Vous êtes sur la page 1sur 8
— “Tulburerea cu deficit de atentieshiperactivitate 59 modificirile somnului sau alimentarii si intensificdrile comportamentelor provocatoare ar trebui si impuné o evaluare pentru anxietate sau depresie. Sunt comune dificultfile spectce de inviare srier, res artmeted) precim stlburarea de dezvoltare 2 coordonarii. Afectiunile medicale asociate in mod obignuit cu tulburarea din spectral autismului ar trebui incluse in specificatorul “asociati cu o afectiune medicala/geneticd sau de mediu/dobandits cunoscuta’. Astfel de afectiuni medicale includ epilepsia, tulburarile de soma si constipatia. Tulburarea de aportalimentar de tip evitant/restritiv este un element clinic destul de frecvent in tulburarea din spectrul autismului, iar preferinfele alimentare ‘extreme gi limitate pot persista Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate Griteri'de diagnostic ‘A.Un model persistent de lips& de atentie s/sau de hiperactivitate-impulsivitate care afecteazé funclionarea sau dezvoltarea, caracterizat prin (1) i/sau (2) 1. Lipsdi de atentie: Sase (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome au persistat timp de cel putin 6 luni la 0 intensitate necorespunzatoare nivelului de dezvoltare gi care afecteazé negativ actvitajile sociale si scolare/protesionale: Nota: Simptomele nu sunt exclusiv o manifestare a comportamentului opoziiona, a sfidari, ‘stilt sau incapaciti de a infelege sarcinie sau instruciunile primite, Pentru adolescent ‘cuvarste mai mari (cel pujn 17 ani) $i pentru adulj sunt necesare minimum cine simptome. 2. Deseo individul esueaza in efortul de concentrare asupra detalilor sau face greseli din neglijenta la scoala, la serviciu sau in timpulaltoractivitai (e.g, omite sau rateazé detalii, munca nu este temeinica), . Deseori are dificuitati in menfinerea atentiel cand efectueaza sarcini sau in timpul jocului (e.g, are dficutay in a ramane atent in timpul audierii unei lectur, in timpul conversatilor sau cititulu). ¢. Deseori pare s& nu asculte atunci cénd i se vorbeste direct (e.g., mintea lui pare in alta parte, chiar si in absenta unui element perturbator evident). 4. Deseori nu urmeaza intocmai instructiunile pe care le primeste si nu ig finalizeazé temele la clasa, sarcinle casnice sau de la locul de munca {e.g., Incepe o sarcin& dar igi pierde rapid concentrarea gi este distras cu upurin{a).. e. Deseori are dificultati in organizarea sarcinilor gi activitajilor (e.g, dificuti de gestionare a sarcinilor secventiale; dficultali de a pasta in ordine obiectele propri gi Pe cele din jur; muncd dezordonata, dezorganizata; organizare ineficace a timpulul; egec in respectarea termenelor de predare). f. Deseori evita, igi exprima neplacerea sau nu este dispus s& se angajeze in sarcini care presupun efort mintal susjinut (e.g., temele la clas sau acasd; pentru adolescenfii mal mari si pentru adulti, redactarea de rapoarte, completarea formularelor, revizuirea unor lucréri ample). 9. Deseori pierde obiectele necesare indeplinii sarcinilor sau activitaitior (e.g, materiale s0olare, creioane, cir}, instrument, portofele, chei, hati de birou, ochelar, telefoane mobile). h. Deseor este distras de stimuli extern (pentru adolescentii mai mari gi pentru adult, poate fi vorba de gnduri féré legaturd cu subiectul). i, Uta treevent aspecte legate de actvitaitlezinice (e.g, a face muncile casei, a indepiini Tulburari de neurodezvottare comisioane; pentru adolescentji mai mari gi pentru adult, a returna apeluritelefonice, a plait facturi, a se prezenta la intalniie stabilte). 