Abecedar apicol pentru incepatori

Dupa ce am facut o Scurta introducere in lumea albinelor si am incercat sa explicam diferenta

intre Apicultura si cresterea albinelor, astazi este cazul sa trecem un pic mai la subiect si sa dam
o mana de ajutor celor care vor sa se apuce de asa ceva. Pentru aceasta voi incerca sa fac o
scurta trecere in revista a modelelor de stupi, instrumentelor si termenilor folositori celor care vor
sa se apuce de cresterea albinelor. Chiar daca v-am convins deja in articolele anterioare ca
metoda Warre sau stupul traditional japonez ar fi varianta ideala pentru o astfel de activitate, nu
strica sa cunoastem un pic si metoda "clasica" de apicultura. Asta pentru ca mai ales in prima
faza veti fi probabil nevoiti sa achizitionati familii de albine de la apicultori clasici si trebuie sa
aveti idee ce inseamna un roi sau o familie, un stup sau o rama stas, ca sa intelegeti mai bine pe
ce dati banii. Cu timpul, sa speram ca pasionatii cu stupi populari in sistem Warre se vor inmulti,
iar un roi sau o familie de albine oferite cadou pentru un tanar incepator se vor gasi mai usor in
viitoarele comunitati sustenabile.

Sa incepem in primul rand cu stupul. La noi in tara lazile se impart pe trei modele principale, iar
ramele la fel.Stupul orizontal este denumit astfel deoarece extinderea familiei de albine se face in
lateral, prin adaugarea succesiva de rame. Este recomandat de obicei incepatorilor deoarece
intretinerea lui este mai "usoara" si este foarte des intalnit in remorcile apicole cunoscute de toata
lumea. Contine cam 20 de rame 1/1 numite rame intregi sau rame de cuib, care au dimensiunea
exterioara de 435x300mm. Stupul vertical este probabil cel mai intalnit stup de la noi, numit si
stupul Dadant. Este format dintr-un corp principal numit si cuib, cu 9-12 rame 1/1, unde are loc
cresterea puietului si iernarea albinelor. La acesta se adauga vara, deasupra cuibului, corpuri
suplimentare mai mici numite magazie, care sunt destinate recoltarii mierii. Ele contin rame de
3/4 cu dimensiuni de 435x230mm sau rame de 1/2 de 435x162mm. Stupul multietajat seamana
cel mai bine cu modelul Warre fiind compus din corpuri de aceeasi marime suprapuse vertical. Un
corp are 10 rame de dimensiune 3/4 la stupii stas ME sau 10 rame 1/2 la varianta multietajat
redus sau stup MER.

Aici poate ar fi utila o discutie legata de suprafata si volumul ideal al unui corp. Suprafata are
legatura cu marimea ghemului de iernat, iar din acest motiv cred ca 10 dmp ar fi ideali. Volumul
are legatura cu mierea recoltata, cu cat e mai mic se poate recolta mai usor si pe sortimente. Aici
cred ca un 20 de litri ar fi cea mai buna alegere. Ca idee, un corp de stup Warre la 30x30x20cm
are suprafata interioara de 9 dmp si volum de vreo 18 litri. Iernatul se face pe minim doua corpuri

si vara se ajunge pana la sapte corpuri. Dintr-un corp de 18 litri se obtin cam 12 kg de miere, dar
depinde si cat de plin este. Un corp traditional japonez mi se pare cam mic la 22x22x15cm adica
la vreo 5 dmp suprafata si cam 7 litri volum. Iar lazile de la stupii clasici sunt mult prea mari. Un
corp clasic cu 10 rame 1/1 are 45x38x32cm adica 17 dmp si 55 litri, iar un corp de multietajat
are 45x38x25cm adica 17 dmp si 43 litri. Chiar si corpul de 1/2 cu 45x38x18 dmp are 17 dmp si
30 litri. La comparatii trebuie tinut evident cont ca in stupii clasici ocupa loc si ramele, plus spatiul
dintre rame si scandura corpului. La warre ramele sunt inlocuite cu barete, iar la japonez nu mai
avem decat doua traverse de sprijin si fagurii sunt lipiti de peretele cutiei.

Achizitionarea albinelor. Perioada ideala de start este luna mai sau iunie, cand este perioada
roitului. Un roi inseamna de obicei cam 3-5 rame cu albine insotite de o matca. Roiurile se obtin
la finalul primaverii atunci cand spuneam ca albinele incep construirea de botci pentru cresterea
de matci tinere. In acel moment apicultorii care nu doresc sa lase albinele sa roiasca in mod
natural, au de ales intre doua variante: sa distruga saptamanal botcile sau sa faca asa-numitul
roit artificial. Adica sa scoata din familia care vrea sa roiasca botcile mai mari impreuna cu 2-3
rame de albine pentru a crea din ele un roi. Acesta se pune intr-o cutie separata in vederea
vanzarii sau cresterii pentru formarea unei noi familii. Cand un roi creste si ajunge sa ocupe 8-10
rame se cheama ca am obtinut o familie adevarata, puternica si gata de produs miere. Pretul la
care se vinde o rama de albine variaza intre 30 si 50 ron, functie de sezon, numarul de albine sau
calitatea si cantitatea de puiet prezenta. Asadar puteti cumpara un roi pe 4-5 rame la 150-250
RON sau o familie de 8-10 rame la 300-500 RON. Acest cost include rama de lemn, fagurele
construit, puietul sau mierea din celule plus albinele de pe fagure.

Fiecare roi sau familie vine cu matca ce este inclusa in pret, in schimb cutia trebuie de obicei
adusa de cumparator. Pe mine m-au ajutat mult in acest sens stupii din polistiren pe care i-am
primit cadou, deoarece sunt foarte usori si transportul era simplu de realizat. In rest, in ciuda
faptului ca se manevreaza bine si ofera o izolatie buna, stupii din plastic sunt cat se poate de
nesanatosi. Substantele chimice care intra in compozitia polistirenului sunt toxice, iar odata
expusi la soare incep sa emane din ele. Cu toate acestea, se fac stupi din asa ceva, ba chiar sunt
considerati ultima fita in materie de apicultura, fiind in general mai scumpi decat stupii din
scandura de brad. La fel de nociva este si folosirea placilor de placaj, PAL sau OSB la construirea
capacului sau peretilor stupului. Aceste placi prefabricate contin adezivi pe baza de formaldehida
si nu sunt de obicei recomandate nici la construirea casei sau mobilei, ce sa mai spunem a

stupilor care stau in soare si emana in interior toate aceste chimicale. Scandura simpla netratata
ramane asadar cel mai sanatos material pentru realizarea stupilor.

Interesant este ca si in cartile Anastasiei gasim informatii legate de cresterea albinelor. Modelul
de stup recomandat de aceasta seamana surprinzator de bine cu un stup octogonal de tip warre
cu fund rabatabil si intrari multiple: "Grosimea scndurilor va fi de cel puin ase centimetri,
spaiul interior al stupului cel puin patruzeci pe patruzeci, iar lungimea nu mai mic de un metru
douzeci. n colurile mbinrilor interne vor trebui confecionate triunghiulee de lemn care vor
trebui s dea o form rotunjit colurilor. Una din extremiti va trebui s-o nchidei, fcnd atenie
s nu fisurai grinzile (scndurile) stupului. La cea de-a doua extremitate ns, vei face un fel de
u, pentru care va trebui s adaptai o scndur n aa fel nct s oputei lua la nevoie.
Scndura care va ine loc de u se va fixa provizoriu cu crpe sau cu buruiene. Pe toat
lungimea uneia din mbinrile laterale vor trebui practicate fisuri de aproximativ un centimetru
jumtate de nalte, fisuri care nu trebuie s fie mai aproape de treizeci de centimetri de
extremitatea deschis. Acest stup se poate aranja pe nite pari n grdin, la o nlime nu mai
mic de douzeci-douzeci i cinci de centimetri de la pmnt, latura cu fisuri va trebui s fie
orientat spre sud, dar mai bine ar fi ca stupul s fie aezat sub streain casei."

Trecand pe plan local, poate ar merita amintite si cateva initiative interesante de pe la noi. Una ar
fi stupul "bio" alprofesorului Ursu de exemplu. Se bazeaza pe o rama asezata transversal unde
matca depune oua in celule de trantor, preferate de varroa, iar prin distrugerea lor de apicultor
scade si gradul infestarii. Il apreciez mult pe profesorul Ursu, am invatat multe din filmele sale de
pe internet si l-am admirat inclusiv pentru partea legata de predarea matematicii online. Cu toate
astea, stupul sau merge in continuare pe ideea de apicultura "industriala". Cu rame mobile, faguri
artificiali si tot tacamul. Este tot ceva fortat, ca un fel de monocultura care foloseste piatra vanata
in loc de cide, dar tot nu se poate numi permacultura. Ceva mai buna este metoda aplicata
de Maximus, iar cartile acestuia sunt valoroase si merita citite. Chiar daca mai foloseste inca
rame in stupi multietajati de 8 rame, Ciprian a renuntat la foitele de ceara artificiale si tratamentul
il face natural. Adica acid oxalic si medicamente homeopate, ceea ce merita luat aminte. Pentru
ca sunt cazuri in care aceste metode pot face mai usoara tranzitia de la tratamentele chimice cu
Varachet-ul clasic catre o eliminarea totala a medicamentelor administrate albinelor.

Maximus recomanda de asemenea iernarea albinelor cu fundul stupului deschis. Ideea este ca
albinele pot ierna linistit in stup cu fundul deschis, prin care se face o aerisire mult mai buna chiar
si atunci cand urdinisul este acoperit cu zapada. Aerul cald se ridica sus iar CO2 produs prin
respiratie coboara. Albinele sufera mult mai tare la vant, umezeala, mucegai si lipsa aerului decat
la frig. Iernand "in fundul gol" cum se spune pe forum, consuma poate un pic mai multa miere
pentru incalzire. Asta nu place apicultorilor clasici, motiv pentru care ei nu agreeaza metoda, ba
chiar le infofolesc cat mai tare si micsoreaza cuibul cu diafragme de placaj. Asta si pentru ca
ghemul nu acopera toata suprafata cutiei imense si patrate, iar la colturi apare mucegai. Ei
incearca apoi sa elimine umezeala prin tot felul de pernute sau plapumioare absorbante, stau
toata iarna cu ochii pe urdinise, curatand zapada, iar primavara adauga treptat rame laterale, pe
masura ce familia creste. Toate acestea se pot rezolva mai usor prin iernatul cu fund deschis si
stup de marime apropiata de dimensiunea naturala a ghemului. Pe masura ce familia scade sau
se extinde, ghemul urca sau coboara in mod natural pe verticala, nu in lateral asa cum se
intampla in stupii clasici. Iar daca cutia are forma rotunda, octogonala sau macar hexagonala,
avem suprafata ideala pentru ghemul de albine care n-a avut niciodata forma patrata.

Trecand la experientele proprii, povestea mea in ale albinaritului a inceput de vreo trei ani si in
mai se fac doi ani de cand am luat prima familie de albine. Am pornit cu stupi clasici si warre,
incercand sa ajung treptat la o metoda naturala de crestere a albinelor. Daca veti citi aventurile
mele povestite pe forum veti vedea ca am modificat in timp stupii warre pe care intial ii
construisem conform instructiunilor din cartea abatelui. Tot in carte gasiti modul de trecere de la
stupi traditionali la cei warre. Puteti gasi apicultori dispusi sa va vanda "roi la pachet" adica
albinele scuturate intr-o cutie de carton, fara rame si faguri. Majoritatea prefera totusi sa le vanda
cu tot cu rame, astfel ca va trebui sa aveti la inceput 2-3 stupi clasici din care sa faceti apoi
transferul in cei naturali. Dupa cele doua sezoane am ajuns asadar sa mai invat cate ceva si sa
fac modificari la stupii construiti de mine dupa cum urmeaza. Initial am crescut grosimea
scandurii, de la 2 cm la 4,5 cm. Anastasia spunea 6 cm dar in cazul ala nu prea mai poti ridica
cutia de la pamant, mai ales dupa ce se umple cu miere. Apoi am trecut la fundul deschis, cu sita
anti-varroa din inox, adica o plasa metalica ce acopera fereastra pentru aerisire decupata in
fundul stupului. Carpa cu faina de sub acoperisul Warre care facea probleme cu mucegaiul, mai
ales in absenta aerisirii din fund, a fost schimbata cu cateva scandurele subtiri si late de lemn.

Ma tenteaza ca anul acesta sa fac macar vreo doi stupi de forma hexagonala cu multiple intrari
de genul Hexhiveca sa vad cum merge treaba si cu ei. Ulterior as dori, asa cum spuneam in
episodul anterior, sa trec pe stupi octogonali sau ideal rotunzi, renuntand la cei vechi in momentul
in care voi face mutarea la viitoarea comunitate. In interior voi renunta la baretele recomandate
de Warre si voi merge pe varianta japoneza, folosind doar doua traverse de lemn, nu metalice,
pentru sustinerea fagurilor. Prefer sa elimin pe cat posibil metalul la interior sau chimicalele la
exterior. Singura exceptie ar fi sita anti-varoa care este din inox pentru a nu rugini. Aceasta
permite aerului sa intre, dar tine afara soriceii de care albinele nu se pot apara iarna cand stau
ghem. O modalitate de inlocuire a plasei metalice ar fi o scandura cu gauri mici pentru aerisire,
dar aceea nu va rezista probabil la fel de mult. Pe exterior, deocamdata folosesc tabla
galvanizata la capac, dar si acolo se poate merge doar cu lemn daca imbinarea este buna si apa
nu patrunde la interior. Tratamentul aplicat scandurii este flambare la interior pentru distrugerea
eventualilor microbi si ulei de in la exterior pentru o rezistenta mai buna la intemperii. Prefer sa
evit vopselele chimice sau alte substante de protejare a lemnului, chiar si la exterior. Scandura
groasa de 4 cm rezista ani buni, mai ales daca nu este plimbata anual in pastoral, incarcata,
descarcata si trantita prin camioane.

Cu toate ca ma consideram bine informat cand am inceput, citind forumul veti observa ca am
facut in doi ani cam tot ce scria sa NU se faca la carte. Asta este diferenta intre teorie si practica,
intre a sti si a face, intre povestile frumoase si experienta datului de grinda cu capul propriu.
Imediat se incheie a doua iernare prin care am trecut si asa cum se spune, primavara se numara
albinele. Iarna acestui an a fost totusi blanda din acest punct de vedere si sper ca totul sa
decurga bine in noul sezon. Sunt sigur ca mai am multe de invatat, dar din putinul pe care l-am
inteles, incerc sa-i luminez pe cat pot si pe altii. Pentru alte nelamuriri sau intrebari
recomand cartea abatelui Warre, topicul dedicat de pe forumul stuparitul si zona de comentarii a
acestui blog. Atentie totusi de la cine alegeti sa primiti indrumarile respective, nu toti apicultorii
apreciaza aceste metode de stuparit natural, la fel cum nu toti agricultorii inteleg permacultura.
Acestea fiind zise, inchei aici partea a treia si ultima din acest mini-serial apicol si nu-mi ramane
decat sa va urez spor la treaba. Vine imediat primavara si se apropie momentul cel mai oportun
pentru inceperea acestei indeletniciri plina de impliniri care este cresterea albinelor.

APICULTURA INCEPATORI:

Cum invat?
Aceasta reprezinta o problema foarte important pentru un incepator. Exista foarte multe
informatii la dispozitie dar din pacate multe dintre sunt fie prea succinte fie gresite iar altele
sunt scrise intr-un limbaj mult prea academic. Exista foarte multe pareri referitoare la unul si
acelasi lucru, asa ca ce ar trebui sa creada un apicultor incepator? Important este sa cititi cat
mai multe carti, articole si reviste si sa incercati sa alegi doar acele informatii care sunt date
de experti in domeniu.

Cartile
Majoritatea oamenilor apeleaza la carti atunci cand doresc sa se documenteze. Multe
asociatii apicole au biblioteci dar veti gasi si carti de apicultura prin librarii sau de vanzare pe
internet. Din pacate multe carti de apicultua contin greseli si multe dintre ele sunt plagiaturi
ale altora mai vechi. Alte carti sunt scrise de persoane care au foarte putina experienta in
acest domeniu. Daca ai doi stupi nu inseamna ca esti expert in apicultura si poti automat sa
scrii o carte de specialitate prin care sa dai sfaturi altora. Cel mai bine ar fi sa cautati acele
carti care sunt recomandate de catre Asociatiile de Apicultori fie din Romania, fie din
strainatate.

Internetul
La fel ca si in cazul cartilor, exista multe site-uri care sunt dedicate apiculturii. Cel mai bine ar
fi totusi sa consultati site-urile romanesti deoarece acestea sunt mult mai relevante in ceea
ce priveste tipul de apicultura practicat la noi in tara. De exemplu in tratarea diverselor boli
ale albinelor se utilizeaza tratamente diferite de la o tara la alta.

Reviste de specialitate
Majoritatea revistelor apicole au o tematica generale si cuprind articole pentru incepatori. Noi
recomandam revista Lumea Apicola care apare de 4 ori pe an.

De unul singur
Este destul de greu sa obtii cele mai noi informatii in domeniu daca nu te documentezi. Este
foarte bine sa lucrezi pe cont propriu dar este bine sa ai cu cine sa iti impartasesti ideile si
parerile, asa ca ar fi excelent daca ai putea apela la un apicultor experimentat.

Este bine sa fii membru intr-o asociatie?

Raspunsul este fara nici o ezitare da. In trecut era posibil de practicat asa numita apicultura
individuala, in cadrul careia apicultorii obisnuiau sa puna trei caturi in Aprilie si sa le dea jos
in luna August fara a storce miere de loc. Adesea daca albinea nu dadeau miere nu erau
hranite, iar daca dadeau primeau hrana si cam in asta consta toata ingrijirea lor pana in luna
Aprilie a anului urmator. In zilele noastre acest lucru nu mai este posibil, asa ca apicultorul
modern trebuie sa aiba mult mai multe cunostinte si sa fie mult mai responsabil. Este mult
mai usor sa inveti atunci cand esti parte a unui grup organizat.

Ce cunostinte ar trebui sa am pentru

inceput?
Cunostinte de baza
Orice apicultor trebuie sa stie care este ciclul de viata al fiecarui tip de albina din stup. Acest
lucru il ajuta sa inteleaga problemele cu care se confrunta stupul si sa isi dea seama cand
albinele sale sunt pe cale sa roiasca. Roitul este un proces natural al oricarui stup, asa ca
trebuie sa intelegi si sa stii cum functioneaza ciclul de viata al unei matci pentru a putea
pune in aplicare diversele tehnici anti-roit existente.

Bolile albinelor
Albinele ca orice alta creatura de pe pamant sufera de diverse boli. Un apicultor trebuie sa le
cunoasca si sa le identifice la timp pentru a le putea trata. Cele mai importante boli sunt
Loca Americana si Loca Europeana. Acesta boala este destul de greu de identificat de catre
apicultori si multi dintre ei cand se confrunta cu o epidemie de Loca nu stiu exact ce se
intampla. Daca un apicultor nu face nimic pentru a trata indivizi infectati, atunci acestia vor
imbolnavi si pe cei sanatosi. Cel mai important lucru este recunoasterea simptomelor bolii.
Este foarte important sa faceti deosebirea dintre un puiet bolnav si unul sanatos. Totusi nu
va ingrijorati, aceste boli nu mai sunt atat de larg raspandite cum erau in trecut.

Loca americana
O alta boala intalnita in fiecare stup este varoa. Este foarte important sa cunoasteti ciclul de
viata al albinelor pentru a aplica diferitele tratamente. Monitorizarea este foarte importanta
pentru a vedea daca tratamentul aplicat are rezultate. Pentru a afla mai multe despre bolile
albinelor acceseaza sectiunea site-ului dedicata acestui aspect.

Albina infestata cu varroa

Ce echipament imi trebuie ?

Pentru inceput nu este nevoie sa achizitionati echipamente sofisticate sau care sunt utilizate
rar chiar si de apicultorii experimentati. Iata cam ce ar trebui sa cumparati pentru inceput.

1. Costumul

Acesta este cel mai important din echipamentul necesar unui apicultor. Multi apicultori cu
experienta lucreaza in stupina fara nici un fel de protectie dar in general acest lucru este
destul de periculos si deloc recomandat unui incepator. Nu fiti curajosi unde nu e cazul.
Chiar si asa nu cred ca sunt multi amatori de o intepatura in cap sau intre ochi. Pentru un
incepator sunt de recomandat acele costume care au buzunare largi in fata. Costumul
trebuie sa aiba mansetele elastice si valul si palaria detasabile. Cateva informatii
suplimentare:
a. asigurati-va ca pantalonii sunt bagati in sosete pentru a impiedica patrunderea albinelor
b. Manusile de cauciuc sunt destul de bune. Dar nici un tip de manusa nu ofera protectie
maxima impotriva intepaturilor.
c. Manusile stanjenesc destul activitatile pe care le desfasurati si in anumite situatii veti fi
nevoit sa la dati jos.

Costum de protectie pentru apicultori

2. Afumator
Cumparati unul de calitate pe care sa il puteti manevra usor.

3. Lazi pentru stupi

Prima intrebare este ce fel de lazi sa cumparati. La ora actuala pe piata exista aproximativ
sase tipuri de stupi. De multe ori apicultorii incepatori si-au inceput activitatea cu un anumit
tip de stup, pe care apoi l-au urat de-a dreptul si au continuat cu un alt tip. Sunt multe lucruri
care influenteaza un apicultor incepator in achizitionarea tipului de stup: pretul, materialul,
sfaturile primite si ceea ce a citit. Multi au inceput sa practice apicultura ca urmare a faptului
ca au mostenit sau primit niste familii de albine. Daca sunteti in aceasta situatie ar fi bine sa
nu schimbati lazile in care sunt albinele pana nu castigati suficienta experienta.
Inainte de a lua o decizie pe care s-ar putea sa o regretati incercati mai multe tipuri de lazi si
vedeti care va este mai la indemana. La ora actuala majoritatea lazilor sunt confectionate din
lemn de brad. Totusi in ultima vreme au inceput sa se utilizeze si alte materiale. Au aparut
lazi din poliestiren. Dar inainte de a le folosi asigurati-va ca sunt compatibili cu cei de lemn si
mai ganditi-va la faptul ca nu pot fi arsi ca si cei de lemn daca familia gazduita in interior
sufera de Loca. Inainte de a-i cumpara ar fi bine sa reflectati asupra avantajelor si
dezavantajelor prezentate de astfel de stupi.
Lada este doar o unealta a apicultorului, deoarece albinelor nu prea le pasa unde locuiesc.
Ele isi fac la fel de bine treaba si in scurbura unui copac si intr-un stup modern. Daca ati
avea un alt hobby, cum ar fi de exemplu fotografia sau tenisul probabil ca v-ati alege aparatul
sau racheta cu multa grija. La fel trebuie sa procedati si in cazul lazilor pentru stupi. Asadar,
fiti atenti!
Ar fi bine ca la inceput sa va faceti singuri lazile pentru a va familiariza cu partile lor
componente. Lazile pot fi construite destul de usor daca aveti un minumum de unelte de
tamplarie si un pic de pricepere. Totusi nu ar strica sa va informati putin inainte. Desene cu
partiele componente ale stupilor sunt la dispozitia dumneavoastra fie in carti, fie pe internet
sau in reviste. Probleme ridica doar construirea interiorului, exteriorul este destul de usor de
realizat. Cel mai bun material pentru stupi este lemnul de brad. Puteti utiliza si alt tip de lemn
dar ar fi bine sa il evitati pe cel de calitate inferioara.
Stup vazut din exterior

Albinele
Tipul de lada si soiul de albine din interiorul sau produc mai multe dispute in randul
apicultorilor decat orice alt subiect. Totusi nu va speriati, rezolvarea este una simpla. Albinele
prolifice au nevoie de mai mult spatiu pe cand cel mai putin prolifice de un spatiu mai

restrans. Nu va lasati inselati de ideea ca capacitatea matcii de a depune oua este direct
proportionala cu numarul de albine si in consecinta cu cantitatea de miere produsa.

Apis mellifera carpatica este albina romaneasca, o subspecie a albinei melifere europene.
Culoarea

lor,

capacitatea

de

reproducere

matcii,

frugalitate

(cat

mananca),

comportamentul pe faguri si in ultima instanta temperament pot varia de la o familie la alta.

Este bine ca un apicultor incepator sa aiba in grija la inceput u roi pe 3-5 rame. Nu este bine
sa va hazardati si sa va cumparati vreo 40 de familii, cand dumneavoastra nu aveti nici un
pic de experienta. Riscati ca in primavara urmatoare sa nu mai aveti nici o albina. Este mult
mai usor pentru un incepator sa aiba in grija o colonie mica. Dar aveti grija, albinele nu
asteapta dupa dumneavoastra. Asa ca documentati-va din timp caci micul roi se va
transforma in curand in familie- si nu una oarecare, ci una mare, zumzaitoare si cu tot felul
de probleme.
Daca cumparati albine aveti grija ca acestea sa fie sanatoase. Din aceasta cauza ar fi bine
sa plecati la cumparaturi alaturi de un apicultor experimentat.

Alte unelte necesare

Daca nu intentionati sa depasiti stadiul de hobby. Nu aveti nevoie de cine stie ce unelte
soficticate. Totusi ar fi bine sa aveti hranitoare pentru albine, deoarece ele trebuie hranite,
mai ales primavara devreme sau cand conditiile meteo sunt nefavorabile lungi perioade timp.

Pentru cei care sunt interesati sa atinga statutul de producator si distribuitor de miere, atunci
e nevoie de unele putin mai sofisticat.

Intepaturile
Veti fi intepati. Este un lucru cert. Nu se poate apicultura fara intepaturi. Chair daca luati
toata masurile de prevedere atunci cand lucrati in stupina, tot veti fi intepat accidental.
Umflarea la locul intepaturii este ceva normal si nu inseamna ca aveti o reactie alergica. De
obicei cu cat o zona este mai moale cu atat mai mult se va umfla. Logic ar fi sa va acoperiti
capul de fiecare data cand sunteti in preajma stupului si sa afumati intotdeauna o familie
atunci cand doriti sa lucrati in stup. Daca purtati inele mai bine le dati jos, atunci cand lucrati
in stupina.

Febra albinelor
Acum ca microbul v-a prins, s-ar putea ca entuziasmul sa va intunece ratiunea. Apicultura
este un domeniu atat de fascinant, incat este de inteles dorinta incepatorului de a avea cat
mai multe familii. E bine sa inmultiti albine, dar este o mare prostie sa va dubalti efectivele
inainte de a invata macar elementele de baza ale apiculturii. Este bine sa intelegi exact ce
se petrece in interiorul stupului, inainte de a va apuca sa va extindeti. Ar fi pacat sa ramaneti
fara albine.

Concluzii
Multi oameni se apuca de apicultura dupa ce ies la pensie, spunand ca au vrut intotdeauna
sa practice apicultura, dar nu au avut timp. Nu dorim sa discriminam pe nimeni, dar este mult
prea tarziu. Sunt atat de multe de invatat incat practic ai nevoie de o viata intreaga. Asa ca
daca doriti sa va apucati de apicultura, nu asteptati pensia. Incepeti acum. Altfel va privati de
multa placere si de multe ore de relaxare.

15.INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE

Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural
care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si
perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care
asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine
sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au
numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a
apicultorului.
Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se

efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului

biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie
intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru
aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile
care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii
puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa
retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand
familia de albine intra in frigurile roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea
cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si
supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de
albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l
hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente
larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru
depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti
factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza
corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi
sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca
matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In
functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca
primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la
diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de
prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg
vor fi necesari 15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de
maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de
roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage
caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca
stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si
polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules
intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu
intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam
stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna
familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca
depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile
roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand
familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a
urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand
cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule
goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii

larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar
mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa
cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor
familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de
prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de
albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii
produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc
matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta
substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc
inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se
diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii
stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este
acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea
lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa
cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea
botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine
inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor
botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia
de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de
intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de
unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere
un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea
productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare
a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite
atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic
de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un
timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona
de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de muntedeal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce
urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri
intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie
divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei
de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a
ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de
alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Albinele
culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi
stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se
poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Spre
seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau
neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea
ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea

depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea

valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un
spor efectiv de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu
puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare
sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.
Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga
parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine
acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se
aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine
inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine
acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva
ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui
cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de
1/1 sau 1/2.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din
albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in
care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca
albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele
parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc
stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si
roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre
orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca
varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult
de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva
ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce
roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea
incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii
si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt
fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate
botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai
fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in
continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a
familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii
corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este
aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de
hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri
rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele
masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in
faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai
scurt timp matci imperecheate.

- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu
puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie
hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a
roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul
sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie
incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare
corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la
intarirea celorlalte roiuri.
CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE
Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom
prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice
apicultor in stupina proprie.
Roirea artificiala prin stolonare
Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a
intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la
alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin
unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe
aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile
fara albina culegatoare .
Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la
construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac
mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie,
necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in
cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta
(peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere,
stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.
In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor, seara la
fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cusca cu dop din
serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare, pe
fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie
sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din
greseala una din matcile familiilor donatoare respective.
Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam,
cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare.
Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda pentru formarea
de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor
cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie
sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza.
Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui
apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea
culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de
aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta .

Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu

puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toate familiile
care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna .
O alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate , pentru toate roiurile
formate.
Roirea artificiala prin divizare
Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva,
prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia
ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impart egal intre cei doi
stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.
Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cu urdinisurile
apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul pe locul stupului
golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Familia ramasa
fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure
artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare.
Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana ajung pe locul
destinat fiecarei familii. Unii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta
simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de
salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care
cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ).
Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor
puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen
maxim fiind 15 iunie .
Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa
echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare ; din
pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de obicei in
fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.
Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza
Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si capacitatea
productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din familia de baza
se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina
culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet
necapacit.
Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza
rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de
albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care
au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de
numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi). Roiurilor li se altoieste cate
o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci, intreg puietul
sa eclozioneze.
Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid

tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de

Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea
separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel
o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.
Metoda dublarii efectivului familiilor de albine
Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de
albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea
acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se
procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Aceasta o realizam
in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu
Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie, deci si a parazitului.La
stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3,
dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar
posibil.
Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. La
corpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in
care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si refaca
puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de
toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In corpul superior, dupa ce
albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si
albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze
fagurii din care a eclozionat puietul.
Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se
executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de cules,
se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre matci cu
1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca
roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul
dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice
culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din
corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul
superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine
statator.
Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea
culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza si la
familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei
diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
Posted by evudu84 at 9:35 AM 3 comments:
Email ThisBlogThis!Share to TwitterShare to FacebookShare to Pinterest

LUCRARI IN STUPINA
14.LUCRARI IN STUPINA
LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe
toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul :
Productia,starea de sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna

desfasurare a lucrurilor.Totusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol cu

cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie
executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!!
Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor,primavara in stupina trebuie facute mai multe
lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi :
Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni:
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam
crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa
fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi;acestea se vor
arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale
inceputului de primavara
Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat in
intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile
calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C),trebuie sa stimulam efectuarea
acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este
recomandat sa intindem paie pe jos.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor
salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.Tot acum unii dintre
stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure
gol,bine cladit,in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul
de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles
asezam capacele care au fost saltate.
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara,in care vom
evalua starea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.La
deschiderea stupului constatam:
- prezenta hranei care exista in faguri,stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe
ambele fete
- prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului;daca puietul nu exista
totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este
necesara repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta.
Tot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,si pe
cei ce contin multe celule de trantori.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine
decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.In acest scop
stuparii vor "stramtora cuibul".Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel
mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc,ei fiind marginiti de faguri cu
miere si pastura;in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie
sa aiba numai celule de lucratoare;in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa
dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura.Atentie mare ca la stramtorare si la
eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.Cuibul se limiteaza cu o
diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere,aceasta
delimitand compartimentul de hranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi
curatate,reparate si dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand
ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte
necesara pentru ca pe langa toate celelalte,sa pastram o stare de igiena perfecta.Toate
aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem

"ingaduinta" vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina
chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.In acest scop folosim urmatoarele
rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem,sau in
celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri,miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem,se afla cate
1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca odata
format ghemul de iernare,albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor
unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii,si
care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o
parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.Apoi
se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.Se
introduc fagurii gauriti,cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost
creat.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei
gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup,se procedeaza
la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in
stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.
Cand nu dispunem de acesti faguri,se poate folosi mierea diluata un pic,incalzita si apoi
turnata in faguri goi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si
framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de
zahar.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Este de dorit insa ca
aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta,putand evita aceste situatii
neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana
proteica.Aceasta este asigurata de pastura,lipsa ei fiind un handicap major in
dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este
nevoie de 1,5 kg de pastura.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure
plin si la nevoie prin completarile de primavara.In primavara modurile de administrare
sunt:
- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii;apoi frecam fasiile in mana pana la
separare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de
miere.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.Se toarna
amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g,pana la aparitia culesului de polen.
- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor
sub forma de turtite proteice de completare.
- Amestecam cantitati egale de polen si miere ,administrand la fel deasupra cuibului sub
forma de turtite.
Concluzionand,hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la
rezerva,apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau
pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite
motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii
sanatatii familiilor de albine.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.
Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi,pe care i-am curatat si

dezinfectat.In principiu lazile se curata de resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi

se dezinfecteaza cu o solutie recomandata.Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat
flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate
face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului
trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in
vedere urmatoarele conditii generale:
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici;la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de
temperatura externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup
cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea
matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr-o hranire abundenta se pot
introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt
ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).Se adauga un
fagure bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.Dupa ce si
acesta a fost ocupat cu puiet,se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea
populatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva
generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut
puiet.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi
descapacite)este un factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stropi cu apa
calduta sau miere diluata.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se
poate face si cu un fagure artificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet
si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.Stupul multietajat,beneficiind de o
constructie aparte se manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face prin
inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind
necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp,se constata ca in stupina o
parte din familii raman in urma cu dezvoltarea,aparent fara o cauza anume definita.La
urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de
albine poate fi asimilata unui "organism".Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica
metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor
ramase in urma cu dezvoltarea.
LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora
spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot
obtine si cateva kg de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din
abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este
scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea
soarelui) si tarzii.

Recunoasterea unui cules

- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc
mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul
proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice
familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in
preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a
aborda cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea
ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror
volum se poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului
si inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune
prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si
genetic pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma
culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o
productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet
capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe
timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi
cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care
practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul
primaverii,familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Daca nu se
intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoaretei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta
a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor
urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.
LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi
provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul
apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta
a performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul
lunii august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru
iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din

toamna sa asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate

perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat
si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a
puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in
decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza
depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si
polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele
nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile
de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un
procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate
astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci
neamperecheate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,
instinctiv,albinele blocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de
hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor
libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc
periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva
generatii de puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La
stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica
a corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile
inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau
alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe
ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a
cuibului,adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna
oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in
aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri
tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre
permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact
mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot
oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a
merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor
hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in
mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de
diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1,cate 200300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar
tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele
proteice,prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se
administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor

Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o

stramtorare a cuibului;in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine,marginiti de faguri cu miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma
si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana
tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a
ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu
impachetarea finala din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste
operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu ajung la nivelul de
dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in
unele cazuri este nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o
miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza
cresterea puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu
imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti
albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea
rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara
prea multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de
puiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva
deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam
ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu
aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de
curatire).O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un
produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate
deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se
prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special
mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie
inlaturata.
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect
aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.Cantitativ
asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de
multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea
trebuie folosite cu multa precautie.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.Ca
rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru
acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand
familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de
mana trebuie inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul
stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea
este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile
de vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de
stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se
face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor
intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si

incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile
noi de puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem dupa ce am redus
cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri
trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar,2/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de
lamaie),la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu
luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile
ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea
portiilor.Cand timpul este inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa
remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o
descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri
de completare sa fie terminate pana in 20 august.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o
casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se
face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei
aranjari difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul
ales.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa
aiba acces la hrana toata iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor
mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza
fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg
miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iernarea
trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg
de miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand
familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare
centrala a fagurilor.
LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea
noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe
care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina
instalare a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea
recomandata pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul
ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in
stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate
recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Experientele ultimilor
ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult
cuibul.
Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata
cea unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu
magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa
toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza

condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi

materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din
stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai
superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma
necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta
trecutului;familii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de
nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o
ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii
dacat aceia proveniti din schimbul de aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima
masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este
recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de
0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman
recomanda:"orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca
curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura
albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica
la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru
se intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zileleputine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si
recomandarilor producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest
scop,stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri de
inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.Stupii vor fi
asezati pe postamente speciale,avand grija ca sa li se asigure o anumita
inclinare.Aceasta masura este benefica,in eventualitatea ca apa rezultata din condens
va fi eliminata.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si
iernarea in adapost.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de
fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu
luarea masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut
toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina
reprezinta simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de
stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta pe
la inceputul lunii martie.Acestia sunt "meseriasii",cei care pe baza experientei acumulate
pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3
saptamani interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul
improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in
stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta
numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne

putem da seama daca exista probleme.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se
poate instala,se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.
Zborurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de
inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce
priveste iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C ,in
lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din
stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele
masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie.
O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si
in acest fel sa iasa.
Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea
zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca
acestea nu se fac de toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie
rezolvate.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se
intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel de
situatie necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la
rezerva.Dupa ce deschidem stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi
fagurele in locul in care lipseste hrana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru
a inlesni circulatia albinelor.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata
fin,framantata cu zahar pudra.Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in
pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra
intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si simplu
aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul
precedent(turte).Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens,administrat in faguri dar
asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara
matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea
acestor matci fiind o chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in care acestea
lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o
alta(mai slaba dar care are o matca buna)
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim
stupul de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat
rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa
urmarim :
- sa poata fi protejata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau
animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor
imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde
o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si
gratare la urdinis impotriva soarecilor
Posted by evudu84 at 9:34 AM No comments:
Email ThisBlogThis!Share to TwitterShare to FacebookShare to Pinterest

PRODUSELE ALBINELOR
13.PRODUSELE ALBINELOR
Produsele apicole obinute de la albine pot fi mprite n produse principale (miere,
cear i polen) i produse secundare (lptior de matc, propolis, venin, pstur i
apilarnil).
n afara produselor apicole principale, n ultimul timp, datorit nsuirilor terapeutice i a
bogiei acestora n vitamine, hormoni, substane energetice, etc. s-a acordat o mai
mare atenie produselor apicole secundare, valorificarea acestora fcndu-se n
industria farmaceutic i cosmetic.
Obinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizat n aa
fel nct s nu stnjeneasc dezvoltarea familiei i s nu micoreze producia principal
MIEREA
Prin definiie, mierea este "substana dulce produs de albine melifere din nectarul
florilor sau din secreiile care provin din pri vii ale plantelor sau care se gsesc pe
acestea, pe care le culeg, le transform i le combin cu substane specifice i le
nmagazineaz n fagurii din stup". Mierea poate proveni din nectarul florilor i din mana
produs de purici (mierea de man, i este produsul doar al albinelor.
Nu putem deci folosi cuvntul,, miere" pentru a desemna produse obinute prin hrnirea
albinelor cu zahr industrial i nici produsele dulci provenind de la insecte, altele dect
albina melifer, ca de exemplu meliponele sau bondarii.
n funcie de origine, se distinge mierea de nectar sau mierea de man. Dup cum
mierea se afl n faguri sau extras, este categorizat ca miere n faguri, miere
centrifugat, miere stoars, miere scurs. n practic, aceste definiii sunt puin folosite.
Proprietile fizice ale mierii
Compoziia mierii
mbtrnirea mierii
Mierea este considerat adeseori ca o marf neperisabil, ce se conserv, practic, la
infinit i comercializabil, fr precauii, de la un an la altul. Sunt nite noiuni false.
Mierea trebuie s fie obiectul unor griji deosebite dac vrem s-i pstreze prospeimea
i toate calitile sale, inclusiv cele gustative.
Cristalizarea
Mierea pstrat de albine n faguri este un produs lichid ; toate zaharurile pe care le
conine se gsesc sub form de soluie n ap, dar o soluie suprasaturat, ceea ce
nseamn c nu este stabil. Sub influena diferiilor factori se declaneaz cristalizarea
zaharurilor, care va cuprinde n mod progresiv toat masa mierii. Aceti factori care
favorizeaz cristalizarea sunt, pe de o parte o scdere a temperaturii care agraveaz
starea de suprasaturare a soluiei i, pe de alt parte, existena unor germeni de
cristalizare care constituie amorsa fenomenului. Aceti germeni pot fi cristale de glucoza
microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu gruncioarele de polen. Atta timp
ct mierea rmne sub cpcelul de cear, la adpost de aer i la o temperatur
aproape constant, nu are anse s cristalizeze prea repede. Dup extragere, n
contact cu aerul i cu praful, i supus unor variaii de temperatur mari, mierea are
condiii favorabile de cristalizare. Ea cristalizeaz cu att mai repede, cu ct conine mai
multe zaharuri puin solubile n ap (glucoza), dect zaharuri foarte solubile (levuloz. n
jur de 14C, n prezena germenilor de cristalizare, sunt ntrunite toate condiiile pentru

transformarea mierii ntr-o mas solid mai mult sau mai puin dur.
Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care n sine, nu altereaz calitatea
produsului. Zaharurile, n loc s fie sub form de soluie, se prezint sub forme de
cristale. Aceasta este singura diferen. Dealtfel este uor s se redea mierii starea
lichid printr-o nclzire moderat care are ca efect trecerea zaharurilor n soluie.
n acelai timp, cristalizarea are consecine importante pentru conservarea ulterioar a
mierii. Mierea cristalizat trebuie imaginat ca un burete foarte fin ; cristalele, formate n
special din glucoza, formeaz o urzeal care reine o faz lichid cuprinznd zaharurile
foarte solubile i substanele necristalizabile din miere. Acest lichid este mbogit cu apa
pe care o libereaz cristalizarea glucozei. Dac mierea cristalizat nu este rigid, lucru
frecvent cnd ea conine mai mult de 18% ap, cristalele au tendina de separare de
partea lichid i depunere la fundul vasului. Dac temperatura este favorabil (n jur de
20-25C), partea lichid, bogat n ap este expus la o fermentare rapid. Cristalizarea
mierii fenomen natural i general, trebuie considerat ca o prim etap a nvechirii
produsului. Depinde de apicultor ca aceast nvechire s se fac bine sau ru.
Fermentarea
Toate mierile naturale conin levuri, ciuperci microscopice care produc fermentrile
alcoolice. Aceste levuri nu se pot nmuli dect dac coninutul n ap al mierii este
suficient de ridicat; o concentraie mare de zaharuri nu le omoar dar le inhib
dezvoltarea.
Limita ntre concentraiile care asigur conservarea i cele care o pun n pericol este
mic. ncepnd cu 18% ap, o miere coninnd suficiente levuri vii pentru ca s fie
posibil nceputul fermentrii, va fermenta, dac temperatura este convenabil. Toate
mierile care conin mai mult de 18% ap sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai
puin rapid i mai mult sau mai puin total. n afar de levuri, mierile conin i alte
microorganisme, care pot s produc alte fermentri (lactic, butiric, acetic, toate
alternd mierea. Cnd condiiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile, se constat
formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. Fermentrile
nu se produc ntotdeauna repede ; totui, chiar dac sunt mai discrete, ele tot contribuie
la degradarea mierii. Mierile fermentate prezint ntotdeauna o aciditate mai mare dect
cea normal.
Alte transformri
n timpul mbtrnirii, mierea sufer ncet o sum de transformri n funcie de
compoziia ei i de temperatura de pstrare.
Pentru a bloca complet toate reaciile enzimatice, mierea trebuie pstrat la temperatura
de -25C. La temperatura obinuit, i chiar in camer rcoroas (+4C), se observ
transformri sensibile ntr-o perioad de unul sau doi ani. Acestea pot fi rezumate dup
cum urmeaz:
- coloraia se intensific, crete aciditatea liber ;
- coninutul n invertaz i amilaz scade, ca i coninutul n glucoz.
Se constat, de asemenea, o cretere regulat i relativ rapid a coninutului n
hidroximetil-furfural (HMF), substana care se formeaz din levuloz n mediu acid.
Coninutul n HMF al mierii este practic nul n momentul recoltrii ; el crete rapid sub
aciunea tratamentelor termice (retopiri) brutale. El servete ca indicator al strii de
conservare a mierii. Dac acesta depete 40 mg/kg, se consider c mierea este
improprie pentru consum fiind nclzit exagerat sau fiind prea veche sau prost
conservat.
n timpul mbtrnirii, mierea i pierde n mod progresiv valoarea antibacterian :

coninutul n inhibin descrete.

Proprieti biologice
Numeroasele virtui medicinale atribuite mierii nu trebuie s ne fac s uitm c ea este,
nainte de toate, un aliment energetic i nu lipsit de interes gastronomic, ceea ce are, de
asemeni importan. Consumul mierii nu trebuie s fie redus la o problem de sntate
i de regim alimentar ; este i o plcere a mesei.
Ca toate alimentele glucidice, mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de
substan uscat, ceea ce nseamn, innd seama de cele 17-18% ap, o valoare
calorific de 3000 de calorii pe kilogram. Amintim c nevoile energetice ale adultului care
nu depune un efort mare i nu lupt mpotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. O
munc fizic sau o activitate sportiv susinut presupune o cheltuial de 3500 calorii.
Pentru a acoperi aceste nevoi calorice, un adult ar trebui s consume zilnic n jur de 1 kg
de miere. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine, nici pe cele de lipide i
nici de vitamine. Mierea nu este aliment complet. n schimb este un aliment excelent
pentru muchi, foarte bun pentru sportivi care trebuie s susin un efort de lung durat
: cicliti, nottori de fond, alpiniti. n volum mic, mierea aduce zaharuri direct asimilabile
- cu un uor efort de ntrziere n ceea ce privete levuloza, care nu trece direct n
snge.
n comparaie cu zahrul, mierea ofer avantajul unei varieti mari de gusturi originale.
Aromele mierii fac parte din acele substane care stimuleaz pofta de mncare i
faciliteaz digestia. Fiecare dup gust, consumatorul poate gsi, din varietatea mierilor,
pe cea sau pe cele care i convin cel mal bine, n funcie de obiceiurile sale alimentare.
S-ar putea scrie o carte - i acest lucru s-a realizat deja - pentru a expune virtuile
medicinale ale mierii. Aceste virtui sunt reale i, empiric, cunoscute de milenii. S-a
folosit i continu s se foloseasc mierea pentru a ngriji i eventual a vindeca durerile
cele mai diverse, fie c este vorba de aparatul digestiv, de inim sau de aparatul
respirator. Mierea ca medicament i datoreaz virtuile compoziiei sale : asocierea
glucozei cu levuloza, acizii organici, elementele minerale, sute-de substane identificate
sau nu, care provin din plante sau din organismul albinei, toate constituie o adevrat
farmacopee.
Din pcate, pentru miere imensa bibliografie care exist despre valoarea ei terapeutic
nu este ntotdeauna de o riguroas vioare tiinific, nu att din cauz c cercetrile au
fost prost fcute ci din cauz c unii experimentatori au fcut o greeal considernd
mierea un produs definit i stabil. Or, mierea nu este nici una nici alta. O cercetare
medical sau o analiz fiziologic fcut fr ca mierea folosit s fi fost testat minuios
din punct de vedere al originii i prospeimii, sunt ndoielnice.
Ce s reinem din marea mas a cercetrilor fcute asupra proprietilor biologice i
medicinale ? n primul rnd proprietile antibacteriene, puse n eviden n mod tiinific.
Aciunea mierii asupra muchiului cardiac pare s fie bine stabilit, n urma unor
experiene realizate cu miere deproteinizat, injectabil ca un ser fiziologic cu glucoz.
Aciunea asupra ficatului a fost pus n eviden prin acelai procedeu. Administrarea
mierii n medicina infantil a artat c are o aciune favorabil asupra fixrii calciului i
asupra procentului de hemoglobin precum i n cretere. n privina proprietilor uor
laxative ale mierii, se pare c ele trebuie atribuite n special levulozei. n sfrit, folosirea
tradiional a mierii pentru a ndulci ceaiul n timpul iernii nu este lipsit de fundament
cci aciunea sa antibacterian i gsete astfel cea mai bun ntrebuinare n
tratamentul afeciunilor respiratorii.
Bazele raionale ale unei tehnologii a mierii
Ceea ce tim despre miere i despre compoziia sa, ca i despre proprietile sale

biologice poate servi ca baz pentru punerea la punct a unei tehnologii care s
protejeze, att ct este posibil, un produs care, fr s fie perisabil n sensul obinuit al
termenului, nu este mai puin pretenios n ceea ce privesc prepararea, prelucrarea i
pstrarea sa.
Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie s fie acela de a da consumatorului un
produs ct se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina n fagure. Condiia
obligatorie este aceea de a nu scoate din i a nu aduga nimic la miere. De ce nu se
comercializeaz pe scar larg mierea n fagure ? Formula este bun dar nu scutit de
dezavantaje, dintre care cel mai important este preul de cost ridicat, mierea devenind
astfel
un veritabil produs de lux. Numai mierea extras poate satisface majoritatea
consumatorilor, rmnnd accesibil posibilitilor lor. Trebuie deci, s-i acordm cea
mai mare atenie.
Calitatea mierii trebuie respectat chiar nainte de recoltare. Trebuie s evitm, n cursul
vizitelor la stupin, s murdrim ramele cu funingine de la afumtor. Mierea supus unui
astfel de tratament capt un gust neplcut de fum, mai ales dac exist multe celule
necpcite. Tot n acest sens, apicultorul trebuie s tie c mierea este un produs
alimentar care necesit mult grij.
Casa stupinei trebuie ngrijit meticulos i niciodat un magazin nu trebuie pus direct pe
pmnt. Regulile de igien se aplic mierii i tuturor recipientelor i uneltelor cu care
aceasta intr n contact.
Posibilitile de degradare a mierii din cauza cldurii ncep s se manifeste la caban din
cauza instrumentelor nclzite electric sau cu vapori pentru a uura descpcirea,
extragerea, purificarea i prelucrarea mierii. Trebuie evitate, chiar foarte strict,
temperaturile care provoac caramelizarea mierii : peste 85C mierea, componentele ei
cele mai fragile, sunt afectate grav, chiar ntr-un timp foarte scurt. n ceea ce privete
aciunea cldurii asupra mierii, trebuie s lum n considerare temperatura atins la
suprafaa i n masa mierii, precum i timpul de expunere la aceast temperatur. O
nclzire la 78C la adpost de aer timp de mai puin de 10 minute este mai puin
duntoare dect o nclzire de cteva zile la 40C, dei aceast temperatur este
apropiat de temperaturile aa numite "biologice".
Dup cldur, al doilea duman al mierii este umiditatea. Apicultorul trebuie s se
asigure c mierea pe care o extrage este coapt, adic ea nu conine mai mult de 18%
ap. Este prima condiie pentru obinerea unei mieri de bun calitate i care se
pstreaz bine.
Ca orice soluie, mierea tinde ctre o stare de echilibru cu atmosfera nconjurtoare.
Cnd aceast stare este atins, mierea nu pierde i nu absoarbe ap ; schimburile sunt
oprite. Din contr, atta timp ct aceast stare de echilibru nu este atins, mierea se
hidrateaz sau se deshidrateaz. Se poate defini pentru fiecare temperatur o stare
higrometric a aerului ambiant care asigur starea de echilibru. La 20C de exemplu, o
miere al crei coninut n ap este de 17,4% se afl n echilibru cu mediul ambiant cnd
acesta are o umiditate de 58%. Pentru o bun conservare a mierii, umiditatea atmosferei
trebuie s rmn n jurul a 60%. ntr-o atmosfer uscat, mierea tinde s se
deshidrateze dar cum la suprafaa ei se formeaz o pelicul uscat care mpiedic
difuzia apei, uscarea este lent. Dimpotriv, ntr-o atmosfer umed, mierea se
hidrateaz repede ; ntr-o atmosfer saturat cu umiditate, mierea preia mai mult de 1%
umiditate pe zi, ceea ce nseamn c deteriorarea ei risc s fie foarte rapid.
Ce se ntmpl dac mierea se afl nchis ntr-un recipient fie el mare sau mic ? Sau
dac recipientul este sau nu etan ? Dac este etan i plin, starea de echilibru cu
stratul de aer se stabilete foarte repede ; procentul de umiditate din miere rmne
stabil. Dac recipientul nu este etan, schimburile cu aerul exterior se continu i dup

cum acesta este uscat sau umed, mierea pierde sau preia ap. Aa se face c pstrat
n pivni n ambalaje de proast calitate sau prost nchise, mierea ncepe repede s
fermenteze.
n rezumat, se poate spune c o tehnologie uoar dar raional a mierii trebuie s
respecte igiena i calitile mierii, care depind de integritatea constituenilor si. Cldura
i umiditatea sunt cele dou elemente care trebuie supravegheate n permanen, de la
recoltare pn la consum.
Extracia
Extracia mierii prin stoarcere este practic abandonat. Ea corespunde unei forme de
apicultur pe cale de dispariie, cea cu conie. Folosirea stupului cu rame mobile
implic extracia mierii prin centrifugare i recuperarea cerii fagurilor pentru anul urmtor.
Extractorul centrifugal, inventat n secolul trecut, are forme diferite n funcie de
destinaie : pentru o exploatare modest cu civa stupi sau pentru o ntreprindere
profesionist unde se extrag cteva tone sau zeci de tone de miere n fiecare an. Dar,
de la extractorul pentru patru rame acionat manual i pn la extractorul pentru
patruzeci sau optzeci de rame acionat de un motor electric, principiul este acelai. Se
folosete fora centrifug pentru a scoate mierea din celule i a o proiecta pe peretele
intern al cuvei. Fora aplicat fagurelui este n funcie de viteza unghiular a coului
extractorului i de raza coului. n extractorul tangenial, ramele sunt aezate tangenial
fa de cilindrul virtual pe care micarea coului le face s-l descrie ; n aceste condiii,
fora aplicat ramelor este uniform sau aproape uniform pe toat suprafaa (nu se
poate extrage dect o singur fa odat. n extractorul radial, fora centrifug aplicat
ramei variaz progresiv de la catul inferior pn la speteaz ; n vecintatea axei
extractorului, fora centrifug este slab. Fiecare din cele dou sisteme are avantajele i
inconvenienele sale. Extractorul tangenial lucreaz mai omogen dect extractorul
radial, dar l oblig pe operator s extrag succesiv cele dou fee ale fagurelui; de fapt,
l oblig s lucreze de trei ori. ntr-un prim timp, cu vitez moderat, se extrage sumar
mierea de pe prima fa ; n al doilea timp se extrage mierea de pe faa a doua ; n al
treilea timp, se revine la prima fa pentru a se termina extracia. De fapt, greutatea feei
opuse celei care este n curs de extracie este suficient pentru a face fagurele s
cedeze dac fora centrifug este succesiv. Pentru a evita aceste manipulri
obositoare, se construiesc extractoare tangeniale reversibile la care inversarea sensului
rotaiei provoac ntoarcerea courilor n care se afl ramele.
n orice caz, extractorul tangenial are capacitate mic pentru ct spaiu ocup. Este
foarte potrivit pentru exploatrile mici sau pentru extragerea mierii cu vscozitate mare,
deoarece poziia tangenial a ramelor este mai eficace dect poziia radial.
Extractorul radial are avantajul capacitii sale mari - pn la optzeci de rame Dadant
mari - pentru un volum redus. El nu necesit reluarea ramelor. Pentru a fi total,
extragerea necesit un timp mai ndelungat.
Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile. Folosirea inoxului i
a plasticului alimentar dau garania de curenie, igien i nepoluare cu metale grele.
Extractoarele prevzute cu motor electric au un ambreiaj automat, un schimbtor de
vitez, o frn, iar modelele cele mai perfecionate se pot programa astfel nct viteza
de rotaie i timpul de extracie pot fi optimizate fr intervenia operatorului n timpul
funcionrii.
Fora centrifug care trebuie aplicat mierii depinde de vscozitatea acesteia, deci de
coninutul n ap i de temperatura sa. Variaiile vscozitii n funcie de originea floral
nu sunt mari dect n cazul mierii de iarb-neagr i de man. Pentru a uura extracia
mierii, este bine s se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce
vscozitatea. n ajunul extraciei, magazinele se pot pstra la 25-30C ntr-o camer de

nclzire. O ambian prea rece face ca extracia s fie dificil. Extracia mierii poate fi
precedat de o ajustare a coninutului n ap. Uneori suntem obligai s scoatem
magazinele coninnd numeroase rame pline dar cu miere necpcit. Exist dispozitive
care permit evacuarea n cteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar n magazine.
Pentru aceasta se proiecteaz un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. Cel mai
bun mijloc de a usca aerul este de a-l face s treac printre nite elemeni de rcire
unde umiditatea se condenseaz n ghea. Aerul uscat trebuie renclzit moderat
nainte de a fi dirijat spre magazine ; pentru aceasta aerul se trece peste nite rezistene
electrice. Acest sistem este convenabil n marile exploatri. In exploatrile mici i mijlocii,
magazinele se pot pune ntr-o camer nclzit moderat cu ajutorul unui mic radiator
electric i bine ventilat prin deschideri n partea de jos i de sus care s permit
primenirea aerului. ntre magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaia
aerului ntre ramele care trebuie deshidratate. Acest procedeu nu este eficient dect
dac aerul care intr n camer este destul de uscat.
Deshidratarea mierii n magazin este uneori att de rapid, cnd condiiile sunt
favorabile, nct coninutul n ap devine prea sczut. Trebuie deci s supraveghem
operaia i s nu o prelungim mai mult dect este necesar. De asemenea, trebuie s
evitm ventilarea unui aer ncrcat cu praf deoarece ar putea ajunge n miere. Se pot
monta filtre de aer n locurile sensibile, adic la deschiderile de admisie a aerului iar
ncperea n care se face condiionarea trebuie s fie splat cu mult ap nainte de
folosire.
Descpcirea face parte din extracie. Trebuie s evitm s facem descpcirea cu
cuite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. n
principiu, cuitele electrice de descpcit au termostat.
Extracia prin centrifugare nu furnizeaz o miere care s poat fi direct mbuteliat.
Proiectarea picturilor de miere pe pereii extractorului prezint inconvenientul c
ncorporeaz mult aer sub forma unor bule microscopice. Particulele de cear smulse
din fagure n momentul descpcirii ajung, de asemenea, n miere, ca i fragmente de
propolis i mici cantiti de polen provenind din celule cu polen care se gsesc n numr
mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. Pentru a obine o miere
comercializabil, este necesar s o purificm.
Cea mai bun metod de a purifica mierea este s o lsm cteva zile ntr-un recipient
numit maturator, impropriu dealtfel, deoarece mierea nu este supus unei maturizri ci
unei simple decantri. Pentru a ti la ce trebuie s ne ateptm n urma unei decantri,
trebuie s-i cunoatem legile. Ele sunt simple. Un obiect oarecare (bul de aer, particul
de cear etc.) presupus sferic i perfect neted, se va deplasa cu att mai repede n sus
sau n jos cu ct diferena de densitate ntre acest obiect i mediul lichid (n acest caz
mierea) este mai mare, cu ct lichidul este mai puin vscos i obiectul este mai mare.
Lipsete din aceast formul un coeficient care reprezint frecarea dintre obiect i lichid;
acest coeficient este nul cnd este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat n cazul unui
gruncior de polen spinos, de exemplu.
S vedem cum se aplic legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. Bulele
mari de aer se ridic repede la suprafa datorit dimensiunilor lor i diferenei de
densitate ntre aer i miere. Cu ct bulele sunt mai mici, cu att ele se deplaseaz mai
ncet. Particulele de cear se ridic mai puin repede la suprafa dect bulele de aer.
Dac nu sunt foarte fine, gruncioarele de nisip (pot exista n mod ntmpltor) ajung la
fundul maturatorului destul de repede. Micile aglomerri de polen urc destul de repede
la suprafa, n timp ce gruncioarele de polen izolate au o vitez ascensional aproape
nul. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0,08mm) pot ajunge la
suprafa n cteva zile. Trebuie s inem seama i de gradul de vscozitate al mierii.
Dac acesta este prea ridicat, purificarea poate deveni imposibil. Pentru a-l reduce,

