INTRODUCERE

In introducere as dori sa aduc ceva date despre autorul Teofilact Simocata precum ca el era
originar din din Egipt, si facea parte dintr-o familie distinsa si se inrudea de apropae cu
guvernatorul acestei importante provincii bizantine.Tot aici se mai mentioneaza si faptul ca el a
primit e educatie ingrijita , acesta se afirma ca era bazata in primul rind pe lectura clasicilor si a
textelor de baza a religiei crestine .Nu as dori sa trec cu vederea si activitatea sa la
Constantinopol, unde era consilier juridic , chiar si a ocupat dregatorii inalte , ca de exemplu
:secretar imperial si guvernator al capitalei.El fiind autorul a mai multor opera , dar opera sa de
baza fiind Domnia Imparatului Mauricius, asta sa exprimat din pricina faptului ca a dorit sa
continuie activitatea predecesorului sau Maunander Protector , care la rindul sau ducea mai
departe opera lui Procopius din Caesarea, in spiritual unei traditii inradacinate de mai multa
vreme in Bizant.Atentia autorului in acesta opera s-a indreptat in mod special spre luptele de
aparare de pe frontal de la Dunare impotriva avarilor si slavilor , spre infruntarile de pe fluviile
Tigris si Eufrat cu Imperiul person sis pre evenimentele mai importante petrecute in
capital.Autorul avea o viziune larga si concepea istoria Imperiului bizantin ca o istorie universala
, desi nu spunea in mod explicit acest lucru , si nu folosea in titlu cuvinteleistorie universal
Astfel as putea remarca faptul ca autorul ne-a dat stiri pretioase despre sud-estul Europei si
citeva tinuturi din tara noastra , parcurse in mai multe rinduri de armatele bizantine , ne mai
adduce informatii si despre populatiile migratoare si despre unele regiuni putin cunoscuute
atunci din India si China.Autorul ne releva relatiile din timplu sau , dar bineinteles le privea prin
prisma mentalitatii contemporane de atunci si a categoriei sociale din care facea parte.
In acesta lucrare autorul mentioneaza si despre cea mai veche atestare a limbii romane , cuvintele
torna, torna, fratre. Astfel aceste cuvinte de aproape un secol in istoriografia romana si starina
,stirneste diferite controverse privind interpretarea lor.Aceste cuvinte sunt mai intii prezente in
Istoria lui Teofilact , lucrare scrisa in jurul anului 630, si apoi se evidentiaza si in cronica lui
Teofan Marturisitorul dinntre anii 810-814. Cum am mentionat mai sus aceste cuvinte sun
interpretate diferit, astfel autorul ne reda interpretarea sa, precum ca :in anul 586 armata
bizantina condusa de Comentiolus coboara din muntii Haemus(in present muntii Blcani), si se
indrepta spre cimpia Traciei pentru a infrunta pe avari.Astfel la un moment dat ne reda autorul
aici ca sarcina de pe animalul de povara al unui military a cazut la pamint ,iar alt militar aflat mai
in urma i-a strigat in limba tarii(torna, torna fratre) , astfel l-a indemnat sa se intoarca sis a o
ridice. Aceasta intimplare povestita mai intii de Teofilact Simocata , a fost preluata mai tirziu si
de Theophanes Confessor, dar acesta reda cu cuvinte putin schimbate . Prin urmare acesta
atestare este considerate de unii drept cea mai veche atestare a limbii romane , cuvintele torna,
torna ,fratre au dat nastere unei literature intinse. Mai sus am mentionat ca ostasul cel din urma ia strigat celuilalt in limba tarii, astfel prin limba tarii ei intelegeau limba locului , cu alte cuvinte
limba care se vorbia in regiunea unde se afla la momentul cu pricina , adica in Tracia si astfel ori
era Latina ori romana. Teofilact Simocata prin cuvintele date, intelegea limba tarii, echivalent cu
limba imperiuului , adica limba Latina de pretutindeni, limba statului roman.Eu consider ca era
Latina(sau limba imperiului).
In continuare voi analiza continut capitolelor din lucrarea data.Voi pune in discutie ce mi-a
placut si ce mai putin mi-a placut , cu ce sunt deacord si cu ce nu sunt de acord.