2. Hiperactivitate gi impulsivitate: Sase (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome 2U persistat timp de ce! putin 6 luni la 0 intensitate necorespunzétoare nivelului de dezvoltare, cu un impact negativ asupra actvitijlor sociale gi ¢colare/profesionale: Nota: Simptomele nu sunt exclusiv 0 manifestare a comportamentului opozitional, a sf, ostitii sau incapacitai de a infelege sarcinie sau instrucfiunile primite. Pentru adolescentii cu varste mai mari (cel pujin 17 ani) si pentru adult sunt necesare minimum cinci simptome. a. Deseoriindividul se joac& nervos cu mainile sau cu picioarele, sau este lipsit de astémpar atunci cand sta pe scaun b. Deseor' se ridicd de pe scaun si pleaca in situa in care ar trebui s& mana asezat (€.9,, isi pardseste locul din clasa, din birou sau din alt loc de munca, sau din alte situa in care este necesar sa ramana pe loc). ¢. Deseori alearga in jur sau se caféra pe obiecte, in situati in care acest lucru este inadeovat (Nota: la adolescenti si adulji,simptomul se poate limita la 0 senzajie de neliniste, de neastampar). d. Deseori este incapabil si se joace sau si se angajeze In actvitatidistractive fn lnigte. e. Este frecvent “pe punct de plecare’ acjionand ca gi cum ar fi“condus de un motor’ (eg,, este incapabil sau se simte inconfortabil s8 stea linigtit pentru o perioad& mai Jung de timp, cum ar fla restaurant sau in timpulintalniilor; cei din jur i pot percepe a find nelinistt sau le poate fi greu sa find ritmul cu el. f. Deseori vorbeste in exces. g. Deseori réspunde brusc inainte ca intrebarea si fie formulata pana la capat (e.g. ‘completeaza propozitile camenilor; nu igi poate astepta réndul in conversatie. h. Deseor are dificutat in a-si agtepta randul (e.g, in timp ce asteapta la rand), i. Deseor!intrerupe sau intervine in actvitatea altora(e.9., se amesteca in conversati, jocuri sau alte activitii; uneorincepe sd foloseasca obiectele altora fara ai intreba ‘Sau a primi permisiunea; pentru adolescent} si aduli, poate fi vorba de a interveni in activitajle altora sau a le prelua) B. Cateva simptome de lips& de atentie sau de hiperactivitate-impulsivitate au fost prezente inainte de impliniea varstei de 12 ari C. Cateva simptome de lips de atenjie sau de hiperactivtate-impulsivitate sunt prezente in doua sau mai multe situati (e.g., acasa, la gcoala, la serviciu; cu prietenii sau rudele; In alte activitai). D.Exista dovezi clare ca simptomele interfereaza cu funcjionarea sociala, gcolara sau profesionala, sau ji diminueaza caltatea, E. Simptomele nu apar exclusiv in timpul schizofreniei sau altel tulburéri psinotice gi nu pot fi explicate mai bine printro alts tulburare mintalé (e.9., tuburare afectiva,tulburare anxioass, tulburare disociatva, tulburare de personaltate,intoxcafjia cu substanfe sau sevraju), Asse speciica tut 314.01 (F90.2) Tablou clinic combinat: Daca atat Criteriul At (ipsa de atentie), c&t gi Criteriul A2 (hiperactivitatea-impulsivtatea) au fost intrunite in utimele 6 luni 314.00 (F90.0) Tablou clinic cu predominanfa lipsei de atenfie: Dacéi este intrunit Criteriul At (lipsa de atentie), dar nu este intrunit Criteriul A2 (hiperactivitatea- impulsivitatea) in ultimele 6 luni 314.01 (F90.1) Tablou clinic cu predominanta hiperactivitativimpulsivitati: Daca este intrunit Crteriul A2 (hiperactivitatea-impulsivitatea), dar nu este intrunit Crteriul At (lipsa de atentie) in ultimele 6 luni Ase specifica daca: in remisiune partial: Atunci c€nd anterior au fost intrunite toate criteile, dar in ultimele 6 luni au fost intrunite mai putine criti iar simptomele actuale inca provoaca distunctie social, scolard sau profesional. Asse specifica nivelul de severiate actual: Ugoardi: Pujine