Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • A.kraus - Terapia Identitatii La Melancolici

    Transféré par

    karinadaparia
    14 vues11 pages
    psihologie

    Titre original

    19. a.kraus - Terapia Identitatii La Melancolici

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    psihologie

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    14 vues11 pages

    A.kraus - Terapia Identitatii La Melancolici

    Transféré par

    karinadaparia
    psihologie

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 11
    CAPITOLUL 19 Terapia identitatii la melancolici Alfred Kraus ‘Conceptul nostu de denttate fn tulburarea maninco-depresiv’ is are originea pe deo parte, in rezulatele ester einice gi empirice asupea personaliii si pe de alts parte in expetiena cinied a mari importane a rolului social pent acesti holnavi. Asa cum vom vodea, eraia idee in boala maniaco-depresivi muse limitexz, torus, numa la sem- niticajn rolul social penta formarea identi, Alli reprezentany ai identi jonet, do asemene un ro Permitef-mi, mai int, si fac eitova remrei generale asupra form identi, Dac ne imaginim identitatea cd o structur stabil, fix, atunci pare cf nu existh decit 0 posibiltate de deviaje patologicd si, anume, o instbiltate sau o disoluyic a acestei structur, fn acest sens, vorbim despre o consistent si deo delimitae agi a Eulu, de 0 instabiltate si dilujie a idemitii Bul, ea de exempa, la schizofieni. Cusul vigfit nu ne pretinde, totus, numai sine identifies mereu din nou, c sf fim, cel putin poten, in risurh Si rezaivim toate identfeile, De aceea, Krappmann (1973) const, ito eri- tick Feu lui Erikson (1966) f individul nu este numa ameningat de oidenttate dif si instbil, side rgiitatea identi sale, de o sclvoz a identi, adies de o frmare de identitate supraidenitieant. in raport ew conceptal unei substan imuabile, identiticaren _uman tebe si fe considera cova care se formen7 mere, inten proces permanent de identiieare si de deleyare a identifcri, Acest proces de devenite presupune capac de a suport, int-un anuine sons, absenf de dentine, de a-siasuma o "negate intern in ‘sensul lui Sartre'(1943), Aceasti migcare dialecticd, inte identtate si sbsena identi, apare int-o manera lard tn raporul nostra cu rlurte sata, Pe de-o part, finja uman mu poate sisi forme- 20 conga de sine deeitasumnducsiroluri sociale, prin identiicarea eu ele. Pe de alts parte, sinele mu cuprinde numdi identfiearea ea o simi de rolur, Finja oman este de ficeare dati mai mal alteeva deci un rol saw ale Din important routui socal pentefor- sharsa identi, real, in acelas simp, un anumitraport de tensiune ite persoans 5 0, ‘intr ideninatea de Eu siidensitatea de rl (fle) i calitatea eelor dou de componente ale sinclui. Aceastftensume, expresie partcula a negaje interne citate mai sus, se exprimi in concept terete de rl, n naiunea distane fat de rol, ea 0 protic esenfai eu provenind de la idomttatea cul. Aceast distan fat de rol nu are nimic de a fae eu un refi sau eu un angajament slab in roll social, ei comporténumai o anumité distant fat de asepivile do rol. Fa permite, de exemple, in raport eu simp realizar aasteptrlor de rol, 0 stuctware proprie a rolului, dar si schimbarea unui rol gi ea este © condiie importa pont balanja existent, in mod normal, inte identitaten de eu si identiatea de rol (flu), deci iste persoant girl Nu este posibil aici sf se expuns fn toate detille eonceptul de ienitate in boala smaniaco-depresivd, De aceee, permite spun in mod suesint ef noi presupunem Capitolul 19. Terapia Identitati la melancolici__231 depresivit monopolar, in parte si meniaco-depresivii bipolar, sunt carscterizi pinto sospensie a acested nega interne san print-o formare de identitate supmaidentificants Aceasta se traduce atit in comportamental lor social, et si in situapia declansanta gi in anumite fenomene ale boii. Formaree de identitate supraidentiieantd se dovedeste ea su- pruidentficare a rolului social, insinte de toate in stilurle de eomportament, pe eae le r= rim hipemomice, mai ales la depresivii monopolar (nomos=lege, regu). Noi infelegem prin aceasta, 0 indeplinie extrem de meticuloasi a asteptiilor centrate pe rolutile lor social. Acosta a fost deja deseris in literatura psibiaried mai veche ea si earater extrem