este bine s inem maturatorul la o temperatur n jur de 30C protejndu-l mpotriva

pierderilor de cldur sau, mai bine, nchizndu-l ntr-o cutie prevzut cu o rezisten
electric i un termostat.
Avantajul maturatoarelor termostate este, printre altele, de a ntrzia cristalizarea.
Anumite mieri, n special de crucifere, cristalizeaz foarte repede. nc din maturator se
observ nceputul cristalizrii. Mrindu-se considerabil vscozitatea mierii, cristalizarea
mpiedic purificarea.
Purificarea mierilor se poate face i prin filtrare. Filtrele folosite n mod curent n
apicultur sunt simple site cu ochiuri de 0,1 mm. Acestea sunt suficiente pentru a elimina
din miere deeurile de cear i impuritile mari. O veritabil filtrare presupune o
nclzire suficient pentru a reduce vscozitatea i o anumit presiune. Instalarea
filtrelor nu se justific dect n cazul circuitelor de prelucrare industriale.
Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatur ridicat i presiune mare nu este folosit
n unele ri. Ea duce la obinerea unei mieri perfect cristaline, sterile, lipsit de polen
sau de materii coloidale. Mierea astfel filtrat nu mai poate fi numit pe deplin miere.
Filtrarea
Apicultorul care i condiioneaz mierea pe care o recolteaz poate s se mulumeasc
cu purificarea obinut prin pstrarea acesteia n maturator minimum trei zile. Este greu
s se fixeze un timp de maturare necesar i suficient deoarece aceast operaie depinde
de nlimea recipientului folosit (cu ct este mai nalt, cu att purificarea este mai lent
i de vscozitatea mierii, aceasta depinznd la rndul ei de temperatur, coninutul n
ap i natura mierii. Dac se folosete un maturator cu termostat la 30C, se poate
obine o purificare rapid ; prudent este s scoatem mierea de ndat ce este posibil, i
aceasta din mai multe motive. Prin nclzirea continu se favorizeaz formarea de HMF
i mierea se coloreaz n cteva sptmni. Dac se ntrerupe nclzirea, mierea se
poate cristaliza n maturator; n acest caz este greu de scos din el fr mijloace
adecvate.
Ambalarea cu amnuntul poate s se fac dup purificare. Cristalizarea va interveni
spontan dar bineneles, necontrolat. Unele mieri cristalizeaz bine, altele prost. Vom
vedea mai trziu cum putem controla acest proces. Muli apicultori nu se ocup cu
vnzarea n detaliu a produsului lor. Ei prefer s-l livreze unei cooperative apicole sau
unui comerciant, procesator i pentru acest lucru este suficient s se trag mierea n
ambalaje cu capacitate mare, dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri i
butoaiele de 300 kg.
Condiionarea industrial cere mijloace relativ importante. Unitatea de condiionare
trebuie s funcioneze tot anul, ceea ce nseamn c trebuie s stocheze, s controleze,
s trateze mierea n aa fel nct ea s rspund strict la normele cerute i valoarea sa
comercial s fie ct se poate de mare. Este deci exclus c o asemenea unitate s
funcioneze pe aceleai baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatri
mici.
Pstrarea mierii n butoaie de 300 kg nu se face fr probleme. Pentru a se ctiga loc
se folosesc paleii i elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o nlime de civa
metri. Cldirea pentru depozitare trebuie s fie aerisit i ct se poate de rcoroas ;
pentru mierile expuse fermentrii cum este mierea de iarb-neagr, se impune pstrarea
n camer rece. Temperatura de 4C este suficient de sczut pentru a preveni
fermentarea naintea pasteurizrii.
Lichefierea
n majoritatea cazurilor, cnd se condiioneaz un lot de miere, trebuie nceput prin a o
lichefia deoarece, n timpul stocrii ea cristalizeaz n mod aproape inevitabil. Numai

mierile de salcm (Acacia) se pot pstra mult timp n stare lichid. Operaia de retopire a
mierii este cea care, dac este prost fcut, aduce cele mai mari stricciuni mierii.
Realizat corect nu las nici o urm.
O instalaie de lichefiere bine conceput conine o camer nclzit unde butoaiele cu
miere sunt nti nclzite pn la circa 40C timp de o jumtate de zi, electric sau n
bazine cu ap cald. innd seama de slaba conductibilitate termic a mierii, aceast
prenclzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice ; partea central nu este
nclzit. Butoaiele cu miere prenclzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor ;
se deschid (trebuie s aib deschidere total i se basculeaz pe un grtar aezat
deasupra unui tanc de recepie. Incinta n care se afl acest tanc i grtarul este
nclzit la 70C. n aceste condiii, mierea prenclzit este lichefiat rapid, fr s
ating temperatura aerului din interior; ea este evacuat prin fora gravitaiei, nainte de
a avea timp s fie nclzit exagerat. Mierea evacuat este recuperat la etajul inferior
ntr-o cuv de mare capacitate, de 4 pn la 6 tone, unde este amestecat. Pentru
obinerea unui produs omogen, mierea este agitat timp de cteva ore cu ajutorul unei
elice. Mierea lichefiat, omogenizat, filtrat la ieirea din cuv este refulat cu ajutorul
unei pompe pn la postul de condiionare. Un lot decteva tone de miere n curs de
condiionare este pregtit innd seama de analizele de control efectuate n prealabil n
laborator. Este vorba fie de o miere "poliflor", fie de o miere monoflor care se vinde cu
un anumit nume. O miere de salcm nu se vinde niciodat altfel dect n stare lichid ;
n funcie de compoziie, o miere "poliflor" va fi prin vocaie lichid sau cristalizat.
ntreprinderea de condiionare are interesul s respecte aceast vocaie i s fac n
aa fel nct mierea care trebuie s fie vndut lichid s rmn lichid, ct mai mult
timp posibil, n ceea ce privete mierea cristalizat, este bine s i se dea o "granulaie"
agreabil.
Operaiile care urmeaz pregtirii "lotului" vor fi realizate n funcie de destinaia mierii.
Pentru a pstra mierea n stare lichid, este absolut necesar s i se anihileze cristalele
de glucoz pe care le conine nc i care ar fi germeni de cristalizare nedorii. Singurul
mijloc eficace este pasteurizarea mierii.
Pasteurizarea
Se tie c aciunea cldurii asupra mierii este cu att mai nefast cu ct este mai
prelungit. Aa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plci ; ele sunt folosite n
mod curent n industria alimentar i se adapteaz foarte bine la pasteurizarea mierii cu
ajutorul unei instalaii adecvate. ntr-un pasteurizator cu plci mierea lichid circul n
contra-curent cu apa cald, ntr-un strat gros de civa milimetri. nclzirea este foarte
rapid; ea nu cere dect cteva secunde. Cnd mierea atinge temperatura de
pasteurizare (78C), ea intr ntr-un circuit cu ambrare unde nu rmne dect cteva
minute. Ea prsete camera pentru a intra n circuitul de rcire unde circul n contracurent cu apa rece. La ieire, 5 pn la 8 minute dup ce a intrat, mierea are o
temperatur de 42C ; este pasteurizat. Acum este ferit de fermentare deoarece
drojdiile au fost distruse i i va pstra starea lichid timp de cel puin 6 luni, timpul
necesar pentru a fi consumat.
Dirijarea cristalizrii
Am vzut c nu toate mierile sunt predispuse a rmne n stare lichid. Fiind (relativ)
prea bogate n glucoz, ele risc s recristalizeze, chiar i dup pasteurizare, ntr-o
form neregulat. Este mai bine s le respectm predispoziia i s le facem s
cristalizeze repede sub o form plcut la vedere i la gust.
Pentru a obine acest rezultat, se procedeaz la o nsmnare a mierii dup

pasteurizare i rcire complet. Se amestec bine, cu ajutorul unor aparate speciale, o

miere care cristalizeaz foarte fin cu mierea care trebuie cristalizat. Se folosete o
cantitate de aproximativ 10% maia. Cristalele adugate n miere servesc de amors i,
n cteva zile, la o temperatur de 14C, cea mai favorabil creterii cristalelor, toat
mierea este cristalizat n sistemul dorit. Amestecul de miere i maia ct nc se trimite
la maina de mbuteliere n borcane, are consisten de past.
Mierile care cristalizeaz foarte fin se numesc mieri "cremoase". Ele au avantajul de a fi
foarte plcute la consum datorit faptului c nu sunt foarte fine.
Trebuie s adugm c linia de condiionare a mierii pe care am descris-o, foarte sumar,
se realizeaz numai din materiale folosite n industria alimentar. Aproape totul este
confecionat din oel inoxidabil sau din sticl Pirex. Condiiile de igien cele mai stricte
pot fi ndeplinite ; materialele fiind uor de demontat i de splat n ap fiart sau la
vapori.
Dac pasteurizarea nu se impune ntr-o exploatare mic, cristalizarea controlat este la
ndemna oricrui apicultor. Chiar dac aceasta nu se realizeaz n conformitate cu
procedeele industriale pe care le-am descris, poate da rezultate excelente cu un
minimum de efort.
Trebuie s se tie, cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise.
Pentru a obine cristale foarte mari, este nevoie de timp i de repaos perfect.
Temperatura nu trebuie s varieze deoarece aceste variaii provoac micri de
convexie n lichid, micri care pot sparge reeaua cristalin n formare. Pentru a obine
cristale foarte fine, trebuie s spargem cristalele mari care se formeaz ; fiecare bucat
devine un nou mediu de cristalizare i aceasta se accelereaz.
Apicultorul care dorete s-i trateze mica recolt pentru a obine o miere cristalizat fin
trebuie s nceap prin a-i constitui o mic rezerv, de cteva kilograme, dintr-o miere
cu granulaie plcut. Un kilogram din aceast miere este suficient pentru a nsmna
10 kg de miere lichid ; desigur c trebuie s amestecm convenabil mierea i maiaua.
Exist n comer cuve pentru amestecat, care se potrivesc foarte bine. La nevoie, se pot
obine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevreaz
coninutul.
Cristalizarea se face rapid la 14C. Punerea n borcane trebuie s se fac dup
amestecare ; borcanele se pstreaz la rcoare.
Reuita depinde de predispoziia mierii de a cristaliza ; n lipsa analizelor care s
permit cunoaterea raportului glucoz-levuloz, ne putem baza pe observarea unei
probe de miere ntr-un recipient de sticl. Aceast prob, de 0,5-1 kg miere va fi
introdus n frigider pe timpul nopii, iar ziua va fi scoas i lsat la temperatura
obinuit fr s uitm s o agitm din cnd n cnd cu o baghet de sticl. O miere
predispus la cristalizare rapid, va cristaliza n cteva zile. Un ultim factor care trebuie
luat n considerare pentru reuita unei cristalizri controlate este coninutul n ap. Nu se
obine o miere perfect dect dac aceasta este n jur de 17,2%.
Ambalajul
Alegerea ambalajului pentru miere depinde de dou categorii de motivaii. Una se refer
la motivaii de ordin tehnic, cealalt la motivaii de ordin estetic. Din punct de vedere
tehnic trebuie s se ia n considerare etaneitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai
important.
Un vas care conine miere trebuie s fie perfect etan. Se nelege de la sine c el nu
poate fi confecionat dect din materii prime autorizate de lege.
Restul nu este dect o problem de pre de cost, de comoditate la ntrebuinare i de
dorina de a satisface clientela. Ambalajele fabricate din materiale transparente au
avantajul c prin ele se poate vedea mierea. Experiena dovedete c vasele opace

ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnic mai atent le-ar fi putut evita.
Examenul mierii
Congresele, reuniunile profesionale, expoziiile i concursurile agricole sunt, pentru
apicultori, ocazii de a-i prezenta produsele i de a le supune judecii experilor care le
pot recunoate calitile i defectele. Trebuie s admitem c, dac dispunem de reguli i
norme pentru a judeca animalele de concurs i vinurile, lucrurile sunt mult mai uoare n
ceea ce privete mierea. n ultimii ani s-au fcut eforturi demne de laud pentru a da
judectorilor criterii de apreciere a mierilor care s nu fie prea subiective, dar rmn
multe de fcut n acest domeniu.
Trebuie s se fac deosebirea ntre :
1. criterii de calitate, generale ;
2. criterii legate de prezentarea produsului;
3. criterii care se aplic la situaii particulare.
Vom lsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competena laboratoarelor.
Criteriile de prezentare se aplic tuturor mierilor. Mierea este caracterizat dup felul
cum se prezint la vnzare. O judecat valabil nu poate fi emis dect asupra unui
produs comercializat ntr-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un
criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide i, dealtfel, cristalizarea se
apreciaz n primul rnd dup ochi. O miere destinat vnzrii n stare lichid trebuie s
fie limpede i nu trebuie s prezinte acea cea care anun o viitoare cristalizare.
Suprafaa ei nu trebuie s prezinte nici o particul solid vizibil cu ochiul liber. O miere
cristalizat trebuie s prezinte o suprafa perfect omogen, lipsit de acele ramificaii
albe de pe pereii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaa trebuie s fie lipsit de
particule solide i de spum. Spuma care se ridic la suprafa dup mbuteliere
formeaz o mic crust alb constituit din cristale de glucoz i bule de aer.
Degustarea la acest stadiu nu trebuie s priveasc dect gusturile parazite. Toate
mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiia ca gustul i mirosul lor s fie naturale.
Defectele majore cum sunt separarea n mai multe straturi, cristalizarea grosier i
neregulat, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs.
Lucrurile se complic cnd este vorba de apreciere n raport cu o calitate anume de
miere. Evident n absena unor referine precise operaiunea este imposibil.
Constituirea acestor referine este ntotdeauna laborioas. Trebuie adunat un numr
suficient de eantioane, provenind din diferite regiuni i recoltate n mai muli ani.
Supuse unor serii de analize, aceste eantioane permit stabilirea unor medii pentru
principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor,
conductibilitatea electric, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaug teste
organoleptice, deosebit de delicate n msura n care vocabularul pentru calificarea
mierii este nc foarte rudimentar n comparaie cu cel folosit de degusttorii de vinuri.
Numai pornind de la aceste msuri pregtitoare se pot furniza unui juriu elementele care
s-i permit confirmarea exactitii unei denumiri florale, fie c este vorba de rozmarin,
trifoi sau brad.
Analiza mierii
Pentru un profan, cuvntul "analiz" ascunde o lume misterioas de aparate complicate
i de tehnici sofisticate datorit crora putem ti totul despre miere, ncepnd cu originea
sa floral, pn la coninutul n vitamine, calciu sau cobalt totul apsnd pe un buton.
Trebuie s spunem c literatura poliist a fcut totul pentru acreditarea acestei noiuni
simpliste ; de la Sherlock Holmes pn la Maigret, care este poliistul ce nu a fcut apel
la tehnicile de laborator pentru a urmri o pist?
Trebuie s precizm mai nti c expresia "a da o miere spre analiz" nu are sens luat

ca atare. Toate mierile naturale conin sute de constitueni diferii a cror valoare este
foarte diferit n funcie de scopul urmrit prin analiz. Deoarece orice analiz trebuie s
nceap n mod obligatoriu de la o ntrebare adresat clar i precis. Dac ntrebarea este
pus de un apicultor n legtur cu propria sa producie, de un consumator n legtur
cu un produs cumprat din comer, de un serviciu oficial, sau de un cercettor n
legtur cu o miere necunoscut, analiza se va desfura diferit.
n general, apicultorul care i d mierea spre analiz dorete s tie care este originea
ei floral, calitatea sa i dac poate s primeasc o denumire anume. Consumatorul va
dori s tie dac mierea pe care a cumprat-o este pur sau falsificat i dac
denumirea pe care o poart este conform cu realitatea. n ceea ce privete serviciile
oficiale, acestea
sunt interesate s tie dac mierea este n conformitate cu normele legale legate de
folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, n timp ce cercettorul urmrete
nainte de toate s-i completeze cunotinele de specialitate.
Controlul de calitate
Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondat strict pe calitile
de baz ale produsului, adic coninutul n ap, puritatea i integrarea sa ntr-un
concurs, ca operaiune de selecie i clasament : permite eliminarea produselor
defectuoase, dar nu emite nici o judecat de valoare n legtur cu o denumire anume.
Controlul de calitate al unei mieri cuprinde msurarea coninutului de ap, un test de
puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic i un
examen al strii fizice. O miere de calitate normal trebuie s rmn n limitele fixate
de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calitii permite nuanarea aprecierii
distingnd, cu ajutorul unor notri simple, mieri care sunt pur i simplu conforme legii i
cele numite de calitate superioar pentru c sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte
srace n HMF, care se prezint sub o stare fizic bine definit (lichid sau cristalizat i
nu au alt gust strin mierii.
Msurarea coninutului n ap se face uor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, dup
cum am mai menionat, indicele de refracie al mierii depinde de coninutul ei n ap.
Cunoscnd indicele de refracie se deduce coninutul n ap. Tabelele lui Chataway
conin cifrele acestei corespondene. Refractometrul permite msurarea cu o singur
pictur de miere ; totui el nu poate da un rezultat dect dac mierea este perfect
limpede.
Msurarea puritii se face prin cntrirea unui filtru nainte i lup filtrarea a 5 g de
miere n soluie de ap. Filtrul reine corpurile strine care trebuie s fie eliminate n
cursul epurrii. Este vorba n special de resturi de cear, fragmente de propolis, praf sau
resturi animaliere sau vegetale.
Dac controlul calitii este destinat mierilor care intr n competiie sau determinrii
preului de vnzare sau a valorii aportului ntr-o cooperativ, se pot stabili uor baremuri
potrivite. Controlul calitii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu
necesit dect o aparatur simpl i cunotine tehnice destul de elementare.
PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
Mierea de salcm
Mierea de salcm este mierea produs de albine din nectarul florilor de salcm, Robinia
pseudocacia. Pentru botaniti, adevratele acacia constituie un foarte important gen al
leguminoaselor; mimoza aparine acestui gen. Salcmul Robinia pseudocacia populeaz
n mod diferit teritoriul romnesc ; el poate forma adevrate pduri sau poate crete

izolat. Numai pdurile foarte mari produc material suficient pentru o recolt pur sau
aproape pur de miere de salcm. Asemenea pduri se gsesc n nordul rii (Valea lui
Mihai) sau n sud, dar producia depinde foarte mult de condiiile meteorologice
(ngheurile trzii i ploile ndelungate, reci, de primvar pot calamita culesul), deci este
neregulat.
Mierea de salcm se recolteaz n iunie, nflorirea producndu-se n a doua jumtate a
lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recolteaz n Romnia (maximum 30 mm
pe scara Pfund). Aceast miere are mult finee i discreie, ceea ce face s fie
apreciat pentru ndulcirea alimentelor i ceaiurilor fr s le denatureze gustul.
Coninutul n ap aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 i
aciditatea destul de slab (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electric foarte
sczut, ceea ce este n conformitate cu un coninut n materii minerale mai mic de
0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcndu-se prin bogia n
levuloz (aproape 50% din substana uscat i srac n glucoza (34%). Zaharurile
secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoz i
maltoz i aproape 3 erloz, un zahr specific mierii.
O asemenea compoziie are drept consecin o vitez de cristalizare foarte sczut,
uneori nul, n sensul c dup civa ani chiar, mierea de salcm poate s rmn
lichid. Exceptnd acest caz extrem, mierea de salcm rmne de obicei lichid timp de
un an.
Cnd o miere de salcm este foarte pur, spectrul su polinic este redus. Polenul de
salcm este preponderent, dar deoarece florile de salcm sunt srace n polen mierea
este i ea srac n polen : ea conine adesea mai puin de 10000 gruncioare de polen
n 10 g. Pe lng polenul de Robinia, se mai gsete i polenul arborilor fructiferi,
ppdiei, salciei i de asemenea al rapiei, sparcetei i trifoiului. Asocierea dintre Robinia
i castan nu este rar n Romnia dar ea denot o recolt trzie ; ea se ntlnete rar n
mierea de salcm.
Dei salcmii Robinia sunt de origine american, producia lor este caracteristic mai
mult pentru Europa i n special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de
salcm este diferit n funcie de ar. De exemplu cel din Ungaria i din Romnia este
destul de diferit de cel al mierii din Frana; n aceste mieri se gsete polen de Loranthus
europaeus, plant asemntoare cu vscul care lipsete din flora francez. Polenul de
Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene.
Tei (Tilia sp.).
Romnia poate fi considerat ca o ar mare productoare de mieri de tei. Uneori se
ntmpl ca n apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din
Moldova sau alte regiuni s se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei
este destul de deschis la culoare, cu reflexe verzi, cu coninut ridicat n ap ; aroma
foarte pronunat amintete perfect planta de origine. Cristalizarea este rapid. Conin
adesea o proporie de man nu tocmai neglijabil deoarece teii adpostesc numeroi
purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din Romnia, Rusia, Polonia i mai ales din
Extremul Orient au o arom foarte puternic i este de preferat s fie amestecate cu alte
mieri mai neutre. Dat fiind bogia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt
uneori considerate de ctre productorul lor, acesta de bun credin, ca mieri de tei
monoflore dei ele nu conin dect o proporie mic de miere de tei. Se atribuie mierii de

tei virtuile medicinale ale plantei (calmante, expectorante).

Floarea-soarelui (Helianthus annus).
Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute nc de cnd a nceput cultivarea acestei
plante n diferite regiuni ale Romniei. Au o frumoas culoare aurie, un gust agreabil i
nu cristalizeaz repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de
la noi.
Mierea de rapi
Mierea de rapi este obinut din flori de Brassica napus var. oleifera, plant
oleaginoas care n ultimii ani acoper din ce n ce mai multe suprafee agricole.
Aceast cultur se gsete n prezent aproape peste tot, cu excepia regiunilor de
munte.
Mierea de rapi se recolteaz n lunile mai-iunie dac provine din nsmnri de
toamn. Rapia de primvar, care ocup suprafeele mai mici, nflorete mai trziu i
mierea se recolteaz n iulie-august.
Mierea de rapi este destul de uor de descris deoarece se gsete n cantitate mare n
stare pur sau aproape pur. Coloraia este foarte slab, nu depete 35 mm pe scara
Pfund (care este gradat de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapi ;
gustul este dulce, fr o caracteristic anume.
Coninutul n ap al mierii de rapi este destul de ridicat i anume n jur de 18%.
Aceasta datorit faptului c este miere de primvar care se recolteaz repede pentru a
nu cristaliza n faguri; n aceste condiii, exist tendina de a se recolta mierea nainte de
maturare complet. Valoarea pH este relativ ridicat i aciditatea destul de slab (pH 4,
aciditate total de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electric foarte sczut indic
un coninut srac n substane minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin
abundena glucozei (48%) care domin net asupra fructozei (44%), n timp ce zaharurile
minore sunt puin abundente (4,5%). Acest spectru arat o tendin foarte net pentru
cristalizare spontan i foarte rapid ; cnd este foarte pur, mierea de rapi poate s
cristalizeze nc de la extracie, mai ales dac timpul este rcoros. Trebuie deci s
trecem mierea printr-un maturator cu termostat.
Spectrul polinic al mierii de rapi conine o cantitate mare de polen de rapi i anume
95% sau chiar mai mult. n aceste condiii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce
complic cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparin unei flore de
primvar destul de banal (pomi fructiferi, ppdie i salcie) care nu este caracteristic
unei regiuni precise.
Cultura de rapi este ntins acum n multe ri din Europa i America. Ea se ntlnete
n Germania i n Polonia precum i n Canada, unde depete mierea de trifoi care
constituia nainte prima resurs melifer a Canadei.
Miere de lavand
Mierea de lavand este produs de albine din nectarul diferitelor specii i subspecii din
genul Lavandula ca i din hibrizii lor cultivai sub numele de lavandin. Totui trebuie s

excludem specia L. stoechas care d o miere foarte diferit.

Caracteristicile mierii de lavand sunt deosebite de cele ale mierii de lavandin.
Mierile de lavand fin sunt mai colorate dect cele de lavandin ; acest lucru poate fi
datorat faptului c polenul de lavand este foarte pigmentat. n cazul lavandinei, hibrid
steril, staminele sunt goale sau aproape goale. Deci nectarul nu este mbogit cu
pigmenii din polen i mierea obinut este foarte deschis la culoare. Mierile de lavand
cele mai nchise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund.
Indiferent dac provin de la lavand sau de la lavandin, mierile sunt foarte parfumate i
aromate. Mirosul nu este chiar acelai cu al florilor de lavand.
nflorirea lavandei i lavandinei are loc n plin var, ntre iulie i septembrie. Recolta se
face n general spre sfritul lunii august.
Contrar mierilor prezentate mai sus, mierea de lavand i cea de lavandin sunt srace
n ap : adesea mai puin de 17%. PH-ul este sczut i aciditatea total este relativ
mare (pH-ul este n jur de 3,5 iar aciditatea de 34 meq./kg). Spectrul zaharurilor arat un
echilibru destul de bun ntre levuloza (n jur de 42%) i glucoza (n jur de 39%) ;
dizaharidele sunt abundente (13%), n special zaharoza.
Mierea de lavandin cristalizeaz destul de repede i cu granulaie fin, n timp ce
mierea de lavand fin cristalizeaz mai ncet i mai grosier.
Coninutul n substane minerale este mic i conductibilitatea electric joas. Spectrul
polinic al mierii de lavand este foarte diferit de cel al mierii de lavandin. Mierea de
lavand este bogat n polen de lavand, dezvoltat normal, n timp ce polenul de
lavandin foarte puin abundent i redus are o exin deformat. Polenurile care l
nsoesc pe cel de lavand sau de lavandin sunt n general caracteristice pentru flora
rii din care se recolteaz ; compozitele i papilionaceele sunt foarte bine reprezentate
i n special albstrelele i sparcetele. Adeseori se pun n eviden, la analiz, polenuri
care indic transhumante anterioare. Este cazul polenului de iarb-neagr arborescent.
Mierea de rozmarin este produs de albine din nectarul de rozmarin, plant slbatic,
foarte abundent n unele regiuni ale rii noastre i n diferite ri din bazinul
mediteranean.
Producia de miere este foarte neregulat deoarece depinde de condiiile meteorologice
de la sfritul iernii i nceputul primverii. nflorirea dureaz din noiembrie pn n mai,
perioada de vrf situndu-se n luna aprilie. Recoltarea se face n mai. Coninutul n ap
este sczut (mai mic de 17,5%).
Mierile de rozmarin au o arom delicat; cnd sunt foarte pure, au gust foarte fin. Gustul
este mult mai accentuat cnd mierea de rozmarin este combinat cu miere de
cimbrior care nflorete aproape n acelai timp i pe acelai teren cu rozmarinul.
Coloraia este slab, maximum 35 mm pe scara lui Pfund, pH-ul este apropiat de 3,8 ;
aciditatea este slab, ca i coninutul n substane minerale.
Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza i 43% fructoz cu 13%
dizaharide (n special maltoz i aproape 2% erloz. Cristalizarea este destul de rapid

i granulaia fin. Spectrul polinic este supus unor variaii importante ; polenul de
rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit n funcie de regiunea de producie i probabil
i n funcie de tipul de apicultur practicat. Se poate ntmpla ca o miere de rozmarin
autentic s nu conin mai mult de 10% polen de rozmarin, celelalte polenuri fiind
foarte reprezentative pentru flora vizitat de albine pentru a culege polen; papilionacee
de tipul Ulex, cistacee, cimiir (merior), vi-de-vie, iarb-neagr arborescent. n
general, mierile de rozmarin sunt bogate n specii; este un lucru obinuit s se gseasc
mai mult de 30 de tipuri de polen n aceeai miere, ceea ce indic o flor local forate
variat .
Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin, permite s se fac
deosebirea net ntre mieri de rozmarin produse n diferite ri.
Mierea de iarb-neagr
Mierea de iarb-neagr este produs de ctre albine din nectarul de iarb-neagr
Calluna vulgaris. Aceasta este o plant comun care se gsete pe vaste terenuri
silicioase unde formeaz, n anumite locuri, un covor continuu sub pinii maritimi.
Mierea de iarb-neagr are caracteristici att de originale nct nu poate fi confundat
cu nici o alta. Are o savoare puternic, uor amruie i un puternic miros de floare. Se
poate spune c i poate place celor care caut n miere altceva dect un simplu
edulcorant.
Coninutul n ap este ridicat : n jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere
obinuit dar admis pentru mierea de Calluna pur. Vscozitatea sa este anormal : ea
este tixotrop. Nu poate fi extras din faguri prin metodele obinuite.
Fora centrifug realizat de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atta timp ct
este sub form de gel. Pentru a o aduce n stare de sol se folosesc aparate speciale
numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a cror
distanare i aezare corespund cu cea a celulelor. Acele ptrund n celule i distrug
structura de gel a mierii fr a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple
i se termin cu cte un vrf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea n stare de
soluie, aceasta poate fi extras ca orice miere prin fora centrifug.
Datorit acestei proprieti uimitoare a mierii de iarb-neagr, apicultorul o poate obine
n stare pur. Practic, este suficient s fac o extracie dubl. Dup ce se descpcete
fagurele, acesta este pus n centrifug ; mierea normal este extras, iar cea de iarbneagr rmne. Se pune n funcie perforatoarea i se mai pune fagurele a doua oar n
extractor. Mierea provenit din aceast a doua extracie este miere pur de iarb
neagr.
Tixotropia mierii de iarb neagr se datorete unei proteine care se gsete n nectar
care poate ajunge la 2% din greutatea mierii.
nclzind moderat mierea de iarb neagr, se obine o gelificare mai intens.
Pasteurizarea la 65C timp de cteva minute este suficient pentru a distruge drojdiile i
pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obinerea unei mieri de iarb-neagr care se
pstreaz bine n ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat.

