CUPRINS. Introducere. CAPITOLUL 1 Jocuri de acomodare Jocuri de sens CAPITOLUL 2 Jocuri de introdueere...... CAPITOLUL 3 Jocuri pentru dezvoltarea eapacitati eaves ineredere in alti CAPITOLEL 4 Jocuri pentru dezvoltarea comunicirii nonverbale. CAPIFOLUL $s Jocuri pentru dezvottarea autocunvasterii, autoevaluari imaginil de sine, exprimsrii verbale $1 autoafiemarit CAPITOLUL 5 Jocuri pentru dezvoltarea eapacititit de cooperare — colaborare CAPITOLUL 7 Jocuri dé dezvottare a oreativiti fanteziel, imaginatic, APITOLUL § Jocuri de inchelere peg 28INTRODUCERE ln fiecare copil este 0 poveste care trebuie ‘spusa” CMinnicot Din anul 1989 s-au schimbat multe in invigamént, Au fost mul ministi cu diverse puncte de vedere. S-a tot schimbat structura invijamantului, Programels scolar, au aparut mantalele alternative, dar in toste aceste schimbari un element a ramas constant, procesul instructiv-edvcaliy se cealreezli mai mult pe copil i centrulatenfiel se aff copilalca individ si mu intreaga clasi. $-a pus accentul pe instruiea diferentiat, se urmaresie czvolinrea individuala, luind in considerare capacititile intelectuale ale fieetrui copil in parte. Aceste noi tendinge sunt foarte binevenite, sunt in interesul eopiilor, ei au toate sansele si se dezvotte atzt din punct de vedere intelectual cat gi psihie motional. Dar odata cu aceste schimbari au apirut ¢:altele care nu sunt cretoane colorate, earton saw hiitie colorath Se cere copiilor se leagl dintee euion, carton si harcia eolorata cfenita. Cu ajutoral acestor materiale copni trebuie fi deseneze un sutnbal despre et vate i saracterizeaz (se pot da mai matte crite dupa care s2 algae siabolutile. AgavInd pe piept cartes ” copii se ageaed In cere $i Is soeste simbalunt explicind ficcare inp reprezinnt ‘Termina propozitia: (Conducttoralineepe prime pate 4 propoctil iar copii o termina pe rind ®ropoeiile pot fl integistraie pe magnsrofon fi rind pe rind reascuitate (sau notae In form seri). copii putind completa réspunsurle Dua jambiates anutul jocel poste fi repeat si raspunscile-vechi poe fi seascultate sau ite peniru cooit si acestea pot ff pretucrats cu cormPropaviti ‘Culoarea mica preferath e812 eeronsncs Animalul meu preferat este Cel mai dedgui(bunjlucru pe care iam Tacut vreodaid a ost Cel mai frumos gest eare mie Reut« fost. ‘Cea mai bunt zi pe are am avut-o Cea rma proasta 2. ‘Am fost est mai ferieit acunci end An Fost eel mai nefericit atunei eénd Iini plsce .. Ma pricep i Prefer st. Mico piacea st Cind o st crese, 0st aca a fi adult Daca as fi parinte Dac aj magician Daca as fi primul ministre Cred et toi copiil ae trebui st Daca au meas afi aict mi-arplacea oa. Madelul met act E86. n.PRntrd Ch Pe o insula nslocuita ag lua eu mine urmitonrels 2 luerun Dac a5 f un animal, 25 f...pemiru e& Nuras cori sa fa. pentru Dac as fio nlanta. ag fi. pentru ea ‘Nwas don 2 Thu... pentru cd Dac apf un obiect, asf .....pentra cd Nucas dori sa fi. pentru ea acd. fo culonre. as fi... penta ‘Nuasdori st flu ..penmra sa ‘Doct a5 fo piesi de mobiles, a5 fl... penin e3 Novag dori 8 fi... wemina of ‘Sac ag un om important, ay fh..pentra ca ‘Nu ag dori 8 fu... penn ed, As fi foarte munities), daca Derese st. Pentru mine cel iat fmportant este Niei mis mi-as putes inehiput viga fird si Ved infiprutVrea Arfi bine Micay ducura, daca. Naas regrets nimi a Mam hota Vok incetca 58. As doris pot ‘Cea mai mare recompensi arf AAs fi fericta) Voi face tt posi up mine cel mst important hasnt Scopul meu cts... Dorinya mes este = ‘Na mas bucura, decd. Mitem Lupt impotriva Nu mivar