Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
independenta profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii . Nici unui organism
membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase
decat cele prevazute in aceasta sectiune.
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de
audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor
din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste
credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca
obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele
elemente: o relatie intre trei parti, obiectiv, criterii adecvate, modalitatea de realizare si o
concluzie.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de
certitudine (asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:
auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si
informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)
atestari si raportari directe
raportari interne si externe
sectorul privat sau public.
8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de
performanta);
Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari,
practicile privind resursele umane).
8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei
opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru
identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.
Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a
satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu
al clientului.
dosarului exerciiului.
Raspuns
Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile
fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod
deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet n lucrarile de audit si la procedurile
referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia
geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:
- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism,
nscrise n Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau
societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste
n cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de
pregatirea si experienta necesara;
- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele
permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate
stabilite.
(verific) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea
contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
-profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o persoana
juridica;
-obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare
ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale
situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil;
-scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara
si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute
de entitatea auditata;
-criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il
constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.
Orice definitie a auditului statutar trebuie s tina cont de nevoile si asteptarile
utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului
statutar de a raspunde acestor nevoi si asteptari.
Nevoile si asteptarile utilizatorilor pot fi considerate rezonabile, dac:
exist un auditor interesat s ofere un serviciu (pentru un pre care reflect, n special, nivelul
de calificare, dificultatea aciunii, numrul de ore i riscul implicat) si are competenta s o fac.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei reasigrari referitoare la:
Opinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicat dar nu
absoluta; asigurarea absolut in audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar
fi: recurgerea la rationament profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricarui
sistem contabil si de control intern, faptul c majoritatea informatiilor probante conduc mai mult
la deductii decat la convingeri din partea auditorului.
In cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de
contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de control
cares asigure - spre deosebire de celelalte forme de control - aceast opinie independent n
mssura sa judece sau s apere in mod egal pe toi utilizatorii informatiei contabile, pe toti
actorii participanti la viaa economico-sociala dintr-o intreprindere, si anume: actionarii, statul
(bugetul), salariatii, bancile, tertii debitori si tertii furnizori etc.
situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si 10 etape care, in succesiunea
lor logica si practica, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se
prezint astfel:
Faza initial:
-Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
-Orientarea i planificarea auditului
- Orientarea si planificarea auditului
Faza executrii lucrrilor:
-Evaluarea controlului intern
-Controlul conturilor
-Examenul situatiilor financiare
Faza final:
-Evenimente posterioare inchiderii exercitiului
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti
-Alte lucrari necesare inchiderii
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit
a. Faza initiala ;
-Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit ( cunoasterea globala a
ntreprinderii , examenul de independen i de absen a incompatibilitilor, examenul
competenei, contactul cu fostul auditor sau cenzor, decizia de acceptare a mandatului,
intocmirea fisei de acceptare a mandatului, Contractarea lucrarilor de audit).
- Orientarea i planificarea lucrrilor de audit ( culegerea de informaii generale asupra
ntreprinderii, identificarea domeniilor, sistemelor i conturilor semnificative din
contabilitatea entitatii, redactarea planului de audit, elaborarea programului de munca.
Faza executrii ;
- Evaluarea controlului intern ( etapele aprecierii controlului intern, raportul asupra
controlului intern, importanta controlului intern pentru auditor);
- Controlul conturilor ( elemente probante n audit, programul de control, tehnici de
control pentru obinerea elementelor probante, particularitai privind prile afiliate, ipoteza
continuitatii activitatii, auditul estimarilor contabile ) .
- Examenul situatiilor financiare ( misiuni initiale - soldurile de deschidere, examenul
situatiilor financiare , stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu
cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate , capitaluri proprii, mprumuturi
i datorii asimilate,imobilizari,, stocuri i producie n curs de execuie, conturi de teri,,
conturile de provizioane,conturile de trezorerie, conturile de cheltuieli, examineaz bazele
de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri, examineaza