Tixotropia mierii de iarb-neagr are o influen ciudat asupra cristalizrii. Germenii de

cristalizare fiind imobilizai n gel, cristalele cresc pe loc, n timp ce ntr-o miere obinuit,
curenii de convecie antreneaz germenii n toat masa. Se formeaz cristalele care pot
atinge 1 sau 2 mm n diametru ; sunt aglomerri aproape sferice i foarte dure.
Mierea de iarb-neagr are o coloraie medie mergnd spre rou care atinge 85 mm pe
scara Pfund. Se observ o anumit tulbureal datorat prezenei proteinei.
Conductibilitatea electric este relativ ridicat, pentru o miere de flori, ca i coninutul n
substane minerale, pH-ul este cuprins ntre 4 i 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul
zaharurilor indic predominana net a fructozei asupra glucozei i importana mic a
zaharurilor secundare. Aceast compoziie favorizeaz o vitez mic de cristalizare.
Se poate, de asemenea, scoate n eviden ca un caracter original, coninutul foarte
bogat n amilaz.
Spectrul polinic al mierii de iarb-neagr poate fi mult modificat prin modul de extracie.
ntr-adevr, folosirea perforatoarelor introduce n miere cantiti importante de polen
provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. n plus, vscozitatea anormal
mpiedic considerabil epurarea prin diferen de gravitate. n aceste condiii, polenul
care se depune pe suprafaa mierii, n cteva zile rmne prizonie ; acesta este gsit la
analiz, al crei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pur de iarb-neagr
poate s conin ca polen dominant o specie total diferit, ca de exemplu polen de
castan. Cnd se face analiza polinic a unei mieri de iarb-neagr care nu a fost
mbogit n mod artificial in polen, prin tehnicile de extracie, se gsete polenul de
iarb-neagr dominant i n cantitate normal. n fiecare din regiunile productoare de
miere de iarb-neagr exist o flor secundar destul de variat pentru a putea deosebi
o miere de iarb-neagr provenind din alt regiune sau ar.
Mierea de man de brad
n practica curent, nu se vorbete despre "miere de man de brad" ci pur i simplu de
"miere de brad". Desigur, pentru profani distincia este subtil ; pentru consumatori, ea
este n general de neneles, cum ar fi cea ntre mana provenind de la diverse specii de
hemiptere i de la diferite specii de conifere. n aceste condiii, se admite din ce n ce
mai mult c denumirea "miere de brad" se aplic mierii de man recoltat de albine pe
brazi i pe molizi. Ceea ce nu exclude ns posibilitatea introducerii unor denumiri mai
restrictive pentru producii locale de o calitate excepional.
Perioada de producie, mai mult sau mai puin lung, este vara.
Datorit compoziiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte
agreabil, asemnat malului. Sunt puin dulci i au o arom slab. Culoarea, foarte
intens, poate s mearg pn la negru dar deseori este mai deschis. Totui nu ar
trebui s fie sub 65 mm pe scara Pfund.
Coninutul n ap este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vscozitatea
este normal, dar mierile de brad cu coninut mic de ap sunt mai vscoase dect
mierile comune cu acelai coninut n ap i au tendina s fileze la transvazare.
PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putnd ajunge pn la 5 ; el se situeaz n

medie n jur de 4,6, ns aciditatea este mai degrab mare. Conductibilitatea electric
este ridicat, ca i coninutul n substane minerale. Aceste caracteristici sunt destul de
specifice pentru a fi utilizate la recunoaterea prezenei manelor ntr-un amestec.
Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obinuit.
Fructoza (37%) predomin asupra glucozei (32%), dar se gsesc i aproape 11%
dizaharide i melezitoz n proporie destul de mare (pn la peste 10%). n general, se
poate spune c spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu
greutate molecular ridicat. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar nainte de folosirea
metodelor de cromatografie ne mulumeam s punem n eviden ce se numeau
"dextrinele" mierii de brad.
Am menionat mai sus c examenul microscopic al mierilor de man d rezultate a cror
interpretare este diferit de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni
asupra acestui aspect; s menionez totui c polenul care nsoete sporii de ciuperci i
alte elemente figurate d informaii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu
condiia unei documentaii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din
Carpaii Orientali de cele din Carpaii Occidentali.
Mierile de brad joac un rol foarte mare n Europa Central datorit ntinderii pdurilor
de conifere n vest, n Germania, Elveia, Austria i dincolo de ea, spre est. n Germania
se face net diferena ntre mierile de brad provenind de la bradul pectinata i cele de la
molizi, mult mai slab cotate.
Mutar de cmp (Sinapis arvensis).
Exist analogii ntre mierea de rapi i cea de crucifere nrudite din punct de vedere
botanic, adic aparinnd genurilor Sinapis, Raphanus i Brassica. Mierea de mutar
este o miere deschis la culoare cu cristalizare foarte rapid. Ca toate mierile de
crucifere din aceeai grup, este fie nu prea aromat, fie afectat de un miros de varz
care, n cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.
Lucerna (Madicago sativa).
Mierea de lucerna este o miere de culoare deschis, cu gust neutru, care cristalizeaz
repede i cu cristale cam mari.
Trifoi alb (Trifolium repens).
Mierea de trifoi alb este o miere cu proprieti deosebite, de calitate excelent, de
culoare deschis, cu o arom puin pronunat dar agreabil, cu cristalizare fin. n
Romnia, coninutul su n ap este uneori prea mare ; se numr printre mierile care
trebuie deshidratate puin nainte de extracie, prin pstrare n camer cald.
Trifoi rou (Trifolium pratense).
Trifoiul rou d o miere foarte deschis la culoare, cu gust dulce i agreabil, care
cristalizeaz repede.
Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.)

Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare n stare pur. n Romnia, ele provin cel
mai adesea de la merii din regiunile de deal care nfloresc destul de treptat i abundent.
Sunt mieri de bun calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapid i cu granulaie
fin.
Pducel (Crataegus oxyacantha).
Producia de mieri de pducel se obine n stare relativ pur acolo unde exist multe
garduri vii de pducel sau vi cu acest arbust. Mierea are coloraie medie i gust
agreabil. Gardurile vii de pducel sunt ameninate cu dispariia ; se consider c ele
constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscut sub numele de "focul
bacterian" i se preconizeaz distrugerea lor.
Iedera (Hedera helix).
n Romnia se semnaleaz uneori recolte de miere de ieder, n anii cu toamn nsorit.
Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapid.
Albstrea (Centaurea cyanus).
Mierile de albstrele aparin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii
ierbicidelor n lanurile de gru tinde s le fac s dispar. Sunt mieri de culoare
deschis, cu cristalizare fin, uor amare.
Ppdie (Taraxacum densleonis).
Mierile de ppdie au o culoare galben-portocalie caracteristic. Au un gust puternic,
cristalizeaz repede i cu granulaii mari. Mierile de ppdie se recolteaz n
exclusivitate n regiunile de cretere a animalelor unde ppdia crete n puni.
Castan comestibil (Castanea sativa).
Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, dup caz, mieri de nectar
foarte pure i relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar i miere de
man mai nchis. n orice caz, gustul lor este foarte pronunat i amar. Producia de
miere de castan rmne important n Romnia n ciuda contaminrii masivelor de
castan cu focul bacterian i uscarea multor copaci. Castanii slbatici rmn totui foarte
numeroi, fiind rspndii n anumite regiuni ale rii. Polenul de castan este prezent ntro proporie foarte mare n mierile recoltate dup luna iunie.
Compoziia mierilor de castan a fcut obiectul ctorva studii. Se tie c este mai bogat
n fructoz dect n glucoza ceea ce le face s cristalizeze ncet. Conductibilitatea lor
electric este destul de ridicat. Sunt bogate n diastaz i n inhibin. Studiul acestor
mieri ar trebui reluat i aprofundat deoarece importana lor economic nu este
neglijabil.
POLENUL
Polenul se gsete sub forma unui praf foarte fin n anterele florilor. Este alctuit din
gruncioare de diferite forme i culori caracteristice fiecrei plante. Se deosebete prin
forma suprafeei exterioare, prin coninutul diferit n substane nutritive, vitamine etc.

Polenul poate fi obinut prin recoltarea direct de ctre om, de la plantele care au
cantiti mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om,
polenul obinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la
mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adugat nectar i saliv.
n medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adic aproximativ 1/10 din
greutatea ei corporal.
Singurul mijloc de a obine polen pur n cantiti importante i n condiii economice
acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se
fixeaz la urdini, avnd orificii prin care albinele sunt obligate s treac la intrarea n
stup. Datorit frecrii de marginile acestor orificii, polenul se scutur pe un grtar de
unde cade n tvi. Cele dou rnduri de orificii prin care albinele sunt nevoite s treac
ca s ptrund n stup sunt aezate la distan de 5 mm. Colectoarele de polen n timpul
culesului mare se scot.
Polenul recoltat n colector, odat uscat, este mult diferit de cel care se poate culege
direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegtoare nu-i poate confecioneaz
ghemotoacele de polen fr a aduga polenului cules de pe antene un liant care le d
coeziunea indispensabil pentru a se ine n couleele celei de a treia perechi de
picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu saliv. Se tie c
aceast saliv este bogat n enzime i n substane diverse. Polenul din ghemotoace
este deci un produs mixt, vegetal i animal. n consecin nu este prea uor s
deosebeti, dintre proprietile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la
plant de cele care provin de la insecta
PASTURA
Dup ce polenul este adus n stup de ctre albinele culegtoare, este depozitat n celule
apoi presat cu capul pn ocup 1/3 din nlimea celulei.
Pstura, pe lng polen, conine i substane nutritive provenite din saliva lucrtoarelor,
folosit ca liant pentru gruncioarele de polen culese de pe anterele florilor.
Pstura este hrana de baz a puietului, fiind bogat n proteine, glucide i sruri
minerale, provenit din polenul flori
or. Faptul c pstura are o compoziie mai sczut dect polenul n proteine i grsimi i
mai bogat n zahr i acid lactic permite o conservare mai bun.
Pstura se recolteaz din faguri prin trei metode:
1) prin tierea n fii a fagurilor cu pstura, de unde aceasta se scoate foarte uor, sau
2) prin retezarea celulelor.
3) prin refrigerarea fagurilor i sfrmarea cerii.
Pentru tierea n fii fagurele se aeaz pe o mas n poziie orizontal i apoi se
secioneaz longitudinal prin mijlocul fiecrui rnd de celule. Pstura se scoate din
celule prin scuturare, iar cantitatea care ader de pereii celulei se scoate cu ajutorul

unei andrele. Pentru retezarea celulelor, rama se aeaz pe mas orizontal i cu

speteaza de jos spre lucrtor. Cu ajutorul unui cuit cu o lam subire i bine ascuit se
taie orizontal rndul de jos de celule cu pstura, ct se poate mai aproape de baza
celulelor. Apoi fiecare rnd este secionat pe vertical i oblic spre speteaza de sus a
ramei, iar marginea inferioar a rndului de celule se ndoaie nspre lucrtor.
n cazul fagurilor noi se poate recolta pstura i prin refrigerarea acestora. La rece ceara
devine casant i se poate sfrma. Pstura se alege, apoi, de bucelele de cear i
propolis.
Imediat dup obinere, pstura se mrunete, se pune ntr-un vas i se mojareaz
(freac, dup care se cerne a doua oar, se aeaz ntr-un borcan i se preseaz.
Pstura se conserv singur sau n amestec cu miere sau pudr de zahr. Ambalarea i
pstrarea se face la fel ca la polen.
Pstura este folosit n stupin, n industria farmaceutic, n special pentru obinerea
vitaminelor naturale. De asemenea se mai ntrebuineaz i n medicin pentru tratarea
a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin i n avitaminoze.
Att pstura ct i polenul n form conservat pot fi distribuite albinelor n perioadele
lipsite de cules i mai ales privvara i toamna, sub form de turte, ca ados la pasta din
zahr. Concomitent cu distribuirea psturii, toi fagurii care au 1/2 i 1/3 miere se
descpcesc i se preseaz praf de polen peste miere, apsnd cu cuitul pe toat
suprafaa fagurelui descpcit. Aceti faguri se aeaz lng diafragma reductoare a
cuibului.
PROPOLISUL
Propolisul vine de la cuvintele greceti pro = pentru, polis = cetate i putea fi tradus liber
ca un complex de substane destinat aprrii cuibului, n special, n vederea iernrii.
Albinele l recolteaz de pe diferite plante (cire, viin, plop, brad, molid etc.) i l
transport n cuib.
Cu ajutorul propolisului albinele astup crpturile stupilor i acoper cadavrele
duntorilor pe care i rpun n interiorul stupului (melci, oareci, oprle, bondari) sau
cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate n afara stupului.
Colectarea propolisului de ctre albine
Din observaiile fcute asupra modului cum strng albinele propolisul s-a constatat c
acestea adun propolisul de diferite culori (alb, galben, rou, verde, brun etc.) i l
transport ca i pe polen pe picioruele posterioare. Limba nu este utilizat nici la
colectarea i nici la aplicarea propolisului. Sursele naturale de propolis sunt mprite n
dou grupe diferite:
1. Prima grup o constituie substanele rinoase, provenite n majoritate de pe mugurii
de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule dup ce cu antenele au
descoperit particula cea mai potrivit de propolis. Pentru recoltare, albina, dup ce a
prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage napoi, cu capul ridicat,
pn ce particula de propolis pe care a apucat-o se ntinde n fir foarte subire i se rupe.
Dup aceea, cu picioarele manevreaz particula de rin i o depoziteaz n

paneraele de polen. Operaiunea se repet. La descrcarea propolisului n stup, albina

respectiv este ajutat de alta care rupe cu mandibulele cte o bucic din ncrctur
i o depoziteaz. Aceasta operaiune are loc adesea chiar pe scndura de zbor.
Recoltarea propolisului de ctre albine se face numai cnd temperatura aerului
depete 20C,. deoarece la aceast temperatur materia vscoas este mai moale i
poate fi colectat cu mai mare uurin.
2. A doua grupa de propolis o formeaz balsamul din polen eliberat (n timpul crprii i
digerrii gruncioarelor de polen de la plantele entomofile) din nveliul acestuia i care
mpins de valvulele proventriculului, se acumuleaz n gu. Balsamul este ntins de
albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. n timpul
prelucrrii acestor rini cu ajutorul mandibulelor mai intervine i secreia glandelor
mandibulare ale albinelor lucrtoare, n timpul exprimrii substanelor rinoase i a
triturrii balsamului de polen se amestec i secreii ale glandelor faringiene.
Tendina de propolizare a albinelor este un caracter de ras sau ecotip i depinde chiar
de nsuirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menionat, de asemenea, c
speciile Apis florea i Apis dorsata nu folosesc propolisul iar unele rase din specia Apis
mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adun propolis.
Recoltarea propolisului de ctre albine are i un caracter zonal. n zonele mai reci i
pduroase nclinaia de propolizare este mai pronunat fa de zona de cmpie. De
asemenea, toamna i primvara albinele propolizeaz mai mult dect n cursul verii.
Albina romneasca, Apis mellifera carpatica, are o tendin moderat de propolizare
comparativ cu rasele de albine cu tendine mai pronunate de propolizare cum sunt
albina caucazian (Apis mellifera caucasica), albina saharian (Apis mellifera
sahariensis), Apis mellifera anatolica, Apis mellifera scutelata i altele.
Compoziia
Propolisul este o substan de culoare brun-deschis cu nuane pn la brun-nchis i
uneori cu reflexe verzui, puin solubil n apa dar perfect solubil n eter i alcool.
Punctul su de topire este de 60-70C. La temperatura din interiorul stupului este
maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. n prezent are o larg
aplicare n terapeutica medical sub form de extract alcoolic, unguent sau diferite alte
preparate medicamentoase.
Propolisul brut, aa cum se recolteaz n stup prin rzuire, conine n medie 30% cear,
restul fiind format din rini, balsamuri, uleiuri eseniale, i destule impuriti rmase de
la albine, pentru c ele folosesc propolisul pentru a mblsma imediat ceea ce nu pot
s evacueze.
Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou tipuri de
cear comparativ cu ceara propriu-zis, extras din acelai stup: ceara A (circa 17%)
avnd similitudini cu ceara propriu-zis i ceara B (circa 6%) net diferita, asemntoare
cu cerurile vegetale. Cele dou ceruri se pot separa pe baza solubilitii lor diferite, n
alcool fierbinte concentrat i respectiv diluat.
O astfel de compoziie indic o mare complexitate. Numai printre flavone, uleiuri
eseniale etc. se gsesc zeci de substane crora le vor trebui testate proprietile

biologice.
Colectarea propolisului de la albine
Producii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se n acest scop unul din tipurile
existente de colectoare de propolis. Pot fi folosite colectoare care conin o plas de
material textil (propolisul se recolteaz prin refrigerare i sfrmarea bucilor de propolis
de pe plas, propolisul devenind casant la rece) sau pur i simplu o bucat de linoleum,
aproape ct dimensiunile prii de sus a stupului, polenul recoltndu-se printr-o simpl
rzuire cu dalta apicol.
n scopul mririi produciei de polen, se pot lua urmtoarele msuri:
1. cu ocazia fiecrei intervenii care se face n cuibul familiilor de albine n special n
perioada de primvar i toamn, se vor cura cu atenie, prin rzuire,toate prile i
elementele din stup ce prezint depuneri de propolis;
2. se vor distana ramele ntre ele, precum i scndurelele de podior cte 2-4 mm,
formndu-se spaii care, dup umplerea lor de ctre albine cu propolis, vor fi curate
reinndu-se propolisul rezultat;
3. se nlocuiete podiorul cu o plas din material plastic care dup propolizare se va
ridica n vederea recoltrii, depozita la rece, apoi, cu o dalt, detaa propolisul;
4. se poate folosi cu rezultate bune i colectorul de propolis format dintr-un grtar
lamelat din tabl zincat, sit din material plastic i pnz colectoare care se plaseaz
deasupra cuibului n locul podiorului;sita i pnza colectoare rmn n tot cursul anului
n familia de albine. Grtarul lamelat se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i
se ridic toamna n momentul pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; n timpul
sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat, pe majoritatea suprafeei
cu propolis, se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare
parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial. Recoltarea propolisului de pe pnza
colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a fost pstrat cteva zile la
temperatur sczut (congelator).
n acest mod, anual, pot fi recoltate cantiti nsemnate de propolis, cu un grad mai mare
de impuriti (la rzuirea prilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite
impuriti, aproape pur, prin folosirea colectoarelor.
CEARA
Ceara este o secreie a albinei lucrtoare. Cnd este emis de glandele ceriere ea este
perfect alb i curat. Utilizat ca material de construcie n stup, ea se ncarc
progresiv cu substane care-i schimb profund compoziia i, ceea ce este mai vizibil,ea
trece prin toate nuanele de galben, pe urm de brun ajungnd aproape neagr dup
civa ani. Compoziia chimic a cerii este foarte stabil dac se considerare produsul
pur, aa cum este secretat de glande. Variai foarte slabe de la o ras de albine la alta.
Nu se noteaz variaii semnificative dect ntre diferitele specii ale genului Apis.
VENINUL

Veninul de albine este o substana complex, un produs de secreie al albinei lucrtoare

i al mtcii, un amestec al secreiei glandelor de venin care concur la formarea
aparatului vulnerant.
Este stocat n punga de venin i eliminat la exterior n momentul neprii, servind
mpreun cu acul la aprare (acul la albina lucrtoare este un ovipozitor modificat pentru
funciile de aprare) i eliminarea dumanilor (mtcilor concurente, a albinelor hoae, a
animalelor i insectelor care vreau s prdeze stupul, etc.). nepturile albinelor
reprezint un act reflex de autoaprare i se materializeaz prin folosirea organului
specializat pentru funcia de aprare, format din partea vulnerant cu punga de venin,
partea motoare i glandele secretoare de venin.
Cantitatea pe care o poate elimina la o neptur o albin cu glanda de venin dezvoltat
este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunznd la circa 0,1 mg substan uscata.
Cantitatea de venin este determinat de vrsta albinelor, de hran i de sezon.
Cantitatea maxim de venin se obine de la albinele n vrst de 15-20 de zile, dup
care glandele secretoare degenereaz treptat.
n general se afirm c odat folosit rezerva de venin nu se mai reface. Dimpotriv,
unele cercetri menioneaz ca dup eliminarea prin nepare rezerva de venin a
albinelor se reface cu condiia ca integritatea organului specializat s nu fie deteriorat.
Biologia secreiei de venin are particularitile ei, cantitatea de venin variind de la o ras
la alta, de la o populaie la alta i chiar de la un individ la altul, atingnd o cantitate
maxim secretat de circa 0,3 mg.
Numeroasele cercetri efectuate pn n prezent arat c veninul de albine are o
structur complex, n el fiind prezente att substane de natur organic ct i
anorganic, substane ce-i confer proprieti particulare, specifice.
APILARNILUL
Apilarnilul este un produs apicol obinut din larvele de trntor ct i din coninutul nutritiv
aflat n celulele respective din faguri, recoltate ntr-un anumit stadiu larvar (n ziua a 7-a
de stadiu larvar).
Dei nu este un produs tradiional al stupului, ca i mierea, polenul i ceara, apilarnilul
se distinge prin proprietile lui organoleptice specifice, prin proprietile lui fizico-chimice
i microbiologice care l recomand ca un produs veritabil, de valoare al stupului.
LAPTISORUL DE MATCA
La nceputul anilor cincizeci atenia biologilor a fost atras de compoziia i mai ales de
proprietile lptiorului de matc.
Este interesant faptul c aceast substan, n acelai timp lapte i saliv, asigur larvei
o cretere rapid, iar individului care a fost hrnit cu ea, o longevitate ce nu se poate
compara cu cea a indivizilor care nu primiser lptior de matc. A fost subiect pentru
ampl reflecie i cercetri.
Civa apicultori ntreprinztori au trecut direct la producia i vnzarea ctre public a

lptiorului de matc, cruia i-au atribuit virtuile cele mai extraordinare, nainte chiar ca
dosarul medical s fi fost deschis. Anii au trecut; cercetrile au progresat, pe urm au
stagnat aproape. Dosarul medical un moment deschis a fost repede nchis de ctre
medici ngrijorai pentru reputaia lor i puin doritori s-i amestece numele ntr-o
publicitate glgioas. Ce a mai rmas din aceast perioad extraordinar ? Contrar
tuturor prerilor i tuturor pronosticurilor, lptiorul de matc continu fr zgomot o
carier nceput cu rsunet. Producia i consumul se echilibreaz la un nivel care
permite unor apicultori specializai s-i mreasc rentabilitatea stupinei. Stabilitatea,
prin aceasta nelegnd evoluia consumului de mai bine de 20 de ani ncoace, constituie
dovada c nu se poate ignora fenomenul "lptior de matc".
Lptiorul de matc este un produs de secreie al glandelor hipofaringiene ale albinelor
lucrtoare, destinat hrnirii larvelor n primele 3 zile, a larvelor de matc pe toat
perioada pn la cpcirea botcilor, ct i a mtcilor. Are o consisten cremoas, este
de culoare alb-glbuie, cu gust acrior.
Scurte recomandri pentru apicultorii nceptori

Scurte recomandri pentru apicultorii nceptori

Apicultura,14 Mar 2011 - 16:00,8 comentarii

Stupii se deschid doar dac este necesar i cu un scop bine

ntemeiat, deoarece ...

Am observat n ultima perioad, mai ales n rndurile tinerilor, tot mai muli
doritori de a ncepe o activitate de cretere a albinelor. Principala motivaie
este aceea de a face bani, ns nu este suficient. Observ c o mare parte
din aceste ncercri sunt sortite eecului, fiindc pentru a reui n aceast
nobil ndeletnicire, trebuie, n primul rnd, s iubeti albina

Deseori m-am ntrebat dac inovaiile n domeniul apiculturii din ultimii o sut de ani
sunt benefice albinelor. Oare, apitehnica folosit de noi le convine sau nu acestor
vieti? Ele n-o pot schimba, doar caut s se adapteze continuu (precum i noilor
condiii climatice).

Iar noi, stuparii, pentru a obine rezultatele dorite, insistm cu unele msuri absurde,
ignornd anumite legi care stau la baza apiculturii. De aceea, am dorit s scriu acest
articol cu ndrumri dedicate n principal nceptorilor.

Cum abordm stupul

Stupritul propriu-zis, care presupune att plcerea ct i simplitatea n efortul
depus, ncepe cu alegerea tipului sau modelului lzii, apoi cu procurarea
echipamentului i a instrumentarului apicol necesar: plrie/bluz cu plrie, mnui,
dalt, perie, furculi i un afumtor bun.
La deschiderea stupului, dup ce aprindei afumtorul trebuie s ntreinei un jet de
fum abundent, apoi introducei 2-3 jeturi de fum pe urdini, pentru a liniti, ntr-o
oarecare msur, albinele, mai ales straja care vegheaz intrarea n stup.
Toate operaiile n cadrul stupinei trebuie executate fr lovituri sau micri brute
care s scuture stupii. De asemenea, n timpul lucrului, afumtorul sau alte unelte nu
se las brusc sau cu putere pe capacul stupilor vecini, pentru a nu agita albinele din
interior.

Operaii cu stupul deschis

Stupii se deschid doar dac este necesar i cu un scop bine ntemeiat, deoarece
fiecare operaie agit albinele, ncetinind dezvoltarea comunitii. De aceea, este
recomandat s cercetai starea comunitii analiznd comportamentul albinelor
aflate la urdini, fr a deschide stupul.
Pentru nceptori, acest moment este cel mai critic, fiindc printr-un comportament
neadecvat, albinele devin foarte agitate i pot ataca n numr mare. De aceea,
propun urmtoarea operaie de deschidere a stupului: n mna stng inei
afumtorul, iar n dreapta, dalta apicol. ntr-un col din spatele stupului, ntre podior
i cat, introducei dalta 1-2 cm.
n apropiere aezai ciocul afumtorului. Apsai cu grij dalta n jos (sistemul
prghiei) pentru a ridica podiorul (format dintr-o bucat sau din mai multe
scndurele). Prin deschiztura obinut introducei imediat 1-2 jeturi de fum, apoi
repetai operaia, pentru a fi siguri c toate albinele care ies au fost, n prealabil,
afumate i linitite. Albinele aflate ntre podior i spetezele ramelor, la deschiderea
stupului, se retrag mai jos, ntre rame, din cauza acelor jeturi de fum.
Dac afumtorul are agtoare, l putei ataa de marginea stupului. Cu mna
stng preluai podiorul, iar cu dreapta l lovii uor pentru a scutura n stup albinele
rmase pe el.
Este de preferat ca prima deschidere a stupului s fie supravegheat de un stupar cu
experien.
Pe tot parcursul lucrrilor n stupin nu uitai s ntreinei fumul n afumtor, pe carel folosii doar dac e necesar i niciodat prea mult, fiindc fumul abundent irit

albinele.
La final, nchidei stupul cu grij, fr a strivi albinele aflate pe margini.
Toate aceste operaii trebuie executate cu calm, n linite i fr lovituri i micri
brute. Zdrobirea albinelor, lovirea i deschiderea inutil a stupilor pot influena
comportamentul albinelor i agresivitatea lor la urmtoarea intervenie n stup. Dac
nu avei experien n deschiderea stupului, putei exersa folosind un stup fr
albine.

ntreinerea stupului
Stupinele nu se amplaseaz pe suprafee umede i trebuie ferite de vnturi
puternice. Stupul trebuie nclinat puin n fa, pentru a uura efortul albinelor de a
cura fundul stupului. Orientarea stupilor trebuie fcut nspre est sau sud-est.
La nevoie, trebuie s stimulai dezvoltarea familiilor i roiurilor de albine i s
completai rezervele de hran, n special cele pentru iarn. Efectuai controale
regulate i la timp pentru a stabili cantitatea i calitatea hranei pentru iernat i modul
depozitrii ei n stup. Adptorul cu ap curat e obligatoriu n stupin pe tot
parcursul sezonului activ.
Efectuai tratamente regulate i la timp, pentru a preveni pierderile catastrofale
provocate de varroa sau nosema.
Pregtirea primului cules
La mijlocul lunii aprilie, nainte de culesul de salcm, completai familiile bune cu
rame din comunitile dezvoltate. Calitatea unei comuniti bune pentru pastoral
este dovedit de existena a 6-7 rame cu puiet.
Aceste familii nu trebuie ntrite prea mult, deoarece le vei stpni mai greu n
timpul roirilor.
nainte de nflorirea salcmului, adugai 1-2 magazii (dup necesitate) cu cteva
rame cu foie de cldit.
Dup principalul cules de salcm, dac este nevoie, putei executa roiri artificiale
dup metode cunoscute i recomandate de stuparii cu experien.

Apicultor instruit i bine pregtit

Pentru orice eec n apicultur, vina aparine n totalitate stuparului i niciodat
stupului sau albinei. Un bun apicultor este contient de existena unor reguli clare,
care trebuie respectate cu strictee. Pentru a v pune la curent cu acestea, sfatul
nostru este s frecventai seminariile din domeniu, s citii literatura de specialitate
i neaprat s v nscriei ntr-o asociaie de profil.
La fel de utile sunt i sfaturile, explicaiile i ndrumrile apicultorilor vechi, care
trebuie evaluate n experiena proprie, iar dac sunt aplicabile, trebuie nsuite.
Folosii totdeauna cea mai simpl tehnologie i cutai s nu uitai ordinea execuiei
lucrrilor.

IDENTIFICAREA MTCII
Existena mtcii este indicat de prezena puietului. Scoatei 1-2 rame din corpul cu
puiet, ns nu ncepei cu ramele din centrul stupului, pentru a nu zdrobi sau vtma
regina.
Cu ajutorul dlii desprindei o ram situat mai la margine, care este aprovizionat
cu propolis de ramele vecine. Fr a strivi albinele, prindei cu ambele mini speteaza
de capete i ridicai-o ncet. Cnd ajungei la ramele cu puiet sau cu ou, vei ti c
matca exist.
n final, aranjai ramele napoi n stup n ordinea scoaterii lor.

BILAN APICOL - 2010

A mai trecut un an i odat cu el nc un sezon apicol. Acum este momentul ca noi
apicultorii s ne ncheiem socotelile, s tragem linie i s facem bilanul vechiului
sezon apicol.
n general, dup cele constatate, trite i auzite putem spune c sezonul 2010 a fost
cel mai slab din ultimii 25-30 ani. Precipitaiile czute n toamna lui 2009, cele din
timpul sezonului rece i din primvara anului trecut ne ddeau sperana unui an
apicol de excepie.
ns iarna prelungit, vremea nefavorabil cu ploi i vnt rece, care s-a instalat exact
la nceputul nfloririi la salcm I, au compromis n totalitate acest cules. Necazurile sau inut lan i la nflorirea salcmului II i la tei.
Dar cum "omajul apicol" n comunitile de albine nu este admis, putem spune c,
noi, apicultorii, am fost cadorisii cu o sumedenie de roiuri i aa ne-am mrit
efectivele. n schimb, familiile de albine au slbit foarte mult.
Apicultorii din Banat au avut parte de timp i cules bun la rapi (la nceputul
sezonului) i la floarea soarelui, ceea ce a contribuit la refacerea simitoare a
familiilor de albine. n plus, preurile bune ale produselor apicole i aprobarea unui
numr destul de mare de proiecte pe Msurile 141 i 112 n acest sector au readus,
ct de ct, zmbetul pe buzele apicultorilor.

HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de
albine.Motivele sunt diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana,hraniri
stimulente de primavara sau sfarsit de vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de
cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi un ghid pentru apicultorii incepatori sau avansati
care nu au stabilita o anumita "tehnologie" in aceasta directie.Toate informatiile

prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a lungul timpului,sub semnatura unor

reputati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a fost verificata in practica si de
autorii acestui site,dovedindu-se viabile.
Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor :
apa,mierea,pastura.Mierea reprezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca de
la inceput atragem atentia ca hranirea naturala a albinelor reprezinta calea corecta de
urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,zahar,polen,inlocuitori
de polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.
Siropul de zahar (uz apicol)
Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (110 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in
urmatoarele concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l
sirop de zahar;la 3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la
2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste
concentratia siropului ,subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si
pentru crescator,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la
concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului
"mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei
2/1).In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul
hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1."
Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul
la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand continutul
pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz
contrar aparand cristalizarea "mierii".
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia
vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este
mai practica si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti
siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.

Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5
august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu
atat mai bine).Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca
albinele reusesc sa preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat
cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea
cuibului si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de
200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de
primavara,vara sau toamna ; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare
la sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de urgenta
aparute in stupina.
De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub
nici un motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a
zaharului.Se administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este
sub miere.
Serbetul de zahar (uz apicol)
Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de
zahar.Usor de administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.
Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa
va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca
odata insusita tehnologia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei
cantitati mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele
doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu
amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti
fierberea;spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este
indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii
vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria focului.
Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se

introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia

optima,cand acesta ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si
se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu
trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din
amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a
insemnat un esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.
De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de
manevrat(amestecat);pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti
amestecul,stergeti permanent peretii vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere
si o oarecare racire,amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu
conteaza).Daca serbetul este prea tare ,inglobati cateva picaturi de apa si framantati.In
caz de esec,nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.
Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa
pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o
anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata
reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc si
fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea
amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face
tot cu lingurita si paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze
o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se
adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam
ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza
in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C si
amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se
toarna in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa
depaseasca 1-1,5 cm.
Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se

poate folosi ca atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de
polen,inlocuitori de polen,acizi pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea
serbetului de zahar ,sau zahar cu miere,este recomandata tot timpul anului,in toate
cazurile,cu exceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de
serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C,impachetat in pungi,
sau in recipiente etanse.
Pasta de zahar pudra si miere
Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si
administrat este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere
urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii
sanatoase;mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin,de consistenta untului).
Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra
si o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa rezulte un
produs de consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca
este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai
buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.
Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe
folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate
folosi in tot timpul anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta
pasta se pot ingloba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri
medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de
salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.
Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite
Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de
baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita
universala(manuala).Deoarece macinarea este destul de dificila,recomandam procurarea
unei rasnite mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In literatura de
specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei
merdenele.Din fericire,pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare,exista in

comert zahar pudra gata preparat,care in ciuda faptului ca este mai scump,elimina"bataile
de cap".
Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de consistenta
lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este benefic
albinelor,catre sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor ,
isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare
planta uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam
apa clocotita in cantitate de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea
ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.
Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie
lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare
risipa de hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai
mult de 45 grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intrun alt vas cu apa care fierbe.In rest....nimic mai simplu.
(sursa:www.apicultura.lx.ro)

Apicultura
n Romnia

Apicultura
n Romnia

COMITETUL EXECUTIV AL
ASOCIAIEI CRESCTORILOR
DE ALBINE DIN R.S. ROMNIA

i schimb de experien i
metodologici apicoli editat de

:jCercetarea tiinific for^

Va progresului apiculturii. WF

determinanVa progresului apiculturii.

REZULTATE ALE CERCETRII TUNIFICE

Elena PALOL Cristina MATEESCU Lptiorul de matc baza activ a unor medicamente

IN AJUTORUL APICULTORULUI
NCEPTOR

I. RECEANU: Supravegherea iernrii fami- s * %

liilor de albine.
1 VARTOLOMEI :

Hrnirile de iarn. A
DIN EXPERIENA I

M. BALUOIU :

DIN ISTORICUL fi
. POPESCU : Dou \

mei cri de apicultt

DIVERSE

Emilia POPESCU-DICll
DICULESCU i Albinf
puin cunoscut a lui Mihail Sadoveanu.
. LAZAR : Sesiuni tiinifice pioniereti. Retrospectiv '85

NTREBRI I RSPUNSURI

CALENDARUL APICULTORULUI

COLABORRI I COOPERRI INTERNAIO-. JttL I

NALE jJml

APIMERIDIAN

K MILEA : Apicultorii polonezi gazde primitoare ale viitorului Congres APIMONDIA.

DOCUMENTAR APICOL
DE VORBA CU CITITORII
TEMATICA REVISTEI

E. TARTA :

privind combater%

Coperta I: foto Pavel TlNJALA

S FACEM TOTUL PENTRU REALIZAREA

I DEPIREA SARCINILOR ACTUALULUI
CINCINAL

Aa cum se tie, n ultimele dou

decenii apicultura romneasc a cunoscut o dezvoltare fr precedent.

nregistrndu-se an de an creteri
ritmice, att n ceea ce privete efectivele familiilor de albine, ct i la produciile realizate, dinamica dezvoltrii
apiculturii este reprezentat grafic
printr-un traseu riguros ascendent.
Fr ndoial c aceste mpliniri nu ar
fi fost posibile fr sprijinul constant
a ndrumarea atent de care apicultura beneficiaz din partea Conducerii
Superioare, personal din partea tovarului NICOLAE CEAUESCU, secre-

tar general al partidului nostru i preedinte al Republicii.

Sporirea an de an a efectivului familiilor de albine, a produciilor apicole, creterea numrului de membri

ai asociaiei noastre, perfecionarea i
modernizarea tehnologiilor i utilajelor
apicole au fcut ca apicultura romneasc s ocupe un loc frunta n circuitul mondial al valorilor apicole, fapt
atestat i de participarea activ, competent i responsabil a apicultorilor
romni la diverse manifestri internaionale.

Obiectivele ce privesc apicultura n

cincinalul 1986 1990 snt cuprinse
ntr-un Program special privind dezvoltarea apiculturii n care snt nscrise inte noi, cote noi, creteri pe
toate planurile, toate viznd sporirea
patrimoniului naional apicol i amplificarea valorificrii ct mai depline a
tuturor resurselor melifere.

Conform acestor prevederi, la sfritul actualului cincinal, efectivul apicol trebuie s ajung la 2 milioane familii de albine iar producia total
anual de miere s creasc la 20 mii
tone. Aceste creteri pe ct de ample,

pe att de fireti, trebuie s nsemne

aa cum spunea tovarul NICOLAE
CEAUESCU, la plenara din noiembrie
a CC. al P.G.R., n legtur cu planul
pe '86, an hotrtor al cincinalului trecerii Romniei la o nou faz de dezvoltare realizarea unei caliti superioare a ntregii noastre activiti".

Este imperios necesar ca toi apicultorii s fac totul ca anul acesta s

devin la modul cel mai real un nou
an al noii caliti n toate aciunile ntreprinse. De altfel, este bine s reamintim c problematica trecerii hotrte la o' nou calitate a muncii apicultorilor a fost amplu prezentat anul
trecut n numerele 10 i 11 ale revistei noastre.

Puternic ancorai n realitile vieii

apicole, trind intens fiecare moment
esenial al sezonului activ, apicultorii
romni, cu ambiia i spiritul novator
ce-i caracterizeaz vor ti s poteneze
i, mai plpsus de toate, s confere substan i Coninut ndeplinirii i depirii sarcinilor actualului cincinal.

Dezvoltarea constant ritmic n ultimii 20 de ani a apiculturii naionale,

succesele nsemnate obinute, creterea prestigiului internaional al stupritului romnesc, constituie realiti
care ne determin s privim cu ncredere i optimism viitorul. Aceste realiti ne- ntresc convingerea c apicultura din ara noastr va cunoate n
continuare o dezvoltare accelerat,
dezvoltare caracterizat nu numai de
mrimi cantitative ci i de realizri
deosebite, sub aspectele ce definesc,
acea , calitate superioar a muncii
noastre, o calitate nou, pentru care
trebuie s militm consecvent cu competen, pasiune i druire.

CERCETAREA TIINIFIC FOR

DETERMINANT A PROGRESULUI APICULTURII

Ing. Aurel MALAIU

Directorul Institutului de cercetare i producie pentru apicultur

n anul 1986 i n ntregul cincinal 1986

1990, cercetarea tiinific romneasc din

toate domeniile activitii umane i va desfura activitatea sub imperiul nobilei misiuni ce revine tiinei n dezvoltarea societii noastre socialiste, evideniat cu neasemuit claritate n magistrala cuvntare a
primului om de tiin al rii, tovarul
NICOLAE CEAUESCU, secretarul general
al partidului, la primul Congres al tiinei
i Invmntului, ce a avut loc cu puin
vreme n urm.

Aa cum sublinia tovarul NICOLAE

CEAUESCU: Omenirea se afl ntr-o asemenea etap a dezvoltrii, n care tiina
reprezint cea mai puternic for a progresului economic i social.

Pornind de la aceast realitate, nu trebuie s uitm nici un moment c edificarea

socialismului i a comunismului nu se pot
realiza dect pe baza celor mai noi cuceriri
ale tiinei i tehnicii, pe baza cunoaterii
umane n general".

Prin transformarea n ritmuri alerte a

tiinei n for nemijlocit de producie, n
factor condiional al ntregului complex de
fenomene socio-economice, revoluia tiinific i tehnic actual se manifest cu
deosebit vigoare ca unul dinj elementele
determinante ale nfptuirii cu succes a
marilor i cuteztoarelor planuri i programe
de edificare a socialismului.

Menit s analizeze n spirit de nalt rspunedere marile victorii repurtate de poporul romn n construirea societii socialiste multilateral dezvoltate, Congresul tiinei i Invmntului a adoptat programele
privind cercetarea tiinific, tehnologic i
de pregtire a cadrelor pe perioada actualului cincinal i n perspectiv pn n anul
2000, a jalonat prin nsi implicaiile tiinei i invmntului, principalele momente
ale viitoarei etape de dezvoltare intensiv
economico-social a rii, conform obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea al
partidului.

In documentele adoptate de ctre Congresul tiinei i Invmntului pe lng celelalte ramuri din agricultur, apicultura,
cercetarea tiinific apicol, se regsesc nominalizate cu realizrile obinute n etapa
precedent, dar n mod deosebit cu importantele sarcini de viitor. ,

nc de acum dou decenii, tovarul secretar general NICOLAE CEAUESCU a

artat c : n cadrul politicii generale a
Partidului i Statului nostru, de dezvoltare

susinut a agriculturii socialiste, de valorificare deplin a multiplelor posibiliti,

apiculturii i revine un rol important fiind

chemat s contribuie alturi de celelalte
ramuri agricole la sporirea continu a produciei agro-alimentare", n nenumrate rnduri subliniind importana apiculturii prin
produsele directe cu care contribuie la fondul agro-alimentar, ct i prin sporirea recoltelor ca efect al polenizrii cu albine a
plantelor entomofile, stabilind concret sarcini pentru mbuntirea activitii n acest
domeniu.

Apicultorii din toate sectoarele i alturi

de ei cercettorii institutului nostru s-au
angajat cu toate forele pentru ndeplinirea
acestor sarcini.

Astfel, patrimoniul apicol naional a cunoscut o evoluie continuu ascendent, familiile de albine nregistrate Ia recensmntul
din anul 1985 reprezentnd cel mai mare
efectiv nregistrat vreodat n ara noastr,
fn acelai timp a crescut producia apicol,
pe lng sporurile cantitative nregistrndu-se
n cincinalul trecut i o ampl diversificare
a acesteia. Trebuie, de asemenea, s subliniem, ridicarea nivelului tehnologic i modernizarea accentuat n cincinalul trecut,
a bazei materiale din apicultur care mpreun cu mbuntirea sub aspect biologic
a efectivelor apicole, reprezint chezia
unor importante salturi productive n etapa
viitoare. Apicultura va beneficia i de fa-

milii de albine cu o capacitate productiv

adecvat, datorit msurilor luate n toi
anii cincinalului trecut, pentru pstrarea
sntii albinelor prin prevenirea i combaterea bolilor. La aceste realizri a contribuit i cercetarea tiinific prin rezultatele
celor 52 teme finalizate i care s-au materializat n principal prin 18 tehnologii noi
sau mbuntite; 51 produse noi; 30 proiecte de utilaje i instalaii pentru apicultur, peste 175 mii mtci de nalt valoare
i medicamente de uz apicol, care au acoperit ntregul necesar al apiculturii din ara
noastr.

Fr a minimaliza realizrile obinute, o

analiz amnunit, cu responsabilitate i
profund spirit critic i autocritic ne oblig
s sesizm i s reinem c fa de cercetarea apicol de pe plan mondial, fa de
cerinele obiectivelor economicei din Programul special de dezvoltare a apiculturii
din ara noastr, nivelul la care se situeaz
activitatea noastr tiinific poate i trebuie s fie mbuntit.

Astfel, cu toate c apicultura romneasc

ct i cercetarea tiinific apicol din ara
noastr ocup sub multe aspecte locuri fruntae pe plan mondial, produciile realizate
snt nc sub posibilitile existente n ar,

potenialul biologic productiv al fondului apicol mai poate fi mbuntit, valorificarea

patrimoniului' melifer poate fi fcut ntr-un
mod mai judicios, eficiena tehnologiilor de
cretere a albinelor i de obinere a produselor poate fi mai mare i, de asemenea, se
mai poate nc reduce influena negativ a
unor boli.

Sntem contieni c la nlturarea tuturor acestor neajunsuri, cercetarea tiinific

trebuie s-i aduc din plin contribuia.

Oamenii muncii care i desfoar activitatea n cercetarea tiinific din apicultur au ptruns sensul i esena acestui
fundamental i complex imperativ. Avnd
n vedere n mod deosebit indicaiile, orientrile i sarcinile pe care secretarul general
al partidului le-a formulat cu diferite prilejuri, ne-am stabilit direciile prioritare ale
cercetrii apicole pentru cel de al VUI-lea
cincinal.

Cele 13 obiective tiinifice prioritare au

fost cuprinse n Programul de cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i introducerea progresului tehnic n apicultur pe
perioada 19861990", elaborat pe baza
orientrilor date n cercetarea tiinific de
tovara academician, doctor inginer ELENA
CEAUESCU, savant de reputaie mondial,
strlucit reprezentant al geniului tiinific

creator al poporului nostru, care prin nalta

sa competen i rigoare tiinific a nlat
tiina romneasc la cotele valorilor mondiale. Programul de cercetare tiinific,
dezvoltare tehnologic i introducerea progresului tehnic a fost ntocmit sub coordonarea Consiliului Naional pentru tiin i
Tehnologie i sub ndrumarea Academiei de
tiine Agricole i Silvice. Activitatea ce se
va desfura n cadrul celor 3 programe de
cercetare tiinific, care cuprind 54 teme
cu 102 lucrri de cercetare, urmrete rezolvarea unor probleme aplicative In procesele
productive apicole, asigurndu-se un raport
optim cu aspectele de cercetare fundamental cu pregnant accent prospectiv.

Un prim program de cercetare tiinific

privete AMELIORAREA ALBINEI ROMANETI, i este structurat pe 3 obiective tiinifice cu 8 teme i 25 lucrri de cercetare.

In cadrul obiectivului tiinific Conservarea i ameliorarea fondului apicol autohton" se abordeaz studiul morfoproductiv
al albinei carpatine dn diferite ecotipuri pe

precum i prin caracterizarea enzimatic a

acestora, pentru aprecierea puritii populaiilor. Scopul acestor cercetri const n
evidenierea unor populaii sau grupe de

familii cu un nalt potenial biologic i productiv, care s stea la baza ameliorrii fondului apicol autohton.

Se vor efectua, de asemenea, cercetri privind creterea rezistenei la iernare a albinei romneti, prin studiul histologic i electroforetic al echipamentelor celulare i individuale care influeneaz rezistena la
iernare, a factorilor fiziologici i a modului
de transmitere Ia descenden a rezistenei
Ia iernare i a posibilitilor de modelare a
acesteia. S-au abordat cercetri privind rezistena la iernare n munca de ameliorare,
ntruct, din ce n ce mai mult, influena
sezonului rece devine hotrtoare n practicarea unei apiculturi eficiente, familiile
ale cror albine au un echipament enzimatic
eorespunztor, un puternic instinct de acumulare n organism a unor substane energetice i proteice, creterea unor cantiti
mari de puiet imediat dup ultimul cules
de var, restrngerea pontei n perioada premergtoare sezonului rece, n paralel cu acumularea unor mari rezerve de hran n
cuib n aceast perioad, snt o parte din
condiiile pentru traversarea perioadei de
iernare fr pierderi sau scderea potenialului biologic i o dezvoltare puternic n
primvar.

Un accent deosebit n lucrrile de cercetare se va pune pe potenarea i consoli-

darea instinctului de acumulare precum i

pe transmiterea acesteia la descenden,

Un alt obiectiv tiinific din cadrul programului de ameliorare privete Crearea

de linii i hibrizi de nalt productivitate
din ecotipurile albinei carpatine." Se urmrete n mod deosebit realizarea unor linii cu o puternic vigoare biologic i un
potenial productiv sporit i complex, pentru producerea unor cantiti mari de
miere, cear, polen, lptior etc.

De asemenea, se vor efectua lucrri pentru crearea de linii de albine i hibrizi cu

nclinaii speciale pentru polenizarea eficient a florilor de lucern, colectarea polenului i pentru producerea propolisului.

n crearea liniilor de albine se vor folosi

verigile eficiente n ameliorare, pornind de
la identificarea n populaiile de albine a
materialului biologic recordist i selecia
continu a acestuia, consolidarea nsuirilor
valoroase prin mperecheri moderat consangvine, testarea pe baza performanelor

proprii i dup descenden a liniilor ameliorate, precum i ncruciri interlineare

dup stabilirea valorii combinative a acestora. Trebuie scos n eviden un aspect

deosebit de important n ameliorarea albinelor : programul stabilit va putea fi corespunztor realizat numai cu participarea larg
a apicultorilor deintori ai fondului apicol. Ameliorarea se realizeaz n interiorul
unor zone geografice, iar selecia n cadrul
fiecrei stupine din zon, fcut de apicultor, constituie prima verig din ntregul lan
de ameliorare. Cu ct mai multe stupine vor
fi asociate la programul de ameliorare cu
att eficiena muncii de cercetare n acest
domeniu va fi mai eficient.

Tot n programul de ameliorare s-a prevzut obiectivul tiinific privind Repro- ,

ducia i creterea reproductorilor la albina
melifer". Studiile privind morfologia i biochimia materialului seminal de trntori, stabilirea tehnicilor de conservare a acestuia,
studiul anatomic al organelor reproductoare ale mtcii, precum i cercetrile privind
declanarea ovulaiei la mtci, au menirea
a conduce la mbuntirea tehnicilor de nsmnare instrumental a mtcilor, astfel
ca prin sporirea eficienei acesteia, nsmn- "
area instrumental s devin un mijloc
operativ n munca de ameliorare i poate de
obinere curent a mtcilor pentru producie.

Al doilea program de cercetare tiinific

privete : CRETEREA ALBINELOR I

OBINEREA PRODUSELOR APICOLE".
Acest program este structurat prin cuprinderea unitar a tuturor domeniilor care contureaz n esen apicultura ca proces economic productiv, respectiv tehnologia creterii albinelor, resursele melifere, pstrarea
sntii albinelor, tehnologia obinerii i
condiionrii produselor apicole, utilaje pentru ntreinerea familiilor de albine, obinerea produselor i mecanizarea lucrrilor n
apicultur.

Programul cuprinde un numr de 7 obiective tiinifice, cu 24 teme i 55 lucrri de

cercetare.

n cadrul obiectivului tiinific Cercetri

privind nutriia albinelor" se prevede elaborarea de premixuri i biostimulatori pentru albine, respectiv pentru intensificarea
creterii puietului, pentru pregtirea
nismului albinelor pentru iernare, p
mrirea gradului de atractivitate i consum
a nlocuitorilor de polen i a hranei energetice.

Tot n cadrul cercetrilor privind nutriia

albinelor se vor efectua cercetri privind in-

fluena calitii hranei asupra strii fizio-

logice a albinelor, urmrindu-se prevenirea

uzurii albinelor urmare invertirii zaharozel,
precum i stabilirea nocivitii hidroximetilfurfurolului din hrana energetic.

Obiectivul tiinific privitor Ia Elaborarea

de tehnologii pentru dezvoltarea familiilor
de albine i sporirea produciilpr apicole"
vizeaz ca prim cercetare, producerea intensiv de albin prin sporirea cantitii de
puiet n familiile de albine, urmare asigurrii unui regim de cretere controlat, asociat cu incubarea i eclozionarea puietului
n afara cuibului. Scopul acestei cercetri
este obinerea unor populaii abundente de
albine, pentru formarea de noi uniti biologice, valorificarea eficient a resurselor
melifere, formarea de nuclee de mperechere a mtcilor n pepinierele intensive etc.
Alte cercetri n cadrul aceluiai obiectiv
tiinific privesc mbuntirea tehnologiei
de obinere a lptiorului de matc, n flux
continuu n familii neorfanizate, cu eliminarea transvazrii larvelor operaiune dificil pentru muli apicultori i care reclam
volum mare de munc, astfel ca aceast
producie s devin eficient n toate stupinele. Se vor continua de asemenea cercetrile pentru perfecionarea aparaturii i tehnologiei de producere a veninului de albine.

O alt serie de lucrri de cercetare privesc pregtirea albinelor pentru iernare n

vederea asigurrii i
biologic i productiv
stau n elaborarea msurilor pentru prevenirea uzurii albinelor de iernare ca urmare
a prelucrrii rezervelor de hran administrat de apicultor, sau ca urmare a creterii
puietului n cantiti mari n perioade nepotrivite, precum i stabilirea procedeelor
de formare i izolare a ghemului care s
asigure cele mai bune condiii de iernare.

Obiectivul tiinific privind mbuntirea resurselor melifere prin sporirea potenialului nectaro-polenifer al plantelor cultivate i prin ameliorarea de noi specii erbacee i arboricole" abordeaz o serie de
cercetri corelate cu cele ale unitilor specializate n cercetarea agricol. Astfel, se
prevede stabilirea n comun cu Institutul de
cercetri pentru cereale i plante tehnice
Fundulea a soiurilor de rapi pentru ulei
(Brasica napus ssp oleifera) care au cea mai
are melifer, avnd n vedere c,
introducerea pe scar larg a acestei plante
n cultur, poate asigura noi resurse pentru
producia apicol. In cadrul aceleiai aciuni
se va studia valoarea melifer i gradul de
atractivitate pentru albine a soiurilor noi de

lucerna, urmrindu-se att sporirea produciei de semine prin polenizare, dar i asi-

gurarea de resurse melifere valorificabile.

De asemenea, mpreun cu Institutul de

cercetri i amenajri silvice se vor efectua
cercetri privind valoarea melifer a formelor arbustifere de tei i salcm japonez pentru extinderea n plantaiile ce se vor realiza, a acelor forme care au i valoare nectaro-polenifer ridicat.

Cercetrile vor cuprinde de asemenea studiul capacitii melifere a unor zone bioapicole specifice din ara noastr, respectiv
zonele cu regim natural din Delta Dunrii,
lucrare ce ne revine din Programul de cercetare tiinific privind valorificarea complex a resurselor naturale din Delt, precum i zonele cu potenial productiv pentru
mierea de man.
. n cadrul obiectivului tiinific Sporirea
eficienei polenizrii cu albinele a culturilor agricole entomoile, pentru creterea produciei de semine i fructe" se vor efectua
cercetri privind aportul albinelor la sporirea produciei de semine i coninutului n
ulei la hibrizii de floarea soarelui, rapia
de ulei, precum i sporirea eficienei polenizrii cu albine la lucern i trifoi.

Problematica legat de sntatea albinelor

este cuprins n obiectivul tiinific : Cercetri de etiopatogenie i farmacoterapie
privind bolile bacteriene, parazitare i in-

toxicaiile la albine n vederea realizrii

unor mijloace eficiente de prevenire i combatere". Cercetrile privind bolile bacteriene
contagioase ale albinelor vizeaz ca prin
lucrri de bacteriologic i farmacoterapie s
se stabileasc efectul unor substane potenial active asupra germenilor patogeni specifici bolilor bacteriene, pe baza crora s
se realizeze noi medicamente cu eficien
sporit n combaterea locii europene i americane, a paratifozei i septicemiei la

O importan deosebit i un volum mare

de munc se vor acorda cercetrilor privind
prevenirea i combaterea protozoozelor la
albine astfel ca pe baza unor substane chimioterapice i de alt natur care se vor
dovedi potenial active, s se realizeze mijloace terapeutice eficiente n combaterea nosemozei albinelor. Asocierea eforturilor
noastre la eforturile masive i deosebit de
ndelungate depuse pe plan mondial este de
natur s contribuie la diminuarea efectelor negative ale acestei boli al crui hotai
ntre a fi o problem de patologie sau de
biologie a familiilor de albine nc nu este
clarificat.

Studiul parazitozelor albinelor urmrete

realizarea de mijloace pentru combaterea
acarianului Varroa jacobsoni cu ajutorul

unor substane administrate prin ingestie,

contact, volatilizare, furnizaii sau aerosoli,
astfel nct s se obin o eficien sporit
n combaterea varroozei cu meninerea n
paralel a calitii produselor apicole.

Tot n cadrul obiectivului tiinific privind

sntatea albinelor se vor efectua cercetri
pentru realizarea unui dezinfectant de uz
apicol cu spectru larg de aciune precum i
cercetri de toxicologie apicol.

Chimia i tehnologia produselor apicole se

regsesc n obiectivul tiinific : Realizarea
unor noi mrci de miere romneasc i perfecionarea tehnologiei de prelucrare i condiionare a produselor apicole n scopul mbuntirii calitii acestora". Cercetrile vizeaz realizarea unei mrci de miere cu caracteristici constante specifice florei din
Delta Dunrii precum i a unei mrci de
miere bogat n substane naturale cu nsuiri alimentare i terapeutice.

mbuntirea tehnologiei de condiionare

a mierii de albine va conduce la meninerea
mierii n stare fluid pe timp ndelungat
ct i la standardizarea indicelui de culoare
a mierii de albine.

Corectarea unor caracteristici fizico-chimice i biologice ale produselor apicole n

scopul mbuntirii calitii acestora se va

face prin stabilirea msurilor de prevenire

a contaminrii cu stafilococi enteropatogen
n procesul de obinere i prelucrare tehnologic a acestor produse, precum i prin elaborarea de msuri pentru reducerea infestrilor cu flor micotic.

Ultimul obiectiv tiinific n cadrul programului CRETEREA ALBINELOR I

OBINEREA PRODUSELOR APICOLE" l
reprezint : mbuntirea sistemei de utilaje pentru apicultur". Cercettorii din acesl
domeniu i-au propus mbuntirea sistemei
de utilaje pentru transportul stupilor n
pastoral, prin realizarea unei palete mbuntite pentru transportul stupilor, cu remorci de mic capacitate, realizarea unei
remorci apicole pentru 1824 stupi, mbuntirea parametrilor constructivi ai pavilioanelor apicole cu 75 familii de albine.

In cadrul aceluiai gen de preocupri s-a

prevzut realizarea de mijloace pentru manevrarea i transportul stupilor i a altor
utilaje n cadrul stupinei, precum i a unui
grup mobil cu compartiment de lucru i odihn pentru apicultori.

Pentru lucrri n stupin s-a prevzut a

se realiza un descpcitor manual cu cuite

multiple, precum i a unui utilaj de mic

capacitate pentru prepararea erbetului sau
a pastei tip fondant de ctre apicultorii deintori ai familiilor de albine.

ntruct n economia stupinelor, asigurarea

necesarului de cear condiioneaz o serie
ntreag de aciuni tehnice, s-a prevzut realizarea unor utilaje pentru extracia cerii
din faguri reformai cu randamente sporite.

Proiectanii colectivului de profil i-au

prevzut de asemenea realizarea documentaiei pentru o main agregat de fabricat
cilindri activi pentru confecionarea fagurilor artificiali n instalaii de mare capacitate (industriale), precum i definitivarea documentaiei pentru un agregat de fabricare
a ramelor pentru stupi.

Cel de al treilea program de cercetare al

Institutului de cercetare i producie pentru
apicultur este intitulat VALORIFICAREA
SUPERIOARA A PRODUSELOR APICOLE
PENTRU SNTATEA OAMENILOR ,
PRODUSE APITERAPEUTICE"

Realizrile obinute de Institutul nostru,

realizri care au fcut din apiterapia romneasc o activitate de referin pe plan
mondial, a condus la structurarea acestei
preocupri ntr-un program distinct, de sine
stttor, elaborat la indicaia Consiliului

Naional pentru tiin i Tehnologie.

Programul cuprinde trei obiective tiinifice, cu 22 teme de cercetare.

Obiectivul tiinific care privete : Stabilirea compoziiei aciunii farmacodinamice

i a mecanismelor specifice de aciune ale
componentelor active din produsele apicole"
vizeaz determinarea elementelor cu rol hepatoprotector, constituienii hormonali, precursori hormonali i factorii de cretere, precum i stabilirea aciunii bactericide i antifungice i efectul hipocolesterolemic al substanelor active din produsele apicole.

Obiectivul tiinific : Elaborarea de produse apiterapice cu aciune specific n tratamentul unor afeciuni" prevede cercetri
pentru stabilirea formulei galenice i a tehnologiei de fabricaie pentru aerosoli, unguente i soluii pentru afeciunile tractului
respirator i ORL ; preparate apiterapice cu
rol hepatoprotector i pentru tratamentul
hepatitelor cronice ; produse pentru tratamentul unor afeciuni ale tubului digestiv ;
produse pentru afeciuni reumatismale i de
circulaie periferic; preparate cu aciune
regeneratoare topic asupra sistemului urogenital ; unguente, aerosoli i colire pentru
tratamentul unor afeciuni oftalmice ; so-

luii peliculogene, grefe de os potenat biologic de uz stomatologic i produse pentru

boli cardiovasculare cu hipercolesterolemie.

Cel de al treilea obiectiv tiinific din pro-,

gramul de apiterapie : Stabilirea metodelor
i schemelor de tratament prin integrarea
produselor apiterapeutice", vizeaz tratamen-'
tul enterocolitelor cronice, a rectocolitelor
simple i hemoragice ; restabilirea homeostaziei oculare, afeciuni sclerale i iriene ;
tratamentul bronhopatiilor cronice ; a periartritelor scapulohumerale, a prostatitelor
cronice, colpitelor i cervicitelor ulceroase ;
scderea hiperestaziei i hipersensibilitii
dentare i tratamentul paradontopatiilor ;
precum i stabilirea rolului adjuvant potenator al apiterapiei n tratamentul disfunciei neuro-endocrine (axul hipofizo-tiroid-

Problematica cuprins n programele de

cercetare tiinific ale Institutului nostru pe
perioada 1986 1990 este deosebit de bogat,
cu o diversitate mare a profilelor de cercetare. Exist ns toate condiiile ca sarcinile
ce ne revin s le realizm integral i la
nalt nivel tiinific, ntruct n ntreaga
noastr activitate ne vom conduce dup precizarea fcut de tovarul NICOLAE
CEAUESCU : atunci cnd vorbim de o
nou calitate n toate sectoarele de activitate este de la sine neles c punem pe pri-

mul plan perfecionarea, deci ridicarea la

un nivel superior a calitii n cercetarea
tiinific i tehnologic, fr de care nu se
poate obine o nou calitate n nici un domeniu".

Exist un aspect care caracterizeaz oamenii muncii din Institutul nostru, aspect
care d garania realizrii tuturor sarcinilor, anume, voina i dorina tuturor, ca n
viitor s-i mobilizeze mai susinut forele,
s investeasc mai mult inteligen proprie,
s amplifice procesul de creaie, pentru ridicarea la un nivel superior a ntregii munci
de cercetare.

