm, este asociat cu microftalmia. sunt de obicei hipermetropi si previnta strabism convergent - megalocorneea, cand diametrul este peste 11-13 mm, este asociata cu 44megaloftalmie s L. 2. Transparenta comeei poate suferi modifiedri de grade diferite de la opacifiere discret 1 cu glaucomul conge pind la opacifiere completa. Pierderea transparentei comeei duce la scderea acuitatii vizuale, la ambliopie gi strabism ex — anopsia. 3. Congestia pericheraticd este un inel rogu de hiperemie care inconjoara periferia comeei (afectiuni acute ale come . ale uveei anterioare, glaucom acut). 4. Modificari de curbura — cu astigmatism neregulat (cheratocon) se observa din lateral 0 deformare conics, 5. Modil ri de suprafaya. Luciul comneei se altereazi\ in starile de edem, infiltratie cclulara, de procese distrofice si degenerative si datoritd pierderilor de substanta ale suprafetei (eroviuni, arsuri, uleerafii). Pierderea luciului provoacd cheratoconjunetivita useata, cheratita filamentoasé sau xeroftalmie (ipsa vitamina A) Examenul biomicroscopic Comeea, in lumina laterala cu fanti, are forma unei prisme trunchiate, pe care se pot evidentia toate structurile si se pot aprecia modificarile de transparenfa si grosime. 1. Alteratile epiteliale se intalnese in cheratita, ulcere corneene si glaucom decompensat. Examenul cu coloranti vitali pune in evident solutiile de continuitate in epiteliu. Aspectul leziunilor: punctat, dendritic, in hart geograficd, cu baza $i margini infiltrate sugereaza afectiunea. Edemul epitelial se traduce prin ingrosarea epiteliului, neregularitati ale suprafefei poate fi insotit prin disparitia sensibilitatii gi transparentei, 2. Leziuni subepiteliale si ale membranei Bowman. - depozite pigmentare subepiteliale + rupluri ale membranei Bowman 3. Alteririle stromei: ~ _cresterea grosimii stromei se intalneste in edemul comean, determina ingrogarea comneei, poate duce la ambliopie gi exoforie. = diminuarea grosimii corneei(cheratocon) poate duce la miopie si predispozitie spre divergenta - opacitati in grosimea stromei. a) macula - opacitate mica cireumscrisa b) - nefelion - 0 opalescenta localizata ¢) - leucom - opacitate densi portelanie 4, Alteririle membranei Descemet gi ale endoteliului 45. - rupturi ale membranei Descemet (linie dubla, albicioasa) = precipitate descemetice 5. Vascularizatia comeei este intotdeauna patologica. Neovasele apar in comnee ca urmare a inflamatiei si hipoxiei Examinarea sclerotici Examinarea parfii anterioare a scleroticii se face prin inspectie cu ochiul liber, cu lupa mono sau binocular’, biomicroscopul cu Jampa cu fant Partea posterioard se examineazA cu oftalmoscopul electric. Afectiunile sclerei sunt relativ rare: + inflamagii ~ tumori ~ procese degenerative Examinarea camerei anterioare Examinarea umoarei apoase se face prin inspectie la lumina zilei si cu biomicroscopie cu lampa cu fanta. in condijii normale, umoarea apoasa este transparentd, in cazuri patologice se pot decela : - tulburari ale transparenjei umoarei apoase ~ fenomen Tyndall, cauzat de inflamatii (depuneri de leucocite, precipitate, hipopion) ~ hemoragii - modificari de profunzime ale camerei anterioare la hipermetropi si glaucom cu unghi inchis C. A, - mai adanea la miopi C. A. ~inegala la afaci, in tumoriiriene, inflamatii (secluzie, ocluzie pupilara cu iris in tomata) 46Examinarea pupilei Examinarea static’ a pupilei consti in asezarea subiectului in fay unei ferestre la lumina natural $i observa forma, aspectul si marimea pupilei. Examinarea dinamica a pupilei. Vom cerceta: - reflexul fotomotor direct, la lumina, devine maxim dupa o secunda. - reflexul fotomotor consensual se evidentiaza acoperind un ochi, in timp ce celalalt este lasat liber. Se {dicd mana de pe ochiul acoperit si se obseva modificarea diametrului pupilar la celaalt ochi - reactia acomodare - convergenta consti in contractia pupilei in vederea de aproape. - mioz in refluxul orbiculo-pupilar. inchiderea constientd gi fortatd a pleoapelor este insofiti de mioza bilateral’ accentuat’. La deschiderea pleoapelor pupila se dilata. Se pot descoperi: 1. Anomalii congenitale: -mioza sau midriaza congenitala. 2. Tulburari pupilare statis - policoria (mai multe pupile) - modificari de culoare: a, ~alb cenusie ~ cataracta b.. - rosie -hemoragii retrocristaliniene . -verzuie~ in glauecom 4, ~alb galbuie in dezlipire de retina - modificari de forma: a. - forma de trefld, trifoi in chita. b. - forma ovolara in atacul de glaucom, tumori chisturiiriene, subluxatii de eristalin - modificari de marime: a diametrul mare ~ midriaza patologica b- diametrul mie ~ mioza patologica Diferenta dintre cele doua pupile se numeste anizocorie Midriaza unilateral - de cau oculara (criza de glaucom acut, atrofie optic, malformatie ocular, ruptura de sfincter, atrofic de iris). - paral 47spas Mioza unilaterala - de cauza oculara ( cheratite, corp strain cornean, iridociclite) - paralitica = spastica Midriaza bilateral’ apare in: ~ intoxicatii - crize de epilepsie ~ asfixie - traumatisme craniene Mioza bilaterald apare in ~ hemoragii meningiene - meningite - intoxicafii ~ traumatisme craniene Examinarea irisului L Irisul este vizibil cu ochiul liber in timpul zilei prin corneea transparent’. a inspectie la lumina zilei se observa 1, Modificai de culoare: - culoarea inchisi poate fi datorata congestiei - culoarea cenusie poate fi datorat exudatelor - culoarea deschisi -depigmentarea epiteliului irian 2. Modificari circulator - hiperemia irisului (procesele inflamatorii) - vascularizagia anormala (de neoformatie) 3. Modificari de aspect: ~ edem stromal (siergerea criptelor iriene) 4, Anomalii congenitale - lipsa irisului (aniridia) - prezenta mai multor pupile (policoria ) 48II. Cu biomicroscopul cu lampa cu fant, irisul se poate examina prin iluminare directa pentru aspectul suprafe(ei, prin iluminare indirect pentru examenul sfineterului ian si prin retroiluminare, permite localizarea gaurilor sau rupturilor itiene. Pe lang modificari de culoare, circulatorie, de aspect, se pot observa 1, modificari de grosime - atrofii ale stromei iriene sau a guleragului pigmentar 2. modificari de pozitie cu micsorarea sau marimea camerei anterioare. Afectiunea inflamatorie a irisului se numeste irité, este rard in general. in procesul inflamator este prins si corpul ciliar, afectiunea numindu-se iridocielit Iridociclita este o afectiune grava care tratatd necorespunzitor poate duce pand la atrofia globului ocular. IIL. Irisul se poate examina gi cu oftalmoscopul. Examinarea cristalinului I Inspectia la lumina zilei evidentiaz numai partea centrala a cristalinului, zona sa periferica fiind acoperité de iris. Il. Cu biomicroscopul cu lampa cu fant, cristalinul se examineaza prin iluminare directa pentru sectiunea optica realizatd si examinarea straturilor. in lumina reflectata de zonele de discontinuitate optic’, capsula anterioara are un luciu speci |, Shagreen” produs de neregularitafile capsulei si epiteiul capsular. Prin retroiluminare de pe suprafafa posterioard a cristalinului se vad depozitele pigmentare, vasele de neoformatie, resturi de membrand pupilara de pe cristaloida anterioard. Se pot observa eventuale deplasari ale cristalinului, subluxati si luxafi, ectopii congenitale), opacificri parfiale, opacitati totale ale cristalinului (cataracte). OL _Examenul oftalmoscopic pune in eviden{a campul pupilar colorat in ros portocaliu (cristalin transparent), daca sunt opacititi ele vor aparea in negru pe fondul rosu al pupilei. Pentru un examen complet al pupilei se poate folosi gi lentile de +10, +20 dioptrii ale oftalmoscopului Formele unilaterale de cataract& congenitala sunt insojite de ambliopic unilaterala si duc la aparitia strabismului manifest. 49Examinarea corpului vitros I. Examenul biomicroscopic cu lampa cu fant permite studierea treimii anterioare a vitrosului prin iluminare directa sau oscilatoric. Vitrosul posterior se examineaza prin interpunerea lentilei negative Hruby _(-55 dioptii) intre biomicroscop gi ochi. IL Oftalmoscopia direct permite studierea vitrosului anterior. Vitrosul se mai poate examina si cu oftalmoscopul indir de +25 dioptri. stereoscopic, folosind o lentil Se pot observa: + transparenja vitrosului - eventuale opacitati ~ hemoragi ini vasculare si membranoase - anomalii congenitale Examinarea retinei Examinarea retinei se poate face prin: - oftalmoscopie direct - oftalmoscopie indirect - biomicroscopie de F. 0. 1) Examenu! oftalmoscopic: Papila apare sub forma unui disc rotund sau oval, de culoare roz gailbui, cu diametrul de 1,5 mm. in centrul sau exist o depresiune minima numita ,,cupa fiziologica”. Punetele gri reprezinta fasciculele de fibre nervoase nemielinizate care se indreapté spre nervul optic. Fondul alb este tesutul conjunctiv al sclerotic! in starile patologice ale nervului optic papila poate fi alba sau rosie - papila alba, decolorata sau papila cenusie caracterizeaz ectopia optica. = papila rosie poate fi datorata unor hemoragii papilare sau neovascularitati Se pot observa: - excavatii patologice ale nervului optic. congenitale. 