de serupules. in Germania, mat inti Tellenbach (1983) a deseris un gust exagerat al orinii, © reticuloztateprefecionists si o asiduitate extrema ea trsituri de personalitate ale tipulu rolancolic. Dar constatiti analoge se regisese in trecu la psihanalistul Abraham (1911) si 1a japonezul Shimoda (1941, 1950), Ulerior, acoste observati clinics aw putut fi confirmate de numeroase analize can- titative (von Zerssen, 1977, 1987; Markert, 1972; Tellenbach, 1975; Poss! & von Zerssen, 1990; Matassek si Feil, 1983). Am vorbit despre un comportament hipemomic, pentru ca anumifi autor, ea in treeut insusi Tellenbach, au defini acest comportament ananeast. Comportamentulhipernomic se deosebeste, totus, de comportamentel snan- cast prin orientarea sa ctr atepttile sociale normative, Nu este, aga cum se inlimpli des a comportamental anancas, legat de un sentiment de constrangere subiectiva sau dle absurditatea acjunii, neavind niei 0 semnificatie magic-simbolies si nu are, de asemenca nei otsituri de stereotipie respi gi de aciune conttolai. de aceea, el scrveste ca $i comportamentul anancast ea apirare viavi de exigentele pulsionale, dar seiveste la mentinerea sila protect identitiii de rol. Este legat de un defect extrem de autonomic, deo dispozitie de hiperadaptabilitate si de 0 dependent fash de alfi (Matussk si Feil, 1983) ca si fata de atitudinile conformiste (Englisch, 1949; Cohen si colab, 1954; Gibson si colab. 1959; Ariti, 1959), Bipolaii nu corespund decit partial acestoitipologi. Hnainte de toate, aceia ale ciror faze maniacale sunt prevalente, se comport cel mai des in manierainversa, adic antino- mica. Este motivul peniru care von Zerssen (1988) opus tipului melancoliclicus tipul maniacus. Noi am descris deja (1977, 1986, 1987) in detaliu, trasdturile acestui tip. Con- form acestia,bipolarii dezvoltiades att tendings care sunt exact opuse supraidentificri ‘monopolavilor Ia rolurile lor sociale prin aceia ci ei incearea si devina independent de objectle Tor de ideniicare Aceasti tending se poate éxprim print instabilitate a rele lor gi prin sebimbarea fieeventi a roluilor lor sociale. De acees, compari eu hipemermalitstea monopolatils, bipolari pot da eiteodats impresia de psihopatie. ‘Tot att de important, ea si comportamentul hipemomic pentru formarea identi maniaco-depresivilor se para fi anumite moduri de comportament emofional si anumite stluri cognitive, pe care noi le-am grupat sub ttl de intolerant emotional si cognitiva Ja ambiguitae, Sociologul Frenkel-Brunswik (1949/1950) a deseriso tolerant emotional si cognitva la ambiguitate ca o varabilé general personalitii. Dups ea, tolerania emoi- ‘onal ls ambiguitie desensneazi capacitatca de avea simuluan sentimente de jubize si de tz, pentru unul si acelasiobiect sau una si aceeasipersoani. in schimb, toleranta cognitiva 1a ambiguitatereprezintdeapacitatea de a putea pereeneWwisituri de caracterpozitve, ct si negative, in unl si acelasi object sau persoand, Dupi noi, studil clinics fae sper cla 1maniaco-depresivi exist ointoleranjemotionalt si cognitvs la ambivaleni,earactesstica cose araté can maker de stare eit i de trsturl (Kraus, 1988). Aceast intolerant este, 232_Depresi - Noi Perspective jn mod pasticular promuntats in fazele depresve, iat in fazsle maniacal este into directie inversi, Heeein si Richter (1991) au putt stabil eu ajutorul unui chestionar eare eval az tolerana la ambiguitate cd pacieni ating! de o depresietpicé sunt semnificatv ma putin toler la abiguitate, dete schizofini i dedt gropul martor. Baer (1975) si Hel (1982) au aritat eX pacientit in fazele depresive tind si idealizeze membeii familie, in timp ‘ce-siatibui lor insis wsdarile de petsonalitate negative. In fazele maniacale total este invers. Dupa Richter (1965), pacienii melancolici aspirs fir8 incetare lao bund form de ‘comunicare fri conilict. Tinind deoparte orice element nogativ, dezbinatr, perturbator, ei {ncearei si stabileascé rlajia lor sintoné (Bleuler, 1922) si simbotca (Tellenbacb, 1983) cu ccilali, Din punct de vedere al formirit identi se poate spune ef stiluile de ‘comunicare a intoleran(ci In ambiguitate susfin identitatea care este gasit in acest lai ‘Gunn a fast deja spus, formarea identitti supraidentificanti a maniaco-depresivilor

    Vous aimerez peut-être aussi