Vom lua msuri pentru perfecionarea

cercettorilor n vederea nsuirii de ctre
acetia a celor mai noi cunotine n domeniul tiinei i tehnicii apicole, n domeniul
cunoaterii metodelor i mijloacelor moderne
de investigaie. Vom aciona pentru formarea cercettorilor cu nalt rspundere politic, economic i tehnologic, capabili s
se angajeze curajos i cu pasiune n lupta
pentru soluionarea tuturor problemelor pe
care le ridic apicultura romneasc.

LPTIORUL DE MATC

baza activ a unor medicamente*

Interesul mereu crescnd ce se manifest actualmente n lumea medical,

pentru introducerea n terapeutica uman a unei game tot mai largi de
produse
naturale, a determinat iniierea unor studii asupra structurii i
compoziiei acestora, precum i asupra unor mecanisme intime de aciune ale
componentelor
acestora n cadrul metabolismului uman.

In acest context, am luat n studiu lptiorul de matc ce constituie

pentru
noi o baz activ pentru obinerea unor medicamente apiterapeutice.

In lucrare am examinat principalele caracteristici morfologice,

complexul
vitaminic i mineral din acest valoros produs apicol.

Studiile morfologice asupra lptiorului de matc au fost efectuate prin

examene microscopice i prin teste
histochimice. n toate aceste studii au
fost analizate metodele de punere n
eviden, pe cale microscopic, a tuturor acelor componente libere n soluie, neasociate cu alte molecule care
s mpiedice evidenierea.

S-au fcut determinri cu ajutorul

microscopului optic i n fluorescen,
pe frotiuri de lptior de matc sau pe-

preparate clasice ntre lam i lamel.

Primele' analize microscopice s-au

oprit asupra punerii n eviden a ctorva compui organici din clasa glucidelor. Dat fiind proprietatea monozaharidelor de a forma cu fenilhidrazina fenilhidrazone i apoi osazone compui cristalizai, au fost
evideniate osazonele unor zaharuri
simple ca : glucoza, galactoza, maltoza, lactoza i arabinoza. Mecanismul

* Referat tiinific naintat celui de al

XXX-lea Congres al APIMONDIA, Nagoya
Japonia, octombrie 1985.

reaciei de formare a osazonelor este

redat n fig. 1. Fiecare oz formeaz
cristale de osazon care se pot diferenia pe cale microscopic dup forma
acestora (ace grupate n mnunchiuri,,
rozete, crengue de brad etc).

Prin metoda microscopiei n fluorescen au fost fcute astfel de analize

asupra lipidelor ( steride, carotenoizi,
lipocromi compui cu capacitatea de
emisie n fluorescen. Prin alegerea

unui procedeu adecvat de fixare, o serie de colorani pot emite lumin fluorescent n momentul grefrii pe o molecul de lipid, proprietate ce poart
denumirea de fluorescen secundar
a lipidelor.

Dintre aceti colorani numii fluorocromi, cei mai utilizai snt fosfina
3R i benzopiren, 3,4-cofeina.

Pentru examinarea n fluorescen a

lipidelor s-a utilizat metoda lui BERG
(1951) care folosete benzopiren cofeina, lucrndu-se pe frotiuri cu lptior de matc. Frotiurile se usuc la
temperatura camerei timp de 10 minute, dup care snt fixate timp de

15 minute ntr-o soluie de benzopiren 3,4-cofein. Montarea frotiurilor

de lptior de matc fixate se face n
polivinil pirolidon sau n gelatin glicerinat. Examinarea la microscop n
UV (timp scurt) se face folosind filtrul
de excitaie de tip UG-2, iar ca filtru
de baraj cel de tip BG-2 sau BG-12.

Rezultatele obinute n urma aplicrii acestei tehnici indic faptul c

lipidele hidrofobe n faz lichid apar

eu o fluorescen albstruie, n timp

ce lipidele acide i fosfolipidele prezint o fluorescen alb, caracteristic
cofeinei.

Incluziile de acizi grai liberi prezente n lptiorul de matc au fost

evideniate prin metoda lui HOLGZINGER (1959). Principiul acestei metode const n proprietatea acizilor
grai liberi de a reaciona cu acetatul
cupric cu formarea spunurilor cuprice. Excesul de metal este ndeprtat prin splare cu o soluie de EDTA.
Cuprul fixat pe acizii grai liberi poate
fi pus n eviden printr-o reacie chimic cu acidul rubeanic. Tehnica este
specific, dac preparatul conine cantiti decelabile de acizi grai liberi.
Frotiurile cu preparat proaspt, uscate
n prealabil la temperatura camerei,
snt introduse ntr-o soluie de acetat
de cupru 0,005% timp de 3 ore, dup
care lamele se spal cu soluie de
EDTA 0,1% pH=7,0, n trei bi succesive. Se spal apoi cu ap distilat,
timp de 5 minute, dup care lamele
snt introduse ntr-o soluie de acid rubeanic, timp de 20 minute. Lamele se
spal apoi cu alcool etilic i apoi cu
ap.

n urma examinrii microscopice,

acizii grai liberi snt evideniai printr-o coloraie verde-cenuie specific.

Tot prin tehnica microscopiei n

fluorescen s-a efectuat un test comparativ pentru diferenierea lptiorului de matc pur pe trituratul obinut
din larve de trntor (apilarnil). Studiul
microscopic a fost axat pe punerea n
eviden a acizilor nucleici n trituratul larvar (organisme vii) i pe absena

acestora din preparatele de lptior de

matc secreie biologic.

Metoda fluorimetric aplicat a fost

cea propus de ctre FEEBLE i JAY
(1962), care folosesc frotiuri de celule
sau esuturi. Frotiurile se usuc 10
minute la temperatura oamerei i snt
fixate n alcool metilic, dup care se
spal n tampon fosfat 0,1 M la
pH=7,l ce conine fenol 0,2%. Dup
acest tratament, seciunile se coloreaz n soluie de coriofosfin O n
concentraie de 0,1%, timp de 10 minute, iar excesul de colorant se ndeprteaz prin splarea seciunilor n
soluie de tampon fosfat, timp de 2 minute.

Rezultatele obinute prezint o coloraie verde-fluorescent pentru acidul dezoxiribonucleic (ADN) i roie
sau portocalie pentru acidul ribonucleic (ARN) citoplasmatic i respectiv
nuclear. Aceste rezultate au fost prezente rtumai pentru frotiurile cu , triturat larvar i au fost total absente
pentru cele cu lptior de matc.

Analiza microscopic pe preparate

de lptior de matc, ntre lam i lamel, folosind colorani acidofili (innd cont de pH-ul lptiorului de
matc) fucsin, albastru de metilen,
violet de genian, hematoxilin etc,
a pus n eviden existena unor fragmente de micelii, hife de ciuperc,
fibre vegetale, urme de polen, debriuri
ceroase. Uneori mai snt prezente mici
fragmente de esut larvar care apar
ca urmare a impurificrilor.

Toate determinrile microscopice au

fost efectuate pe cte 50 probe de lptior de matc.

Lucrrile experimentale au continuat cu analiza ctorva dintre elementele minerale prezente n lptiorul de
matc i anume : calciul Ga 2+ , magneziu Mg 2 " 1 " i fosforul (P), precum i
o serie de vitamine printre care vita-

minele A i D din categoria vitaminelor liposolubiie i vitaminele Bi i

PP (acid nicotinic) din grupul vitaminelor hidrosolubile. Testele au fost

efectuate att pe produsul n stare

proaspt, ct i pe produsul liofilizat.

Determinarea calciului (a 2 +) s-a

efectuat pe produsul deproteinizat,
aplicndu-se o metod volumetric a
lui CLARK i eOLLIP, al crei principiu const n precipitarea ionilor de
calciu sub form de oxalat, n prezena
unei soluii saturate de oxalat de
amoniu.

Rezultatele testelor efectuate, att

pe produsul n stare proaspt, ct i
pe cel liofilizat, au indicat o concentraie a ionilor de calciu oscilnd ntre
14,516 mg la 100 g produs.

Pentru determinarea ionilor de magneziu (Mg 2 *) s-a utilizat o metod colorimetric care const n complexarea ionului de magneziu (Mg 2+ ) cu colorantul organic galben titan", obinndu-se o coloraie roie.

Extincia probelor i a standardului

utilizat s-a citit la X 560 nm, la un

spectocolorimetru, obinndu-se concentraii de 2,1 mg Mg 2 * per 100 g
produs proaspt i 2,25 mg Mg 2 * pentru produsul liofilizat.

Pentru determinarea fosforului anorganic s-a utilizat metoda lui BRIGGS,

fr deproteinizare prealabil.

Principiul metodei const n complexarea fosforului n prezena molibdatului, cu formarea unui complex care
n prezena unui agent reductor d
o coloraie specific de albastru de
molibden.

Rezultatele obinute indic prezena

unei cantiti nsemnate de fosfor
anorganic, variind ntre 200 210
mg/100 g produs.

Din grupul vitaminelor liposolubile

au fost efectuate dozri pentru vitamina A i vitamina E.

Pentru dozarea vitaminei A s-a utilizat metoda lui RAOUL i JANOT bazat pe msurarea intensitii coloraiei albastre, pe care aceast vitamin
o d n prezena unei soluii clorofor-

mice saturate cu SbGk, aa numita

reacie GARR-PRICE.

Reacia este dat i de $ caroten,

motiv pentru care este necesar dozarea prealabil a carotenilor. Scderea
rapid a intensitii coloraiei este un
semn distingtiv al prezenei vitaminei A.

Valorile medii obinute pentru concentraia n vitamina A din lptiorul

de matc au fost cuprinse ntre 0,58
0,60 UI/g produs.

n ceea ce privete prezena vitaminelor E n lptiorul de matc, aplicnd metoda specific de identificare,
se poate arta c datorit concentraiei foarte sczute sub limita de
dozare ea a fost doar identificat. 1

Vitamine hidrosolubile . Dat fiind

prezena complexului vitaminelor B
a fost dozat vitamina Bi i identificat prezena vitaminei B6.

Pentru dozarea vitaminei Bi s-a

aplicat metoda KINNERSLAY i PETERS, obinndu-se valori oscilnd ntre 1,6 6,5 (i g la 1 g produs.

Pentru determinarea vitaminei PP

(acidului nicotinic) s-a aplicat o metod volumetric n urma creia s-au.
obinut valori oscilnd ntre 59150
\i g/l g produs.

Corelarea rezultatelor obinute n

prezentul studiu cu rezultatele lucrrilor anterioare, n care s-a analizat
complexul proteic i enzimatic al lptiorului de matc romnesc, ne-a condus la utilizarea acestei materii prime
naturale biologic activ, la realizarea
unor medicamente cu specificitate de
aciune n tratamentul anumitor afeciuni.

Gama produselor realizate pe baz

de lptior de matc se adreseaz unor
afeciuni : oftalmice, otorinolaringologice, urologice i unele stri carenlale
ale organismului.

m Ajutorul <@jpfeuirul!uii

SUPRAVEGHEREA LERNRII FAMILIILOR

DE ALBINE

Supravegherea familiilor de albine

are un scop bine definit, acela de a
descoperi n timp util situaiile critice
care pot s apar n viaa albinelor,
4 ntr-un sezon cnd ele nu-i pot restabili starea normal, fiind deci, absolut
necesar intervenia apicultorului. Gazurile negative snt extrem de rare ntr-o stupin bine ngrijit, ele constituind cu totul o excepie, n situaia
n care apicultorul a executat toate
lucrrile necesare pentru o bun iernare a familiilor de albine.

Cu prilejul deschiderii stupului pentru o cercetare sumar de 2 3 minute,

dei iarna n familiile de albine nu
exist puiet care s poat rci, apicultorul, este bine, s evite asemenea aciune, deoarece exist trei mari riscuri
i anume :

la familiile slabe i nuclee refacerea temperaturii necesare n interiorul ghemului se realizeaz cu foarte
mare greutate i exist pericolul ca
mtcile s rceasc i s devin inapte
pentru reproducere, ceea ce echivaleaz cu pierderea lor ;

printre albinele czute pe fundul

stupului poate s fie i matca, ceea ce

constituie o pierdere ireparabil n caz
c aceasta nu-i poate relua locul n
ghem ;

prin destrmarea ghemului format de albine, o mare parte din ele pot
cdea de pe faguri pe' fundul stupilor,
unde amoresc de frig i nu se mai
pot ridica din nou n ghem, fiind astfel condamnate la pieire.

10 v

Din cele relatate mai sus se desprinde concluzia c supravegherea iernrii familiilor de albine trebuie s se
reduc la observaia foarte atent a
urdiniului i a scndurii de zbor, precum i la ascultarea i interpretarea
corect, cu ajutorul unui tub de cauciuc, a fenomenelor ce au loc, n special a modificrilor eseniale n viaa
normal a familiilor de albine.

Ascultarea cu ajutorul tubului de

cauciuc va fi efectuat ori de cte
ori semnele de la urdini i de pe scndura de zbor cer o confirmare. Fr
ivirea acestor semne, ascultarea cu
ajutorul tubului de cauciuc se va face

n mod obligatoriu din dou n dou

sptmni, n prima jumtate a iernii
(noiembrie-decembrie) i sptmnal, n
ultima parte a ei (ianuarie, februarie,
martie). Ce concluzii putem trage prin
ascultarea cu ajutorul tubului de cauciuc ?

a. Moartea albinelor sau amorirea

lor prin nfometare. Procednd la
ascultare, nu se aude nici un zgomot,
nici chiar dup repetate bti n pereii stupului. Aceast situaie solicit
o intervenie imediat a stuparului n
familia de albine.

b. Prezena oarecilor n stup. Dac

ascultm cu atenie, vom auzi zgomotele produse de ei, care se repet la
scurte intervale de timp.

c. Starea de flmnzire a albinelor,

care nu snt nc moarte i produc n
loc de zumzetul normal, un zgomot fin,

ca fonetul de frunze uscate. Se impune o intervenie urgent ca i n

cazul de mai sus.

d. mbolnvirea familiilor de albine.

La ascultare se aude un zumzet

foarte puternic, fr ncetare, fr intensificri sau scderi, artnd o agitaie permanent. nainte de a interveni, apicultorul va repeta ascultarea
dup 6 8 ore, fiindc s-ar putea ntmpla s fi surprins familia n situaia de agitaie pentru producerea de
cldur n cuib. n caz de repetare a
strii constatate prin ascultare, intervenia stuparului este necesar n primele 2 3 zile.

e. Familia orfan prin moartea

mtcii. Zgomotul produs de albine este
puternic, plngtor, continuu, cu scderi i intensificri alternnde. Pericolul cel mai mare este acela c albinele
fiind ntr-o continu agitaie, justificat de pierderea mtcii, consum mierea n mod exagerat, ducnd la o umplere rapid a intestinului gros cu fecale i la apariia prematur a diareii. n aceast situaie stuparul trebuie s intervin n cteva zile.

f. Iernarea normal a familiei de albine. Pentru a putea da posibilitate

apicultorilor nceptori s disting i
s aprecieze just zgomotele auzite n
stupi cu prilejul ascultrii cu tulbul de
cauciuc, vom preciza c n cazul familiei care ierneaz normal se distinge un
zumzet uor, uniform, fr nici o in-

tensificare, rspunznd puternic unei

scurte i uoare bti n peretele stupului, cu revenire la normal n 2 3
secunde.

Observarea urdiniului i a scndurii de zbor este bine s se fac

dac este posibil, zilnic, sau la 2 3
zile odat, fiind vorba de o simpl
aruncare cu privirea la fiecare stup n
parte. Ce poate s ne atrag atenia n
mod deosebit i care ar fi concluziile ?

a. Pojghie de ghea sau dre de

ap n urdini i pe scndura de zbor,
nseamn c n stup exist o stare de
umezeal excesiv i c aerisirea nu se
face normal. n acest caz vom nclina
uor stupul dinspre spate spre fa,

permind astfel scurgerea apei, vom

topi gheaa cu ajutorul unui fier nclzit i vom lrgi urdiniurile pentru
o mai bun aerisire, sau vom deschide
urdiniurile superioare (la stupii orizontali), dac aceast operaiune nu
fusese fcut pn n momentul' controlului.

b. Blocarea urdiniului cu albine

moarte, stare mai des ntlnit n a

doua jumtate a iernii. Vom debloca

urdiniul de albinele moarte cu ajutorul unei srme ndoite, al crui crlig
se va nfur n vat sau crpe pentru
a nu produce zgomot la manevrarea
lui. n felul acesta vom da posibilitate
aerului curat de a ptrunde n stup. O
blocare prea masiv a urdiniului cu
albine moarte va trebui lmurit i
prin ascultarea cu tubul de cauciuc.

c. Albine moarte pe scndura de zbor

i intense pete de fecale, un miros acru
i ptrunztor ieit pe urdini, nseamn c familia respectiv este bolnav de diaree. Observaia va fi completat de ascultarea cu ajutorul tubului de -cauciuc i n caz afirmativ, o
intervenie a stuparului este de strict
necesitate.

d. Albine moarte pe scndura de

zbor, cu trompa exagerat de ntins,
altele nc vii, dar amorite de frig, n
nemicare, indic o lips acut de
hran, caz ntlnit cu deosebire n a
doua parte a iernii i spre sfritul ei.
Situaia va fi lmurit i prin ascultarea cu tubul de cauciuc i, dac se
confirm, apicultorul trebuie s intervin de urgen.

e. Albine moarte, frmiate, scoase

afar de apicultor cu prilejul deblocrii urdiniului, nseamn c n stup

au ptruns oarecii. Gazul va fi confirmat i de ascultarea cu tubul de cauciuc, ndreptarea situaiei va fi fcut
imediat, n aer liber, deschiznd stupul,
gonind oarecii prin scurte bti n
stup i distrugnd cuibul lor, fr a
deranja ghemul de albine, dup care
se va plasa la urdini gratia contra
oarecilor. Trebuie amintit c o supra-

11

veghere atent a iernrii familiilor

de albine, impune i protecia stupilor
mpotriva piigoilor i a ciocnitorilor,
psri capabile s produc o mare agitaie n familiile de albine prin ncercrile lor de a consuma albinele moarte
sau vii. De asemenea, trebuie mpiedicat accesul n stupin a vitelor sau
psrilor de curte.

n cazurile cnd se constat unele

stri anormale, pentru ndreptarea lor
se va proceda n conformitate cu cele
prevzute n crile de apicultur: Este
bine ca apicultorul nceptor, pe lng

cunotinele teoretice dobndite prin

studierea literaturii de specialitate s
apeleze n caz de nevoie la sfaturile i
ndrumrile apicultorilor cu experien
pentru c numai astfel succesul interveniei poate fi asigurat.

Urmrind cu atenie coninutul materialului de fa, se poate trage concluzia c, tratarea situaiilor care necesit operaiuni ale apicultorului, s-a
fcut numai pentru cazurile care nu
cereau o intervenie n cuibul familiilor de albine, problem extrem de
delicat n timpul iernii.

Se recomand ca toi apicultorii, nu

numai cei nceptori, s profite de
orice zi clduroas i nsorit, pentru
a stimula zborul de curire al albinelor. Aceast stimulare se realizeaz
prin deschiderea larg a urdiniului,
prin ridicarea gratiilor i blocurilor de
urdini, ridicarea capacelor i salteluelor, lsnd ca razele soarelui s cad
direct pe podior. Zpada din vatra
stupinei va fi ct mai bine curat,
iar printre stupi se recomand s se
presare frunze uscate pentru odihna
albinelor i evitarea amoririlor.

Apicultorul grijuliu care a luat din

timp toate msurile necesare, nu va
avea acum alt grij dect s supravegheze periodic iernarea familiilor de
albine, s-i repare i recondiioneze
inventarul i utilajul apicol, s-i planifice activitile pentru sezonul viitor
i s-i nsueasc metodele moderne
de lucru, prin studierea literaturii de
specialitate i frecventarea cursurilor
apicole de mas, organizate de filialele
judeene ale . Asociaiei Cresctorilor
de Albine.

iiiiiiiiiiiiiiiiii-iiiiniiiiH mm i n mm w- APICULTORI ! , hmobhhiiimmm

Potrivit prevederilor Decretelor Consiliului de Stat nr. 1 din 1982 i

nr. 692
Lin 1973 avei obligaia ca anual s declarai efectivul de animale
inclusiv cel
ol familiilor de albine :

SPRE A FI NSCRIS N REGISTRUL AGRICOL (ntre

520 ianuarie).

SPRE A FI NREGISTRAT LA RECENSAMNTUL ANIMALELOR DOMESTICE (de la 1 februarie 1986)

Gospodarii i deintorii de animale au obligaia de a declara la

recensmnt numrul exact de animale, inclusiv cel al familiilor de albine,
indiferent de

locul unde acestea se afl Ia data recensmntului (Ia domiciliul

proprietarului, la
iernat n curtea altor persoane n cadrul aceleiai localiti sau in
afara acesteia n pdure etc). n scopul nregistrrii tuturor familiilor de
albine i a evitrii dublelor nregistrri este necesar ca proprietarii (deintorii)
s anune consiliile teritoriale de recensmnt localitatea (satul, comuna, oraul,
judeul) unde
acestea se afl Ia iernat.

O problema de sezon:
HRNIRILE DE IARN

Alexandru VARTOLOMEI

n toamna anului 1956 am cumprat 5>'t>uduroaie pentru a-mi reface

stupina
distrus de rzboi, pe care le-am iernat ntr-o ncpere rece.

n ianuarie am administrat familiilor de albine o hrnire mixt din

siro
de zahr i ou proaspete. Am procedat astfel : am mutat buduroaiele
ntr-e
ncpere nclzit. Cu ajutorul unui burghiu am fcut cte un orificiu
de 2 cm n
capacele buduroaielor, pn am dat de faguri. Apoi, am luat o sendur
cu grosimea de 2 cm, n care am practicat orificii cu diametrul egal cu cel al
guri
borcanelor, n care am pus sirop. Am legat\borcanele cu tifon i apoi
le-am ntors
cu gura n jos, peste orificiile fcute n sendur.

Dup puin timp, albinele s-au ridicat la borcan i n cteva zile l-au
golit.

n aprilie, cnd am fcut transvazarea, familiile mele aveau o cantitate

mare
de puiet i albin tnr, astfel c la culesul de la salcm am obinut
o recolt

A fost prima mea experien reuit n hrnirea de iarn a unor familii

mai

slabe.

De-a lungul anilor, am experimentat aceste hrniri i cu preparatele

Asociaiei Cresctorilor de Albine, n diferite perioade ale sezonului, n
intervalele
fr cules etc.

Din literatura consultat i din practic am ajuns la urmtoarele

concluzii :

Hrnirile de necesitate, iama, ntre

culesuri i toamna, trebuie fcute cu
nlocuitori de nectar (zahr industrial
n lipsa mierii) i de polen (drojdie de
bere, lapte praf degresat etc.) dar, ntruct acestea snt departe de a echivala compoziia produselor naturale,
trebuie adugate i vitaminele existente n cestea.

n intervalul ianuarie-aprilie, n

funcie tUfR-egiunea georgrafic, hrirea^ se ' pote face cu past, n pungi

de polietilen cu capacitatea de 2 sau
3 kg, puse deasupra ramelor, sub podior.

Accesul albinelor la past se face

printr-o tietur transversal a pungii, de 1 2 cm.

Reeta la care m-am fixat, cu cele

mai bune rezultate obinute att de
mine, ct i de apicultorii ieeni crora
le-am comunicat-o, cu muli ani n
urm, este urmtoarea : zahr pudr

25 kg, miere semi-lichid 5 kg,

drojdie uscat 10 pachete (500 g),
zeama a 8 lmi sau 8 fiole mari vitamina G, sare de buctrie 1 lingur,
vitamina B complex 30 pastile dizolvate n ap, izoniazid nicotinic
(hidrazid) 20 pastile dizolvate n
ap nclzit la 60 6, vitamina B 2
5 fiole mari, vitamina B6 5 fiole
mari, vitamina Bi 2 1 fiol mare i
pantotenat de calciu 8 fiole mari.

Modul de preparare : ntr-un vas

mar^.se pun 5 kg zahr pudr peste
care se toarn celelalte componente

din reet. ntr-un vas emailat de capacitate mare, cu ap clocotit, se pune

drojdia i se amestec continuu cu o
lopic de lemn, amestecnd i dup
ce vasul se ia de pe foc. Vasul trebuie
s fie mai mare pentru c la fierbere
drojdia se umfl. Dup rcire, se pane
drojdia n amestec i se omogenizeaz
compoziia pn la dizolvarea zahru-

13

lui. Se adaug treptat restul de 20 kg

zahr, amestecnd mereu.

Pasta se prepar cu 2 3 sptmni

nainte de zborul masiv de curire i
se administreaz numai dup acesta.

Drojdia proaspt nu d aceleai rezultate ca cea uscat i modul ei de

folosire l gsii n revista Apicultura
n Romnia" nr. 1/1985. Administrrid
aceast past am constatat c la controlul de fond, familiile se prezentau
mai populate dect n toamn, cnd
au fost puse la iernat.

Pentru completarea hranei proteice

propriu-zise se face o alt past, din

drojdie uscat, mcinat n rnia de
cafea, pn Se face pudr. Se administreaz circa 50 60 g turt de familie.
Aceast drojdie nu se fierbe, avnd
toat* seria de vitamine i oligoelemente *. Peste drojdie se toarn treptat
miere lichid cldu (2025 G) i se
omogenizeaz bine, astfel ca pasta s
aib consistena unui aluat.

Pasta se pune apoi ntr-o pung de

plastic, se turtete prin apsare pn
la grosimea de 15 20 mm. Cnd se
administreaz familiilor se taie attea
porii ci stupi avem i se pune peste
rame, lng punga mare cu past stimulatoare. Albinele gsesc aici cel mai
bun nlocuitor de polen, pn la apariia lui n natur. Cnd apare polenul,
aceast past nu mai este consumat
i ea se amestec n sirop.

Aceste hrniri se fac chiar dac stupul are rame ntregi cu miere i pstur, deoarece, pe acestea albinele le consum cu mare zgrcenie, n timp ce
adausurile le consum repede, socotidu-le un cules aprut n afara fagurilor ; de aici rezult i dezvoltarea spectaculoas a populaiei tinere.

Dup administrarea celor dou pungi

cu past, stupul nu se mai deschide

* In : Sporirea produciei de miere" de

ing- A. Mlaiu

14

dect cnd vremea se va nclzi suficient, pentru a permite zboruri normale la culesul de polen. Orice intervenie a noastr n stupi, n aceast
perioad, face s se piard cldura
cuibului, anihilnd efectul hrnirilor.

Cnd albinele ncep s aduc polen,

seara li se administreaz sirop cldu,
cam 400 g (1 hrnitor) de familie. Siropul l prepar astfel : 1 parte zahr,
2 pili ap, 1 2o/o drojdie fiart,
1 pastil de izoniazid dizolvat n ap
fierbinte de 50 60 C. La 1 1 de sirop
adaug 2 pastile B complex. La 25 1
sirop mai pun i o lingur de sare.

Ramele cu puiet se trag lng hrnitor, iar ramele cu miere veche, cpcite, se descpcesc toate odat. Albinele vor consuma parial i reamplasa sub form de coroan aceast
miere, astfel c matca va avea loc
pentru a depune ou.

Dac stupii au urdinie superioare,

care se in deschise tot anul, urdiniul mare de jos se va deschide numai
atunci cnd albinele se nghesuie la cel
superior.

Astfel, se pstreaz cldura ghemului tot att de necesar ca i hrana.

Se vor deschide numai acei stupi la

ale cror urdinie nu se observ aceeai activitate ca la ceilali stupi i
se vor lua msuri de ndreptare.

Familiile slabe vor fi unificate prin

suprapunere cu familii puternice apoi
dup culesul de la salcm, vor fi separate din nou pentru a reface efectivul
stupinei.

Trebuie totui s reinem c, orict

hran i cldur se vor da familiilor
slabe, acestea rmn n continuare
slabe, n tot sezonul activ avnd rezultate sub media stupinei. Soluia cea
mai sigur pentru redresare este nlocuirea mtcilor necorespunztoare cu
mtci de mare valoare productiv.

COLECTOR DE POLEN CU SCULE

Marin BALUOIU

Este tiut c volumul cel mai

mare de polen este adus de albine n
stup, n primele ore ale dimineii.

Ori, n acest timp, eu snt ocupat

cu problemele profesionale. Dupamiaza, cnd ajungeam la stupi, gseam colectorul plin ntr-o anumit
poriune a sa. Albinele n loc s zboare
la cules, stteau grmad deasupra polenului, ce se revrsa peste colector,
ncercnd s-1 introduc n stup.
Ca s nltur acest neajuns a trebuit s modific colectoarele tip, dup
soluia ce o voi descrie mai jos :

am desfiinat sita inferioar care

reine polenul ;

am tiat colectorul pe jumtate,

la fiecare jumtate am adugat al doilea perete lateral obinnd dou colectoare din unul lung ;

n partea inferioar a pereilor

laterali am introdus dou cepuri de
0 3 mm (din cuie) ;

 am confecionat o ram dreptunghiular de 180 x no mm (dimensiuni

egale cu ale colectorului n partea sa
inferioar), cu dou orificii de ghidare
pe cepurile colector" ;

de aceast ram am prins prin

cuioare un scule din pnz alb ;

am desfiinat scndurica de zbor

care era fix i am nlocuit-o prin una
demontabil ;

din tabl de 0,30,5 mm am

confecionat dou agtori ce le-am
fixat de colector. Prin ele fixez, cu
dou cuioare, colectorul de stup n
faa urdiniului.

Rama scule se aaz sub colector

prin cele dou cepuri de ghidare i

patru cuioare (dou fixate n colector i dou n ram, prin nfurare

cu srmuli subire (fig. 1).

Fig. 1 Schema colectorului cu scule :

1 colectorul propriu-zis ; 2 rama port-

scule ; 3 scule din pnz ; 4 perete lateral adugat dup secionare ; 5

agtor ; 6 legtur Intre colector i
ram ; 7 cepuri de ghidare.

Pentru a fi ferit de evenutale intemperii, se aaz la partea superioar

o bucic de tabl de 200 X 120 mm.

Colectorul rmne montat la stup pe

ntreaga perioad activ. n fiecare
sear se ridic rama cu sculeul, polenul este pus la usctor iar rama scule sub capacul stupului. Tot seara
se demonteaz placa activ, lsnd urdiniul liber n timpul nopii.

Cu un asemenea tip de colector am

strns cte 2 kg de polen de la fiecare
stup n circa 10 zile, nainte de nflorirea salcmului.