50- edem papilar (in tumori intracraniene traumatisme craniene, hemoragii), papila apare ca o ciupere’ proeminentd in interiorul globului ocular, avand marginile sterse de edemul ce se intinde in regiunea invecinata, Macula are aspectul oval orizontal, de culoare mai inchis4 deeat fundul de ochi. Este inconjuraté de un reflex luminos, periocular. in centrul siu este o formatiune numitd fovee (macula lutea) care este stralucitoare: Se pot observa urmatoarele modificari ale maculei: - lipsa reflexului foveolar (retinopatii, maculopatii, la batranete) - leziuni maculare (dupa accidente embolice retiniene) - leziuni degenerative maculare ~ leziuni traumatice (edem Berlin) - leziuni inlamatorii maculare \Vasele sanguine retiniene in stare normal au peretii transparenti, ceea ce se vede este coloana sang: ii si dunga de reflex mai intensi pe arterd. Modificarile pot fi ~ de calibru + de culoare = traicet ~ pulsatii anormale Arterele sunt mai rar dilatate, mai frecvent ele pot fi stramtorate, rigide, rectilinii, cu peretii ingrosati, care ies in evident cu aspect de benzi albe sau pot avea un reflex largit (artere cu aspect de, sdrma de cupru.,, sau ,sérma de argint”. Aceste modifica arteriale insofite de semnul incrucisarii intre 0 artera gi o ven’ apare in hipertensiunea arteriald si arterioscleroza i este complicat edd apar mici hemoragii inaintea incruc (semnul de pretromboza Bonet). Venele sunt uncori dilatate (diabet, tromboze venoase retiniene, tumori intraoculare)si sinuoase a examinarea regiunilor interpapilo-maculari, peripapilara si periferica se pot observa: a) ificarea reliefului retinian: = leziuni retiniene si coroidiene b). Modificarea culorii retiniene: - leziuni albe retiniene (exudate) 51- leziuni rosii retiniene (placarde hemoragice) - leziuni brune (degenerescente retiniene) ©) Edemu! retinian se manifesta printr-o ingrogare a retinei centrale, obiectivata prin bombarea liniei de profil anterior, ce ( apare in traumatisme de pol posterior, accidente vasculare embolice oculare), 2) Biomicroscopia fundului de ochi se face cu lentile aditionale. = concave (lentil de contact cu trei oglinzi Goldman, lentil Hruby ~55 dioptrii) - convexe: - lentile de contact ~ Panfunoscop = lentile ., non-contact”- +90 dioptrii, +60 dioptrii permit o oftalmoscopie indirecta. oF plorarea echilibrului oculomotor gi examenul vederii binoculare. Pentru a aprecia starea echilibrului oculo-motor i vederea binoculara dispunem de 0 multitudine de metode de examen. oF xplorarea echilibrului oculomotor. Primele observatii orientative privind strabismul, heteroforia sau paralizia oculomotoric, provin din examenul obiectiv al pacientului, care include: I. Cercetarea pozitiei capului sia ochilor. I. Studiul miscarilor monoculare (ductiunile) si binoculare (versiuni si vergente) I. Determinarea deviatiei oculare (cover-test) TV. Masurarea unghiului de deviere obiectiv. Vv yminarea fixarii. VI. Examinarea vederii binoculare 1. Cercetarea pozitiilor capului si a ochilor. in timpul anamnezei observam atitudinea vicioasd, cu fatd intoarsd spre stanga sau spre dreapta, capul inelinat pe un umér, Orice pozifie anormala a capului poarta numele de torticolis si exista trei tipuri de torticolis de origine oculara. a) Torticolisul din paraliziile oculomotorii — capul este intors in directia de acfiune a muschiului paralizat. b) Torticolisul din nistagmus. ©) Torticolisul din strabismul congenital Asimetria reflexului pe comee a sursei luminoase este sugestiva pentru i absenta ortofor 52Il, Studiul miscdirilor oculare, 1 Ductiunile sunt migearile fiecdrui ochi in parte in cele opt directii ale priviti, pornind din pozitia primara in pozitiile secundare (abductie, adductie in sus si in jos) gi po: induntru), ile tertiare oblice(in sus si inaffird, in sus i induntru, in jos si inaftra, in jos gi Examenul se face pentru fieeare ochi in parte, congenerul fiind acoperit si se noteazA: limitarea miscarii intr-o anumita directie si aparitia de secuse nistagmice, care pot fi sugestive pentru pareze musculare. 2. Examinarea versiunilor Versiunile sunt studiate cu ambii ochi descoperifi, capul imobil si fixdind sursa luminoasi, care se deplaseaza in cele opt directii ale priviri 3. Examinarea vergentelor Convergenta. Puterea maxima de convergenta a ochiului poarté numele de punct proxim de convergenta (p. p. c) este situat la o distanja de 8-10 em de ochi. P. p. c. —se misoara pundnd pacientul si urmireascd un indicator care se apropie incet de ochi, La un ‘moment dat migcarea de convergent a ochilor inceteaz. Se masoard cu o rigla distanta intre ochi si locul unde convergenta nu se mai produce. Ill, Determinarea deviatiei oculare 1. Studiul reflexelor luminoase pe comee. Orice deviatie a axelor vizuale determina excentrarea reflexului luminos pe comee, atunei edind pacientul priveste o lumina de la 33 em. Procedeul Hirschberg permite o estimare aproximativa a deviatiei strabice in jur de 8 grade. in strabismul convergent descentrarea este temporald, in strabismul divergent descentrarea este nazal: - strabismul sursumvergent (hipertropie) ~ descentrarea este jos - strabismul deorsumvergent (hipotropie) ~ descentrarea este sus 2. Testul acoperirii (cover-test — C. 'T. ) permite precizarea tipului dezechilibrului oculomotor folosind un oftalmoscop (lampa stilou) si un ecran, se urmareste migcarea de revenire a ochiului la starea de dinaintea acoperirii sale. in cazul intreruperii fuziunii, ochii ocupa pozitia fara fuziune. in ortoforie liniile vizuale continua sa se incruciseze in punctul de fixajie chiar daca fuziunea a fost climinata. in heteroforie, una din liniile vizuale, in pozitie fara fuziune, nu se incruciseazi pe obicctul fixat ci pe langa acesta intr-o directi oarecare. 53Ochiul deviat trebuie s& facd o migeare de reglare pentru a prelua fuziunea. Dacd ochiul este deviat induntru va face o miscare in affird, daca este deviat in sus, 0 miscare de reglare in jos. in strabismul manifest una din liniile vizuale este continu deviata. Daca se acopera ochiul static, cel dominant nu face nici o migeare dacd nu exist o deviere verticala latenta. Daca se acopera ochiul dominant, ochiul static va face o migeare de redresare pentru a prelua fixarea. Aceasta migcare va fi in strabismul convergent ~ inafai divergent - induntru hipertropie ~in jos, ipotropie ~ in sus in ciclotropie ~ sunt miscari de rotajie in exciclotropie ~ din exterior in interior in inciclotropie ~ din interior in exterior IV. Masurarea unghiului de deviere 1) Masurarea unghiului de deviere prin descentrarea reflexului comeean Descentrarea reflexului comecan la marginea pupilei di un unghi de deviere de 15°, intre marginea pupilard gi limb unghiul este de 25°, iar la limb este de 45°. 2) Misurarea unghiului de deviere la sinoptofor se efectueaza prin aprecierea refluxului comeean, deviatia statica se masoar in grade sau dioptrii prismatice pe scala aparatului. 3) Examenul la scara Maddox. a) Examenul s face la crucea la distant cu bagheta Maddox. Pe cele doud brafe ale crucii Maddox sunt notate doua serii de cif: - Cele mari indica dioptriile cand bolnavul e situat la distanta de 5 m. ~ Cele mici, dioptriile atunci cdnd bolnavul este situat la 1m. ) Examenul la aproape se face la erucea Maddox (din proxotip) cu bagheta Maddox. Subiectul este agezat la 33 em. V. Examenul fixarii monoculare Examenul fixarii se face cu oftalmoscopul electric sau vizuscopul este efectuat in ambliopia funejionala 54Se desemneaza urmatoarele tipuri de fixatie: 1 fixatie centrala (foveolara) va oO @® Centrul reticulului este vazut pe fovee, iar subiectul percepe steluta drept inaimte, 2. - fixatie exeentrica Cy) abc a~ peri foveolara b- para foveolara cc juxta foveolara Centrul reticulului se vede in aftrd foveei, iar pacientul este constient ca steluta nu este in centru. 3. - fixatie excentrica 55() % 7 Se nme pennant — VI. Examenul vederii binoculare Examenul vederii binoculare se face cu si fird corectie. Pentru examinarea celor trei grade ale vederii binoculare exist mire speciale. - examenul vederii simultane ~ mirele sunt diferite, dar complementare (leu si cusea) - examenul fuziunii ~ mirele sunt aproape identice, diferenta dintre ele este un mic detaliu (pisica cu coada si pisi ard coada si fluture. Cu aceste mire se apreciaza amplitudinea de fuziune negativa si pozitiva. - examenul vederii stereoscopice ~ mirele sunt doud imagini ale aceluiasi obiect vazute din perspectiva aceluiasi ochi. in vederea binoculara testul este vazut in relief. Utilizarea sinoptoforului permite decelarea unor fenomene anormale cum este neutralizarea, C.R.A., fenomenul de salt {in cazul existenfei unui scotom de neutralizare in momentul in care imaginea recepfionata de ochiul strabic este plasatf in fata acestei zone, pacientul realizeaza disparitia acestei imagini.Pentru aprecierea C. R. A. se compara unghiul obiectiv si unghiul subiectiv si se folosese mire speciale (metoda postimaginilor), care dau pentru OD imaginea unei linii verticale intrerupte in centru si pentru OS imaginea unei linii orizontale intrerupte in centru Fenomenul de salt ~ (saltul unei imagini de partea opus, 1a punctul de fuziune. Aceste sticle care prezinta pe suprafaa lor striati liniare si paralele realizeaza o disociere a imaginilor celor doi ochi. Prin testarea cu sticle striate Bagolini se pun in evidenta: - diplopia -CRA, - neutralizare ~ tipul heteroforiei studiul refractici oExamenul ocular ca aparat dioptri 1. Determinarea acuitatii vizuale in determinarea acuitatii vizuale sunt utilizate doua tipuri de teste numite optotipi: - Teste pentru acuitatea morfoscopica—prezinta litere, cifte sau semne care testeazd facultatea de a recunoaste forma sau orientarea unui obiect, prezentat izolat. ~ Teste pentru acuitatea angulard sunt teste pentru masurarea unghiului vizual. Acesta este unghiul sub care este vaizut de ochi elementul spatial discriminativ. Testul recomandat este inelul intrerupt Landolt prezentat in 8 pozitii si litera E a lui Snellen prezentat in patra poziti. Acuitatea vizuali de 10/10 corespunde unei distante de 5 metri sub un unghi vizual de 5 minute, detaliile find percepute sub un unghi vizual de 1 minut 2. Determinarea refractiei obiective- Metoda obiectiva de examinare a refractici oculare se face prin: hiascopie - oftalmoscopie - oftalmometria-keratometria - refractometria ~ autorefractometrie computerizati 2. L. Skiascopia Skiascopia este tehnica prin care se obtine 0 masurare obiectiva a conditiilor de refractie ale ochiului pacientului, Examinatorul utilizeazd un aparat — retinoscop- skiascop, care lumineaza ochiul. Lumina se reflect pe retina si ilumineaza pupila 57pacientului dinspre interiorul ochiului. Pe masur ce lumina se misc prin pupilé, se observa migcarea relativa a reflexiei si poate plasa manual diverse lentile in fata ochiului pentru a neutraliza miscarile. 2.2. Oftalmoscopia La examinarea dir a se va observa papila nervului optic, care este la 3mm spre nas fafa de axa opticd si la Imm sub meridianul orizontal. Are o forma circularé sau usor oval . cu diametrul de 1, 5mm, La miopi apare mai mare, la hipermetropi apare mai mica. Daca ochiul are astigmatism, atunci apare eliptica. 