Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
23. Infectia din bronsita cronica: a. poate fi microbiana sau virala; b. se gref
eaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterat de iritatia cronic a; c. poate fi
determinata de pneumococ. 29. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin
sensibilizare la pneumoalergeni; b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni
microbieni; c. nu este un factor cauzal. 30. Tusea din bronsita cronica are urm
atoarele caracteristici, cu exceptia ; a. apare la inceput dimineata si ulterior
permanent; b. se accentueaza-in anotimpul rece ; c. nu este insotita de expecto
ratie mucopurulenta; 31 .In bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril
; b. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce. 32.In bronsita cron
ica, ascultator se deceleaza: a. raluri ronflante si sibilante: b. raluri subcre
pitante; c. raluri crepitante si ronflante. 33. Explorarea functionala in bronsi
ta cronica evidentiaza: starea generala este buna; toracele nu este de aspect no
rmal; persista febra. 34. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza
: cresterea VEMS; semne de disfunctie ventilatorie obstructive; c cresterea debi
tului ventilator maxim pe minut. 35.Primele semne care anunta insuficienta respi
ratorie din bronsita cronica sunt : a. agitatia. transpiratiile profuse, anxieta
te, bradicardie, scaderea TA; b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia
si scaderea TA; c. agitatia. transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia,, _
cresterea T A. 36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tab
loul clinic ae BPOC, care arata ca: a. procesul este difuz, extins si la bronhio
lele distale; b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c proces
ul nu est e extins si la bronhiolele distale. 37. Explorarea functionala in bron
sita cronica evidentiaza: a scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scader
ea VEMS; b semne de disfunctie ventilatorie restrictive; c. cresterea debitului
ventilator maxim pe minut, cresterea VEMS. 38. In bronsita cronica fiecare puseu
infectios accentueaza fenomenele obstr uctive prin: a. scaderea secretiei de mu
cus, relaxare bronsica; b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare
cardiorespiratorie ; c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. In br
onsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele , cu excepti
a: a. agitatie si polipnee; b. somnolenta si transpiratii profuze; c. dispnee, e
ventual cianoza. 40. Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracteriz
at prin: a. reducerea generalizata.variabila si reversibila a calibrului bronhii
lor; Medicina generala
b. c. 57. cienta
este primul semn ce apare ; nu are semnificatie in IRA. Care sunt semnele clinic
e ce depind de cauza care a determinat insufi respiratorie acuta; hipersalivatie
; 'c uscaciunea gurii; c. hipersonoritate . 58. Cum trebuie asezat bolnavul cu i
nsuficienta respiratorie acuta centr u impiedicarea caderii inapoi a limbii : a
in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie b. in decubit ventral; c. in decubi
t lateral cu capul mai jos fata de trunchi. 69.In orice forma de insuficienta re
spiratorie acuta grava rara stiopaogeneza se aplica unele masuri terapeutice. Din
tre acestea distingem : a. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau s
ezanda ; o. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon; c
. intubatie orofaringiana cu canuia Guedel . 70. La un pacient cu insuficienta r
espiratorie acuta, la administrarea oxigenulu i , asistenta medicala trebuie ; a
. sa verifice debitul oxigenului ; b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 ap
a si 1/3 alcool etilic ); c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului . 71
.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu : a. morfina; b. mio
filin 2-3 fiole in 24 ore, in caz de spasm bronsic ; c. HHC (100-300mg iv in per
fuzie ). 72. Insuficienta respiratorie acuta este : a. incapacitatea plaminilor
de a face fata schimburilor fiziologice de gaze ; b. prezenta unei colectii gazo
ase in cavitatea pleurala; c. inundarea brutala a alveolelor de catre un trans,u
