STIATI CA:

stiati ca !?
........................................................................................................................Acidul acetic
alimentar
Poate fi folosit n hrana albinelor, determinnd o urcare a procentului de puiet cu 19% (3
g acid acetic amestecat cu ap la 1 litru sirop).
-Magnetul de ap
Este un dispozitiv ce se monteaz la fundul stupului spre leaul din spate i const dintr-o
fie de tabl de 6/20 cm ce acoper o tietur fcut pe fund, vaporii provenii din
respiraia albinelor condensndu-se aici (punctul cel mai rece) fiind atrai ca de un
magnet, apa scurgndu-se uor afar.
.
-Vindecarea albinelor este mai sigur atunci cnd vom lua toate msurile de igien i vom
pstra n stupin numai familii puternice i bine ntreinute. Familiile de albine ce sufer
de boli incurabile trebuiesc depistate din timp i desfiinate. Cele care se pot trata nu vor
fi puse n circuitul de producie dect numai dup trecerea perioadei de carantin.
Excesul de antibiotice devine primejdios nu numai pentru albine, ci i pentru oameni,
care vor consuma produsele lor ncrcate cu astfel de substane. Din aceast cauz este
interzis folosirea antibioticelor. Mierea cu antibiotice peste normele europene este
refuzat la export. Deci apicultorii trebuie s fie foarte ateni ca la familiile de producie
s nu administreze antibiotice. Urmele de antibiotice rmn i n fagurii din stupii tratai,
fapt pentru care se recomanda ca stupii ce vor fi trecuti n producie dup trecerea
perioadei de 2 ani s aib schimbai toi fagurii, folosind foi presate cumprate numai de
la magazinele ACA, ntruct numai de aici suntem siguri c nu sunt cu urme de
antibiotice sau de loc.
.
Acidul formic
Este recomandat de Hristea n siropul de primvar (5-6 picturi la litrul de sirop), n
vederea revigorrii coloniilor expuse mbolnvirii. n cazul hrnirilor de completare tot el
recomand ca la 100 kg zahr, folosit pentru prepararea siropului, s adugm 120 g acid
formic 100% sau 140g acid formic 85%.
Acidul formic este folosit i ca tratament de combatere alternativ a varoozei.
Atenie! Acidul formic este deosebit de toxic pentru om i, de aceea, trebuiesc luate
msuri cu totul speciale de protecie!
n tratamentul varoozei cu acid formic este preferat metoda Nassenheider fa de cea a
buretelui absorbant.
.
-Albinele care nu au ap suficient triesc cu 50-70% mai puin fa de cele care au ap
corespunztoare. Dac naintea apariiei primverii se stropesc albinele cu puin ap
cuibul va lua o extindere mai mare. Toamna trebuie s fim ateni la apa pe care o folosim
la prepararea siropului pentru completarea hranei de iernare, cci srurile minerale din
apa siropului se acumuleaz n intestin, crend mari necazuri. Pe timpul rece este bine s
le asigurm ap cldu de ploaie sau ap curgtoare (apa de pu fiind dur conine multe
sruri minerale). Primvara ns albinele caut apa mineralizat, organismul lor avnd

nevoie de sruri minerale pentru refacere i pentru hrana puietului (prefernd mlatinile,
scurgerile de la WC i ngrmintele lichide). De aceea, n apa de primvar, pnla
apariia nectarului n natur, se va pune i sare. Pentru ca s nu devin prea concentrat
apa cu sare trebuie schimbat zilnic.
.
- Codul internaional pentru marcarea mtcilor este urmtorul:
Ultima cifr
Culoarea
1 sau 6
alb-cenuiu
2 sau 7
galben
3 sau 8
rou
4 sau 9
verde
5 sau 0
albastru
CAPACEALA:
Capaceala este capacul de la fagure, cu care albinele sigileaza mierea depusa in fiecare
celula a stupului pentru a-i conserva calitatile terapeutice. La inceput, mierea are un
continut de apa destul de ridicat; de aceea, albinele sunt preocupate sa elimine excesul de
apa si muta mierea din celula in celula, pana cand cantitatea de apa se reduce in proportie
de 18% .
In acest moment, pentru a pastra mierea in stup si calitatile ei curative, albinele sigileaza
fiecare fagure cu capacele facute din straturi alternative de ceara si propolis. Ceara
contribuie la o buna sigilare a fagurilor, impiedicand patrunderea aerului si a
invadatorilor in stup, iar propolisul sterilizeaza mierea.
Cand fagurele este capacit in proportie de 2/3, apicultorul stie ca trebuie sa recolteze
mierea. El foloseste un cutit special cu ajutorul caruia indeparteaza capacele, iar produsul
obtinut se numeste capaceala, precizeaza apicultorul Mihai Militaru.
Totodata, celelalte substante continute de capaceala: mierea, enzimele si antibioticele
naturale au rol antibiotic si conservant.
Cum se administreaza
2