2.3. Keratometria Cercetarea topograt acomeei, denumiti keratometrie sau keratografie, este utiliza pentru a masura curbura comeei si a detecta diverse neregularitati ale formei acesteia, Keratometria cu aparatul Javal-Schiotz: - se stinge lu 1a din camera, pentru a face mirele mai vizibile. Se deschide instrumentul. Se aranjeaza pacientul cu fruntea si barbia pe suporturi. = se ajustea7a ocularele. - pacientul trebuie si inchida celalalt ochi si si se uite c&tre punctul fix luminos. Se orienteazd tubul optic al aparatului citre comee, prin ajustarea orizontala si verticald a joystick-ului si prin rotirea instrumentului cu ajutorul butonului de control. = se priveste prin ocular si se focalizeaza mirele, folosind joystickul, prin mutarea instrumentului inspre si dinspre cornee. - mentinnd mirele centrate, se roteste butonul de control pana cdnd mira rosie si cea verde se ating. Se roteste instrumentul utilizind acelasi buton de control, pana cand liniile negre din centrele celor dowd mire formeaza o linie continua, Astfel se determina corect axa orizontala. - acum se face citirea orizontali prin reajustarea butonului de control pentru a fi sigur c& cele doud mire sunt una Inga cealalta, doar atingdndu-se, in timp ee se pistreaza pozit corecti a axei, ~ pentru a objine citirea vertical, se utilizeaza butonul de control pentru a roti instrumentul cu 90° fatd de pozitia curenta, Se repeti apoi procedura de la citirea orizontal. Se poate observa usor daca exist sau nu astigmatism. Daca cele 2 mire s-au separat ori s-au suprapus in noua pozitie, crednd 0 zona colorati in alb, atunci acea zona reprezinta 58astigmatism, Numarul de “pasi” colorafi in alb reprezint nu wrul_dioptriilor de astigmatism. in figura superioara stinga mirele se ating dar liniile centrale nu sunt aliniate, ceea ce indica astigmatism si planul de masurare nu coincide cu unul din planele principale ale ochiului Atunci cdnd planul de masurare coincide cu unul din planele principale ale ochiului se obtine imaginea din figura de sus- dreapta, dacd nu este realizat reglajul complet al distantei dintre mire, sau imaginea din figura de jos, ce indica un reglaj complet 59Un alt semn de astigmatism este suprapunerea sau departarea mirelor (figura din partea superioara) la rotirea aparatului cu 90° fata de pozitia initial, dupa ce fusese obtinut un reglaj complet pentru pozitia initiala a aparatului (figura din partea inferioard) 3. Determinarea distantei interpupilare Se masoara distanta interpupilari cu pupildismetrul. Masurarea se face monocular si se noteaza valorile 4. Determinarea refractici subiective Metoda subiectiva de examinare a refractiei oculare este metoda Donders se face eu lentile de proba. 1, Se aseaza rama de testare pe fafa pacientului si se fac reglajele necesare (Iungimea brafelor, indltime). Pentru o povitionare corecta a centrelor lentilelor utilizate in procesul de testare se va face reglajul initial folosind lentilele cu reticul. 2. Se obtureaz un ochi cu o lentila eu un ecran negru mat 3. Se incepe testarea monocular, conform “metodei cetii”, dar cu valori ale puterii lentiletor superioare rezultatelor objinute la refractia automata. 3. Pentru miop se creste prudent puterea lentilei concave de incercare si se opreste la lentila cea mai slaba care asigurd acuitatea maxima, deoarece subiectul acomodeaza si exista riscul s se prescric o lentil mai mare. Se recomanda ca miopiile mici si se compenseze exact, miopiile medii si cele mari si se subcompeseze. 4, Pentru hipermetropi se incepe cu lentile pozitive a cor putere este mai mare, se scade puterea lentilei convexe de incercare si se opreste Ia lentila cea mai slaba care Dac se mareste puterea lentilei acuitatea se mentine si se asigura acuitatea maxim: 60micsoreaz’ acomodarea pind la o limiti cind acuitatea scade. Se recomanda ca hipermetropiile sa se subcompens ze. 5. Dupa compensarea fiecarui ochi separat se verified rezultatul in vedere binoculard. 6. Daca AV ramine mica, se veri (cl cu punetul stenopeic AY ameliorata ~ subcorectat AV aceeasi= ambliop, astigmat, alta afectiune 7. Compensarea astigmatismului Daca pacientul este si ametrop, se incepe testarea monoculari cu lentile sferice, cand subiectul ajunge la 0 acuitate vizuali AV-0. 50, se incepe testarea cu lentile torice, astfel 7. 1. Subiectul priveste testul PARENT 7.2. Is cere si spuna dacd toate razele cadranului sunt la fel de nete Pentru o mai mare certitudine se verifick daca orientarea axei, misurati de aparat, coincide cu directia indicat de subiect pe test (directia cu liniile cele mai clare coincide cu axa torului negativ iar directia cu liniile cele mai neclare coincide cu axa torului pozitiv) 7.3. Daca razele nu sunt vazute la fel de nete se aseazi o lentila cilindricd negativa orientata cu axa perpenticulard pe direotia razelor vizute mai negre, cu putere cilindrica apropiati de valoarea determinata. Daca dou raze vecine sunt vizute simultan nete, directia sectiunii principale corespunde bisectoarei, Se va observa daca toate razelele cilindrului sunt la fel de nete. Se roteste lent lentil toried pana cdnd se obtine un minim de diferenta de claritate intre liniile observate pe test. Se va utiliza orientarea axci indicata de pacient. in continuare se introduc in rama de testare lentile torice cu valoare absoluta tot mai mare (cu pas de 0, 25dpt. cil. ) pana cdind subiectul afirm: 4 toate liniile testului Parent sunt la fel de clare sau de neclare. Se reia procesul de rotire lenta a lentilei gi se determina orientarea exac ‘a axei astigmatismului care permite vederea la fel de clara a tuturor liniilor testului, Se continua procesul de testare diminuind valoare puterii sferice a lentilelor de testare (cu pas de 0, 25dpt. sf. ) pnd la obtinerea acuititii vizuale AV=1, 00 sau pand ce nu se mai poate obtine o acuitate superioara celei obtinute cu lentila anterioara 61Se verified incd o dati cu testul Parent orientarea axei si puterea lentilei torice necesare pentru compensarea astigmatismului deoarece, pind la compensarea total cu lentile sferice, subiectul igi poate utiliza “acomodarea negativa” si poate apare astigmatismul cristalinian datorat efortului la vederea prin lentile sferice cu putere mai mare decat cea necesara, VERIFICAREA CORECTIE A. Metoda variatiei corectici - dupa determinare corectiei, se adauga o lentila de -0, 25 dpt. Liniile testelor trebuie s se pastreze la fel de nete. Daca puterea sfericd este bine aleasi, adiugind +0, 25 dpt. , acuitatea trebuie si sead usor, iar dacd se adauga -0, 25 dpt. , acuitatea trebuic sd rimand neschimbata. B. Controlul cu testul bicolor -Daca ochiul este compensat cu lentil convexa si vede testele pe verde mai nete este subcorectat si se adauga +0, 2Sdpt. daca vede testele pe rosu mai nete este supracorectat, se scade 0, 25dpt -Daca ochiul este compensat cu lentil concava si vede testele pe verde mai nete este supracorectat si se adauga +0, 2Sdpt. daca vede testele pe rosu mai nete este subcorectat, se adauga o aditic negativa pana la egalitate aproximativa, Controlul cu cilindrul in cruce. se foloseste cilindru in cruce 0, S0dpt, se orienteazi manerul cilindrului in cruce dupa axa cilindrului corector si se roteste dispozitivul in jurul manerului. Daca acuitatea se modifica, directia axei nu e corecta gi trebuie modificatd pentru a o apropia de directia axei minus a cilindrului in cruce cand acesta este In pozitia care da cea mai bund acuitate Aceasta procedurd se aplicd si pentru ochiul celalalt. 8. Testarea va include evaluarea amplitudinii de acomodare. Folosind compensarea subiectiva pentru distanfa se adauga lentile cu puteri negative (cu pas de -0, 25dpt. sf. ) pana ce subiectul semnaleaza vedere neclara. in functie de varsta si problemele semnalate se va proceda la stabilirea valorilor compensarii pentru distanta de lucru (citit) preferat a subiectului. Se introduc in rama de testare lentile pozitive cu valori tot mai mari pind ce pacientul obsine maximum de acuitate vizualai si confort. Se va efectua ajustarea finald utilizénd testul rogu-verde. 62‘Testarea se face initial monocular iar apoi binocular. La testarea binoculard se verified gi echilibrul binocular similar testarii la distan{a. Daca nu se poate obtine echilibru binocular cu aditii egale se prescriu valori diferite produsului vechi 5. Adaptarea lentilei de contact Tinand scama de avantajele si inconvenientele lentilelor dure si suple si presupunem c& se decide adaptarea de lentile suple. Lentil trebuie si asigure confort vizual, si respecte metabolismul ochiului, sa nu diuneze, si-si pistreze caracteristicile in timp, si fie ugor manevrabila gi de tretinut, coste putin. Distributia lacrimilor pe suprafefele lentilei este influentata de frecventa clipirilor i daca inchiderea pleoapelor este completa. Calitatea proasti a marginii lentilei poate fi cauza clipirilor incomplete Lentila de hidrogel adaptat duce la cresterea temperaturii comeei, ceea ce mareste schimburile de substante si implicit creste nevoia de oxigen, Alegerea diametrului lentilei de contact din hidrogel Lentila, trebuie si acopere comeea, diametrul fiind cu 1 mm mai mare decat diametrul comean maxim Lentili bruta va fi mai mare decat lentila adaptati deoarece ea se deformeazi dupa comee. Dacé lentili, din cauza anatomiei ochiului nu se ageazi pe ochi centric, atunci diametrul va fi mai mare. Lentil trebuie si depageascd cu 0, 5 mm peste tot comeea. Daca raza suprafetei posterioare a lentilei este mai mare decat raza suprafefei comeei lentila se deformeaz mai mult Cu cat este mai mare diametrul lentilei cu att centrarea si agezarea pe come sunt mai bune. Diametrele lentilelor sunt cuprinse intre 12, 5 mm si 15 mm. Funetional se alege lentil cu diametrul cel mai mic care asigura i centrarea. Grosimea la centru Grosimea medic a lentilei de contact determin permeabilitatea la O2. Fabricantii furnizeaza drept caracteristicd grosimea la centru, care variazi de regula de la 0, 035 mm la 0, 18 mm pentru divergente. Devavantajele grosimilor mici sunt: deshidratare rapid’, manevrabilitate dificil, tendinta de a adera la cornee. Astfel de lentile se prescriu persoanelor cu debit lacrimal mare. 63ma lentilei de contact din hidrogel Lentilele obfinute prin centrifugare au suprafata anterioara sfericd, iar suprafata posterioard asfericd. Variatia puterii la aceste lentile se objine prin modificarea formei suprafejei posterioare Lentilele de contact objinute prin aychiere au forma suprafejei posterioare drept baz gi suprafata anterioara se modifica pentru obfinerea puterii dorite. Lentilele care trebuie sa se adapteze pe comee sferice cu excentricitate numerica ¢ de pind la 0, 3mm se executd cu suprafata posterioara sferied yi monocurba. Pentru excentricititi numerice mai mari, suprafata poate fi bicurb, tricurba sau asfericd. Daca astigmatismul comean nu depageste 0. 7Sdpt lentila adaptatd poate fi stigmata. Pentru pozitionare corecta si purtare indelungatd a lentilei hidrofile este mai important asezarea lentilei in zona sclero- comeand decat corespondenta cu forma comeei in zona centrala, Lao comee cu e mare si profil comeo-scleral aplatisat este convenabil profil asferic. Lao comee cu ¢ mic dar cu profil corneo-scleral aplatisat este nevoie de lentil cu zona centrald sfericd si zona periferica aplatisata sau asferic’. La o comee sfericd si cu profil comeo-scleral cu aplatisare mica convine o lentila cu suprafata posterioara sfericd monocurba, Daca se foloseste la un ochi cu profil comeo-scleral asferic o lentila sfericd monocurba, marginea acestcia va presa pe conjunctiva si purtabilitatea va fi influenfati negativ Lentila din hidroge! se adapteaza intotdeauna paralel si filmul de lacrimi este foarte subtire. in cazul cel mai bun, al unui profil corneo-scleral marcat, se formeaza sub lentil un inel rezervor de lacrimi. Lentild trebuie si alunece pe ochi, Adaptarea trebuie si fie usor platd asigurindu-se in acelasi timp aderarea centrata la ochi si performantele optice dorite. Raza suprafetei posterioare a primei lentile de incercare folosita pentru adaptare se alege egal cu raza maximd a comneei marita cu o valoare adaus aleasa din tabelul 2. 