dat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare . 73.In cadrul insuficiente
i respiratorii acute apare : a. hipoxie ; b. hipercapnie; c. sindrom asfixie. 74
. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. i
nfarctul miocardic; b. astmul cardiac; c. BPOC. 75.In etiologia insuficientei re
spiratorii acute intervine: a. o singura cauza; b. neaparat sa se nasca din pari
nti cu IRA; c. o cauza multifactoriala . 76. Cauzele de origine bronhopulmonara
a insuficientei respiratorii acute su nt reprezentate de : a. stenoze functional
e si organice ale cailor aeriene superioare ; b. edem pulmonar acut; c. alterare
a functiei centrului respirator 77. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta
se caracterizeaza pr in : a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie; b. polipne
e; c. tahipnee. 73 Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :
anemii, stari de soc hipovolemic; intoxicatii cu CO, cianuri ; intoxicatii cu ba
rbiturice. 79. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante s
unt ase
107. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afar a ater
osclerozei: a. anginele pectorale si dislipidemiile : b. coronaritele. emboliile
sau anomaliile congenitale ale arterelor coronar e; c. infarctul miocardic. 108
. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii dect femei le cu max
im de incidenta intre : a. 45-50 de ani ; b. 50-55 de ani ; c. 45-55 de ani. 109
. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare
normale prin : a. scaderea TA; b. scaderea debitului cardiac; c. marirea nevoilo
r metabolice. 110. Infarcul miocardic este provocat de: a. necroza ischemica a u
nei portiuni din miocard, prin obstruarea brusca a unei artere coronare; b. necr
oza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene coronare ; c. dislip
idemie cu hipercolesterolemie. 1 l l.Principala cauza determinanta a infarctului
miocardic : a. hipercolesterolemia; b. ateroscleroza ; c. AVC ischemic. 112.Com
baterea durerii in IMA se face cu : a. algocalmin; b. mialgin; c. nitroglicerina
. 1 13.In IMA repausul va fi: a. absolut in primele ore si zile (2-3) ; b. parti
ala, deoarece nu toate formele de IMA au evoluti imprevizibila ; c. insotit de a
dministrarea de sedative . 114.In IMA simptomul cel mai caracteristic este : a.
dispneea; b. febra; c. durerea. 115.Perioada de stare in infarctul miocardic acu
t dureaza 4-5 saptamini si se ca racterizeaza prin : a. ameliorarea starii gener
ale; b. disparitia febrei, asteniei si normalizarea TA ; c mobilizarea bolnavulu
i. 115.Semne clinice esentiale in IMA: durerea; hipotensiunea; hipertensiunea.
117.Angorul pectoral este: a ateroscleroza coronariana ; b sindrom clinic ce tra
deaza o suferinta miocardic a, determinata de un dezechilibru intre necesitatea
de oxigen a muschiului inimi i si aportul coronarian ; c sindrom clinic ce trade
aza o suferinta coronariana. 118.Cauza determinanta a angorului pectoral include
: a. diabetul zaharat; b. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare; c
. coronarita reumatismala, coronarita rickettsiana, trombangeita obliteran ta. 1
19.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e repezentata de: a. sufo
care nocturna si la eforturi mici ; b. durerea cu carater constrictiv ca "o ghea
ra'', arsura sau sufocare; c. durere variabila ca intensitate, de la durere sau
disconfort, ia dureri
' I a/n prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin a. polidipsi
e, poliurie; b. senzatie de foame; C. polipnee cu halena acetonica. " Tratamentu
l de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina in doza de
: a 20 ui I.V. si 20 ui S.C.; b 20 ui S.C.: c 20 ui I.V. .320 Starea clinica a u
nui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alat uri de alte manifestar
i si prin: a. tegumente uscate, hiperemice: b. pupile dilatate ; c. tensiune art
eriala normala sau crescuta. 321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, gluco
za administrata ir PEV se tam poneaza cu 1 -ui insulina la 2 grame glucoza. Deci
un lacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu : ; a. 24,5 ui insulina; b.