simptome sunt prezente (daca sunt prezente) in exces fata de cele Tulburarea cu deficit de atentievhiperactivitate 6 necesare pentru stabilrea diagnosticului, iar manifestarile provoaca doar disfuncfi minore in sfera sociala sau profesionala. ‘Moderata: Sunt prezente simptome sau disfuncti intre “ugoare” si “severe” ‘Severa: Multiple simptome sunt prezente (sau céteva deosebit de severe) in exces fata de cele necesare pentru stabilirea diagnosticului, sau simptomele provoaca distunctie semnificativa in sfera socialé sau profesionala, Elemente de diagnostic Elementul esential al tulburarii cu deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD) este modetul persistent de lips’ de atentie si/sau hiperactivitate-impulsivitate care afecteaza functionarea sau dezvoltarea. Lipsa de atenfie se manifesta comportamental in ADHD prin abaterea de la sarcini, ipsa de consecven{, dificultatea de a rimane concentrat si dezorganizarea, si nu. este cauzati de sfidare sau de lipsd de infelegere. Hiperactivitater se referd la un individ cu activitate motorie in exces (cum ar fi un copil care alearga de colo-colo) in situati inadecvate, excesiv de neastamparat, de vorbaret, care se foieste sau bate ritmic cu degetele in seman de nerabdare. La adulfii cu ADHD, hiperactivitatea se poate manifesta prin nelinigte extrema sau prin faptul cd acesti indivizi i epuizeaza pe cei din jur. impulsivitatea se referé la actiunit pripite realizate pe moment, fara a le pregati in prealabil, si care au potential crescut de a provoca ranirea individului (eg, traversarea strizii ard a se asigura daci vine sau nu 0 magina). Impulsivitatea poate fi expresia unei dorinfe de recompens’ imediat& sau a ineapactati de a intarzia objinerea satisfaciei. Comportamentele impulsive se pot manifesta ca intruziune social’ (e.g, intreruperea abuziva a celorlalfi) gi/sau Iuarea unor decizii importante fra a se gandi la consecingele pe termen lung ale acestora (e.g. acceptarea unui loc de munca fard a obtine suficiente informatii despre el). ADHD debuteaza in copilarie. Necesitatea ca unele simptome s fi fost prezente inaintea varstei de 12 ani indick importanfa existenfei unui tablou clinic substantial in perioada copilariei. In acelagi timp, nu se specificd varst’ mai mic’ pentru debut din cauza Aificultiior dea stabil retrospectiv momentul preci al debutulu in copii, Amintile aduilor despre simptomele din copie nu sunt de regulé de incredere, find necesaré objinerea unor informatii auxiliare. Manifestarile tulburari trebuie 8 fie prezente in mai mult de o situatie (e.g, acasd sila gcoald, la locul de munc8). In mod tiple, confirmarea c& individul prezinis simptome Substantiale in situatii diferite nu poate fi obtinuti cu acuratete fird consultarea persoanelor care au vazut individul in respectivele situatii. In mod obignuit, simptomele variaza in fungfie de context intz-un mediu dat. Semnele de tulburare pot fi minime sau pot lipsi atunct cand individul primeste frecvent recompense pentru bund-purtare, cind se aflé sub supraveghere atent3, cand este intr-un mediu nou, cdnd este angejat in activitati deosebit interesante, cand are stimulare exterioari importants (e.., prin ecrane electronice) sau cand interactioneaza fafd in fafa cu o persoand (e.g. in cabinetul medicului). Elemente asociate care sustin diagnosticul fntrzierile ugoare de limbaj si de dezvoltare a aptitudinilor motorii sau sociale nu sunt specifice pentra ADHD, dar frecvent sunt asociate. Elementele asociate pot include toleranta scizuts la frustrare,irtabilitatea sau labilitatea afectiv’. Chiar si in absenta unei tulburari specifice de invafare, performanta