3Diametrul Diametrul corneean lentilei (mm) | 11 mm i1,Smm | 12,5 tb Tabelul 2.3 Profilul marginal La margine, lentild trebuie si fie eat mai subtire, cu profil rotunjit Determinarea puterii Lentilele de incercdre se aleg cu puteri apropiate de puterile necesare pentru compensarea ametropici stabilite la controlul optometric. Dupa ce s-a stabilit forma si materialul lentilei de incercare suportata de subiect, se stabileste puterea finala a lentilei cu ajutorul foropterului sau trusei cu lentile de ochelari de test re. Se subcompenseazi miopia gi supracompens. ipermetropia. Daca ochiul este astigmat cu astigmatism comean sub 1dpt, se stabileste prin calcul echivalentul sferic. Echivalentul sferic = puterea sferica + 1/2 puterea cilindrica. Tipuri de a ea lentilelor de contact lentila moale va fi intotdeauna asezati relativ paralel pe ochi. ‘xistd trei posibilitati de adaptare pentru lentilele de contact: adaptare plata; ° adaptare paraleli; adaptare stransé. Adaptarea plat Se considera adaptare plata dacd lentilé vine in contact cu centrul corneei si degajeaza periferia in timpul clipirii lentil basculeazi sub presiunea pleoapei superioare, favoriznd circulatia lacrimilor. Exist tendinga ca lentil si fie antrenata in sus de pleoapa superioara. 65Imagine neta Adaptare buna Adaptare plata Imagine detormata, Adaptare stransa Fig. 2.3 Adaptarea paralelat Adaptarea paralcli inseamna corespondenta formei suprafet posterioare a lentilei cu forma suprafefei comeei. Greutatea lentilei este repartizati pe toati zona de contact. Grosimea stratului de lacrimi este mic3. Existi pericolul zgdrierii comeei de corpuri straine sau de resturile propriului epiteliu. Un strat subtire de lacrimi inseamné gi 0 oxigenare scazut a corneci. Adaptarea strinsi Raza suprafetei posterioare a lentilei este mai mic& decdt raza comeei, Centrul comeei este degajat. Centrarea lentilei se imbundtafeste. Circulatia lacrimal este proasta deci gi oxigenarea. in fig. 2. 3 sunt prezentate schematic imaginile mirelor oftalmometrului Topcon pe comee, functie de adaptare. Criterii obiective de apreciere a unei adaptari prea plate a L. C. H. © descentrare; 66© mobilitate prea mare end se clipeste; © deformare puternica a imaginilor mirelor oftalmometrului cdnd se clipeste. © marginea lentilei se ridicd sau se indoaie. Criterii subiective de apreciere a unei adapta prea plate: © mobilitatea lentilei este resimrita dezagreabil; © acuitatea vizuald scade dupi fiecare clipire. Criterii obiective de apreciere a unci adaptiri corecte: © centraj cu variatia minima in timpul deplas © deplasarea lentilei din cauza clipirii de 0, © reazem paralel al lentilei la periferie; © imaginile mirelor oftalmometrului stabile, nedeformate; ©. fenomen skiascopic normal. Criterii subiective de apreciere a unei lentile adaptate corect ©. tolerant buna; © acuitate vizuala comparabilé cu cea data de lentil de contact rigida sau de ochelari; © acuitatea vizuald nu scade cdnd apare edem dupa ce lentilé a fost purtatd o 7i intreaga. Criterii obiective de apreciere a lentilei adaptate prea strans: © lentila nu se misca; ©. stranguleaza vasele perilimbi © imaginile mirelor oRalmometrului apar deformate, dar dupa clipire apar o clip nedeformate; © fenomene skiascopice anormale. Criterii subiective de apreciere a adaptarii prea strinse: © tolerant proasta (iritare); © vedere proasti, treedtor mai bund dupa clipire; © senzajia de caldura 678. CONTROLUL CLINIC DUPA ADAPTAREA LENTILELOR DE CONTACT © Control dupa o saptimana; © Control periodic si regulat la gase luni: Controlul va cuprinde: © Interogatoriu = timpul de purtare = usurinfa maniputarii; = eventulele semne de intolerant. © Verificarea acuitafii vizuale cu lentile ; © Studiul pozitiei si mobilitatii lentilei si controlul fluoroscopic al ° lentilei; © Controlul lentilei: starea de curafenie gi netezimea marginilor ; © Miasurarea sensibilititii comeene: aceasta este diminuaté in primele luni de purtare a lentilelor, apoi revine treptat si progresiv la normal; in caz contrar trebuie suspectata o adaptare defectuoasa. 68 Examenul biomicroscopic al epiteliului comeean dupa scoaterea9. COMP: CATH $1 TRATAMENT. I. CORNEENE 1. Modificari epiteliale. ‘Sunt distrugeri mai mult sau mai pufin intense ale epiteliului commeean, de cauza foarte variata: hipoxie prin purtare prelungita, depozite de pe suprafata, lentile abrazive sau cudefecte, toxicitatea solutiilor de intretinere ~apa oxigenat, thiomersal, clorhexidina, cloruri de benzkalonium si alchilamoniu. Sunt vizibile dup’ administrarea pe comnee a o picdturd de fluoresceina gi examinarea la biomicroscop. 2. Modificari endoteliale. Att la purtarea de lentile de contact dure cat si moi au fost observate modificari ale mozaicului endotelial- polimegatism si pleiomorfism ale celulelor endoteliate. 3. Keratita punctiforma superficiala Sub efectul hipoxiei prelungite, apar intreruperi punctiforme minime ale epiteliului comeean, Este in general asimptomaticd. Se recomanda oprirea folosirii respectivei lentile de contact, schimbarea cu una cu permeabilitate crescuta pentru oxigen, ca si sedderea timpului de purtare. 4, Confluent Sunt alterdri intinse epiteliale, care determina disconfort persistent in timp si dupa schimbarea Ictilei incriminate. Tratamentul este profilactic. 3 and 9 0 “clock”* ‘Apar defecte la marginile nazala gi temporald ale corneei, din cauza intreruperii filmului lacrimal printr-o combinatie intre keratoconjuctivita sicca si reflexul de elipire insuficient. Lentilele de contact implicste sunt mai frecvente dure, mai groase. Este asimptomatic. Se recomanda schimbarea respectivei lentile cu una cu margine mai subtire gi diametru mai mic. De asemenea, se administreaza lacrimi arti impreund cu un clipit mai des duc la plutirea lentilei pe comnee. 6. Pscudodendrite ‘Apar cand solutia de intretinere este 0 combinatie de thiomersal si clorhexidrina, 697 Proziuni comcene. Sunt consecinta severd a modificari epiteliului comeean, care duce la opacitatea corneei la nivelul membranei Bowman. Apar dupa hiperpresiunea prelungitd pe o suprafata, combinata cu hipoxia ~ca in caz de keratoconus. in caz de limitare la celulele superficiale, sunt asimptomatice ; la implicarea celor profunde apare durere, fotofobie, disconfort. Alterand functia de aparare antimicrobiand a epiteliului corneean, uleerele corneene infectate aparute pot duce la pierderea ochiului. Se recomanda interzicerea folosiriilentilei de contact minimum 24h (o sptamana in croziuni masive) si eliminarea cauzei generatoare. 8. Arcada marginal microvasculara. Apare in cazul unor depozite excesive pe lentile sau la purtarea unor lentile de contact moi prea strnse sau de purtare prelungitd ca in afakie. Acestea determina hipoxie cronica. Neovascularizatia este bine toleratd (asimptomnati pana la dimensiunea maxima de 2mm; peste 2mm devine simptomatica (prin clemente fibroepiteliale) si se impune urgent tratament. Astfel avem doua tipuri de arcada, superficiald, perifericd —apare ca o infiltrare limitaté in palisada, la nivelul limbului precorneean pe 1-2 mm, a necesiti corticoterapie topic’ si inlocuirea lentilei de contact cu una mai plata, Forma profunda este o invazie stromala profunda, modificarea severa de hipoxie cronicd, apare dupa 6 luni de purtare de lentile prea stranse, cu o proba Schirmer modificata. Se recomanda scoaterea lentilei de locuirea cu alta dura cu permeabilitate crescuté pentru oxigen sau perforarea lentilei la nivelul limbului (se va inearca cu secretii mucoase, dar riméne functionala ) sau renuntarea la lentild de contact gi apelarea la corectie aeriand cu ochelari Arcada tinde sa regreseze sub tratament sau rméne stabila:in plus corticoizii topi predispun la infecti. Este situafia in care celulele epiteliale au forme si dimensiuni variate, cauza fiind hipoxia cronicd generatoare de acidoza locald. Este asimptomatic. Se recomanda inlocuirea lentilei de contact cu una cu permeabilitate pentru oxigen crescuta si se interzice purtarea prelungita, 10. Microchisti si vacuole Sunt prezenti in epiteliul corneean confinind celule imature(vacuolele sunt spatii umplute cu un lichid de origine necunoscuta) aparute sub influenta toxicitatii solutiilor de intrejinere sau a hipoxiei cronice, care duce la metabolism anaerob prelungit si acumulare 70de acid lactic. in conditiile purttrii prelungite a lentilelor de contact, pot aparea la 40% dintre pacienti, Sunt pusi in evidenta prin tehnica retroiluminarii marginale in special microchistii, datoritd indicelui mare de refractie. Sunt greu de diferentiat de distrofia microcistica Cogan. La prezenta a peste 30 microchistii sau vacuole se impune trecerea de la purtarea prelungit de lentile de contact la purtarea zilnica sau scdderea timpului de purtare in cazul folosirii zilnice. 11, Edem endotelial corneean. 20sau 30 minute- Apare din cauza neadaptairii lentilei de contact, la seurt timp dupa aplicarea ei pe ochi. Cauza este hipoxia locala sau hipereapnia. Este vizibil prin flexia luminii sub forma unor pete negre ‘Tratamentul antiedementos se impune cand pata neagri depageste 15% din suprafata, Este patologic cdnd mareste cu peste 60% grosimea corneei si devine obsevabil la lampa cu fantd a biomicroscopului. Este considerat precursor al polimegatismului. Necesitd inlocuirea lentilei existente cu una cu indice DK/L mai mare. 12, Astigmatism comeean creseut. E te rar, mai ales cand este neglijata hipoxia comecand. Reversibil sau ireversibil, poate fi legat de un keratoconus latent, prevenind si tratind hipoxia corneeand si urmarind © schimbare mai bund a lacrimilor i e scade incidenta, 13. Sindrom de ochi uscat, ‘Volumul insuficient de lacrimi de sub o lentiki de contact duce la hipoxie comeeand Apare mai ales la femei sub tratament cu contraceptive orale, in timpul sau dupa sarcind, post histerectomic, menopauzi, la bolnavi cu pemfigoid mucos, sindrom Steven Johnson, sindrom Riley-Day. Poate fi moderat sau sever. Este posibila necesitatea de a intrerupe purtarea lentilei de contact. 