12,5 ui insulina; c. 10 ui insulina. ! 322. Administrarea insulinei Ia un bolnav
diabetic se face in genera! , dupa u rmatoarea schema: a. de 3 ori pe zi, dupa
caz si doza, cu 15 min. naintea meselor principale; b. de 2 ori pe zi, la 15 min.
dupa mesele principale; c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15
min. inaintea mesel or de prnz si de seara. : 323. In cadrul examenului fizic ge
neral, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in
coma diabetica, ; mirosul e ste de: a. usturoi: b. fructe coapte, acetona; c. am
oniac. 324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu. a. agitatie psiho-motori
e si dezorientare psihica, b astenie, somnolenta pana la coma. c. pierderea cuno
stintei. 325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic pr
in: anxietate; transpiratii; c anorexie totala. 325. Conduita de urgenta in coma
diabetica impune si recoltarea urmatoarelor pro be de laborator: a. glicemie; b
. ionograma; c. fibrinogen. 327. In cazul in care diferentierea intre coma diabe
tica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin
administrarea a: a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%); b. 20-30 ml glucoza hiperton
a( 20-40%); c. 10 ui insulina . 328. In coma hipoglicemica debutul este: a. lent
(mai multe zile); b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina, c
. brusc, imediat dupa administrarea de insulina. 329. Coma diabetica poate fi de
clansata de: a. corticoterapie; b antibioterapie; c oprirea sau diminuarea nejus
tificata a tratamentului cu insulina. 330. Conduita de urgenta abordata in spita
l la un pacient in coma diabetica, vizeaza: a. combaterea alcalozei; b. combater
ea acidozei; r hidratarea. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt
3 u.~- .1:oarele: .i senzatie de foame; :: greturi; c varsaturi.
a. b. 3:" c.
de catre asistenta medicala ; saptamanal, la copiii din crese si gradinite; ziln
ic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite
351.Controlul medical periodic anual al personalului din sectcru alimentar se fa
ce prin : j a. examene clinice ; b. coproculturi, rx.pulmonar, RBW; 356.Profila
xia speciala se refera la : a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combate
rea unei I boli infecti oase; b. prevenirea unor noi cazuri secundare: j c. masu
rile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . j c. i c. ecografie abdomi
nala . 352.Dezinfectia urmareste : indepartarea agentilor patogeni de pe tegumen
te si de pe diferite obiect e din mediul extern; distrugerea agentilor patogeni
din profunzime, prin mijloace fizice si c himice; 355. Profilaxia generala presu
pune : a. masurile permanente cu caracter genera! si educatie sanitara ; b. supr
avegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ; c. masuri tranzito
rii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infec tie. indepartarea si d
istrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiec te din mediul ex
tern, prin mijloace fizice, chimice si mecanice. 57 56 363.Mijloacele mecanice d
e dezinfectie sunt: , a. spalarea, aerisirea, ventilatia; ?' v ^ b. stergerea um
eda a suprafetelor, folosind agenti chimici; : b c. radiatii ultraviolete r neis
sunt; cele mai frecvente infectii streptococice; inflamatii ale istmului faring
ian; af ectiuni ntlnite numai la copii . 364. Metodele fizice de dezinfectie : ' r
" Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica a. sunt reprez
entate in principal de caldura uscata, umeda gl r " si radiatii u.v.; ; ' a odin
ofagia; b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare P congesti
a i ntensa a fundului de gat, c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor. c f
alse membrane . 365. Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : 3-. j.
.r g;na ulceronecrotica, ca forma a anginei streptococice, se a. spalarea si / s
au stergerea cu substante dezinfectante ; ;r-.->!rest8 : b scufundarea in substa
nte dezinfectante; a cu mult mai rar; c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinf
ectia aerului . * o. frecvent: c. niciodata. 356.Sterilizarea urmareste : . a. n
eutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele 3-2 Cin punct de vedere
clinic, anginele se clasifica astrel: ce vin in contact cu bolna vul; - a. angin
e : rosii, albe, ulceroase:
b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii; c oprirea hemoragiei prin apl
icarea unei compresiuni pe vas. Hemostaza spontana este posibila numai pentru: a
. artere si capilare; b. vasele mici si mai ales pentru vene; c. capilare. La he
mostaza spontana contribuie urmatorii factori: a. vasodilatatia; b. formarea tro
mbusului alb; c formarea coagulului rosu. Hemostaza provizorie este: a- oprirea
singerarii pentru 24 de ore; oprirea singerarii prin nchiderea vasului care singe
reaj' oprirea singerarii pentru un timp limitat, pina la l hemostaza defi nitiva
. 3 527. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a. compresiunea pe vas; b.
comprimarea pe plan osos; c. cauterizare. 3 528. Pentru a realiza hemostaza prov
izorie, garoul poate fi mentinu maxim: a. 20 minute; b. 1-2 ore; c. minute. 529.