licen deloc ‘Neas vee st end zanese .. Neay fide avord aslos ‘Ag regreta thre mal, dacs Micar frau. aca Vreaustevit.. MMi infu clad ‘Am fst foarte speriat atunci edad Arf taneitiva sccpuritor mele, daca Putemy 58 cerem ia propoziti niste explicatii suplimentare sau pot povest) 5) evenimente coneret, care Lumineazd atiudinea celui care raspunde, Tmotiyeaza rispansul lui Davinge, urari de bine “Lacaim pe malul sceanutui, Avep ocazia 68 sori tei dotioye pe ¢ bucatl ide hare ne care st o trmiteq in larg, pe seca, fnt-o stig ‘Una se teiba la sine, ska la familie $4 treia ta omenin Misty deri Pentn familia mea tri darese PPenunt intesga lume dorese arBaloane Fiesare participant primeste.un baioa care trebuie umiat, Cu ajutorul unui ‘marker desenen73 ce vrea pe avest-balon,— api prezeniarea desenclor se incearc siren a eit mai multe moduri de fnurebuiniare-a balonui. (Ce yt balonul nostra Ce stim noi 8 facem cu) acest balan!) | sfirsita joculu flecare participant trebuie 28 giseascé o modalitate Droprie peat spargerea balonulu! Se discutd in grup sentimentele apirute ts timput jocull Sticta spiritulut S= pus la dspozitia paticipanilor materiale: stele de plastic, tie coleratd, hate de crep,celofan, crsioanc colorat.caroea, marker, lpi Soci, foerfech, ete Sarcina est de acres o stoi in care Incuieste spirit bun al fami! lor Singua idicaic et fapul ed stiela webu aii un dop eared pata deschide g:inchide stile Dai trminara sarcini, feeare copit igi prezints tela hl ‘rmatoaressacind este asinea» etc 3 dorine persnale Me rind s dschide doput care stele ji dip e “sprit a aptrut® se expr dorinele - 0 altdvariantd, mai simpl: invaatoarea aduice 0 stci eu o forma mal {nveresanta in are loeuegte un spi, Suicla Sef in mina pe rid gh Fiecarecopil ex cele te doin Ce fel de persoand as dori sé fl. ? Copiil isi alex ui aume sau daca dorese pastreaza propril ler sume. Este ert autoprezeziare, in care se expint ceea ce dorestecopill = Exempiu: «Maria are deja 14 ati, are un prieten bun. ste Jocu! pa fi completat eu spunerca unei pavestir despre persoata aleaed Exemplu’ .Odatd sz inimpiet eu Maria o. Pron acest joe puter eunaste autoideall Soper,Siant un om vestit. Fiscare copil va spune o imtémplare despre;eum a devenitt Grt-veste. cine ste a cea objinut rezultate extracrdinare. cere este eer ma fmportant———— fnsusire lui curse simte za om celeb” Cu flecare copil se diseutt cum a ales chiar acca celsbritatsca caret soar i ar doco Se pot obtine informa despre dorintele ascusse, valevile, sSopurite, ‘proiectares in vitor. imaginaia cep. inchipuirea viitorului Copii vor primi cite o foane de hisiie pe eare vee completa urmiftoarele: (Copiii mai miei pet rispunde oral.) ss Viata taza peste cine aa Ninja mea peste zeee ani”. sPeste douizeci de ant.” Fiecare eopit va arezenta grupulul cum ist tachipui vitor O alts variantd a jocului Jaca $e poate completa asta ‘colegul lui de banca -Cursul viet eolezulus meu peste eine! ani.” aZece ani." 51 ‘Douazse’ de ani.” Dupi orezentarea propriei inchipuir, ealepul de bandh va prezenta ‘Binduril lw despre coleg incercand si dea explicati suplimentare ce 'ceare copil facetcearea Sil caracterizeze pe Ori peste toami Sarina este realizarea uu dessn eu tema “0 zi peste Loan {naintes reat-rii desenului copiul rebuie sa glseascé rspansiri ta Fotrebatile. “Ce va cu mine peste 16 ani?”, "Ce voi face, unde si eu cine ‘oi tr?”, “Cum vo: aria peste Io.ani?*, Cum vol petreee scea ai? Dip realzarea desenulus,fecare eopil va prezenta grupul, f ‘2rupul por pune intrebari referitor le desen seu explicaie,