14. Infectii corneene. Apar in conditiile afectarii hipoxice a barierei sau afectirii reumatice, corelate cu folosirea de lentile de conact moi terapeutice de port continuu( cu o inegritate comeeand deja compromisi), pentru ochi afak, lentilele cosmetice, Sunt mentionati in special pacientii cu Ientile pentru ochi afak —varstnici, cu probleme lacrimale sensibilitate comeeand sciizutd la infectii. La ei grosimea central a comeei creste, scdzand schimburile de oxigen. Gemenii incriminaai sunt Pseudomonas aeruginosa ( cel mai frecvent si cel mai intens patogen cu un grad crescut de supraviefuire in apa gi in solutiile de intretinere si rezistenta la antibioticele uzuale), stafilocoe auriu, Escherichia coli, Serratia liquefaciens, 71bacil difteric, pneumococ, virusuri, Candida la pacienti diabeti i, varstnici, purtétori de lentile de contact moi pentru ochi afak, ( din studiile, , Wills Eys Hospital “‘, Philadelphia ). Clini se manifest tipic unilateral, cu scurgeri mucopurulente sau apoase, distrugerea epiteliului corneean si edem care inconjoari zonele afectate, durere vie, ochi rou, fotofobie, senzatie de corp strain, ‘Tratamentul const in intreruperea folosirii lentilei de contact si instalarea antibioterapiei fintite dupa efectuarea frotiului, culorilor de medii agar-chocolat, Saboureau, Lowenstein ( pentru mycobacterii atipice ), antibioterapiei, in asteptarea rezultatelor se indica antibioterapia cu spectru larg, aminoglicozid, Cefazolina sau Bacitracina zincata (pentru Gram pozitivi). in caz de rezistenta la Gentamicina se foloseste ‘Yobramicina, Pentru infectiile cu germeni Gram negativi se indica instalagii subconjunctivale la ficcare 30 minute si un antibiotic topic forte. Keratita marginala -este o acumulare unica sau multipla in comeca unui ochi sau ambilor de leucocite ca reactie de raspuns la exodoxinele bacteriene. Se manifesta prin durere acuta in timpul folosirii lentilelor de contact sau este complet asimptomaticd. Terapia este opritea utilizar lentilei de contact pana la remisiunea infiltratului inflamator. Keratita cu Acanthomoeba-apare prin nerespectarea regulilor de intretinere a lentilelor de contact prin folosirea apei ca mediu de curatare si conservare in locul solutiilor speciale, Parazitul contamineaza recipientul lentilelor chiar pe ele, cu aparitia unui infiltrat inflamator local ce determina durerea vie, nevrité cormeeand gi eventual inflamafii perincuronale. Tratamentul consti in Brolene, Neosparin unguent si Baquacil folosit si la tratarea apei din piscine. I. CONJUNC’ TVALE 1. Conjunetivita ~ toxicd (la vreun ingredient din solutia de intrejinere a lentilelor de contact) - alergica (Ia antigene depuse pe suprafafa lentilei de contact) - mecanica, hipoxied (Ientila prea strans&), infectioasa ( viral’, bacterian’ fungica) ‘Tratamentul consta in spalarea secrefiilor cu solutii antiseptice slabe si eli cauzei (antibiotice dupa antibiograma), 2. Conjunetivita limbara ps udosuperioara 72Este o varietate a formei limbare superioare, cauza fiind o reactie alergicd sau toxicd la solutia de intretinere a lentilei de contact. Difera de forma limbara superioara prin absenta filamentelor comeene gi a reactiei papilare. 3. Conjunctivita gigantopapilara Este o reactic alergic& a conjunetivei torsale superioare caracterizata prin papile ( formate din limfocite si plasmocite) cu dimensiuni de peste Imm. Se manifesta prin hiperemie palpebral, secretie de mucus in la crimi, senzafie de arsurd, vedere neclara si intoleranta a lentilei de contact. ‘Tratamentul const in pauza de cdteva luni (maximum 3 luni) in folosirea lentilei de contact, simultan de administrarea de acid cromoglicic sub forma de picaturi. 73OOO | Eroziune Punctajie Abraziune central | | Corp sin | Eroziuni ,3 and 9 o'clock” Edem central Abraziune (mignon Punctatii in are ‘Abraziune corp strain Abraziune provocati de cil | 7410.INTRETINEREA LENTILELOR DE CONTACT HIDROFILE Lentilele hidrofile trebuiese intrefinute din motive de igiend si confort. Partea de igiend, este in special importanta pentru c& materialul are o componenta solida gi una lichida, deci se pun, problemele suprafefelor si ale constituentilor materialului. La suprafete exist fenomenul absorbjiei. Cauza adsorbtiei rezida in caracterul de nesaturatie a forfelor atomice si moleculare. 4 la suprafata un cimp de forte care atrage particule ale altor substante continue in solutiile cu care materialul este in contact. in cazul lentilelor hidrofile exist conditii pentru objinerea de depozite. Igiena este obligatorie. Lentilele de contact se livreaz& de fabricant sterilizate. Adaptatorul si purtatorul de lentile de contact la randul lor trebuie si asigure curatirea si aseptizarea lentilelor purtate. Existi numeroase tehnologii elaborate si solutii pentru intrejinerea si conservarea lentilelor. in cazuri speciale lentilele pot fi infectate cu ciuperci gi virusi. Oricare ar fi originea depozitelor, rezulta consecinte pentru lentile: © transparenta scade; © permeabilitatea la gaze scade; © confortul pacientului este afectat, Ochiul posed mijloace de aparare eficace, dar orice rdnire a epiteliului poate duce la infectie. Metodele de intretinere trebuie st intérzie formarea de depozite si si evite simultan infectia, deci si curete gi si aseptizeze. 75PARTEA SPECIALA 1. SCOPUL LUCRARIL Aceasti lucrare igi propune sa fie un studiu asupea indicatiilor de adaptare a lentilelor de contact, caracteristicilor lor , avantajelor folosirii lor, a complicariilor, tratamentului, contraindicatiilor generale prescrierii lor. Purtarea lentilelor de contact are indicajii optice si medicale. Indicatiile optice a utilizarii lentilelor: -indicatii absolute : anizometria, anizeiconia, keratoconusul; -indicafi relative: miopia, hipermetropia, afakia, astigmatismul, presbiopia, reabilitarea opticd dupa keratoplastie Desi pacientul afak este in general varstnic si se supune greu tehnicilor de manipulare a lentilelor de contact, afakia este o indicajie primar; se evita astfel scaderea cAmpului vizual datorité ramelor de ochelari si aberatiilor sferice date de lentilele aeriene cu dioptrii mari. Lentilele de contact corecteazii toate gradele de miopie (mie: 0-3D, me -6D, mare: 6-9 D, forte: >9 D), ca si astigmatismul regulat, neregulat, oblic, hipermetropia, Indicajiile medicale a utilizarii lentilelor: -lentilele terapeutice moi cu permeabilitatea mare pentru oxigen si confinut mare de apa se utizeaz in terapia edemului comecan cronic (keratopatie buloasa), abraziuni, ulcerati, eroziuni comeene, keratita chimicé (inclusiv arsuri alcaline), keratit4 neurotrofica, herpetic: (boala stromala), distrofii ectatice (keratoconus), distrofii comeeane, trichiazis cronic. 76contact ales cele cu ochiul astigmatis Acestea se adauga indicatiilor chirurgicale ale lentilelor: krosslinking si chirurgie refractiva-PRK. -aniridie-se folosese lentile colorate eu decor irian si pupild artificial -terapia pleioptica a ambliopiilor infantile(lentile de contact de ocluzic) -fotofobia afakiilor (lentila de afakie cu agenti de protectie antultraviolete) -eoveme, cicatrici, nevralgii cronice la radacina nasului sau la nivelul urechii(zone de ‘u ochelarii) -estetice si psihologice: oferd o fizionomie mai placuta decdt ramele ochelarilor, mai colorate -sentimentul de independenta si securitate opticd oferit le situeaza mai presus de lentilele aeriene -mecanice :nu se aburese, nu trebuie curatate in timpul folosirii, permit miscarea libera si nu au o greutate semnificativa -profesionale:pentru sportivi, actori, medici “Ia ocular’, fizioterapeuti, ete. Avantajele oferite sunt de ordin: -estetie: lentile color, cu pupil neagra -practice :sport, muned fizica, copii -maresc e¢dmpul vizual -climina aberatile sferice ale lentilelor aeriene -ofera corectia constant a privirii in toate directiile, din moment ce se migca solidar -suprimarea differentei defect prismatic din anizeiconie si a defectelor ismului oblic 7-imbunatajesc acuitatea vizuald in nistagmus, pentru c& se migca in aceeasi directie cu globul ocular Lentila de contact este tougi un corp strain, deci ea nu se prescrie fra motivatie. Se ure: un tratament prealabil pentru infectiile comeo-conjunetivale, Se verified perio curburile corneene ce pot fi modificdte de lentila de contact), Nu se prescriu in timpul bolilor generale ca hepatita virala acuta, in timpul regimurilor de slabire, tratamentului corticoid, imusupresor. Rareori pacientul prezinta o fragilitate epitelial’ particulara, o alergie naturala la lentile de contact sau tulburari de clipit. Toate acestea constituie cauze de intoleranta. Asadar, lentilele de contact nu pot fi preserise in: -orice iritat sau inflamayie bacteriand sau alergica intraoculara, a pleoapelor, aparatului lacrimal orice infectic oculara sau sistemica : keratite, in eroziuni, ulceratii comeene, conjunctivita acuta sau cronica -pterigioane mari sim, febra fanului,rinita vasomotorie, care due la hiperemie conjunctivala-aceste contraindicatii sunt relative, putdndu-se doar la sezonul de incidenta maxima -producfie scdizuté sau crescuta de lacrimi si sebum. -keratoconjuctivita sicca-este o contraindicatie relativa;pot fi folosite lentile de contact moi, subjiri cu confinut nu prea mare de apa, cu administrare de lacrimi artificiale gi sub control oftalmologic regulat -presbiopie precoce la miopi-sunt necesari ochelari pentru presbiopie -labilitate sau boald psihied, teren nevrotic -imposibilitatea asigurarii intretinerii corecte-persoane neigienice, copii 11-14 ani cu maturizare insuficienta 78-lipsa indemandrii, probleme de manualitate-artrita, boala Parkinson -lipsa posit soluiilor de intrejinere curdtare, conservare tajii controlului oftalmologic regulat(mediu rural) sau a procurarii -profesiuni- coafiri, mecanici auto, mineri,chimistismedii exagerat de calde sau de reci, altitudine, praf sau iritanti chimici; contraindicatiile sunt specifice si se referd la portul la lueru -contraindicatii medicale:- relative ~in sarcina, tratament cu contraceptive orale, care sau cétitatea de lacrimi due la modificari in compozi -in epilepsie, tratament cu clorochina-due la fragilizarea epiteliului2. MATERIAL $I METODA Studiul a fost efectuat pe un lot de 98 pacienti, in perioada 2009-2010. Acest studiu cuprinde informatii despre: ~ sexul si varsta ui - domiciliul -urban sau rural - examenul clinic al globului ocular - reffactia ocular - acuitatea vizuala cu lentile aeriene si ct lentile de contact - caracteristicele lentilelor de contact prescrise-raza de curbura,puterea dioptricd,diametrul lentilei de contact - tipul de lentilé de contact prescrisa si gradul ei de hidratare(%) - solutia de intrefinere folosita = complicatiile ce au aparut si tratamentul lor Inainte de a prezenta pacientii studiati vom descrie telnnica de prescriere a lentilelor de contact. Pacientul este agezat pe scaunul de testare Etapele acestei proceduri sunt ~ Lanamneza +2. ymicoscopia segmentului anterior = 3.determinarea acuitatii vizuale fard corectie - 4.determinarea refractiei obiective prin autorefractometrie - S.determinarea acuitatii vizuale cu corectie 80v - 6, calculul echivalentului sferie - 7. adaptarea lentilei de contact moi -8, adaptarea lentilelor de contact dure 2.1, Anamneza Interogatoriul pacientului incepe cu stabilirea datelor personale. - nume gi prenume - domiciliu ~ data nasterii - ocupatia Interogatoriul va continua cu istoricul bolii. Se va urmari: - data aparitiei tulburatilor = debutul afectiunii - evolutia - factorii declansatori - tratamente oftalmologice si ortoptice efectuate in cadrul interogatoriului nu trebuie_neglijate: - aspectele legate de corectia optica - daca refractia a fost preseris dupa administrarea um 81- tipul corectiei - valoarea lentilei_ corectoare - modul de utilizare a corectiei optice - cdind a avut loc ultima corectie 22. iomicoscopia segmentului anterior Examinarea conjunetivei se face cu fanta larga. Prin folosirea fluoresceinei sodice se evidentiaza: solutii de continuitate la nivelul conjunctivei, corneei, permite examinarea timpului de rupere a filmului lacrimal iar prin folosirea de rosu bengal se evidentiaza depozite de mucus. 