scolard sau la locul de munca este adeseori afectat’. ‘omportamentul lipsit de atentie se asociaza cu diverse procese cognitive subiacente, iar indivizii cu ADHD pot avea probleme cognitive la testele care masoar& atentia, functia executiva sau memoria, desi aceste teste nu sunt suficient de sensibile sau de specifice pentru ‘a servi drept indicii pentru diagnostic. La inceputul perioadei adulte, ADHD se asociazi cu ln risc crescut de tentative de suicid, in special daca existé afectiuni comorbide cum ar fi tulburairiafective, tulburare de conduita sau tulburari ale consumului de substante. Nu exista marker biologic cu valoare diagnostica pentru ADHD. Ca grup, comparativ cu persoanele de aceeasi varsti, copii cu ADHD prezint’ un numar crescut de unde lente pe traseul electroencefalogramei, 0 reducere a volumului cerebral total pe imaginile de Fezonant magneticé, si posibil o intarziere in maturarea cortexului, dar aceste rezultate nu au valoare diagnostica. In cazurile neobisnuite in care exist’ cauzzA genetic& cunoscutd 62 Tulburari de neurodezvottare (eg. sindromului cromozomului X fragil, sindromul delefiei 22q11), diagnosticul de ADHD ar trebui stabilit tot pe baza tabloului clinic. Prevalenta Studiile populafionalesugereaz3 ck ADHD apare la aproximativ 5% din copii gi2.5% din adult Debut si evolutie Malti pring observa pentr prima datéhiperatvtatea motorie aun cnd copll ncepe si faci primit pag, dar pand la varsta de 4 ani simptomele sunt grew de difereniat de comportamentel considerate normale, care au varabilitate inal. Cel mai adesea, ADHD este identicat in ani de scoala elementara cind lipa de atenie devine mai evident deranjant Tulburarea este relat stabila pana la inceputul adolecente, dar la unele persoane are 0 evolute agravant, cu apaitia comportamentelor antisciale: La majritate indvizilor ca ADHD, simptomelehiperacivitati motor devin mai pufinevidenteinadolescenf la varst adult, ins persists nesta, ipsa de ate, dficultaie de planfiare st mpulsivitatea ‘Afectarea persist la varsta adult int-o proporie substanals din cop cu ADHD, La pregcolar,prinapala manifstae ete hiperactivitatea.Lipsa de atentie devine mai evident in ani de call elementar. In adolescent, semnee de hiperactivitate eg alrgatal $:cratul sunt ma putin comune st se pot limita a agitate sat un sentiment interior de heastémpar, de neliniste sau nerdbdare. La aduli pe langa lipsa de atenie $i neliniste impulsivitate ponte rimane problematic chiar atc cind hiperacivitate s-diminuat Factori de risc gi prognostic Factori de temperament. ADHD se asociaz cu un nivel scizut de inhibitie, de control si de restrictie comportamentald; cu emotivitate negativs; s/sau cu un nivel ridicat de cAutare 4 noului. Aceste trisituri pot predispune unii copii la ADHD, dar nu sunt specifice tulburdrii, Factori de medi. Greutatea foarte mic’ la nastere (sub 1500 de grame) creste de dous-trei ori riscul de ADHD, dar majoritatea copiilor cu greutate mica la nastere nu dezvolts ADHD. Desi ADHD se coreleaza cu fumatul in timpul sarcinii, aceasta asociere reflect doar partial riscul genetic. Un numar mic de cazuri poate fi asociat cu reactii la aspecte care fin de diets Poate exista un istoric de abuz asupra copilului, de neglijare, de schimbarea frecventé a orfelinatelor, de expunere la neurotoxine (e.g., plumb), de infect (e.g., encefalita) sau de expunere la alcool in utero. Expunerea la toxinele din mediu a fost si ea corelata cu aparitia ADHD, dar nu se stie daca aceste ascocieri sunt cauzale. Factori genetici gi fiziologici. ADHD are o prevalenti crescuti printre rudele de gradul | ale indivizilor care a ADHD. Caracterul