15

DOU SECOLE DE^LA APARIIA PRIMEI CRI

DE APICULTUR N LIMBA ROMN

Scrierea cu 200 de ani n urm, n

limba romn, a crii despre creterea

albinelor, care constituie i prima lucrare n domeniul tiinei i tehnicei

agricole, intitulat : Economia stupilor", atest c ndeletnicirea stupritului este una dintre cele mai vechi preocupri ale locuitorilor de pe meleagurile romneti.

Lucrarea a fost conceput i publicat la Viena n anul 1785, dup imprimarea la tipografia romno-srb din
Timioara, de ctre crturarul transilvnean dr. Ioan Piuariu-Molnar (17491815), nscut n comuna Sadu de lng
Sibiu, care i-a trit cea mai mare
parte a vieii pe plaiuri bnene, ca
medic oculist i profesor n localitile : Timioara, Snicolaul Mare i Vre Iugoslavia.

Elaborat n 14 capitole sistematizate n 43 nvturi", lucrarea a reflectat nivelul tehnic al timpului su,
combtnd metodele rudimentare de
cretere a albinelor, n special omorrea lor la recoltarea mierii i populariznd procedee progresiste de exploatare
i ntreinere a stupilor. n prefaa crii, adresndu-se cititorilor autorul sublinia scopul practic urmrit, spunnd
c a simit de datorie s arate c :
ling alte nvturi, ce se cuvin stuparilor a tii, o mijlocire din multe

probe dovedite, cum s scoat albinele din coni, care voiete a lua fagurii toi, afar de a omor albinele ?
C doar sor dezrdcina i din prile noastre acest obicei fr mil".

Practica recoltrii mierii fr a

omor albinele, aa dup cum spun
cronicile vremii veacului al XVIII-lea,
era promovat n albinritul raional

din Austria i statele aparinnd imperiului habsburgic, dup nvtura lui

Anton Janscha (17341773), cercettor de seam al vieii albinelor i director al colii de apicultur din Viena
(1769), care spunea : Eu nu omor albinele ca s le scot mierea i ceara, ci
le ntrein vioaie i sntoase, ca i
la anul s-mi fac miere i cear"
Acest lucru face s conchid c la alctuirea crii Economia stupilor",
autorul a avut n vedere i unele din
lucrrile lui Janscha aprute n timpul
Mriei Tereza i epoca Iosefian, la ndemnul guvernatorului Transilvaniei
Samuil Brukenthal.

Din mrturisirile autorului reiese c

lucrarea a fost scris n ceasurile de
rgaz spre folosul binelui de obte

ntru cele mai norocite ale vieii mele,

pentru c le-am petrecut i spre nvtura economiei stupilor".

Opera lui Ioan Piuariu-Molnar cuprinde, pe lng popularizarea stupritului raional, i multe sfaturi practice pentru ngrijirea i exploatarea albinelor, ca un bun cunosctor al activitii apicole rneti, ce o des tinuiete cititorilor, spunndu-le : iar
de te vei folosi ceva cu aceast nvtur ,aceasta va fi bucuria mea".

Bucurndu-se de o larg popularitate, cartea s-a epuizat n scurt vreme

i a fost din nou retiprit la Viena
n anul 1795.

Acelai locuitor al meleagurilor bnene a publicat la Sibiu, cu 23 de

ani mai trziu, n anul 1808, o . alt lucrare despre apicultur : Povuire cu
praxis ctre sporirea stupilor", din
care nu s-a pstrat nici un exemplar
pn n zilele noastre.

16

ALBINRITUL

O PASIUNE MAI PUIN CUNOSCUT

A LUI MIHAIL SADOVEANU

Prof. Emilia POPESCU-DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU

Visam o csu a tihnei din cerdacul

creia s vd munii, i o livad in care
tun dulce murmurul albinelor. M vd liber n peisajul Moldovei" scria Miriail Sadoveanu n Grdina linitii" din volumul
Anii de ucenicie".

Din scrierile despre Sadoveanu, din cltoriile fcute pe la locurile dragi scriitorului, reiese c n-a avut o stupin proprie,
c a rmas doar un poet al micuei zeiti
a muncii. Fr ndoial c asta-i cea mai
frumoas i mai nobil ndeletnicire !" noteaz In Bucolic", (volumul O ntmplare
ciudat").

S-au scris n toate timpurile despre aceste

insecte lucruri foarte frumoase..." In organizarea stupului, omul a vzut faeta comunismului viitor". In locul desmierdat al
albinelor i-al cprioarelor" (voi. Demonul

tinereii") e cald i-i soare, iar prisaca e

plin de mireasm i cear", (voi. O ntmplare ciudat") Florile cu snurile deschise cu potirele pline de lamur dulce"
fascineaz albinele i din orice muritor fac
un iubitor de poezie (povestirea Trntorii). Poezia i are esena sa de puritate,
de exactitate, izvorte dintr-o privire iscoditoare a oamenilor pe care i-a cunoscut i
crora le-a neles iubirile i necazurile. Surprind detaliile specifice acestei ndeletniciri
milenare, cci ele conin adevruri i nchipuiri, de la superstiii pn la analiza
de laborator.

In Fraii Jderi" scriitorul devine poet

reproducnd versurile populare :

Cnd se umplu fntnile

Scad priscile i stnile".

Tehnica prelucrrii cerii este redat cu

destul exactitate. Clienii i artau zloii
fr s-i lepede, ndemind pe priscari s
mai topeasc o dat ceara i s-o puie nou
zile s-6 bat un izvor ca s-i ias n soare
frumuseea i albeaa". Faima unui anume
fel de cear, care nu se gsete nicieri
pe lume, ci numai n Moldova; i mai ales
n valea iretului" ajunsese pn n palatul cel mare al dogelui i la sala sfatului
celui mare al senatorilor veneieni" care
se fudulesc cnd au n .palatele lor fclii

din cear verzuie la culoare", cu un prea

plcut miros". Asemenea cear se pltete
de douzeci de ori mai mult ca cealalt"
noteaz Sadoveanu.

Ca dintr-o cronic prfuit desprindem

urmtoarele nsemnri lapidare : ...mai ales
viele snt bielugul rii Moldovei, i grdinile, i priscile" (Fraii Jderi").

Uzinele mutelor" snt surprinse de un

atent privitor i expert care este contient
c oamenilor le place mai mult mierea
decit judecata" i c intrarea n viaa lor
e o impietate. Mo Vasile i poart albine
ia punat, dup un meteug, pe care 1-a
nvat n Balta Brilei ? Snt urmrii stupii la pastoral de la mutarea ntia a albinelor" cnd i dezvoltau cuibul i puietul pn cnd prisaca avea un ultim popas
la flora trzie o blilor, ntr-un cotlon" tihnit" (voi. Aventuri n Lunca Dunrii").

Familiarizarea scriitorului cu datele tehnice ne ndreptete prerea c a fost nu

numai un vistor, privitor ci i un pasionat
/practician al acestei nobile arte a preciziei.
Astfel nULnim nsemnri despre maturarea
mierii, numit de scriitor coacere artificial". De aici pn la mierea granulat" mai

este un pas, ce e drept destul de mare, n

povestirea Durda lui Maican". Fr s fie
un specialist autorizat sau premiat Nobel
ca Frisch, a descifrat" murmurul albinelor"
i-n ele a gsit schimbri i corespondene,
ca i n toate celelalte glasuri i ecouri
ale codrului" (Mria sa puiul pdurii").

O istorie cu nite albine" ntllnim i-n

voi. Cintecul amintirii". Prisaca lui Buburuz e plin de taine, cci el are o codan Marghiolia i-un meteug prin care
Jarmc albinele" i le trimite s fure
mana de la prisaca" vecin.

A se observa un fapt deloc neglijabil in

economia caracterizrilor sadoveniene : toi
eroii priscari snt oameni retrai din faa
valului civilizator, o ndeletnicire rezervat
sufletelor sihastre i bntuite de neliniti.
Un monarh de odinioar" (din voi. Foi de
toamn") umple poloboacele cu miere i
cear curat, strnse din nesfrite fineuri nflorite de ctr harnicile albine clugreti."

17

Aceti oameni retrai n deprtri" (voi.

cu acelai nume) au o caracteristic In tradiia romneasc : omenia.. Se simt bucuroi cnd pragul casei le este clcat cu
cinste i gnduri bune i-i poftesc vara
musafirii s guste un fagure de miere".

In lipsa sa, omul, plecat la treburile i

necazurile lui, i las gospodria numai
n sama cnelui celui btrn i-a albinelor
din livad".

Clipe de pace" inund i sufletul Genovevei care i-a hrnit" din dulceaa luminii
i a florilor" copilul n timpul sihstriei
sale.

Avea n trup o odihn deplin, un echilibru pe care parc nu-l mai simise pin
atunci" (Mria sa puiul pdurii".)
Fiindu-le hran i tmduire, mierea i
sporete efectele cu leacuri din buruieni i
desclntece, aprndu-le sntatea trupeasc :
Dup asta l-a mai inut alte nou zile,
alegindu-i pentru mncare numai buruieni
i miere i supunndu-l n templu cu ndelungate rugciuni" (Divanul persian").

Doruri tainice" poart suflete nelinitite

spre Prisaca lui Ion" n O istorie de demult". La fiecare floare (din Prul din
orgada' bunicilor") vine in zbor cte-o albin, de-o privete cu mirare i o pipie
cu corniele".

De prietenia i ajutorul albinelor se bucur fiinele nevinovate ca Lizuca din Dumbrava minunat". Se bucur sincer cnd bunicii, care aveau livada i albine", i povestesc nepoatei c pe cucoan au sgetat-o albinele".

n Opinia la Pacani" ntlnim urmtoarea nsemnare : In preajma partidului nou,

un cntec circul sau mai bine, bizie ca
o albin : o roman sfiietoare, ca un vnt
de nebunie"...

Am parcurs acest itinerar lung, dar plin

de dulceaa mierii, pentru a consemna un
fapt surprinztor i nesesizat de nimeni n
literatura de specialitate : c Sadoveanu a
avut un harem de iubiri, ndrgind pe lng
pescuit i vntoare i albinritul.

La puini scriitori romni aceast zeitate

le-a rpit att de trainic sufletul neostenindu-le trupul, fcndu-i poei i practicieni.

De aceea 11 considerm pe Sadoveanu un

egal al unui btrn cu suflet subire i cu
pan foarte ascuit" care nu este altul decit
francezul Anatole France i un demn discipol al lui Maeterlinck (pe care-i citeaz
n Bucolic" din O ntmplare ciudat"),

premiatul Nobel pentru contribuiile de excepie la studierea acestor minunate fiine.

N SPRIJINUL CURSURILOR APICOLE

a aprut

MANUALUL APICULTORULUI ediia Vl-a

De vnzare la magazinele filialelor Asociaiei Cresctorilor de Albine

s-au realizat

SETURI DE DIAPOZITIVE COLOR cu brouri explicative, pe diferite teme : v

Stupritul pastoral i polenizarea culturilor agricole entomofile cu

ajutorul albinelor, ing. Tr. Volcinschi, 1978

Diagnosticul i combaterea varroozei, dr. M. Marin, 1979

Creterea mtcilor, ing. Tr. Volcinschi, 1981

Lptiorul de matc produs al stupului (tehnologia de producere,

recoltare,
conservare, utilizare), biol. P. Bucat, 1982

Tehnologia recoltrii i condiionrii polenului (polen, pstur,

propolis i venin
de albine), ing. Tr. Volcinschi, 1983

 Sporirea produciei de cear i importana ei economic, ing. Tr.

Volcinschi, 1983

Msuri de prevenire a imbolnvirilor la albine (Boli i duntori ai

albinelor)
dr. M. Marin, dr. P. Agache, 19S5

Apicultura o ndeletnicire tradiional la ndemna tuturor, biol. P.

Bucat, 1985

Acestea pot fi procurate de lectori i cursani de la biblioteca i

filialele
Asociaiei Cresctorilor de Albine

RETROSPECTIV '85

Prof. Viorel LAZAR

Manifestrile tiinifice pioniereti

ale anului 1985 au inclus i preocuprile micilor apicultori din nvmntul general i liceal. De civa ani oraele Dej, Tg. Mure, Craiova i Bistria snt gazde ale sesiunilor tiinifice pioniereti interjudeene, unde i
dau ntlnire pionieri i elevi, membri
ai cercurilor tiinifice din coli i casele pionierilor i oimilor patriei din
toate judeele rii.

Aceste manifestri tiinifice constituie un valoros schimb de experien,

la care participanii comunic rezultatele cercetrilor efectuate n ultimul
an, susin referate, fac aprecieri asupra lucrrilor prezentate, propun tema-

tici pentru viitoarele ntlniri anuale

etc.

Datorit extinderii preocuprilor privind creterea albinelor, organizatorii

sesiunilor tiinifice pioniereti au mrit numrul de seciuni n anul 1985,
prin nfiinarea unei seciuni de apicultur.

n cadrul acestor seciuni au fost

prezentate lucrri legate de cercetrile
pionierilor* i elevilor viznd baza melifer, tehnologiile de exploatare a albinelor i preparatele obinute din produsele apicole.

La Craiova, n luna aprilie 1985,

s-au desfurat lucrrile sesiunii tiinifice pioniereti interjudeene Spe-

ranele Bniei", ediia a Il-a, la care

au participat 19 judee. La seciunea
de apicultur, condus de specialiti de
la Universitatea din Graiova i ' Filiala A.G.A. judeul Dolj, au participat
pentru prima dat elevi i cadre didactice de la Liceul agro-industrial cu
profil apicol din Bucureti, care au
prezentat unele aspecte privind activitatea desfurat n cadrul liceului de
profil, precum i cercetrile orientate
spre noile specii cu potenial melifer
ridicat.

Casa pionierilor i oimilor patriei

din Craiova a lansat cu aceast ocazie
numrul 4 al revistei tiinifice Alfa",
n al crei cuprins figureaz i articole semnate de specialiti de la Institutul de cercetare i producie pentru
apicultur din Bucureti i un interviu realizat pe platforma apicol Bneasa cu dr. ing. Octavia Mnior, directorul Liceului agroindustrial cu profil apicol.

Lucrrile acestei seciuni au fost

completate de o gal de filme pe teme

tiinifice pioniereti Cuteztorii bistrieni".

n ambele orae, micii apicultori

clujeni, dmbovieni, doljeni, bistrieni
i bucureteni au demonstrat interesul
i dragostea fa de albine, au reliefat
preocuprile membrilor cercurilor apicole colare, au elaborat un plan de
msuri pentru activitatea viitoare.

n cuvntul lor, specialitii filialelor

judeene ale Asociaiei Cresctorilor de
Albine au scos rt eviden importana
cercurilor apicole colare, ca pepinier
a viitoarelor cadre din apicultur, contribuia lor la dezvoltarea activitii
apicole i integrarea acestora n cadrul
sistemului apicol global.

Reuita ediiilor trecute a manifestrilor tiinifice pioniereti reprezint

premisa viitoarelor ediii, care vor reuni un numr ct mai mare de pionieri
i elevi din ntreaga ar, pentru a-i
mprti rezultatele obinute pe primele trepte ale cercetrii tiinifice.

Ce cantiti de cear se adaug prin

cldirea unui fagure artificial ?

Prin cldirea unui fagure artificial se adaug

urmtoarele cantiti de cear :

la un fagure STAS orizontal cu dimensiunea interioar 415X270 cm=

70 g cear ;

la un fagure STAS multietajat cu dimensiunea 415 X 210 cm = 55 g cear;

la un fagure magazin cu dimensiunea

415 X 145 cm = 35 g cear

Suprafaa unui fagure crescut n rama

cuibului este de 11,20 dm z , la rama de orizontal i de 8,30. dm 2 la rama de multietajat.

1 dm 2 (un ptrel cu latura de 10 cm)

fagure crescut pe ambele fee are 800 celule de albin lucrtoare.
Ce cantitate de hran consum o familie de albine pe an ?

Din cercetrile efectuate de Institutul de

cercetare apicol din U.R.S.S., rezult c o

familie de albine (de 1,5 kg greutate primvara) consum In decurs de un an cea

4045 kg miere i 1518 kg polen.

Pentru hrnirea a 10 000 larve (1 kg al-

bine) snt necesare 1,140 kg miere i 0,894 kg

polen, deci n total 2,034 kg hran, adic
de dou ori greutatea albinelor ce ies din

octombrie 0,799 iaiiuarie 0,900

noiembrie 0,721 februarie 1,194
decembrie 0,721 martie 1,957
Total 6 luni 6,272 kg miere

Cum se apreciaz puterea unei familii

de albine ?

Puterea unei familii de albine difer dup

sezon i se apreciaz dup numrul albi-

20

nelor existente. Astfel, n perioada activ o

familie de albine puternic are cea. 6^7 kg
albine, adic 60.00070.000 albine lucrtoare
(16.000 albine = 1 kg).

Practic, puterea unei familii de albine se

apreciaz dup intervalele (spaiile dintre
ramele In faguri) ocupate de albine.

Iarna, cnd cuibul este restrlns, un inter-

val bine ocupat ntre dou rame STAS orizontal cu dimensiunile interioare de 415X
270 cm. se apreciaz la 270 g albine iar
ntre dou rame STAS multietajat format
415x210 cm. se apreciaz la 200 g albin.

In perioada activ cnd cuibul este afinat,

vin interval dintre dou rame STAS orizontal se apreciaz la 200 g iar ntre dou
rame STAS multietajat se apreciaz la
159 g.

O familie puternic la ieirea din iarn

ocup 6 7 intervale.

Ce corelare exist ntre dimensiunea

celulelor fagurilor i dimensiunea corporal a albinelor?

Dimensiunea celulelor dintr-un fagure

(deschiderea unei celule sau diametrul orizontal dintre pereii verticali ai celtulelor)
difer In general n funcie de rasa de albine
i zona geografic. In ara noastr cercetrile efectuate de ing. Eugen Mrza i Aurel Mlaiu au demonstrat o variabilitate
a dimensiunilor pe zone de la 5,35 5,88 mm
n Transilvania la 5,115,36 n Moldova.

Fagurii artificiali care se fabric n ara

noastr conform STAS nr. 5849/74 au deschiderea celulei de 5,35,4 mm.

S-a demonstrat faptul c ntre dimensiunea celulelor i dimensiunea corporal a

albinelor exist o corelaie direct proporional, Din fagurii foarte vechi eclozioneaz
albine mai mici degenerate morfologic i fiziologic, predispuse la mbolnviri.

De reinut c din cauza cmilor nimfelor i resturilor nedigerate ale puietului suprafaa celulelor se micoreaz cu timpul
prin ngroarea pereilor laterali ai celulelor.

Din cercetrile efectuate de Taranov rezult c grosimea pereilor laterali ai celulelor la fagurii noi este de 0,350,40 mm,
la fagurii potrivit de vechi este da 0,50
,55 mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mm.
grosime.

Pentru a avea albine normal dezvoltate i

sntoase, se recomand primenirea la timp
a fagurilor vechi, aceast msur constituind
o regul ehndc n orice stupin.

Retribuirea muncii apicultorului

Formele de retribuire i de stimulare

a personalului apicol se stabilesc de ctre
organul colectiv de conducere al unitii, cu
respectarea prevederilor legale.

Ministerele i celelalte organe centrale

stabilesc, n condiiile legii, norme tehnice
cu caracter metodologic de aplicare a acordului global n apicultur, cu acordul Comitetului uniunii sindicatelor de ramur.

Sistemul tarifar cuprinde regulile potrivit crora se face retribuirea muncii.

Retribuirea conform sistemului tarifar se difereniaz in funcie de gradul

de calificare al muncitorilor i de importana lucrrii In cadrul procesului de producie.

Astfel, lucrrile calificate n apicultur

snt ncadrate la grupa a II_a de lucrri din
zootehnie, iar cele necalificate, la grupa I-a
de lucrri din sistemul vegetal.

Diferenierea retribuiei tarifare a lucrtorilor din aceeai categorie In funcie de

experiena i priceperea lor, de contiinciozitatea ndeplinirii sarcinilor i a contribuiei personale la mbuntirea muncii
formaiei de lucru din care fac parte, se
realizeaz cu ajutorul mai multor trepte de
retribuire.

Cunotinele , teoretice i cele practice pe

care trebuie s le posede un muncitor pentru a putea fi ncadrat la categoria a Il-a
din reeaua tarifar snt prezentate In indi-

catoarele tarifare de calificare.

ncadrarea apicultorilor in categoriile de

ncadrare se face de ctre comisia de ncadrri tarifare din unitate, n funcie de
complexitatea lucrrilor ce 16 execut, prevzute n indicatoarele tarifare de calificare
i innd seama de pregtirea i vechimea n
meserie, condiii stabilite n anexa nr. 1 la
Legea nr. 12/1971.

Cuprinderea apicultorilor ntr-o anumit

treapt de retribuire a categoriei n care^
au fost ncadrai este fcut la propunerea
efului de ferma care are in vedere experiena apicultorului, perfecionarea calificrii, modul n care i ndeplinete sarcinile de serviciu conform legii nr. 12/1971.

Retribuirea pe posturi de munc se face

n acord global.

Retribuirea se face n acord global In care

caz se stabilesc norme tehnice de deservire
a familiilor de albine i tarife de plat pe
unitatea de produs, miere convenional. Tarifele se calculeaz avndu-se n vedere
producia de. miere i alte produse planificate pe numrul de familii dat n primire
apicultorului i salariul tarifar de ncadrare,
ce corespunde categoriei din care face parte
apicultorul respectiv.

Ing. T. V.
21

,^.CALEMDARUL#
^APICULTORULUI

Lucrri n stupln
n luna februarie

N STUPINA

Supravegherea mai atent a modului de iernare a familiilor de albine,

prin controale auditive i deschiderea
sumar a stupilor, precum i ndeprtarea strilor anormale care pot fi :
umiditate excesiv, epuizarea rezervelor de hran, atacuri de oareci i ali
duntori ai stupului.

Stimularea i supravegherea zborului de curire al albinelor. n zilele

nsorite cu temperatur de peste
+ 12C se nltur mpachetarea exterioar a stupilor i chiar capacele cu
saltelue, dac temperatura este mai
ridicat. Pe ct posibil stupii care au
fost adpostii de curenii reci i vnturi se readuc la soare unde rmn definitiv. Se ndeprteaz gratiile de urdini instalate contra oarecilor i se

elimin albipele moarte de pe soclul

stupilor, folosind o potcovi cu lungimea de 70 cm i limea de 1 cm,
la care ndoim ambele capete pe aceeai direcie. Captul care l introducem pe urdini trebuie s aib ndoitura de circa 5 cm iar cel care rmne
la exterior s aib ndoitura de circa
10 cm, folosindu-1 ca mner. Ambele
ndoituri se fac pe aceeai direcie,
pentru a ne ajuta s meninem controlul n timpul utilizrii, s nu deranjm cuibul albinelor. n lipsa potcoviei, aceast unealt simpl o putem
confeciona din srm sau traifuri de
tabl.

Albinele moarte de la toi stupii se

strng ntr-un lighean sau gleat,
care, dup terminarea cureniei la
toat stupina, se ard sau se ngroap.

22

La stupii la care mortalitatea creeaz

o problem prin cantitatea mare de albin gsit pe soclu peste 100 g
se analizeaz i se determin cauza mai
nti de ctre noi, apicultorii, apoi cu
ajutorul unui laborator de speciali- >
tete.

 Completarea rezervei de hran i

stimularea dezvoltrii familiilor de
albine. Aceast lucrare deosebit de important ne ajut s cretem familii
viguroase, de mare productivitate.

Este cunoscut i experimentat c familiile de albine se dezvolt cu intensitate mare, atunci cnd n cuib au
cel . puin 6 kg miere de calitate. n
aceast lun, mai ales la stupinele
mici, cu apicultori nceptori, unde n
anul precedent s-au fcut nmuliri de
peste 100%, rezervele de hran coboar sub Urnita inferioar. Completarea rezervelor cu erbet, zahr candi
sau rame cu miere* de la rezerv
dac aceasta exist este mai imperios necesar. Hrnirile de stimulare
ncepute n luna februarie, n special
cu substane protetice i zahr au mare
importan, mai ales n aceast primvar, care precede un an secetos, cu
flori puine. Acestea trebuie administrate numai dup un prealabil zbor de
curire al albinelor, ntruct familiile
de albine snt lipsite de posibilitatea
asigurrii rezervelor necesare de pstur n cuib.

Aceast hrnire stimulent se face

prin administrarea peste spetezele ra-

melor, deasupra cuibului, a unei turte

de circa 1 kg, n raport de puterea familiei. Compoziia turtei este urmtoarea : 650 g zahr farin, 200 g polen,
150 cm 3 sirop cu extract de plante medicinale. Dac nu avem polen se pot
folosi cu rezultate bune substituenii
acestuia i anume : 100 g fin de soia,
50 g lapte praf degresat, 50 g drojdie
de bere deshidratat.

Modul de preparare a turtei este urmtorul : ntr-un vas mare se amestec

mai nti substanele uscate (zahrul
+ polenul sau zahrul + nlocuitorii
polenului), dup care, treptat, se adaug siropul cu extract din plantele
medicinale folosite n apicultur. Acest
amestec se omogenizeaz bine cu o
lingur mare sau cu mna pn se obine o past de consistena unui aluat
care nu se lipete de mn. Consistena
preparatului este bine s fie ct mai
uscat, datorit higroscopicitii zahrului, care ia ap chiar din condensul
stupului. Hrnirea familiilor cu acest
preparat se repet la 10 12 zile, n
raport de consum. n legtur cu hrnirile de iarn, date suplimentare , se
gsesc n articolul din pag. 13 a acestui
numr al revistei.

Buna iernare asigurat familiilor de

albine d satisfacii sigure apicultorului, mrete cu peste 100% rentabilitatea i uureaz n acelai procent efortul depus, tiind c familiile sntoase, bine dezvoltate solocit intervenie minim din partea apicultorului.

IN ATELIERUL STUPINEI

Lucrrile snt cele indicate pentru luna ianuarie i anume : curirea,

dezinfectarea i repararea utilajelor i
instrumentelor apicole, confecionarea
unor piese mai simple ale stupului.

ORGANIZATORICE

Este bine s ne procurm biostimulatorii i medicamentele de sezon i

cele necesare n primvar, s ne alegem bazele melifere pentru practicarea stupritului pastoral, s solicitm
i s obinem repartiii la acestea.

Cunotinele profesionale le completm i le mbogim prin studierea

materialelor de specialitate, discuii i
mese rotunde ntre noi, apicultorii,
participarea la conferinele i cursurile
apicole de 'mas, organizate de Asociaia Cresctorilor de Albine.

Ion POPESCU

Prognoza meteorologica pentru luna

ianuarie

'Luna ianuarie se ateapt s fie

ceva mai rece dect normal, ndeosebi
n regiunile din nordul i centrul rii.
Abaterile negative fa de valorile normale se prevede s se ncadreze predominant n limite moderate. Temperaturile medii ale lunii ianuarie vor fi :
7C la 2C n Transilvania, 5C
la 3C n Moldova, 4C la 3C
n Muntenia, 3C la 2C n Criana i Muntenia, 3G la 1C n
Oltenia, 2C i 1 n Banat, 2
la 0C n Dobrogea.

Cantitativ, regimul pluviometric al

acestei luni se ateapt s depeasc
valorile normale, ndeosebi n sudul i
estul rii. Precipitaiile vor fi mai ales
sub form de ninsoare, existnd condiii pentru " depunerea i persistena
stratului de zpad.

Pentru a nlesni raportarea la valorile medii multianuale de precipitaii

ale lunii ianuarie, care prezint, desigur, particulariti regionale, se redau

n continuare aceste valori. Astfel, din
analiza distribuiilor medii multianuale
de precipitaii rezult c : n partea de
vest a Olteniei cantitile lunare depesc 40 50 mm iar n Cmpia de Vest
30 40 mm. Cele mai mari cantiti
lunare medii de precipitaii snt localizate n zonele adpostite de curburile
Munilor Carpai i n depresiunile intramontane. n Moldova ele snt mai
mici de 30 mm 1 i scad local sub 20 mm
pe vile i la poalele Subcarpailor
Orientali. n Cmpia Romn snt cuprinse ntre 25 40 mm, iar n Dobrogea i pe litoral ntre 25 30 mm, fiind
ceva mai mari (30 50 mm) pe podiul
i pe dealurile Dobrogei de nord.

O alt caracteristic a lunii ianuarie din acest an va consta n existena

unor intervale prelungite cu cer acoperit i ceuri intense i persistente.

Lidia RAHAU

23

o rari i c ooperri internaional;

CONSFTUIRE PRIVIND COMBATEREA

VARROOZEI

Ing. Elisei TARA

La Sofia, n Bulgaria a avut loc n

perioada 23 : 27 septembrie 1985 o
consftuire de lucru a rilor membre
n C.A.E.R. pe probleme de diagnostic
i combatere a varroozei aceast periculoas maladie parazitar a albinelor. Au fost dezbtute problemele actuale i de perspectiv privind strategia luptei mpotriva parazitului prezent n toate rile participante la consftuire.

Delegaii din R. P. Bulgaria, R. S.

Cehoslovacia, R. D. German, R. S. F.
Iugoslavia, R. P. Polon, R. P. Ungar
i U.R.S.S. au prezentat aspecte ale
organizrii aciunilor sanitar veterinare i ale eficienei preparatelor utilizate n aceste aciuni.

Delegaia oficial romn format

din ing. Eugen Mrza, secretar al Asociaiei Cresctorilor de Albine, eful
delegaiei i dr. Mircea Marin, ef
de laborator la Institutul de cercetare

Ing. Eugen Mrza, secretar al Comitetului

Executiv al Asociaiei Cresctorilor de Albine semnlnd protocolul ncheiat la sfritul consftuirii. In dreapta, dr. Mircea
Marin.

24

i producie pentru apicultur a expus

elementele de originalitate ale complexului de msuri ntreprinse n ara
noastr n direcia diagnosticrii i
combaterii varroozei. Au fost evideniate rezultatele deosebit de bune obinute prin utilizarea preparatelor romneti SINEACAR i ARAHNOL.

S-au fcut propuneri privind amplificarea cercetrilor fundamentale i a-

plicative menite s conduc la combaterea varroozei cu substane nepoluante precum i asupra lrgirii sferei
preocuprilor privind combaterea nosemozei i ascosferozei.

In cadrul programului consftuirii

s-a efectuat o deplasare la Plovdiv,
unde a fost vizitat Institutul de cercetri veterinare, prilej cu care gazdele au relatat despre activitatea institutului i delegaii au continuat discuiile legate de tema consftuirii.

S-a evideniat tendina mondial de

utilizare n tratamentul varroozei a
unor produse fumigante pe baz de
amitraz. Rezultatele acestei consftuiri de lucru, definit ca un foarte
util schimb de experien ntre specialitii rilor participante, vor fi valorificate n perioada .imediat urmtoare
conform prevederilor Protocolului ncheiat la sfritul manifestrii. n protocol snt nscrise unele aciuni concrete de colaborare tehnico-tiinific
menit s conduc la sporirea eficienei metodelor de diagnostic i combatere a varroozei i a altor maladii ale
albinelor.