Datorita substantelor active din compozitie, capaceala reuseste sa regleze metabolismul

organismului, sa amelioreze si savindece multe boli. Aceasta comoara a stupului,
capaceala, se consuma prin mestecare pana cand ceara se topeste in gura.
Totodata,

acest

remediu

intervine

in

igiena

orala

(in

cazul

stomatitei

si

paradontozei), vindeca bolile respiratorii (laringita, faringita, astmul), de ficat, creste si

mentine vitalitatea organismului. De asemenea, miraculosul produs apicol are si efect de
lubrifiere a vaselor de sange, fiind de mare ajutor in cazul persoanelor care se confrunta
cu probleme ale aparatului circulator.
Tinand seama de calitatile genetice ale rasei de albine, specialistii disting doua feluri de
capaceala: capaceala uscata (care contineputina miere-cand intre capaceala si miere exista
si o perna de aer) si capaceala umeda (cu un continut mai mare de miere).
Bine de stiut
Cine doreste sa urmeze un tratament cu capaceala, trebuie sa verifice cu rigoare sursa de
unde procura produsul apicol.
Exista apicultori care pacalesc consumatorii: ei zdrobesc fagurii de miere pe care-i
comercializeaza ca fiind capaceala. Dar capaceala are calitati terapeutice superioare in
comparatie cu fagurii de miere.
Din pacate, din lipsa de informatie, miraculosul medicament, realizat in farmacia
stupului, este mai putin consumat de populatie.

2016
TOP 10 GREELI pe care le fac APICULTORII NCEPTORI (i nu numai)
Apicultura nu e uoar i nici simpl. Dac tii, s o faci, ns, dac ai pasiune i
dragoste pentru albine, aceast activitate te poate rsplti cu doar cu un venit care
poate varia (sunt ani mai buni i ani mai ri), ci mai ales cu o satisfacie pe care cu
greu o gseti n alt parte: satisfacia c munca ta contribuie, zi de zi, la pstrarea
legturii ntre umanitate i natur.
Ca n orice activitate agricol, exist i greeli frecvente pe care sunt tentai s le fac, de
cele mai multe ori, cei aflai la nceput de drum. n apicultur, ns, o greeal chiar i
minor te poate costa pierderea ntregului efectiv de albine sau compromiterea produciei
de miere. De aceea, portalul ModernFarmer.com a dedicat sptmna aceasta stupritului
i unul dintre articole prezint paii greii pe care muli i fac n apicultur.
1.Nu monitorizeaz atent stupul
Apicultorii sunt ncurajai s observe activitatea stupilor chiar zilnic, astfel nct s poat
monitoriza dac albinele lucreaz, dac aduc polen sau pentru a preveni un eventual
atac al unui parazit sau problem. Monitorizarea atent poate chiar cu ajutorul sau n
colaborare cu un stupar cu mai mult experien, va da nceptorului posibilitatea de a se
familiariza cu ce se ntmpl ntr-un stup, iar ulterior, s poat interveni rapid cnd sunt
probleme. O mare atenie trebuie acordat i numrului de albine care pier, mai ales dac
ele sunt gsite n jurul stupului.
Atenie, ns! Observarea din exterior a stupilor nu substituie efectiv deschiderea lor i
examinarea fagurilor. Adesea, o problem se poate observa din afara stupului, ns este
dificil de remediat din exterior. De aceea sunt eseniale i inspeciile stupului care, cnd
sunt fcute n mod corespunztor, ofer ansa de soluiona problema. Se recomand ca
noii apicultori s verifice stupii o dat la fiecare dou pn la patru sptmni, dar nu mai
des de att. Procesul de deschidere a stupului este stresant pentru albine i perturb
condiiile atmosferice controlate cu atenie n cadrul stupului, motiv pentru care muli
apicultori cu experien efectueaz inspecii mai puin frecvente. La un nceptor, acest
lucru ar trebuie fcut ns mai des din dou motive: inspectarea l va ajuta s capete
experien i, n al doilea rnd, populaiile lui de albine sunt mai instabile i au nevoie
de o monitorizare mai atent.
2.Nu acord reginei atenia cuvenit
Un stup de albine nu poate supravieui fr regina sa dar este o concepie comun greit
c acele familii care i-au pierdut regina i vor modifica comportamentul ntr-un mod
dramatic, nct stuparul s i dea imediat seama c e ceva n neregul. S-ar putea
observa n continuare o circulaie bun a albinelor, chiar o cantitate mare de miere. Dar,
dac vei observa cu atenie populaia de albine, vei depista c regina lipsete. Astfel,
4