In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea l ui
se va face : a. brusc; 5 b. in 2-3 minute; c. in 4-5 minute. 530.In segmentul de
sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: 5: a. tromboza vaselor; b. dilat
area paralitica a vaselor; c. navalirea singelui central in zona de dedesubtul g
aroului* la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a TA, putind duce chiar la mo
arte. 5 531 .Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precauti
i: a. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica; b. ridicarea cit mai incet a
garoului; ' c. ridicarea rapida a garoului. f 532.Hemostaza definitiva se realiz
eaza prin : a. comprimarea pe plan osos; b. inchiderea vasului care singereaza;
c. compresiune pe vas. Medicina generala ..., .-03taza definitiva se poate reali
za prin : cauterizare, pansament compresiv; fcrcipresura si legarea vaselor; apl
icarea garoului. '" .terizarea in scopul nemostazei definitive se face cu : a te
rmocauterul; c substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%); :
radiatii ultraviolete. = : realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: a
administrarea de hemost atice; o ligatura si sutura vaselor; c. cauterizarea si
forcipresura. Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu: a. oprirea prov
izorie a hemoragiei; b. scoaterea accidentatului din mediul nociv; c. identifica
rea agentului causal. tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul: a. stabi
lirea felului si gradu lui leziunilor: b calmarea durerii; c. toaleta locala min
utioasa. Badijonarea cu iod: a. se incepe circular din jurul plagii; b. se reali
zeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga; c este prima etapa in t
oaleta plagii. O plaga se considera infectata: a daca sunt mai putin de 6 ore de
la accident; b daca nu s-a administrat ATPA; c daca este mai veche de 6 ore. 54
0.Sutura per primam se realizeaza: a. la plaga recenta; b. partial, la o plaga c
e pare curata si a fost pansata st? dupa producere; c. la o plaga cu semne de in
flamare. 541.ATPA se admministreaza la: a. numai la plagile infectat; b. toate p
lagile murdare cu pamant, prin muscatura t animale; c. fracturi deschise. 542.In
cazul unei plagi, la locul accidentului: a. se exploreaza plaga; b. nu se scot
fragmente osoase; c. se toaleteaza plaga cu solutii dezinfectante. 543. Pansamen
tul ce izoleaza complet o plaga de exterior este: a. ocluziv; b. compresiv; c. p
rotector. 544. Pansamentul absorbant este indicat in: a. plagile infectate, secr
etante; b. plagi cu edem; c. plagi operatorii. 545. Pentru pansament cu scop ant
iflogistic se foloseste: a. rivanol; b. cloramina; c. tinctura de iod. 546. La u
n bandaj nodul prin care se termina fasa: a. se va plasa la distanta de plaga; b
. va fi cat mai strns pentru a asigura hemostaza; c. nu se face in zona pe care s
ta bolnavul. R4 Medicina generala pentru a desface compresele aderente de plaga:
a. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata; b. se face o baie calduta in
vas steril cu solutie diluata de KMn04; c. se imbiba cu alcool sanitar. La sfrsit
ul pansamentului: plaga trebuie sa fie curata, fara secretii; sangeranda; sa nu
aiba sfaceluri. Un bun pansament: a. se realizeaza cu materiale sterile; b. abso
arbe secretiile plagii; c. sa fie cat mai strns ca sa nu alunece. Solutiile folos
ite in pansamentul plagilor: a. se vor schimba zilnic; b. vor fi pregatite in ca
ntitate mare; c se pastreaza in sticle de culcare inchisa. Conduita fundamentala
a oricarei transfuzii este : a. determinarea grupei sanguine a primitorului, b.
determinarea grupei sanguine a donatorului; c. daca donatorul are grupa sanguin
a 0(1) Rh negativ, nu mai este necesara determinarea grupei primitorului. Coexis
tenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A sau B si b) la ace easi
persoana : a. reprezinta conditia pe care trebuie sa o indeplineasca o compatibi
litate de grup; b. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutino
genele;