2.3. Determinarea acuitatii vizuale Examinarea se face de la 0 distanta fixd (5 metri) separat pentru fiecare ochi timp ce celalalt ochi este obturat 2.4.Determinarea refractiei obiective si a razelor de curbura -Autorefractokeratometria Rezultatele depind de focusarea exact a utilajului in centrul corneei. 2.5.Determinarea ac vizuale cu corectie Se ageazi rama de proba pe fata pacientului si se fac reglajele necesare. Pentru 0 povitionare corect& a centrelor lentilelor utilizate in procesul de testare se va face reglajul initial folosind lentilele cu reticul. Se obtureaz4 unul din ochi si se incepe testarea monocular, conform*metodei cefii”, dar cu valori ale puterii lentilelor superioare rezultatelor objinute la refractia automati, Astiel se evita erorile de masurare ale autorefractometrului datorate acomodaii, in special in cazul hipermetropiilor, miopiilor mici sau spasmelor de acomodare. 1. Pentru pacientii miopi se incepe cu lentile a cdror putere este mai putin negativa (cu aproximativ 2,00-3,00dpt.sf.) sau chiar pozitiva in cazul miopiilor mici. Pentru hipermetropi se incepe cu lentile pozitive a cAror putere este mai mare cu 2,00-3,00dpt.sf.in | 82ambele situafii puterea lentilelor sferice desereste cu un pas de 0,25dpt. urmarindu-se de fiecare data cresterea acuitijii vizuale. 2. in cazul in care exista astigmatism determinarea valorilor si orientirii acestuia este sensibil simplificata datorita indicajiilor refractiei obiective, rezultind astfel o economie de timp utila pentru realizarea si a altor teste necesare.Pentru a evita crorile de masurare generate de astigmatismul cristalinian, produs datorita suprasolicitarilor (hipermetropi, persoane cart folosesc timp indelungat vederea la distant mica), se utilizeaza testul Parent. in cazul astigmatilor, la testarea monoculara cu lentile sferice, cdnd subiectul ajunge lao acuitate vizuala AV=0.50, se incepe testarea cu lentile cilindrice pornind de la valori cu cel putin 0,50 D mai mici decat cele masurate .. in continuare se introduc in rama de testare lentile cilindrice cu valoare absoluta tot mai mare (cu pas de 0,2Sdpt.cil.) pana cand subjectul afirma ca toate linile testului Parent sunt la fel de clare sau de neclare. Se reia procesul de rotire lent a lentilei si se determina orientarea exact a axei astigmatismului care permite vederea la fel de clara a tuturor liniilor testului.Se continua procesul de testare diminuand valoare puterii sferice a lentilelor de testare (cu pas de 0,2Sdpt.sf.) pana la obtinerea acuitatii vizuale AV=1,00 sau pana ce nu se mai poate obfine 0 acuitate superioard celei obfinute cu lentila anterioard..Dupa determinarea orientarii axei si valorii puterii lentilei n sare pentru compensarea astigmatismului se verified valoarea puterii lentilei sferice utilizand testul cu optotipuri pe culorile rosu si verde 3. in continuare pacientul va fi testat in vederea determinarii anizeiconiei. Testarea se face cu teste rogu-verde sau teste polarizate (cu stimul de excitare a fuziunii), Pacientul va avea pe rama de testare filtru rogu pentru un ochi si filtru verde pentru celilalt ochi sau filtre polarizante orientate diferit pentru fiecare ochi. La primul test pacientul va vedea cu un ochi o jumatate de patrat (de culoare rosie) iar cu celilalt ochi a doud jumatate de patrat (de culoare verde). Totodata fiecare ochi va vedea si punctul alb din centrul imaginar al patratului format de cele doua jumatati, Cele doud jumatati de culori diferite ale patratului sunt despartite pe orizontala sau pe verticals. acd o jumatate a patratului este vazutd ca avénd o marime sau forma diferita decdt cealalta. jumatate existé anizeiconie, Marimea diferita este determinata de diferenja de putere sfericd alentilelor iar forma diferita este determinata de diferenta de putere a lentilelor torice sau de orientarea axei torului. 83Diferenjele de marime ale imaginilor tradeaza faptul cd imaginile formate pe retinele celor doi ochi sunt de dimensiuni diferite. in cazul astigmatismului imaginile pot diferi ca forma. Compensind astigmatismul se pot obtine imagini asemenea dar de marimi diferite Rezultatele testirii gi observatiile vor fi notate in figa personal, Pe documentul cliberat pacientului (prescriptie) vor fi indicate valorile compensarii pentru vederea la distant, vederea la aproape si vederea pentru distante intermediate de lueru (daca este cazul), distantele interpupilare corespunzitoare si acuititile vizuale inregistrate cu valorile determinate. 2.6.Caleulul echivalentului sferie Echivalentul sferic ~ puterea sfericd + 1/2 puterea cilindricd, 1a pacientii cu valori ale corectiei aeriene peste + sau ~3,75 sf stabilirea puterii lentilelor de contact se va face cu ajutorul tabelului de conversie: 84TABEL DE TRANSFORMARE OCHELARI <<>> LENTILE DE CONTACT. MINUS 46rne, 378 4 428 45 47s 14mm, ‘375: 428 45 475 8 85. 575 625 12mm ‘378 426 45 478 5 528 65 6 625 os ars 7 728 178 2 e28 oF ars 9.25 95 7s 10, 10.75 " 1128 12 1278 4328 14 1478 ies. 16 1678 7s toni, ‘378: 4 428 a5 ays 5 5.28 5 e768 8 es 75 7 725 78 778 8 as 75 3 028 O85 10 10.25 108 1075 u 78 1225 13. 1376 1425 18 16.25 + 47:78 4225, 18 1975 205, 228 22 2278 235 24.28 28 2575 265 278 Es ‘omen 85 35 378 4 428 a5 476 5 525 7s 028 35 o75 105 5 42 128 13 138 45 18 185. 18 185 17, 178 18 185 198. 205 2 215 ers 8 10 1025, 1075 i 45 12 4228 1278 3 135 1378 1425 tas is 1628 185 18 1625 1675 7 1725 4778 18 2m 3.25 35 378 ars. 55 575 628 a8 ers 725 is 778 e 928 a8 7s 928 975 10 105, 1075 41.25 18 42 12:38 1278 13 1375 45 1475 4825 185 1875 16.25 168 1675 17 175 ‘are 325 35 37s 425 a5 ans 5 525 co 5.75 6 625 os 8s 75 7 728 78 7s 798 8 226 Bs 85 ars 25 o5 10.28 4078 4 41.25 1478 12 128 1278 43 128 1378 14 145 1475 18 1525 4875 18 16.28 185 7 PLUS 6mm 3.28 35] 375] 4] 425 45 475| 475] | 5.25| 85 875| os e75| 725| 75 778 175| 228 8s as 9.25| 975| 10 408 1075| u 115 1175] 3 28 1275| 3 12.26 1375 ‘| 1428 145 1476 45.25| 185 18.75 16| 16252.7.Adaptarea lentilei de contact moi Igiena adaptatorului: o igiend bund a adaptatorului d& pacientului o idee despre atenjia ce trebuie acordata curieniei cdnd se adapteaza lentile de contact. Adaptatorul trebuie sa aiba aspect ingrijit. Se spald mainile cu spun lichid. Distribuitorul de sipun si fie manevrabil cu cotul sau cu piciorul. Mainile se sterg cu hartie care nu se scdmoseazi. Igiena lentilelor de contact: lentilele de contact de prob se recomandi sa fie de unicd folosint& eventual prima lentila de contact precrisa pacientului. Nu se folosesc coloranti pentru ca pot ‘modifica aspectul lentilei de contact. Prima incercare: Se face cu lentila furnizata de fabricant conform refetei. Se observa:descentrarea; marginea lentilei intersecteaza limbul comeo-scleral; mobilitatea; dac& lentila este prea stransa (nu se misca in timpul clipirilor) se ia o lentila cu raza de curburd mai mare, eventual un diametru mai mic; dacd lentila se descentreazi cénd se clipeste, cobordnd in fundul de sac conjunctival inferior ramanand acolo, inseamna cd este prea plat si se alege o raz mai mica saw/si un diametru mai mare Se fac testele de acuitate si adaptabilitate. Se observa dac& dupa 20-30 de minute de purtare lentila prezinté mobilitate si pacintul nu prezint acuze. ‘Manipularea lentilelor suple Mainile curate, eventual umede (mainile nu se sterg dup’ spiilare), subiectul scoate lentila din cutia de pastrare si verified dacd este bine pozitionatd (fig2.1). Se clateste lentila cu soluyie de intrefinere. 86Fig.2.1. Controlul risfrangeri lentile a) pozitie bund a lentilei; b) lentila risfranta; Lentila pentru ochiul drept se pune pe varful degetului aratator al mainii drepte. Cu degetul mijlociu al mainii drepte se trage pleoapa inferioard in jos, cu degetul mijlociu al dinii stingi se trage de pleoapa in sus, si se aplicd pe ochi lentila, cu o presiune suficienta pentru a evacua bulele de aer. Se di drumul pleoapelor si se face un masaj usor prin intermediul pleoapei superioare pentru centrarea lentilei Fig2.2 Aplicarea lentilei de contact Scoaterea lentilei: Cu degetu! mijlociu al mainii drepte se tine pleoapa inferioara in jos. Cu degetul ardtitor se trage lentila in jos. Se apucd lentila intre varfurile degetelor mare si ardtdtor si se scoate. Se poate folosi ventuza. Fig.2.4, Scoaterea lentilei de contact Supravegherea medicald a purtatorilor de lentile de contact Este necesari o purtare de cel putin o jumatate de ord inainte de a se comanda definitiv lentila: 872.8.Adaptarea lentilelor de contact dure Lentilele de contact dure se recomanda :astigmatism mai mare de 4 D, cicdtrici, keratokonus, keratoglobus,degenerescenta marginala pelluci Etapele adaptarii lentilelor de contact dure sunt: 1. Bfectuarea keratometriei Lentila de proba se alege cu raza egal cu raza cea mai mare de la keratometrie Dupa cel putin 30 de minute se testeaz acuitatea vizuala cu lentile de contact dure pe ochi 4, Se adauga in rama de proba lentile aeriene pnd se obfine cea mai buna acuitate vizuald 5. Calculul puterii dioptrice a lentilelor de contact dure se face insumand puterea dioptricd a lentilei de proba cu cea a lentilei aeriene 883. PREZENTARE CAZURL : 3.1.CAZURI MIOPIE [Rrewenr [sec [vata | Media | Grad [Caras UC pr oct Tipal Ce | Asuaatca vial [Solute de] complica | vic | dep sstng simin lneinere & Rarade | dope | diame | apa sefiatic | cubura ta] ue TTF a a soy so is [as og [1 CARE iz F ® | Meta faa aaa Pos oe | RET aa [ars | a2 os | os 7 F 3 PU Meas Swe OT ROSEPT ee os |i ir w