treptat, populaia va scdea. Primul semn va fi o lips de ou, apoi o lips de larve tinere,
iar n cele din urm colonia nu va avea nici un puiet . S-ar putea prea ciudat, dar alt
semna ar putea fi o cretere de miere i polen , deoarece, fr puiet de care s aib grij,
albinele se concentreaz n ntregime pe cutarea hranei. Sunt situaii n care o colonie de
albine lsat fr albine mai mult timp, nu mai poate fi recuperat!
i, atunci, care este semnul clar c regina nu a prsit stupul? Prezena oulor de albin
i a larvelor!
3. Nu gestioneaz corect numrul ramelor
Numrul de rame este important pentru bunul mers al lucrurilor n stup. De aceea trebuie
s avei grij ca albinele s aib unde s construiasc, dar nici s nu aglomerai spaiul
din interior!
4. Nu hrnesc noile familii de albine
Atunci cnd cumprai o familie de albine n primvar, acestea au nevoie de hran, sunt
slbite i nu au nici miere. Este nevoie ca timp de o lun cel puin s le asigurai o
hrnire consistent pentru a le pune pe picioare. Excepie fac cresctorii care fac
apicultur n regiunii unde albinele au hran la discreie, dar, ca regul, ar trebui s avei
mereu n vedere cnd albinele au nevoie de o suplimentare a hranei.
5. Amplaseaz stupii ntr-un loc neprietenos
Poziionarea stupilor este important att pentru albine, dar i pentru lucrrile apicole pe
care le avei de efectuat. Este nevoie de locuri nsorite i care, pe ct posibil, s nu fie
tranzitate de oameni, deci relativ izolate. De asemenea, avei grij s gsii un loc plan,
cu pmnt bine bttorit, astfel nct s nu avei surprize. O alt greeal este ca
deschiderea stupului s fie ctre piscina unei case din zon sau spre grdina de legume a
vecinului!
6. Recolteaz prea devreme sau prea mult
Ca o regul, niciodat nu ar trebui s se recolteze miere de la o familie aflat n primul
an. Adesea, aceste colonii tinere au nevoie de fiecare pictur pentru a trece cu bine peste
prima iarn, aa nct este mai bine s nu riscai nimic. n rest, este bine s evaluai
cantitatea de miere necesar n funcie de tipul de clim din zona dumneavoastr. Unele
regiuni au ierni mai lungi i mai grele, altele au parte de vreme mai blnd. Pentru
fiecare din aceste situaii, este bine s fii pregtii i ar fi bine s v consultai i cu
apicultori mai experimentai n privina mierii recoltate i cea care va constitui hrana
albinelor.
7. Nu folosesc echipament de protecie
Apicultorii mai tineri tind s neglijeze folosirea echipamentului de protecie. Probabil au
vzut c stuparii cu experien nu se echipeaz nici ei prea mult, ns cnd eti la
nceput, este bine s fii mai precaut. De precizat c n cazul apicultorilor cu experien,
acetia deja cunosc secretele stupinei lor, tiu cum c acioneze fr a irita albinele. Mai
mult, linitea stupului poate fi perturbat de o serie de ali factori n afara interveniei
umane, i chiar dac nu avei alergii la nepturile albinelor, cnd numrul lor este unul
5

mai mare, inclusiv cel mai priceput stupar are nevoie de ngrijiri medicale i, n cazuri
mai grave, de spitalizare!
8. Nu folosesc afumtori
Afumtorul este folosit pentru a produce fum n timpul examinrii familiilor de albine.
Administrarea de fum la deschiderea stupului nu linitete albinele, ci, din contr, le
panicheaz. Atunci cnd simt fumul, la albine se declaneaz un reflex necondiionat,
pstrat din vremuri strvechi, cnd i aveau cuibul n pduri iar acestea erau mistuite de
incendii. Ele se reped la faguri i-i umplu gua de miere, n disperarea lor de a salva
mcar ceva din ce au agonisit. Avnd atenia distras, albinele permit apicultorului s
intervin n stup.
9. ncep apicultura cu un singur stup
Sfatul specialitilor americani este c, dac pornii la drum n apicultur, s avei doi
stupi de albine. Este esenial pentru a putea face comparaie la comportamentul, reaciile
i situaiile specifice. Se poate merge chiar pn la a opta pentru doi stupi diferii sau cu
albine diferite ca ras. Totodat, din punct de vedere al rentabilitii, s-ar putea ca unul
din stupi s fie foarte slab, putnd completa atunci cu puieii mai puternici pentru
atingerea unui echilibru. Mai mult, exist riscul ca prima familie s nu reziste i atunci,
din dou, avei ansa s trecei cu bine peste primul an apicol!
10. Se mulumesc cu un minim de cunotine
Sunt apicultori care, dup muli ani, deja cred c tiu totul despre albinele lor. Nu este
bine s ajungei aa, astfel c de la bun nceput trebuie s avei n vedere c apicultura
este o veritabil tiin, c evolueaz, c mereu trebuie s cutai informaii i s fii n
alert pentru a asigura albinelor dumneavoastr tot ce este necesar dac vrei producii
bune de miere. De mare ajutor sunt forumurile, acum Facebook-ul i multe site-uri
dedicate apicultorilor unde putei s aflai lucruri noi sau, dac v confruntai cu o
situaie aparte, o putei fotografia i mprti cu ali stupari, aflnd astfel un rspuns, o
soluie la problema pe care o avei