Astel in I CAPITOL : autorul conecepe istoria ca opera de arta si de psihologie, comparabila

cu epopeea si tragedia. Autorul ne releva faptul ca istoria este: citez cea mai vrednica si cinstita
dintrea toate mai afirma aici ca ea este educatoarea sufletelor noastre , caci pentru inimile
doritoare de invatatura nimic nui mai placut ca istoria. In primul capitol autorul si starlucita
cuvintare a imparatului Tiberius inainte de moarte , inde mai apoi Mauricius este declarant e
afirmatiile lui Tiberius care ma frapat este , citez urmasii trebuie sa fie mai buni decit inaintasii
lor , spre a le indrepta greselile. El ii mai spune lui Mauricius ca sa caute sa fie mai degraba
iubit decit temut de supusii sai .Aici pot sa remarc fatul ca in sfaturile date de Tiberius se
oglindeste un motiv mai vechi , la mai multe popare , acest motiv se oglindeste chiar si in
literature noastra in Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie si in Ceasornicul
Domnilor de Nicolae Costin. As mai preciza aici inca un lucru ca in lucrare conducatorul era
comparat cu regina albinelor sau cu pilotul unei corabii astfel aceste comparatii as dori sa afirm
ca aveau un loc comun in literature bizantina. In 1 Capitol se mentioneaza tratatul rusinos dintre
avari si roamani in care hanul cere sa vada un pat de aur , iar in afara de banii prevazuti in pact ,
hanul mai pretinde de la imparat alte 20 de mii de monezi de aur. In capitol se mai remarca si
faptul precum Comentiolus un sol din bizant se adreseaza hanului , solul compara bizantii cu
romanii din antichitate, aceasta comparatie as putea spune ca este un motiv literar des folosit in
literature bizantina , mai ales in timpul migratiei popoarelor. in primul capitol se ilustreaza lupta
dintre hanul avarilor si bizantii, autorul in acest capitol pomeneste si despre nunta lui Mauricius ,
desciind-o ca pe o nunta mareata unde a durat 7 zile.

In al-II-lea Capitol :autorul ne aduce informatii despre luptele romanilor cu persii , vorbeste
aici depre vitejia romanilor si de credinta lor .mo impresionat un fapt ca inainte de a se incepe
lupta Philippicus poarta in toate partile portretul sfint al Mintuitorului, astfel a sporit taria
sufleteasca a soldatilor.As dori sa remark faptul ca autorul deschide bucuros paranteze ori de cite
ori gaseste ocazii potrivite ,pentru a prezenta eroi izolati, procedee magice, intimplari
miraculoase, monstri umani sau acte de vitejie esite din comun .As mai deschide aici o paranteza
si as dori sa spun ca credulitatea lui religioasa merge pina departe , prin aceasta el imi aducind
aminte de evul mediu.Da cu toate acestea autorul nicidecum nu micsoreaza valoarea
documentara a operei sale. In acest capitol autorul ne releva o serie de atacuri cit din partea
romanilor , cit si din martea mezilor.Am intilnit in capitol o cuvintare a unui capitan , care spune
ca dusmanii n-ar trebui atacati , deoarece ei au osteni putini.Totul e bine si frumos in cuvintare
numai ca tehnica discursului si a povestirii autorul are ca model pe Tucidide, Polibiu si mai
putin pe inaintasul apropiat pe Procopius din Caesarea.In descrierea luptelor, si doresc sa ma
opresc putin timp aici sis a spun ca autorul il citeaza deseori pe Homer , dovada este ca la studiat
bine pe Homer. Ca si la homer sau in poeziea populara cifra 3 in domeniul incercarilor eroice era
obligatore .Tragind o line acestiu capitol as remarca faptul ca autorul relateaza evenimentele si
mai ales vitejia romanilor cu fraze pompoase , inflacarat pe alocuri, acesta ne da de inteles ca
este subiectiv , insa valoarea lucrarii nu se micsoreaza.
In al-III-lea Capitol:autorul ne reda faptul precum ca in bizant se face o revolta impotriva
Philippicus ,astfel prin urmare persii se folosesc de aceasta si asediaza Constantina , insa sunt
respinsi de Germanius.In acest capitol autorul ne adduce informatii precum ca Roma rezista
longobarzilor.mai adduce in vizor mai multe lupte cu persii unde romanii ies invingatori. In
capitol mai este si redata digresiunea care se intimpla pe timpurile lui Iustinian cel Tinar si
Tiberius , spre a lamuri originile razboiului cu persii , ei din via aspura persilor si persii invers .