S-a stabilit ca viitoarea consftuire,

din 1987 s aib tema Diagnosticul i

combaterea nosemozei i micozelor la

albine".

APICULTORII POLONEZI GAZDE PRIMITOARE

ALE VIITORULUI CONGRES AP I MO NOI A

Dr. Octavian MILEA

Aadar, gazda viitorului congres al

Federaiei Internaionale a Asociaiilor de Apicultur APIMONDIA va fi
Republica Popular Polon. Dup ce
am participat la festivitile prilejuite
de Zilele internaionale ale apiculturii
pdloneze, care au avut loc cu puin
timp n urm n oraul Kielce, i am
vzut eu ct pasiune triesc apicultorii
polonezi asemenea moment i cu ct
ardoare doresc s aib oaspei apicultori din ntreaga lume, mi-am dat seama
c o meritau cu prisosin. Snt de pe
acum convins c anul viitor, 1987, la
Varovia, cei ce vor participa la manifestrile Gongresului
al XXXI-lea al APIMONDIA vor tri
clipe deosebite, de
deplin satisfacie.

Vor cunoate, n
primul rnd, o apicultur n plin dezvoltare, cu o veche
i bogat tradiie,
n 1985 apicultorii
polonezi au srbtorit un mileniu de
apicultur. Prima mrturie scris Dagome ludex", din anul 985 menioneaz
printre altele c Mieszko I, prinul teritoriilor poloneze, ncredinnd sufletele supuilor si papei Ioan al XV-lea,
a druit acestuia cear de albine i a
tratat din belug legaii papali cu miere, n secolul XIV iau fiin primele
asociaii ale apicultorilor care i stabilesc nu numai oficii dar i legi i tribunale proprii. Printele apiculturii
poloneze" Jan Dzierzon nu este aljul
dect apicultorul al crui nume este
scris cu majuscule n istoria general
a apiculturii, el fiind descoperitorul
partenogenezei la albine. Ideea de baz
a acestuia, aceea a strnsei corelaii
dintre cercetarea tiinific i practica
apicol, este un atribut ce se dorete
a fi caracteristic i pentru apicultura

modern de azi. Institutul de cercetri pentru pomicultur i floricultur

de la Putawy are Un departament pentru apicultur care coordoneaz activitatea tiinific apicol. Pentru c n
aceast activitate snt angajate i catedrele de apicultur de la universitile agricole din Varovia, Cracovia,
Poznan, Szczecin, Wroclaw, Olsztyn,
Bydgoszcz, Siedlce precum i Institutul de medicin veterinar din Swarzedz unde departamentul de patologie
apicol este condus de renumitul profesor Byszard Kostecki membru n
Consiliul Executiv al APIMONDIA. tiina apicol polonea
a dat, de altfel i
alte nume de referin cum snt cele
ale prof. Leon Bornus sau Jerzy Woyke, iar contribuiile
acesteia n genetic
i ameliorare snt
remarcabile.
Rezultatele cercetrii snt difuzate
prin centrele de dezvoltare agricol,
organisme de extension, rspndite n
ntreaga ar. La aceste centre se afl
i stupinele demonstrative unde se organizeaz diferite cursuri de iniiere
i specializare pentru apicultori.

Echipamentul apicol este pus la dispoziia apicultorilor de ctre coopera-

ie care este de altfel i organizaia

care achiziioneaz mierea. Materialul
biologic selecionat este asigurat de 6
staiuni de cretere a mtcilor finanate de stat precum i peste 150 de
cresctori de mtci individuali care
ns apeleaz la ajutorul tehnologic al
staiunilor. Se practic pe scar ntins
nsmnarea artificial a mtcilor, un
aparat foarte rspndit fiind cel prezentat de dr. A. Zawilski. Astfel, anual, snt puse la ndemna apicultorilor

25

Foto 1 Casa memorial Dr. Jan Dzierzon" de la Lowkowiee. Paznicul" din prim
plan nu este altceva dect un stup tradi-

peste 50 000 mtci selecionate. Rasele

folosite n selecie snt : Apis m. mellifera, Apis m. carnica i Apis m. caucasica.

n al doilea rnd participanii la viitorul congres al forumului mondial

apicol, vor admira fr ndoial o asociaie a apicultorilor dinamic, cu iniiative constructive ce-i sporesc an de
an prestigiul. n actuala form, asocia-

ia fiineaz din anul 1957. n fiecare

din cele 49 de voievodate (uniti administrative) exist filiale, care la rndul lor au n subordonare cercuri apicole. Numrul membrilor asociaiei a
ajuns n 1985 la aproape 190 000.

Activitatea asociaiei este finanat

din cotizaiile membrilor si i din
contribuia organelor de achiziie i de
industrializare a mierii.

Preocuparea de baz a asociaiei este

de a organiza diverse categorii de manifestri menite s contribuie la rspndirea cunotinelor apicole i la
perfecionarea pregtirii apicultorilor.
Cursurile, conferinele, ntlnirile cu
oameni de tiin, schimburile de experien snt aciuni obinuite. Zilele
apiculturii poloneze", devenit cu cea
de a patra ediie a sa i o manifestare

internaional, constituie un deosebit

de util prilej pentru apicultori i oameni de tiin de a face un schimb de
opinii, de a aduce la cunotin cele
mai noi realizri. Pentru asigurarea
apiculturii cu tehnicieni, asociaia patroneaz dou licee apicole, cel de la
Kluczbork i cel de la Pszczela Wola,

care n 1985 i-a srbtorit a 40-a aniversare.

O realizare deosebit, relativ recent, a asociaiei este darea n folosin la Kamianna, o localitate plin
de pitoresc de la poalele munilor Beskidy, a Casei apicultorilor, unde cei
ce iubesc albinele vin s se perfecioneze n hobby-ul lor dar i s se odihneasc. Se plnuiete pentru viitor ca
pe lng acest lca s se nfiineze i
o staiune de selecie a mtcilor, un
muzeu apicol, precum i un sanatoriu
pentru apicultori.

O aciune susinut se ntreprinde

n ultima perioad pentru diversificarea produciei apicole i, pe aceast
baz, o folosire mai intens a valorilor
terapeutice ale produselor albinelor.
Preedintele asociaiei, dr. Henryk
Ostach, este, i n aceast privin, un
frecvent promotor al cercetrii apiterapice i al aplicrii rezultatelor ei n
practica larg. Pe aceast linie, anul
trecut, a fost organizat la Cracovia un
simpozion internaional de apiterapie,
sub egida APIMONDIEI, manifestare
ce s-a bucurat de o larg participare,
soldat cu rezultate meritorii. Dup
cum mi mrturisea preedintele aso-

Foto 2 Un loc de ntlnire ndrgit al

apicultorilor polonezi : Casa apicultorilor de
la Kamianna.

26

Foto 3 Deprinderea tainelor apiculturii

pe stupi polonezi tipici.

ciaiei poloneze, n currid se va da n

folosin la Krynica, o staiune montan cunoscut, primul sanatoriu de
apiterapie din Polonia.

n acest context nu surprind cifrele

statistice demonstrnd calea ascendent a apiculturii poloneze. Iat cteva
exemple : dac n 1970 efectivul apicol numra 1,4 milioane familii de albine, n anul 1980 el se ridica la 2,2
milioane ca s ajung n 1984 la 2,7
milioane colonii. Producia medie de
miere pe familie a variat ntre 6,5 kg
(1970 ; 1984) i 10,2 kg (1983). Producia total record pe ar a fost nre-

gistrat n anul 1983, cnd aceasta a

nsumat 15 411 tone miere. La cear,
producia cea mai mare s"-a nregistrat
n 1984 cu 453 tone.

Vor mai avea prilejul s admire cei

ce vor sosi la congresul de la Varovia
i o alt iniiativ frumoas a asociaiei : pentru a comemora mileniul de
apicultur polonez s-a propus plantarea a un milion de arbori i arbuti
meliferi. Aceasta va dovedi cum
mrturisea Joanna Troszkievicz, o cunoscut cercettoare n apicultur
c tradiiile vechi apicole snt nc vii
i c ele au persistat peste generaii,
pentru a asigura oamenilor produse naturale apicole, care hrnesc i vindec
n acelai timp".

IERNAREA IN AER LIBER

Tot mai muli apicultori prefer s-i ierneze albinele afar, sub zpad. Avantajul
este evident, mai ales cnd albinele snt
infestate cu Varroa. Temperatura n jurul
stupilor iernai sub zpad este n general
stabil i mai coborit dect n cazul stupilor adpostii (n pavilioane, magazii, pivnie), la care temperaturile pozitive permit
acarianului s treac bine iarna i s se

nmuleasc repede primvara. Cu ocazia

vizitei de primvar se constat pe fundul
stupilor iernai n aer liber un mare numr
de acarieni, n timp ce pe albinele vii nu
exist dect foarte puini. Un tratament de
primvar poate n acest caz s reduc numrul acestora la minimum. Timp de doi
ani au fost numrai acarienii existeni pe
albinele moarte In timpul iernii precum i
cei de pe albinele vii, gsindu-se pe primele o medie de 23 Varroa la 100 albine
moarte i 7 la 1 000 albine vii. Se pare c
albinele parazitate ies din ghem i se aaz
n zona rece de la periferia acestuia, unde
ele amoresc i cad pe fundul stupului. In
felul acesta, iernarea n aer liber reduce
parazitismul la un nivel acceptabil.

(Krivolap, A- F. i Tkaconko, S. M. In :
Pcelovodstvo, nr. 10, 1984)

ACIUNEA VENINULUI DE ALBINE IN

CIRCULAIA SANGUINA I PROPRIETILE REOLOGICE ALE SlNGELUI

Pentru studierea aciunii veninului de albine n circulaia sanguin i proprietile

reologice ale sngelui, autorii lucrrii au
aplicat cele mai recente metode, care le-au
permis s studieze modificrile survenite la
nivel celular i molecular.

Experienele au artat c veninul de albine, introdus n concentraii foarte joase

(10- 4 g/ml) "determin creterea vscozitii
sngelui la cobai. In cazul folosirii melitinei
(principalul polipeptid al veninului), o concentraie a acesteia de 0,5 X IO- 4 g/ml mrete

27

vfscoeitatea slngelui, In timp ce o concentraie mai slab de 0,5xl0- fo gjm\, diminua

vlscozitatea.

Creterea vscozitii slngelui sub aciunea unor doze mai mari de venin sau de
melitin este urmarea apariiei de acini pe
suprafaa eritrocitelor (equinocitoz), care
mrete dimensiunea acestor celule ; in
timp ce diminuarea vscozitii sngelui sub
aciunea unor doze mici de venin sau de
melitin se realizeaz prin distrugerea legturii dintre eritrocite i prin micorarea
acestora. Fenomenele descrise nu snt singulare, ns In condiiile experimentale date
ele snt predominante. ,

Diminuarea vscozitii slngelui, sub efectul unor doze mici de melitin, poate juca

un rol esenial n producerea efectului curativ, avind n vedere c n numeroase stri

patologice apare vlscozitatea sngelui i posibilitatea formrii de conglomerate eritrocitare.

Se presupune c rezultatele obinute explic in mare msur att efectul terapeutic

ctt i cel toxic al veninului de albine asupra activitii inimii, vaselor i sistemului
sanguin.

(B. N. Orlov .a. U.R.S.S. In : Apiacta nr. 4,

1984, p. 119)

FUNGICIDE CARE MRESC DEZVOLTAREA PUIETULUI VAROS N FAMILIILE

DE ALBINE

n rile cu apicultur dezvoltat, puietul vros continu s fie considerat un important duntor al albinelor, ceea ce-i face
pe cercettori s-i continue investigaiile
in vederea gsirii de remedii pentru prevenirea i tratamentul lui. Doi din aceti oameni de tiin, Menapace i Hale din cadrul Laboratorului de apicultur al statului
Wyoming (S.U.A.), au verificat efectul a doi
compui chimici care au dat rezultate bune
mpotriva altor ciuperci parazite, griseofulvina i acidul sorbic (de fapt aceste produse au fost prezentate de ali autori ca
fiind eficace mpotriva ascosferozei). Dup

ce s-au convins c ambele substane opresc

sporularea Ascosphaerei apis n culturi de
laborator, ele au fost administrate n familiile de alibine n amestec cu polen infectot cu sporii de Ascosphaera sau n polen
sntos, cnd familiile de albine verificate
erau deja bolnave de puiet vros.

Rezultatul a fost surprinztor. Nu numai

c familiile de albine tratate preventiv s-au
mbolnvit iar cele tratate curativ nu
s-au vindecat, ns rezultatele la aceste familii au fost mult mai proaste declt la familiile de albine martor, la care nu s-au
administrat produsele respective.

Cu tot rezultatul negativ, experiena de

mai sus apare totui ca foarte important,
ea artnd o dat mai mult c puietul vros
este o boal de condiii, c Ascosphaera apis
este un invadator secundar i c introducerea n stupi a unor substane cu efect necontrolat poate s aib un efect de stres
asupra albinelor culegtoare, albinelor doici
i puietului, slbind rezistena acestuia din
urm i predispunndu-1 la mbolnvire.

(In : Apiacta, nr. 4, 1984, p. 116118)

ALCOOLUL ETILIC N COMBATEREA

VARROOZEI

Un apicultor din R. F. Germania era alergic la acaricidele care intr cel mai adesea
n produsele pentru combaterea varroozei,.
astfel incit era pus n situaia s abandoneze apicultura. In disperare de cauz a
ncercat s nlocuiasc aceste produse cu
alcool etilic, pe care, ntr-o prim faz, 1-a
introdus, mbibat ntr-un tampon de vat
ntr-o cuc de plastic cu acarieni varroa
i albine. Paraziii au murit dup 15 minute,
dar i albinele ceva mai trziu. Perfornd
cutia i fcnd ca tamponul s nu mai vin
in contact direct cu albinele parazitate, rezultatele au fost mai bune. Glndindu-se c
n stup exist totui mai mult aer, a introdus o crp mbibat cu alcool i a nchis
urdiniul. Rezultatele au fost excelente n
ce privete numrul de parazii czui, ns
au murit i albine. O parte din acarienii
mori erau galbeni sau albi, senin c
coolul traversa i cpcelul celulelor cu puiet ; de asemenea, au fost gsii i masculi.

ncercrile au fost reluate de serviciul ve r

terinar, care a folosit hirtia igienic pentru
mbibarea cu alcool. Lsndu-se urdiniul
deschis nu s-au mai produs pierderi la albine. S-a constatat c produsul continu s
acioneze i n urmtoarele dou zile dup
administrare. La o colonie, considerat cu
un an nainte practic indemn, au fost distrui 728 acarieni. Alcoolul nu las rezidii

i ar putea fi folosit pentru diagnosticul rapid al varroozei, mai ales c se pare c nici
puietul i nici matca nu snt afectate. Cercetrile snt n curs n cadrul Institutului
apicol din Bonn, pentru stabilirea gradului
de eficacitate.

(In : Der Biene, nr. 10, 1984)

Rubric realizat de dr. I. OGRADA.

28

... DE VOUBA CV CITI TORIT...

T. MRICA, sat Negoeti, com. tefan cel Mare,

jud. Bacu ne ntiineaz c
nu se mai poate practica apicultura cu rezultate bune n
jurul Combinatului chimic
Borzeti din cauza polurii
atmosferei cu particule nocive.

 Pentru ndreptarea situaiei intervenii mpreun cu

filiala A.C.A. jud. Bacu pe
ling Comisia pentru protecia mediului nconjurtor.

Totodat apicultorul ne informeaz c pentru oprirea

roitului a tiat aripile mtcilor iar dup un timp albinele au nlocuit mtcile mutilate eu altele noii prin
schimbare linitit. !

Procedeul este cunoscut

de mult dar nu a intrat n
practica apicultorilor. Schimbarea linitit a mtciloreste
o caracteristic superioar a
unor familii de albine care,
selecionate an de an, conduc la obinerea unor familii
care nu mai roiesc. O conducere corect a familiilor de
albine,, asigurndu-le spaiu
pentru construit faguri, o aerisire corect i diversificarea produciei apicole oprete
familiile s intre In frigurile
roitului.

Acelai colaborator ne-a

comunicat c a construit cu

materiale procurate pe plan

local un topitor de cear al
crui randament este la fel
cu cel al topitorului de cear
cu aburi existent n magazinele asociaiei noastre.

V felicitm pentru realizare dar v sftuim s lucrai cu mare grij pentru a

evita unele accidente.

V. BDULESCU, com.
Pietroasele, jud. Buzu a constatat c gselnia, dup distrugerea fagurilor, a atacat i
o mare parte a lemnului ramelor, fcndu-1' de nefolosit
pe mai departe. Pentru ndeprtarea rului pe timpul
iernii a pensulat lemnul ramelor noi cu motorin iar
primvara a aezat faguri
presai n aceste rame pe

care albinele au crescut celule normale. Peste 4 ani cnd

a reformat faguri a constatat c lemnul ramelor nu a
mai fost atacat de gselni.
Nu precizeaz ns dac fagu-

rii au fost din nou atacai de

gselni.

Considerm c este inutil s pensulai ramele cu motorin. Pentru ndreptarea rului ntreinei numai' familii puternice r. stupi construii cu respectarea distanelor ntre rame i fund, perete i podior. Circulnd prin
aceste spaii albinele apr
fagurii i implicit lemnul ramelor. Deci, familii puternice
i stupi construii cu respectarea distanelor.

E. TlRJOIANU, Cercul
apicol Fget dorete s afle
o serie de rspunsuri la unele
ntrebri relativ la propolis
pe care albinele ,l culeg de
pe mugurii unor arbori i II
aduc In stup.

Propolisul este folosit de

albine la obturarea crpturilor, la fixarea ramelor pe fal
i n unele cazuri la blocarea
urdiniului acolo unde exist
n special fluturele cap de
mort i oprle i n final la
purificarea aerului din stup.

In vederea documentrii dumneavoastr, asupra acestui

produs v recomandm s citii lucrarea Propolisul" aprut n editura Apimondiei n
anul 1981, unde n 300 pagini snt cuprinse capitolele
urmtoare : generaliti ;compoziia chimic a propolisului ; caracteristicile propolisului ; efectele propolisului
asupra proceselor biologice .
folosirea propolisului n medicin ; preparate cu propolis i aspectele economice
ale recoltrii propolisului.
Materialele snt scrise de
cercettori din ara noastr,
Frana, Cehoslovacia, U.R.S.S.,
S.U.A., R.F.G., Iugoslavia,
Polonia, China, Austria, Bulgaria, Danemarca, Anglia.

Ing. C. TOCIU, str.

D. Cherea 13, bloc B, sc. C,
ap. 19, Arad, ne relateaz

modul cum i gospodrete

stupina contribuind prin valorificarea materialului biologic la creterea numrului

stuparilor din judeul respectiv, n ceea ce privete combaterea varroozei cu fum de

tutun lucrarea comport
munc n plus i nesiguran deoarece fumul de tutun nu ucide acarieni. Relativ
la introducerea n hrana albinelor a dudelor i fragilor
v comunicm c este bine
s lsm albinelor mierea ce
o adun ele iar n lips s
folosim zahrul rafinat conform indicaiilor date de
I.C.P.A. i publicate n revista nr. 1 i 9/1985. In privina discuiei din tren pe
care ai avut-o cu un apicultor nu v putem da un sfat
competent deoarece nu se
dau detalii n N ceea ce privete concentraia alimentelor ce intr In turte ns a
deschide un stup de 5 ori
pe timpul iernii nu contribuie la dezvoltarea n bune
condiii a familiilor de albine.

Elevul D. OPRINA, str.

Valea Unchiaulut nr. 29,
Cmpulung Muscel, jud. Arge, cercetndu-i familiile a

observat n jurul datei de

15 august lipsa total a
puietului de lucrtoare, pe
faguri existnd botei, matca
veche marcat nsoit de
4 5 mtei tinere.

n unele familii mai slabe

se observ la un moment dat
3 4 mtei tinere mpreun
cu matca veche. Dup primele 24 ore, n stup rmne
numai una din mtcile tinere, iar cteodat rmne i
matca veche. Dup mperechere, matca tnr depune
ou mpreun cu cea vrstnic pn toamna cind este
ndeprtat. Este un comportament neobinuit care se
poate explica numai prin
pierderea substanei de matc
la matca veche.

Z. VOICULESCU

29

S organizm mai bine apicultura, s ne ocupm de ea ca

de una din problemele importante ale economiei naionale 4 *

NICOLAE CEAUESCU

TEMATICA REVISTEI NOASTRE IN SPRIJINUL REALIZRII

SARCINILOR CE STAU IN FAA APICULTURII IN CINCINALUL
19861990

/4

Conform obiectivului su fundamental dezvoltarea puternic n continuare a forelor de producie, a bazei tehnico-materiale, nfptuirea n
linii ge- ,
nerale a Programului partidului de furire a societii socialiste
multilateral dezvoltate i naintare a Romniei spre comunism, noul cincinal 19861990
va asigura realizarea unei creteri economice intensive prin modernizarea
structurilor
de producie, ridicarea permanent a nivelului tehnic i calitativ al
produselor,
sporirea productivitii muncii, economisirea strict a resurselor i
valorificarea
lor superioar, creterea substanial a eficienei economice n toate
sectoarele
de activitate.

Trecerea economiei romneti ntr-o nou etap calitativ superioar a

dezvoltrii sale, etapa dezvoltrii preponderent intensive presupune cu
necesitate
deplasarea efortului general al societii ctre acest obiectiv.

Programul special de dezvoltare a apiculturii din ara noastr n

perioada
1986 1990 pune sarcini mari i de rspundere n faa apicultorilor.

In acest nou cincinal efectivul familiilor de albine urmeaz s creasc

la
2 milioane iar producia total de miere la 20 000 tone.

Paralel cu aceasta se va asigura n continuare diversificarea produciei

apicole, punndu-se un accent deosebit pe calitate i pe valorificarea
superioar a
produselor apicole, printr-o gam mai larg de sortimente i derivate
alimentare
concentrate i energo vital izante.

n realizarea acestor sarcini un rol deosebit revine revistei

Apicultura n
Romnia", publicaie lunar de schimb de experien i ndrumare
metodologic
apicol, editat de Asociaia Cresctorilor de Albine din R. S. Romnia.
In acest
scop redacia invit cititorii, colaboratorii i corespondenii si
voluntari s consulte tematica noastr i s ne trimit spre publicare articole care s
prezinte
un interes general i s fie utile i eficiente n activitatea
cresctorilor de albine,
tratnd temele sugerate, probleme noi i de actualitate privind
realizri concrete,
din experiena lor proprie, articole de opinie, critice i autocritice,
tiri i informaii din viaa organizaiei, a cercurilor apicole comunale, oreneti
i municipale, a filialelor judeene, a cercurilor apicole pioniereti i a
celor colare, din
activitatea apicultorilor fruntai i a unitilor fruntae .a.m.d.

Tematica revistei noastre are n vedere urmtoarea structur :

. Organizarea tiinific a produciei, productivitate, diversificare, eficien tehnicoeconomic.

Factorii ce influeneaz comportamentul

Organizarea muncii i a proceselor de pro^ i productivitatea familiei

de albine, teh-

ducie n stupine, mijloace de sporire a pro- nologii de cretere i

ntreinere, nmulirea

ductivitii, de diversificare a produciei, de familiilor, creterea

mteilor, munca de se-

rentabilizare a activitii stupinelor, n sco- lecie In apicultur,

pregtirea i valorifica-

pul obinerii unei mai mari eficiene teh- rea culesurilor, organizarea
stupritului

nico-economice, o atenie deosebit urmind pastoral, iernarea familiilor

de albine,

s fie acordat ndrumrii apicultorilor, att Procedee de furajare a

albinelor, nlocui-

amatori ct cei din cadrul stupinelor i ^ SSSSSK&t ^Sfc

fermelor apicole din sectoarele agriculturii ne i or , precum i msuri

de prevenire i com-

de stat i cooperatiste. batere a acestora etc.

30

III. Sporirea i valorificarea resurselor melifere

Posibiliti .i aciuni pentru mbuntirea, sporirea i valorificarea resurselor melifere. Polenizarea culturilor agricole entomofile de ctre albine, metode de sporire a
eficienei n polenizarea acestora. Preocupri, realizri i rezultate obinute pe calea
sporirii produciei agricole, datorate polenizrii culturilor cu albine.

IV. Materiale i utilaje folosite n apicultur

Descrieri, prezentri, scheme, mbuntiri,

detalii constructive, eficien economic a
utilajelor, materialelor i accesoriilor folo-

site n apicultur, n ar .i n strintate,

invenii, inovaii.

V. Produse apicole

Descrieri, componene chimice, caliti

energo-vitalizante i apiterapice, metode de

servare, desfacere, calitate, privind att produsele apicole de baz miere, cear, polen, lptior de matc, propolis, venin,
apilarnil ct i derivatele lor.

Rezultate, indrumri ale sectorului medical de apiterapie.

VI. Opinii, sugestii i discuii

n legtur cu subiectele tratate.

NDRUMRI PENTRU COLABORATORII NOTRI PRIVIND MODUL

DE REDACTARE A. ARTICOLELOR TRIMISE REDACIEI
SPRE PUBLICARE

OO Apariia revistei noastre este aigurat prin tiprirea articolelor ce

ni le trimit

S/x colaboratorii notri i ca urmare revista este cu att mai apreciat

de cititori cu ct
este mai mare numrul colaboratorilor, mai variat, inedit i n
actualitate con\y inutul articolelor publicate i mai ales cu ct snt prezentate mai
multe aspecte
/\<Q> practice de ndrumare i schimb de experien n creterea i
ngrijirea familiilor
Sy<Q> de albine.

oo

oo
<*>o
oo

oo
oo

Redacia consider c fiecare apicultor cititor al revistei este

totodat un

S potenial colaborator sau corespondent al publicaiei noastre, motiv

pentru care solicitm ca cititorii s ne scrie n numr ct mai mare articole tratnd
probleme de
interes general pentru cresctorii de albine din ntreaga ar.

Pentru uurarea muncii acestora la redactarea materialelor ce ni le

trimit
spre publicare redm n cele ce urmeaz cteva ndrumri practice de
care trebuie
s se in seama. Cu ct vor fi mai mult respectate recomandrile
noastre cu att
mai mari vor fi ansele tipririi manuscriselor trimise redaciei.
OO La a'eserea temelor se recomand s fie studiat mai nti planul
nostru te-

matic, dup care o dat tema aleas, documentarea efectuat i

stabilite pro-

w - blemele propuse a fi dezvoltate spre a fi mprtite cititorilor

notri se va
trece la scrierea propriu-zis a articolelor, cu care prilej, funcie de
felul acestuia
vor trebui s se respecte, dup caz, urmtoarele indicaii :

titlurile s fie ct mai scurte, articolele economic a metodelor

studiate, ct i cons aib introducere, tratare i o ncheiere duzii .i indicaii pentru
producie ;

cu concluzii practice ; materialele s fie dactilografiate pe o

stilul folosit s fie clar, concis i logic, singur parte a hrtiei

la dou rnduri, iar
pentru a nu da natere la confuzii sau in- ca dimensiunea s nu
depeasc 4 6 paterpretri diferite ; gini ; clnd articolul nu poate fi dactilogra-

pe prima pagin s fie scris titlul ar- fiat, se impune s fie scris
de mn, cu certicolului, iar sus n dreapta numele i pre- neal, ct mai cite
posibil i In rnduri
numele ntreg al autorului, instituia sau distanate ;

ntreprinderea unde lucreaz, specialitatea fiecare articol s fie

nsoit de un rei funcia, adresa complet i exact a do- zumat de maximum 5 rnduri
privind esena
miciliului, telefon, precum i adresa i te- subiectului tratat, iar
bibliografia, cnd este
lefonul de la locul de munc ; la sfrit, cazul, s fie indicat In
limita strict a
articolul va purta semntura original a au- utilitii, astfel : numele
i prenumele autorului ; torului, titlul complet al crii sau revistei,
. cercetrile originale se recomand s editura, localitatea i anul
apariiei pentru

includ att consideraii privind eficiena cri i, n plus, volumul,

numrul, luna

31

(pentru reviste), precum i paginile folosite

pentru documentare ;

tabelele s fie scrise pe pagini separate, s aib cte un titlu scurt, iar In text
s se indice locul de nserare ;

se recomand ca articolele s fie ilustrate prin schie, desene, fotografii etc., numerotate cronologic, avnd referiri In text
i o legend scris clar ;

desenele tehnice s fie executate corect

i n tu pe hlrtie de calc, iar cifrele i .explicaiile de pe figuri s fie scrise cu creio-

nul, pentru a se putea face o prezentare

uniform n revist ;

pentru publicarea n timp util a articolelor ce se refer la lucrri inedite, indicate pentru un anumit sezon, acestea trebuie s fie naintate redaciei cu cel puin

3 luni mai nainte de data cnd este oportun publicarea ;

redacia i rezerv dreptul de a interveni i reduce unele articole dac este cazul ; articolele nepublicate nu se napoiaz
autorilor.

Materialele primite la redacie snt supuse reviziei tehnico-tiinifice

i analizei
colegiului de redacie care hotrte asupra publicrii lor.

Articolele publicate snt remunerate potrivit tarifelor n vigoare.

TRIMITEI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLELE I CORESPONDENELE

IN DUBLU EXPEMPLAR PE ADRESA :

Redacia revistei APICULTURA IN ROMNIA", str. Iulius Fucik nr. 17.

sector 2, cod. 70231, Bucureti.

oooooooo
oooooooo
oooooooo
oooooooo

informm cititorii ca revista apicultura in romnia"

publica anunuri de mica publicitate pentru vlnzari i cumrAri de materiale i utilaje apicole, roiuri i familii de albine

CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC.

Costul unui cuvnt este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru

alt caracter
de liter se aplic o majorare de 20/e, iar pentru nchiderea textului
n chenar se
aplic o majorare de 30*/ fa de costul total al anunului simplu.

Anunurile se primesc de ctre redacia noastr, str. Iulius Fucik nr.

17, sector 2,
cod. 70231, Bucureti, cont 45.96.01.4 B.A.I.A. Sucursala
municipiului Bucureti, cu meniunea pentru mica publicitate", prin scrisoare i mandat
potal de
la solicitanii din provincie i personal de la solicitanii din
capital.

VND pavilion apicol 82 lzi (18 rame) Baia Mare. Tel. 994/34124 (1)

VND pavilion apicol cu 35 familii stupi orizontali i caban.

Cmpulung-Arge,
tel. 970/12829. (3)^

VlND pavilion apicol pentru 40 stupi verticali cu sau fr albine,

executat ireproabil. Oravia, tel, 965/72472, orele 814. (4)

Tiparul executat la I. P. 13 Decembrie 1918", sub cd. nr. 4/148