REPARATIE STUPI
Dac producie nu avem, roii planificai deja reuii, ne apucam de fcut economie..
..stupi vechi, refurbished!..renovare apartament de albine..
Reeta mea: lefuire cu flexul cu perie de raspapir pn se indeparteaza toat vopseaua si

pelicula de lemn putred de suprafa, reparate crpturile cu aracet+rumegus, finisat cu

panza de granulatie.mica si dat un strat consistent de ulei de in,dupa care vopseaua
preferat de fiecare..pozele sunt dup finalizarea "renovrii" si unsul cu ulei de in..n poz
erau ca cei de sub ei...voila!

Marian Raducu Perfect! Eu recomand chituire cu chit auto

Caracterizarea varietilor de tei din punct de vedere melifer:

Se poate aprecia c speciile de tei constituie a doua categorie de plante cu importan
melifer din ara noastr, astfel c dup culesurile intensive de la masivele de salcmi de
obicei apicultorii, care practic apicultura pastoral, se deplaseaz la masivele de tei.
Masivele de tei alese pentru a practica stupritul pastoral i chiar staionar trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii de baz:
s produc o cantitate mare de flori,
secreia de nectar s fie ct mai mare i
s aib perioade de nflorire ct mai lungi.
Un factor de mare importan pentru nflorirea teilor i secreia de nectar a lor l
constituie lumina, astfel c n diferite condiii de iluminare a coroanei arborelui gradul de
nflorire este diferit.

Cercetrile au relevat faptul c n perioadele secetoase cantitatea cea mai mare de nectar
se afl n florile aezate n partea nordic a coroanei, iar dup ploi, din contr, mai mult
nectar se afl n partea sudic a coroanei arborelui.
Cantitatea cea mai mare de zahr se afl n nectarul acelor flori care se afl n partea
luminat a coroanei.
Teii care cresc izolai sau n arborete rare nfloresc de regul n fiecare an i densitatea
florilor la acetia este mai mare dect a arborilor ce cresc n pduri i plantaii dese.
Referitor la perioada formrii i dezvoltrii mugurilor florali, sunt periculoase ngheurile
de primvar, care n locurile joase distrug toi mugurii florali, iar pe locurile ridicate i
vatm puternic. n perioada nfloririi seceta, vnturile puternice i reci, ploile abundente,
cu cantiti mari de ap i de lung durat, temperaturile joase i ceurile provoac
distrugerea florilor i reduc sau opresc secreia de nectar.
Asigurarea unei perioade lungi de nflorire se obine n masivele de tei n care exist mai
multe specii, teii cu frunza mare, cei argintii i cei pucioi.
nflorirea teilor are loc la circa 20 de zile dup terminarea nfloririi salcmului. Prima
specie care nflorete este teiul cu frunza mare, urmat la 10-15 zile de teiul pucios i la
21-22 zile de teiul argintiu. Astfel, durata de nflorire a celor trei specii de tei luate
mpreun dureaz n medie 30 de zile, acestea variind de la o localitate la alta i de la un
an la altul, n raport cu condiiile pedoclimatice. Recoltele cele mai bune de miere se
obin, n general, numai de la teiul argintiu i teiul pucios.
Culesul de miere la tei nu prezint intensitatea culesului de la salcm, dar totui n
condiii favorabile se pot realiza pe zi 2-6 kg de miere pe familie de albine dezvoltat
normal. Astfel, cantitatea medie de miere realizat pe toat perioada culesului pe familie
se poate ncadra n limitele 15-20 kg. Secreia de nectar a florilor de tei ncepe la
temperaturi de minimum 16C, crete vizibil dup 20C, ca la peste 33C s nceteze
complet.
Sunt ani n care, dei precipitaiile sunt nsemnate, teiul nu d nectar sau d foarte puin.
n alte cazuri, datorit unor eteruri volatile emanate, n special teobromina, stupii
familiilor de albine se depopuleaz.
Material prelucrat i completat de prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE (dup cartea
Plante melifere de foarte mare i mare pondere economico-apicol autori: Petre
IORDACHE, Ileana ROCA i Mihai CISMARU