M-a impresionat as spune eu cuvintarea imparatului , care se adreseaza ostenilor inainte de lupta
cu persii spunind citezlupta este o piatra de incercare a virtutilor si a rautatii, un arbitru al
sufletelor , la acesta as spune eu ca prezenta imparatului pe front si cuvintarea acestiua inainte
de lupta , avea o importanta psihologica deosebita . insa as remarca aici un lucru ca in tehnica
discursului de imbarbatare a imparatului , autorul este pregnant si personal , desi ramine tributar
citorva idei contemporane, insa nu face apel la modelele antice.Ne mai adduce informatii precum
ca romanii pustiesc Persia.Tragind o line concluziva as remarca faptul ca autorul este foarte
subiectiv cind reda unele evenimente legate de luptele romanilor, plasindui ca ei sunt cei mai
viteji , buni strategi si multe altele.
In al-IV-lea Capitol : autorul ne aduce informatii ca in Persia izbucneste un razboi civil, ca
Hormisdas este inlaturat de la domnie , as remarca aici dicursurile lui Teofilcat au intodeauna o
infatisare mai ingrijita decit partea narativa propriuzisa , acesta da dovada cred eu de faptul ca
autorul se afla sub influenta directa a retrocii invatate in scoala. As mai spune aici ca titlurile
regilor persani amintesc de inscriptiile latine inchinate imparatilor romani , astfel titlurile sunt
pomenite intentionat spre a impresiona pe adversar.Astfel in acest capitol autorul scoate in
evidenta lupta pentru putere in la persi, precum ca hormisdas este inlaturat de la domnie , vine
Chosroes cel tinar , aici as dori sa deschid o mica paranteza sis a spun ca Patriarhul Ioan se
indoia de faptul ca Chosroes va ramine credincios imperiului, ba chiar el vroia sal atraga la
crestinism.Doresc sa spun la acestea ca biserica juca in rol active in diplomatia
Bizantului.AUtorul aici ne mai releva fatul precum ca mauricius trimite la Chosroes pe episcopal
de Melitene si pe ierarhul Grigorie din Antiohia.in concluzie as putea sa zic ca ne mai convingem
inca o data ca biserija juca un rol de vaza.
In al-V-lea capitol : autorul ne ofera informatii despre colaborarea dintre regele persilor si
Mauricius, precum ca Mauricius iii inprumuta bani Chosroes, aici as mai dori sa sbliniez faptul
ca Chosroes prin intermediul unui sol preda cheile cetatii Daras, desigur ca imparatului
Mauricius.As dori sa remark un fapt ca Chosroes trimite daruri la sfintul lacas al lui Sergius , cu
rugamintea sa obtina copiide la sotia Seirem.Inca una cee ace nu doresc sat rec cu vederea este
faptul ca Chosroes se batea pentru puterea in Persia cu tiranul Bairam astfel putem vedea aici
ajutorul lui Mauricius , ca el la ajutat cu forte sa lupte importriva lui Bairam. Astfel izvoarele
arabe si siriene arfima ca regele person a platit mari sume de bani lui Mauricius pentru ajutorul
dat in lupta importiva lui Bairam.Tragind o line concluziva aici as putea remarca faptul ca si
chiar daca persii cu bizanzul nu se iubeau foarte mult , banul hotara intrebarea.
In al-VI-lea capitol: autorul ne adduce informatii despre furtuna pe mare care I sa intimplat
imparatului Mauricius , el ii mai pomeneste si pe slavi in acest capitol , insa Teofilact idealizeaza
intr-o anumita masura pe slavi , si nui cunoaste in mod direct.Ne releva faptul precum avarii sau
pornit intro expeditie impotriva romanilor.autorul mai adduce niste informatii despre populatia
de la nord de Dunare , insa aceste informatii sunt vagi si necloncludente , deoarece armata
bizantina ramisesera putin timp in acele locuri.Intro oarecare masura autorul atinge subiectul de
monstri in cartierele marginase ale Bizantului , cred ca acesta o face intentionat deoarece autorul
pregateste cititorul pentru catastrofa finala : detronarea si uciderea lui Mauricius si a feciorilor
sai. In acest capitol am atestat ca un un medic pe nume Teodor povesteste o intimplare veche
despre un egiptean , pot sa spun ca povestirea de fata este atestata si la scriitorii antici Herodot,
Diodor din Sicilia . Ea avea o mare vechime sis a raspindit gratie simburelui de morala cuprinsa
intr-insa, prin care intreaga antichitate protesta impotriva tiranilor de pretutindeni.Teofilct a