it PR | Mae ae wee Poa OP AOSEPT AO Brean a on fos commeeant Tir woes [oa fos | NOSEPT na fs 6 aw [R|Me Tas yas sibs 0 jss__ | 22s oo [a CARE é 2 Meda | 85 sibse fos [oe SOLD 09 jos | care ie are fo AOSEPT 5 OSEPT SOLO Arcade o2 fos | cane | margia | = i © By | Sib SOU “| Bs CARE @ Gi z TR Tie | WEES [06 [os | AOSEPT M6 06 | 08 Teo By) sae TT SOU bs ' CARE ; Tay | WEEE OS AOSEPT | M3 09 | pe Be [stoae [oe TT TOLD Bs jos jt CARE hie Tas] woEM [oR [oR | AOSEPT Bs os [os ca ie | sioae oa TSOP i Bs oo ft ARE | conitactrian lr Neda | SF is | were 895 pa one ace Po TOT bs 06 re [ape Tene PR [ise wees [as [os | nose) Kose | be as | os supericiala a {siase Pos 7 Sou 1 os [1 cane =aal ‘aE Fos [us| nosePT os | os a or woes fos fT ROSE os [a re aR Pe poe RST AL oa 5 ie Prone Poss wee oe an [0 fas oa [os = Mie smoas pow fa Soi ' ARE F a TD ss js fas oo [os | cane pe Urea a Parnas Poe nos ar [a fom 06 | ox e a0 aa we ~ | Roser 430 | 38 | 30 po rome oases por pos —soe » |as 02 | 03 | cane iw pa e 2a sae os 0 as {is os |o9 | care pe Tae | WEES |e | OR ROSE] 46 a6 | os | con) tuceran fH a a a TOLD as [32s as ri care wR pos fae asf wess.20" fo ~| ROSEPT AO Fromme ee cs o6 | os somesandfips [Fe sina pos LEGENDA LA-LENTILA AERIANA LC -LENTILA DE CONTACT ST-STEEP(LENTILA STRAMTA) FL-PLAT(LENTILA LARGA) STD-CIBASOFT STANDARD WCE-CIBASOFT WEICON CE GT 70 -WOHLK GEAFLEX 70 WE5S-WOHLK WEFLEX 55 3.2.CAZURI ASTIGMATISM $1 KERATOCONUS Neca “Ger ] va] war | Graal] Corie Cp oda apes [ ipa] Rena] Soa de] Compe | icin | sans tine en Tar cetie | cutur ecu 7 6 M | 26 Rg os oe | AOsEPT o2 [os oF [ae aOR} wind os | on 25081000 x10 oar “beeper paar aos “sost 99 os {os [Assi Toei Tae WoO 08 | AOSEPT = nis0 us|t fos fos 4.5081, 00 69 | iso } [ast an CC 278s as {os i a pOC RTO we pos | OSP*-1,00Cy1 T 08 1 | mito | LTS Cyan 80 1250x180 08" a TORE —| Erin sr ot cone 91— FP PUY Astgma [89 PSEA Tas P| 0s Pos S00 wm | 39 | axto us| me [os los | care compus 27586-15031 5s | a7 co rar Fae [TAROT ATE GT VAST REPT Pom SOC tim ]89 | axtt0 us {Me | jos | care comps 0081.00 69 ss sts is Spagna PSPs iw a PW es ROSE 4 sm | FL | 006,100 14s | eso los | ox sip ae Asima [STP OSS SIGN | Tae | WOO [03 | ROSE vm st | ato us | to} 04 | os | | coms 8808192500" | axi70 | [as atc Ps a aE [oa Pos RSET | | ms | a7 oa \° aes es ~ pea OST ms | 87 os WE Pa EP Aatiome Pe MLO GT | TH ROSETST tam |92 | acto 46 | to} 08 | 1 | sor | comps 300st"-2s003 rt care | | | xis Me | ss st ae PR aigma | SP THT Ta WEP POR ROSEPT tum | st | aso us | rao [ox | ox comps .S092.50 6 sxis0 Ro ign TS Pia Te WE [oe Poa | AOSEPT wm sr | osroocyaso | 146 | r40 Jos | 09 sil ‘eraooo PRE PSST oa ce OSEPT ms | 82 | tase 9M sa Mw) Psa | 92 pas papi) s0r0 sm M jos fos | care Compas laos 3s pw ao aes | 79 aa per poe oa ROSE | | ms | 82 o4 oa fos nr as wo [oe ROSEPT tim st | +toom-toocy [as |r fos fa comps 390 +H. -1.00¢91 | axi80 ae fie fu aatigma | aT ISON pte we POS [Oe PAOSEPT | Conjaniet | sm axi80 us|t jor fos mica compas 9 086° 1256 | ais L L | 92a | a a 2508 [ar 00st on we se fu Pasian fap ass arse ow pas per soto tm [89 | aio as | Me cane | comps | 25081-10031 ss 70 Fhe srATIOGT aS FPO | sxiso usm fos | 09 | care “ =1,00SF*1,00 Cyt 33 | sxt80 | pare fae a Ip0c 9 H a6 | NORE a fim snc | 6 os sino Ratan | Ta mm PTR WE POS Poa NOSE wm fst | aco vis | ro fos | oa a -85081°2006)1 | axl 70 co ‘keratoco | 8,5 -10,508T loa [or fos 08 | AOSEPT ‘Conustivita | ms | 87 | 3.00sr oA os jag Bacterana | 64 28 R ‘keratoco | 8.5 cc oa ‘09 AOSEPT | we 87 | -usase A og iseaall UP astm Fe | soos so ew | Tae P Roa Toa ROSES | sam 92 axl80 46 |M- [04 | 08 | SOLO comps 3008120003 ss care } axl80 pela fae ‘ama | St Pigase p96 | Tae WER YR ORE tom [st | as ss | 00/08 | os compas 1.00061 | 50 ee ac ee tom fst | tgnotasn | tas |rao fos | sing ape Bean [RI PAST 3a [oe fos fos | AOserr ww [82 | ass oa os os 6 a ‘Astigma | 9.2 1,005 ms [Pr [os 03 | SOLO - in Leen M cane Compas ws0s; wo fw ae FP emiows P39 Yaar Yo a6 || ROSE er ms 82 | taser oA oa fos comesne LL = |_| 93TILA AERIANA LC -LENTILA DE CONTACT ST-STEEP (LENTILA STRAMTA) (LENTILA LARGA) CF=WOHLK CONFLEX FTM-CIBA SOFT FOCUS TORIC WCP/WCT-CIBA SOFT WEICON TORIC 3.3.CAZURI HIPERMETROPIE Caracteriscile LC pt Ocha ‘inde | dope stan Ts +s Acute val Tnretinee ‘AOSEPT os | AOSEPT ns SOLO CARE 75 ws CARE 465 T 1 T SOLO 1 T 1 | ROSERT SOLD AOSEPT ‘AOSEPT ~~ | AOSERT CON: | AoserT- as TT eae er : cs Tae | Wea ROSEPF FL 46 | we fas pe pare ose a7 wre] ‘ROSERT rn 93 jars faz hao as sa [8 M43 1 L re Tis | Wea fos [Ros CONTENT | st |2 Bs a |i crvita, oucant o PAPILAR A s ie PR wR me faas | ta 02 % “Pp rorne fas aa) We “bP ROSE — ERAT 93 fae | aan ofa TA | | SUPERFI . cIALA PUNCTIF | ‘ORM 5 WOES 4 1 Wess | a as “Sos as “as wore +678 LEGENDA LA-LENTILA AERIANA LC LENTILA DE CONTACT ST-STEEP(LENTILA STRAMTA) FL-FLAT(LENTILA LARGA) STD-CIBASOFT STANDARD 95WCE-CIBASOFT WEICON CE. GT 70 -WOHLK GEAPLEX 70 3.4 CAZURI PRESBIOPIE New | Y) cds [ Gradal | Cartrsii + setae | Cope e fa vical de | det sang | imesere | Acute views “Raza | dioperit Tipul Le « stm carta oa TAF [a Fas pressio [9 [2 —~| a2 T 1 | AOSEPT ~| oe fo fase faa voit sorte saas ~~) PRESBIO | 37 a9 7 “AOSEPT Pre a0 day a9 fi | ADITIE 200 | x | pReswio 9 fea oa poo SRT mu 9 foto | aa os fos Aime 2250 uv 7 ~ | S1D38 T T ‘SOLO, 2 vo tt [care some | nas 95 TM paso PRESBIO | 89 oF - sips fT TT ‘SOLO “Erozune fr 29 | -us0 1 ft fcare | comesana Abin +200 M | 36 FL ae WC-60 T a a fa 46 jb ooh apm: | | ,—-|aa_| 1 t+ a wha PR | presi fo] 2 1a pwrss fos ser | PIE 9 +250 42 09 i | some srs 8 Fist [Rk | PResBio ae Pa “AOSEPT mc fae fae 2 os | o7 some va3s 96LEGENDA LA-LENTILA AERIANA LC -LENTILA DE CONTACT ST-STEEP(LENTILA STRAMTA) FL-FLAT(LENTILA LARGA) STD-CIBASOFT STANDARD WCE-CIBASOFT WEICON CE GY 70-WOHLK GEAFLEX 70 974, REZULTATE in urma analizirii datelor oferite de studiul efectuat pe cei noudzeci gi opt de Purtatori de lentile de contact descrisi anterior s-au desprins cdteva rezultate utile si interesante atat pentru medicul specialist ,cdt si pentru pacienti, Astfel , din datele demografice urmarite s-au constatat -treizeci si cinci din acestia au fost de sex feminin, 58,16% ,ceea ce ne arati o predominanta a utilizar lentilelor de contact in rdndul persoanelor de sex feminin comparativ cu cele de sex masculin, predominant care poate fi explicati prin avantajul estetic oferit de lentilele de contact comparativ cu lentilele aeriene. M=SEX MASCULIN S=SEX FEMININ Fig 1.Repartitia utilizarii lentilelor de contact in raport cu sexul 98-saizeci si trei dintre cei nouzizeci si opt de pacienti analizati provin din mediul urban ceea ce reprezinti un procent de 62,76% din totalul persoanelor studiate,acest rezultat dovedeste o mai mare motivatie intelectual si un mai inalt grad de civilizatie in rindul persoanelor provenite din orase. U=MEDIU URBAN R=MEDIU RURAL Fig 2. Distributia purtitorilor de lentile de contact in functie de mediul de provenienta 99-vrsta pacienfilor studiai este foarte variabild, ea find cuprinsa intre 7 si 65 de ani ,ccea ce indicd 0 imensd posibilitate de folosire a lentilelor de contact inc& din perioada copilariei si péna la varste apreciabile atéta timp cit existi motivatia necesaré si sunt respectate regulile de intretinere a lentilelor de contact, totusi prin observatia cu atentie a datelor oferite de studiul anterior, se poate observa o utilizare mai frecventé a lentilelor de contact de citre pacientii ce au varste cuprinse intre 20 si 30 de ani ,observatie ce poate fi interpretata prin prisma atingerii maturitatii necesare alegerii lentilelor de contact, exceptie find cazurile cand sunt folosite ca tratament (in special keratoconus). 30 40 Varsta (ani) Numz de cazur oS 10 20 Fig3. Repartitia purtitorilor de lentile de contact pe grupe de varsti 100-la treisprezece din cei nouazeci si opt de pacienti li s-au prescris 13,26% lentile de contact dure $i 86,74 % lentile de contact moi sferice si torice. sae 8 83a 8 8 D=LENTILE DE CONTACT DURE M=LENTILE DE CONTACT MOI Fig 4. Distributia purtitorilor de lentile de contact in functie de timpul de purtare (lentile de contact moi si dure) 101Din datele examinarii clinice constatam: -din cei noudzeci si opt de pacienti analizati, 35 suferd de miopie, 35 de astigmatism, 20de hipermetropie si 8 de presbitie, inregistrandu-se astfel 35,71% cazuri de miopie, 19,6% hipermetropie, 35,71% cazuri de astigmatism si 7,84% cazuri de presbitie. M=MIOPIE H=HIPERMETROPIE A=ASTIGMATISM. P=PRESBITIE Fig 5. Reparti in functie de viciul de refractie corectat 102din cei treizeci si cinci de miopi noua sufera de miopie mic& noua de miopie medie ssapte de miopie mare si zece de miopie forte, au existat 20% cazuri de miopie mare si 30% cazuri de miopie forte. Fig 6.Reparti funetie de gradul miopiei 103elie Indicatorul functional al eficienjei lentilelor de contact a fost acuitatea vizuald, la pacientii cu hipermetropie lentilele de contact au permis imbundtifirea acuititii vizuale la 94% din cazurila 6% aceasta rimanénd stafionari Fig.7 Distributia acuitatii vizuale in functie de caracterul ei la pacienti cu miopie AVi-Acuitate vizuala imbundtatita AYS-Acuitate vizuali stafionara 104-folosind acelasi rafionament ,din douazeci de pacienti ce suferd de hipermetropie, sapte au hipermetropie mici(35%) ,trei medie (15%) inci mare (25%) si cinci forte (25%). Fig 8, Distributia in functie de gradul de hipermetropie 105.cfional al eficienfei lentilelor de contact a fost acuitatea vizuala, la pacientii Indicatorul fun cu hipermetropie lentilele de contact au permis imbundtitirea acuitétii vizuale la 80% din cazuri, la 20% aceasta raimanand stationard acuititii vizuale in funetie de caracterul ei la pacientii cu Fig 9. Distribut hipermetropie AVi-Acuitate vizuali imbunatatita AVS-Acuitate vizuali stationara 106~din cei treizeci si cin de pacienfi ce sufera de astigmatism, treisprezece au Keratoconus, sapte au ast gmatism simplu si cincisprezece au astigmatism compus, adica din totalul acestor pacienti 43% au astigmatism compus, 37% au keratoconus $i 20% astigmatism simplu AS=ASTIGMATISM SIMPLU AC=ASTIGMATISAM COMPUS K=KERATOCONUS. Fig 10. Repartitia in funetie de astigmatismul corectat 107jenfei lentilelor de contact a fost acuitatea vizuala, la pacientii Indicatorul functional al ef cu astigmatism lentilele de contact au permis imbunitajirea acuititii vizuale la 89% din cazuri, la 11% aceasta riméndnd stationard. Fig 11. Distributia acuititii vizuale in functie de caracterul ei la pacientii cu astigmatism ual imbunitafitd AVi-Acuitate AY! -Acuitate vizuali stat 108La pacientii cu presbiopie lentilele de contact au permis imbunatifirea acuitétii vizuale Ja 50% din