Ceara
Ceara este un produs de origine animala, secretat de glandele ceriere ale albinelor si
servesc ca materie prima pentru construirea fagurilor. Compozitia chimica a cerii este
foarte complexa, ea fiind formata din diverse tipuri de alcooli, hidrocarburi, esteri, etc.
Albinele produc aceasta ceara fie pentru a-si construi fagurii, fie pentru a-i repara. In
general, ceara poate fi de mai multe culori galbena, alba, portocalie, maro sau rosie, iar
schimbarea culorii depinde in mare masura de varsta fagurelui sau de folosirea acestuia la
dezvoltarea oualor.
In stadiul incipient, ceara este un lichid incolor produs de glandele aflate in abdomenul
albinelor. Dupa ce aceasta este mestecata si procesata, albinele o ataseaza de peretii
fagurelui. Cand este consumata sub forma ei simpla, ceara nu aduce beneficii notabile;
totusi, gratie continutului ei mare de nutrienti, poate fi utila la imbunatatirea aspectului
pielii atunci cand este aplicata local. Principalele ingrediente ale acestui produs sunt
acizii grasi si alcoolul cu catena lunga, ceara de albine fiind complet netoxica. In stup, ea
este modelata in celule hexagonale, in care albinele isi depoziteaza mierea si ouale,
hranind si crescand acolo urmatoarea generatie de insecte

VARA:
Sita la podisor s nu fie acoperit,urdinisul TOT liber rame sper ca e plin si sus i
jos n cuib?
daca e ventilat bine ,.....merge ....albina moare daca nu are hrana s-au daca are
umiditate in exces ...in rest poate sa stea in scorburii...cu ,copacul inca verde.....in
clopote de biserica .....daca citesti carticica lui Hristea ....vei vedea ca albina este
foarte versatila ...iar daca iti roieste nu cauta stupi de o anumita culoare sau din -trun anumit material
in toamna postam undeva modul meu de impachetare si anume:
cuibul pe mijlocul lazii intre diafragme iar in spatiul ramas liber in cele doua parti am pus
1 rama cu miere capacita si restul rame goale, iar deasupra pe podisor doar cateva ziare.
in podisor am cate o gaura de ventilatie pe care a iesit condensul, din care motiv a trebuit
sa tot schimb ziarele umede
sambata 17.01.2009 am verificat pentru prima data stupii si am pus cate o turta .
dar ceea ce este mai important este faptul ca nu exista consens. peretii lazii uscati.
fagurii marginasi nu sunt infloriti , albinele fericite.
si asta dupa ce anul trecut (2007-2008) am invelit stupii cu polistiren ,perinute,.. , am
avut o fam decedata din cauza ca a inghetat urdinisul 100 % si sau sufocat, si foarte mult
9

condens in ceilalti,..
eu am gasit solutia ideala de a ierna(ptr mine)
cum ati iernat? ati avut condens?
acelasi principiu si la mn...tot cu ziare peste podisor...doar ca eu n-am gaura in
podisor...ult 2 scanduri de podisor de la marginea cuibului opusa diafragmei..le departez
in timpul iernii la 0,5 cm..iar in primavara le apropriu la loc...cam atat..n-am pik de
condens

Eu am cumparat 19 familii in octombrie de la fiul unui stupar ce a decedat cu un an in

urma.
Erau neingrijiti, lazile nu se pot numi lazi...
7 familii le-am pus in lazile mele care le aveam goale (in 2 lazi orizontale am pus cate 2
familii, restul in cate o lada. Lazile care au ramas de la vanzator nu au podisoare care sa
inchida bine sus, ovalizate (care sunt verticali), iar la cei orizontali (5 lazi) , dupa ce ca
sunt putrede lazile nici scandurile de podisor nu se imbina bine (deci au aerisire buna).
Nu am sita la nici unul pe fund, gaurile ce au ramas la podisor (pt ca nici capacele nu mai
cad cum trebuie pe lada, le-am inchis cu bucati de ziare pt ca aveau largime de pana la 2
cm.
Pe scurt nu am mai avut lazi si nici timp favorabil sa schimb in alte lazi de la prieteni si
am riscat pana in primavara cand o sa-i mut in lazi noi.
Ce am observat:
1. o familie care era pe 2 intervale a decedat, cu toate ca avea 3 rame cu miere, dar a
cosumat toata mierea
2, in stupii mei s-a format condens (apa la urdinis), cu toate ca nu am pus saltele sau
polistiren ci doar un ziar deasupra, dar capacul nu are aerisire.
3. in unul in care am iernat 2 familii a intrat un soarece si a facut ce a vrut el cam o
saptamana (2 pumni de albine roase), dar l-am prins cu motanul pe care l-am pus paznic
la urdinis.
4. in unul orizontal pe 6 intervale si 7 rame am gasit ramele mucegaite deasupra si un
perete opus urdinisului mucegait. Aici cred ca de vina am fost eu pt ca podisorul se
inchide relativ bine, ziar doar deasupra cuibului, dar urdinisul deschis 3 cm.Nu am albine
moarte mai mult de un pumn, dar este mucegai!!!
5. la ceilalti stupi, cu podisoare "varza" urdinisul 7-10 cm si aerisire in podisor destula nu
am gasit urme de umezeala in ei.
6. la un vertical pe 6 intervale am lasat urdinisul deschis pe toata lungimea si se prezinta
excelent, o singura observatie la acesta: a iesit cu 1 ora mai tarziu la zborul de curatite de
acum 3 zile.
7. la 12 stupi le-am "confectionat" capace de urgenta, adica table si placi deasupra de
capac pt ca la ploile din noiembrie ploua torential in ei...
Deci, in concluzie, toate lazile care o sa le achizitionez acum vor fi cu sita in fund si
aerisire in podisor si capac pt ca nu mor de frig ci de foame , umezeala si boli.
Iar visavis de impachetare lada cred ca ne gresim. Mai bine o aerisire foarte buna iarna,
iar in primavara cand se incalzeste putem pune o folie deasupra si sa stimulam ouatul pt

10

ca pleaca mai exploziv asa.