preluata de la Herodot sau alt cineva si fiind originar din Egipt , avea si el poate motivele
personale so popularizeze in Bizant.
In Capitolul al-VII-lea : autorul ne aduce informatii despre lupta romanilor cu sclavinii si ne
povesteste despre vitejia romanilor, astfel iarasi autorul pune in prim plan pe ramani si cit ei sunt
de viteji , iarasi ne confruntam cu o subiectivism din partea autorului, cee ace tine de sclavini , ei
erau numiti geti ,deoarece locuiau in tinuturile locuite altadata de acestia. Tot aici el il
mentioneaza si pe Peragast conducatorul ostirilor sclavinilor, si tot ne adduce informatii in care
deduce barbatia romanilor in lupta.Tot in acest capitol autorul nu ezita sa ne aduca informatii
despre muntele de aur , acesta fiind resedinta sultanului turcilor si se afla linga Cuca , la nord de
riul Tarim. Aici as dori sa precizez doar un lucru , este numit muntele de aur , de localnici din
cauza roadelor care se fac pe dinsul.Autorul ne aduce aici informatii despre asa numita
Chumada, si moartea conducatorului acestiu oras, nimeni nu stia cu precizie unde se afla
Chumada , insa sunt mai multe variante, una din ele este ca aceasta era probabil orasul Pschangngan , fiind capital Chinei, asezata pe cursul superior al fluviului Iang tse Kiang. In acest
capitol autorul ne aduce inf cum se pregateste hanul sasi aduca ostirile la zidurile mari.La
sfirsitul capitolului ne releva informatii despre Nil si despre monstri din Nil. Facind o paranteza
aici as dori sa spun ca personificarea Nilului era curenta nu numai la poeti , ci si la artistii
plastici.
In al-VIII-lea capitol : fiind ultimul capitol autorul ne reda faptul cum Saracenii aliati ai
romanilor navalesc in Persia si prada hotarele babilonienilor de aceea
Chosroes se gindeste sa
rupa intelegerea de pace.Ne releva faptul ca pacea dintre romani si avari este rupta din porunca
imparatului Comentiolus imbolnavinduse, hanul pustieste hatarele romanilor.pe parcurs autorul
ne mai aduce in lumina si alte lupte cu avarii.In Bizant are loc o lupta politica unde Germanus
umbla sa ea puterea , dar din pricina ca verzii I se impotrivesc el il urmeaza pe Foca.Astfel Foca
pregateste moartea lui Mauricius , prin urmare mauricius este omorit cuu fii sai si capetele lor au
fost aduse lui Foca.. Astfel Foca a fost incoronat la 23 noiembrie 602.Mauriciu a lasat un
testament, pot sa spun ca in testamentul sau este exprimata pentru ultima data idea universalitatii
imperiului roman.Dupa asta tiranul se debaraseaza de oponentii politii il ucide si pe Teodosie. El
trimete o solie regelui person insa acesta o respinge sub pretext ca vrea sal razbune pe
Mauricius.Tragind o line concluziva as dori sa remark faptul ca dupa asasinarea lui Mauricius
imperiul cade intro crzia poitica , mereu fiind atentate , dezabteri , neintelegeri, etc.
CONCLUZIE
Tragind o line concluziva as dori sa remar faptul ca autorul in acesta lucrare fiind subiectiv
uneori infrumusetind prea mult , folosind chiar si metode din liteartura , cu toate acestea cred ca
nicidecum nu a micsorat valoarea documentara a operei sale. Atentia autorului in acesta opera sa indreptat in mod special spre luptele de aparare de pe frontal de la Dunare impotriva avarilor si
slavilor , spre infruntarile de pe fluviile Tigris si Eufrat cu Imperiul person sis pre evenimentele
mai importante petrecute in capital.Autorul avea o viziune larga si concepea istoria Imperiului
bizantin ca o istorie universala , desi nu spunea in mod explicit acest lucru , si nu folosea in titlu
cuvinteleistorie universal. Astfel as putea remarca faptul ca autorul ne-a dat stiri pretioase
despre sud-estul Europei si citeva tinuturi din tara noastra , parcurse in mai multe rinduri de
armatele bizantine. Consider ca este o lucrare buna pe care o recomand tuturor s-o citeasca .

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Istorie si Filosofie

Prezentare de carte
Teofilact SimocataIstoria
Bizantina:Domnia Imparatului Mauricius
(582-602)
A elaborat: Digori Vasile
grupa II, Istorie st. ale ed.
A verificat: Valentin Arapu

Chisinau ,2016