cazuri Fig 12. Distributia acuitiii vizuale in functie de caracterul ei la pacientii cu presbiopie AVi-Acuitate vizuala imbunatatita AVS-Acuitate vizuali stationara 109Referitor la solutiile de intretinere a lentlelor de contact preserise, putem afirma cd s- au folosit doud solutii de curitare, clatire, dezinfectare si pastrare a lentilelor de contact in timpul nepurtarii acestora, mai exact AOSEPT si SOLO CARE SOFT, produse de CIBA VISION. AOS 2PT este cel mai eficace dezinfectant datoriti substafei sale active (peroxid de hidrogen), fiind recomandat pentru toate tipurile de lentile( moi si dure ), De asemenea nu contine conservanti( nu produce reactii alergice) si are o compatibilitate cu comeea foarte bund datorita transformarii peroxidului intr-o solutie salin& tamponata. Nu trebuie folosita lentila de contact decdt dupa minim 6 ore de la introducerea in AOSEPT. SOLO CARE SOFT este folosit numai pentru intretinerea lentilelor de contact moi-clare sau color - substanta sa activa fiind polioxietilena-polioxiprpilena. Confine conservant de tipul DTA disodiu dihidrat si polihexamide ce pot genera uneori reactii alergice. Ambele servese la dizolvarea tabletelor de deproteinizare folosite la indepartarea depunerilor de pe suprafetele lentilelor de contact si, daca in general sunt respectate instructiunile de folosire date de firma producdtoare si medicul oftalmolog, nu vor apairea complicafii nedorite. Ultimul element luat in studiu se referd la complicatiile ce au aparut pe parcursul perioadei studiate ,complicatii de etiologie si care pot fi grupate in complicatii comeene si conjunctivale. COMPLICATIL CORNEED -eroziuni comeene 7 cazuri -keratita superficial punetiforma 2 c -edem comeean microvascular 1 caz. COMPLICATIL CONJUNCTIVALE -conjunctivita bacteriana 4 cazuri -conjunctivita micotica 2 cazuri -conjunctivita giganto-papilard 1 caz. 110Se observ in studiu, ceea ce reprezi au existat gaptesprezece cazuri complicate din cele nowizeci si opt uate mn procent de 17! Cazuri necomplicate Fig 13. Proportia de complicati 83% Complicati parute 111Dintre acestea unsprezece au fost comeene si sapte conjunctivale -deci o predominanta a celor comeene (61.11%). comeene 61% i conjunctivale : 30% Fig 14, Distributia compli 112Dintre cele unsprezece complicatii comeene, sapte au fost reprezentate din eroziuni comeene (63,63%), dou de keratits superficiala (18,18%) si céte un caz de edem comeean difuz si arcada marginal microvasculara (9,1%). EC KSP AMM EcD EC=EROZIUNI CORNEENE KSP=KERATITA SUPERFICIALA PUNCTIFORMA, AMM=ARCADA MARGINALA MICROMARGINALA, ECD=EDEM CORNEEAN DIFUZ FIG 15. Repartitia complicatiilor corneene in functie de etiologia lor 113,Fig . 1-2 Edem corneean 114Fig. 3 Keratité superficiala punctiforma Fig. 4 Keratoconjunctivita alergica limbara superioara 115Folosind acelasi aloritm de calcul ,din cele sapte complicafii conjunctivale patru au fost bacteriene(S7,14%), dowd micotice (28,57%) si un singur caz de conjunciviti gigantopapilara (14,28%). cop bacteriene 57.14% micotice CGP-conjunctivita Fig 16.Repartitia compli ale in funetie de etiologia lor Aparitia acestor complicajii poate fi atribuiti atét poluarii crescute a mediului inconjuritor (majoritatea pacientilor provenind din mediul urban industrializat), cit si nerespectirii regulilor de folosire a lentilelor de contact sia solutiilor de intretinere ale acestora.Fig. 5-6 Conjunctivita bacteriana 17Fig.7-9 Conjunctivita giganto-papilara 1185. DISCUTIT Orice persoand care prezinta o eroare de refractie corectabild cu ochelari este, teoretic, un candidat posibil la utilizarea de lentile de contact mo semidure sau dure. ‘actorii de care depinde alegerea lor sunt -nivelul de cultura -felul, marimea erorii de refractie -aspectele psihologice -profesia, mediul, activitates timpul liber (sport) -nivelul social, financiar -echilibrul oferti-cerere -moda de a purta lentile de contact -nivelul reclamei in societate -starea de sindtate a viitorului purtator Por cheie in selectionarea , motivarea si indrumarea acestei persoane o are medicul oftalmolog ;cunostintele sale profesional ,alaturate informatiilor pe teme mai sus mentionate oferd rezultatele utile atat specialistului cat si pentru purtitorul de lentile de contact. Din studiul efectuat am objinut urmatoarele concluzii: -purtatorii luati in discutie de lentile de contact sunt mai freevent femei decdt barbati , explicabil prin cochetaria feminind ;totusi diferenta nu e zdrobitoare. -provin din mediul urban mai mult decdt din mediul rural ~explicabil prin accesul Ia informare , la specialist si nivelul socio-economic -motivatia purtarii de lentile de contact este mai mare in intervalul de varsta 10-40 de ani freeventa maxima se inregistreaza intre 20 -30 ani -cele mai rispaindite sunt lentilele de contact moi(inclusiv cele torice pentru astigmatism peste 1D cilindrica) fata de cele dure (folosite strict pentru keratoconus) ~ cel mai frecvent sunt folosite in miopii gi hipermetropii de grad mic ~ in majoritatea cazurilor acuitatea vizuals se imbunitateste - in cazul motivatiei corecte, regulile de folosire si intrefinere sunt usoare - in nerespectarea acestor reguli apar complicatii minore sau majore,tratate in functie de avantajele si dezavantajele fiecdrui tip de lentila — moi sau dure -se profileaz dite un candidat ideal pentru fiecare ,dupé cum vom vedea 119AVANTAJELE LENTILELOR DE CONTACT MOL ~ lentile usor de suportat de ctre pacient, considerate foarte comfortabile; - adaptare relativ simpla: - rise de dislocare foarte redus (recomandabila gi in cazul sportivilor); ~ variabifitatea duratei de purtare ; ~ se preteaza si la adaptiri in cazul copiilor si batrinilor cdrora le lipseste indemanarea necesar pozitionarii si scoaterii lentilelor; = stabilitate optica in timpul clipirii; ~ se preteaz cel mai bine pentru un port extins. DEZAVANTAJELE TILELOR DE CONTACT MOL curdjarea si dezinfcetia sunt mai dificile atacand uneori materialul fentiletor, ~ materialul are o flexibilitate foarte mare gi se poate rupe; - durata de utilizare este mult mai scurtd decdt a lentilelor dure; + acuitate vizuald corectatd insuficient in cazul astigmatismului >3 D si keratoconus mai mare de stadiu 2; ~ depozitele de proteine si mucine sunt mult mai freevente decat in cazul lentilelor dure; = contaminarea prin baeterii si micozd sunt mai frecvente; - rat mai inalta de complicatii de natura +hemicd ori infectioasa in caz de ritm de purtare necorespunziitor. AVANTAJELE LENTILELOR DE CONTACT DURE - permit corectia astigmatismului >3 D ; - cu performante vizuale bune; ~ au o permeabilitate pentru oxigen foarte bund, - au o mobilitate mai mare prin diametru mai mic decdt lentilele moi; ~ au pret mai avantajos si durata de viat& mai mare; ~ sunt usor de manuit pastrat curdjat. DEZAVANTAJELE LENTILELOR DE CONTACT DURE, - timp de adaptare mai lung; - timp de toleranta la purtare mai scurt; - adaptare dificild in caz de spati interpalpebrale mici; - hidrofilie seazuta; = instabilitate optied la clipit; - se pot sparge, pierde usor; 120Astfel candidatul ideal pentru lentilele de contact dure este ténar cu ochi sindtosi sau cu keratoconus sau miopie ,hipermetropie si astigmatism de peste 1 D cilindried , are intoleranta sau acuitatea vizuala i-a seiizut eu lentile moi, are vedere instabild cu lentile moi, deterioreaza frecvent lentilele moi. Deci alternativa la lentilele aeriene sunt lentilele de contact dure. Prescrierea perfectd a unei lentile de contaet trebuie si-i asigure - suprafata posterioard eliptica ,incdt compatibilitatea cu comeea sa fie optima , pe termen lung - greutate ,grosime mici - pozitionare usoara prin clipire - deformare comeeana scazuta $i iritatie local’ minima incat complicatiile locale sé nu apard le respectatii regulilor de folosire gi intretinere = lipsa iritafiei conjunctivei pleoapei - distributia uniforma a filmului lacrimal sub lentil - la temperatura crescuta si evite modificdri metabolice locale - si asigure oxigenarea optima a comeei ~ si aibii o legaturd stransa cu tipul de activitate desfasurat de purtdtor - si nu constituie o prezent stanjenitoarc, cotidian , pentru purtitor 1216.CONCLUZIL Lentilele de contact permit corectia viciilor de refractie: miopie, hipermetropie, astigmatism, keratoconus. Adaptarea de lentile de contact de orice tip presupune cunoasterea starii de sanatate, in special cea oculara gia anexelor, topografia comeeani, calitatea gi cantitatea filmului lacrimal si evident corectia necesara. + Din datele demografice urmatite s-au constatat: -sexul feminin reprezinta 58,16% din totalul pacientilor, -saizeci si rei (62,76 %) dintre cei noudizeci si opt de pacienti analizati provin din mediul urban; -se poate observa o utilizare mai frecventi a lentilelor de contact de catre pacientii ce au varste cuprinse intre 20 si. 30 de ani. + Din datele examinarii clinice s-au constatat: -

Vous aimerez peut-être aussi

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5794)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (24727)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20260)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20011)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7848)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12945)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2556)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (19653)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13186)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9756)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3044)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2506)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  D'Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (10242)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2564)
• Good Omens

  

  D'Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (12010)
• The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2515)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6513)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  D'Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2306)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  D'Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5646)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3271)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9486)
• Life of Pi: A Novel

  

  D'Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13455)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  D'Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7770)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9054)
• Stardust

  

  D'Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (8133)