Este o patanie a mea (binevenita) si o parere.
Iernare uscata tuturor.
De sus e problema condensului,lasa lateralele si pune mat absorbante ( ziare,carpe) pe
podisorul distantat sa vezi ca alt stup o sa ai mai uscat.
Condensul se face unde se intalnesc cele doua temperaturi + cu minus.
Eu am folie pe toat stupul,dar e izolat cu bucati de patura peste plasa podisor,sunt catva
stropi de condens dar ai vreau,mai ales acum e mana cereasca.Dar nici de cum flori de
mucegai. Mucegai= lipsa ventilatie tre creata in asa fel sa nu fie viscol.
De condens nu scapi.Sa lasi distantat podisorul, nu e o solutie din moment ce albina
propolizeaza tot tavanul.Am avut si eu balta cum s-a scris mai sus intr-un an. Fundul
stupului e vopsit pe interior cu 2 3 maini. Singura varianta pe care o aleg in acest moment
este sa inclin exagerat de mult pe fata cutia. Si acum la ora aceasta vad cate un firicel
dimineata cum se prelinge afara pe urdinis. Asta la stupii la care nu am sita jos.
Folosesc la toti folia peste rame. Albinele cladesc intre folie si rame, inaltatoare din ceara
si-si fac loc de trecere pe deasupra. Pe alea nu le curat cu dalta cand fac inspectie.
Faci o fanta pe 20 de cm lunga si lata de 2 cm, pe lungimea stupului, pozitionata la
mijloc, si pe lungimea lui. Tragi toamna ramele la mijloc, iar stanga dreapat pui ori haine,
saltele sau polistiren, dar sa fie de cel putin 5 cm. Stau de vorba cu tine la primavara
prind condensul si consumul de hrana. De ce fanta pe fundul stupului si polistiren.
Singur o sa-ti dai cu parerea dupa ce faci experiente
Eu am avut unele lazi mai vechi si cu fundul crapat. Nu le-am mai inlocuit fundul, direct
am batut o plasa de sarma, sa nu aiba acces albinele prin crapaturi, iar rezultatele au fost
pe masura. Albinele la control sclipeau de sanatoase ce erau. Parca erau lustruite. la mine
sunt temperaturi foarte scazute, si pun si polistiren. Chiar daca intra si aerul rece pe
dedesupt, destul de mult, am observat ca albinele au tendita sa se apropie chiar si de
diaframa care are doar 3-4 mm. De regula se intampla la familiile cu matci mai vechi de
2 ani.
cum se poate elimina de tot condensul? la stupii mei (orizontali 20 rame 1 singura fam in
lada) desi pun ziare si hartie de sac (mia spus un apicultor cu experienta) tot mai gasesc
deasupra pe capac putin mucegai.
condensul produs de folie poate fi si benfic suplineste necesarul de apa in lipsa
indelungata a apei puietul larvar pote fi consumat
Florin !
Familia de albine nu are ceva electronic care sa regleze temperatura. Are ceva biologic.
Sunt mari diferente intre matci. Ele coordoneaza toata activitatea. Familiile mai agitate,
vor consuma mai mult, si acolo va fi condensul mai mare. Chiar daca au fund antivarroa,

11

trebuie asigurata si o ventilatie corespunzatoare. Daca ai posibilitatea sa lasi pe fundul

stupului o fanta de 1 cm cu ajutorul acelei tablite. Spun doar daca este posibil, daca nu cu
ajutorul blocului reducor de la urdinis.
Rezolvarea problemelor fam bezmetice:
Desfiintarea familiei!
Deplaseaza stupul la cateva zeci sau sute de metri fata de locul unde este amplasat acum.
Timp de 1-2 min. ciocaneste stupul cu daltita sau un alt metalic. (In acest timp albinele isi
vor umple gusa cu miere). Scutura ramele de albina. Atentie! Sa fii bine echipat deoarece
sunt irascibile. Cand am scuturat rame in camp, m-am deplasat pentru ca albina scuturata
sa ramana in urma mea.
Albinele scuturate se vor intoarce in stupina. Negasind stupul la locul sau vor intra in
stupii alaturati. Avand gusa plina cu miere vor fi primite de familiile gazda fara lupte.
Albinele ouatoare vor ramane pe locul unde au fost scuturate, deoarece nu pot sa zboare.
Dac asunt rame cu puiet de trantor decapaceste puietul si introdu cate o rama/familie, la
marginea cuibului, pentru a fi curatata de puiet. Pentru aceasta operatie trebuie sa gasesti
o zi calduroasa pentru ca albinele sa poata zbura, pentru a curati rama. Altfel puietul
moare in rama, iar aceasata va trebui refrmata, altfel existand riscul imbonlavirii familiei
care va primi rama cu puiet mort.
Succes!
lecs, nu au mai ramas multe solutii.Dupa mine, cred ca a ramas una sigura, si iti voi
explica de ce.Daca vrei sa unesti colonia bezmetica cu alta, exista riscul (aproape sigur)
ca albinele outoare sa omoara matca stupului gazda.Chiar daca ai vrea sa dai regina unui
asemene stup, nu ar primi-o, ar omora-o imediat.Albinele outoare sant cel mai mare
pericol al stupului.Singura solutie pe care eu am experimentat-o pentru salvarea albinelor
normale din stupul bezmetic:
1.Ia la oparte lada stupului bezmetic si suportul pe care sta, desfinteaza acel loc in asa fel
incat sa nu mai ramana nimic acolo care sa aminteasca de un fost stup;
2.Ia stupul bezmetic si muta-l la 50-100 m de stupina, afuma-l sa-si ia miere albinele si
scutura pe o panza rama cu rama, si pune ramele intr-un corp gol.Scutura si perie si
stupul gol pe care se agata albinele, pana nu mai ramane ni una, si du-l in
magazie.Abinele normale se vor intoarce in stupina si negasind stupul si nici supotul sau
alte urme ale stupului lor, se vor inprastia la alti stupi din jur unde vor fi primite avand
miere in gusa.Albinele outoare nu vor sti sa se intoarca, si chiar daca ar sti nu vor fi
primite neavand miere.
Este o solutie dura, dar nu ai ce face daca nu vrei sa-l lasi sa moara.Doar asa mai poti
salva albinele putine, caci sigur sant putine, care au mai ramas.Uita-te bine la fagurii
stupului, s-ar putea sa aiba puiet varos si larve de gaselnita.Ar fii mai bine sa-i topesti pe
cei bolnavi.
Daca lasi suportul vechiului stup, sau alte resturi, buruieni, arbusti sau orice altceva,
albinele se vor intoarce pe acele resturi si vor sta agatate acolo pana vor muri.

12

Daca ai o familie besmetica nu te omorii cu scuturatu.Ia o furculita de bucatarie obisnuita

si farama toate celulele de pe rame.In acelasi timp introduce o rama cu oua proaspete.Vei
vedea surpriza ( cresc botci ).Metoda am invatat-o de la un apicultor din Muscel si merge
de primavara pana pe la sfarsitul lui august cand sunt trantori.Explicatie - cand o familie
de albine are ramele distruse - refacerea celulelor este pe plimul plan
Ca sa se salveze familia de albine se ridica stupul bezmetic de la locul lui si se va scutura
la 50-100 m n stupin dup ce in prealabil au fost afumate i lovit cteva minute.n locul
lui se va pune ntr-o lad nou un roi cu matc mperecheat pe 4 rame cu albine i
puiet.Stupulva fi completat ulterior cu ramele scuturate de la stupul bezmetic.
90% din albine se ntorc la vechiul loc unde vor forma o familie puternic ,celelalte se
vor mprii la alte familii.Eu am procedat aa i a reuit de vreo 2 ori.
Mai trebuie respectate regulile unificri famililor de albine dar acuma n lips de cules nu
tiu dac nu ar trebui fcut i sirop de zahr cu ment 1 litru cu care s se stopeasc i
hrneac ambele familii i ulterior respectat procedura avnd n vedere c albinele sunt
destul de agresive pe perioda lipsei de cules.
Cum se indreapta un stup besmetic ! Am invatat metoda de la un apicultor mai in varsta
care a dat rezultate 100%.Am gasit anul trcut cind am venit de la mare din concediu unul
din stupi bemetic si i-am aplicat urmatoarea metoda:Se scot toate ramele cu mire,puiet
trintorit si se inlocuiesc cu rame goale fara absolut nimic pe ele se lasa asa timp de 24 de
ore(o zi)de la scuturarea albinelor de pe ramele cu albina trintorita si introducerea
ramelor goale.Dupa 24 de ore daca stupul este puternic se imparte in douain corpul mama
se lasa jumatate din albina 5,6 ramein mijlocul carora se introduce o rama cu miere pe
care se pune ori o botca ori o regina in colivie acelas lucru se face si cu jumatatea celalta
din stupul in care a fost mutata ,stupul se duce daca este posibilitatea la 2,5 km de stupina
s-au se poate lasa si in stupina dar se vor mai intoarce albine in stupul mama si vor
ramine mai putine in cel mutat .In cele 24 de ore albinele ouatoare ne-mai fiind hranite
nu vor mai oua si automat vor fi omorite de celelalte ca nemai fiind corespunzatoare,vor
mai rmine citeva ,foarte putine dar care vor pieri si ele pina la urma, la aparitia botci s-au
a reginei introduse si stupi si faptul ca impreuna cu ele se afla si rama cu miere pe care au
fost puse in doua trei zile cind vom verifica o sa observam ca botca a fost roasa si
eliberata viitoarea regina s-au in cazul reginei introdusa in colivie capacelul de ceara a
fost ros si regina eliberata si acceptata si asa am salvat stupul besmetic si m-am ales cu
inca unul ,dupa ce reginele au fost acceptate si totul revine la normal se fac hraniri cu
sirop de zahar 1/1,iar cind matca incepe ouatul se mai ajuta cu rame cu puiet capacit de la
familile puternice treptat pina se ajunge la stadiul de familie apta pentru iernare .I-mi cer
scuze daca modul de exprimare nu este pe intelesul tuturor dar eu cu metoda asta am
reusit sa salvez un stup bezmetic si chiar m-am ales cu doi .Multa sanatate va doresc
tuturor si sper sa va fie de ajutor.
S-a terminat rezerva de pastura din stup si albina fiind slabita nu mai creste puiet ca nu
poate hrani cu laptisor.
Lucrul pe care trebuie sa-l tii minte din afacerea asta este ca regina depune oua dupa

13

cantitatea de polen care intra in stup sau dupa rezerva de pastura si nu de capul ei.
Asa se face ca de multe ori in primavara devreme matcile batrane incep cu ouatul si
colonia are puiet inaintea coloniilor cu matci tinere care au avut puiet in toamna-iarna
pana la epuizarea rezervelor de pastura.Cand apare polenul proaspat recupereaza.
Pe treaba asta ai gresit.
Dupa razboi .................
Mai sunt semne dupa care se poate recunoaste o colonie orfana de una cu matca.Iar una
bezmetica o vezi din prima
Primavara, cand timpul se stabilizeaza, poate apare aceasta situatie cu matci care
ponteaza mai multe oua in celule. Nu trebuie sa ne panicam, uneori matcile care ponteaza
doua sau trei oua in celula sunt matci perfect normale, care insa oua mult peste
capacitatea de acoperire in rama a familiei.
De exemplu, daca la infloritul pomilor avem o familie slaba, care nu ocupa rame intregi
ci are albinele imprastiate pe 2-3 jumatati de rame, matca respectiva, daca este mai tanara
ajunge sa oua rapid peste capacitatea de lucru a albinelor, astfel ca, neavand unde, mai
scapa cate un ou in celule deja pontate.
Daca la o familie slaba este normal sa se mai intample, la o familie mijlocie sau puternica
asemenea simptome ne arata o matca cu proleme.
Trantorita este regina care nu a reusit efectuarea zborului de imperechere si care nu poate
depune decat oua din care vor iesi tranatori. Trantorita de regula ponteaza normal, un
singur ou in celula. Mai multe oua in celule ponteaza uneori regina epuizata. O matca
este epuizata atunci cand, dupa o activitate normala, incepe sa ponteze doar oua
nefecundate sau sa nu mai ponteze deloc; uneori, dupa o vreme isi poate reveni, mai ales
in al doilea caz.
Cel mai des, mai multe oua in celula, mai ales daca apar depuse in diverse pozitii, ne
arata o familie besmetica. Albinele ei trebuie rapid folosite, fiindca numarul lor scade
zilnic.
Cand facem unificari, familia care este adusa in lada celei cu matca nu trebuie sa aiba
rame de larve si normal, sa nu aiba alta matca. De asemenea, putin sirop de zahar este
important a se da, deoarece isi fac de lucru, agresivitatea scade, iar regina scapa mai usor
de ostilitatea lor initiala.
La albine se cam aplica zicala "cu burta plina/viata e senina..."
Muta stupul de pe locul sau. Inchide urdinisul. Timp de 3-5 minute ciocaneste peretii
stupului cu un obiect dur (metalic de exemplu). Albinele din stup isi vor umple gusa cu
miere deoarece sesizeaza un pericol. Scutura ramele la 20-50 m distanta de stup. Albina
care va putea zbura se va intoarce pe locul unde era stupul. Nemaigasind stupul va intra

14

in unul din stupii vecini. Va fi primita deoarece are gusa plina cu miere. Albina care intra
in stup isi pierde "bezmeticirea". Lada veche o duci in magazie sau sub sopron. O vei
folosi atunci cand vei avea un nou roi.
Concluzie:
Desfiintezi o familie, dar se vor intari una sau doua familii din care vei putea scoate roi la
culesul de salcam, sau dupa.
Succes!

15