ereditar al ADHD este substantial. Desi anumite gene au fost corelate cu ADHD, ele nu sunt nici necesare, nici suficiente ca factori cauzali. Posibile influente asupra simptomelor ADHD pot fi considerate tulburdrile vizuale si auditive, anomaliile metabolice, tulburarile de somn, carentele nutritionale si epilepsia. ADHD nu se asociaza cu trisaturi fizice specifice, desi unele anomalii fizice minore pot avea frecventa relativ crescuta (e.g., hipertelorismul, bolta palatina ogivala, insertia joass a urechilor). Pot aprea intarzieri motorii subtile gi alte semne neurologice usoare. (De mentionat ci neindemanarea semnificativa si intarzierile de dezvoltare motorie aparute concomitent ar trebui codificate separat [e.g., tulburare de dezvoltare a coordonitii) Factori care modifica evolutia. Este improbabil ca modelele de interactiune familial din copilaria timpurie si cauzeze ADHD, dar ele pot influenfa evolutia tulburarii sau pot contribui la aparitia secundara a problemelor de condui Elemente de diagnostic dependente de mediul cultural Variatiile de lao regiune la alta a prevalentei ADHD pot fi atribuite in principal diferentelor privind practcile de diagnostic si metodologice. Totusi, poate fi vorba gi de variatii culturale in atitudinea fata de comportamentele copilului si interpretarea lor. Rata de identificare clinicd in SUA tinde sa fie mai scézuta pentru afro-americani si pentru populafia latino- americana decét pentru caucazieni. Interpretarea simptomelor de citre cei care pot oferi informatii despre ele poate fi influenfaté de grupul cultural din care fac parte copilul si sursa Tulburarea cu deficit de atenjie/hiperactivitate 63 de informatii, sugerand faptul c& practicile adecvate din punct de vedere cultural sunt relevante in evaluarea ADHD. Elemente de diagnostic dependente de gen ADHD este mai frecventé la indivizii de sex masculin dec la cei de sex feminin in populatia general, cu un raport de aproximativ 2:1 la copii gi de 1,6:1 Ia adulti. Tabloul clinic in care Predomins lipsa de atenfie este mai frecvent la sexul feminin decit la cel masculin. Consecinte functionale ale tulburarii cu deficit de atentie/hiperactivitate ADHD se asociaza cu performanta si achiziiiscolare scizute si cu respingere sociald. La adulti, tulburarea se asociaza cu rezultate mai slabe privind performanta profesionala, cistigurile, prezenta la locul de muned, cu un rise mai mare de pierdere a locului de muneé, precum $i cu un procent mai mare de conflicte interpersonale. Copiii cu ADHD au o probabilitate semnificativ superioara celor de aceeasi varsté care nu au ADHD de a dezvolta tulburare de comportament in adolescenfa si tulburare de personalitate antisocialé la varsta adult’, Mai tarziu au rise mai mare pentru tulburari ale consumului de substanfe si detentie. Riscul consecutiv pentru tulburari ale consumului de substanfe este mare mai ales atunci cand se dezvolti o tulburare de conduiti sau o tulburare de personalitate antisociald. Indivizii ca ADHD prezinta un risc de rénire accidentala superior celor de aceeasi varstd. Accidentele rutiere $1 infractiunile prin nerespectarea codului rutier sunt mai frecvente in randul persoanelor cu ADHD. Probabilitatea ca indivizii cu ADHD sa sufere de obezitate este ridicata. Sarguin(a insuficienta sau variabild pe care individul o depune pentru indeplinirea sarcinilor care presupun efort susfinut este adesea interpretaté de cei din jur ¢a lene, iresponsabilitate sau lipsi de cooperare. Relatile familiale pot fi caracterizate prin prezenta conilictelor si interactiunilor negative. Relafiile cu cei din jur sunt adesea tulburate de ret de respingere din partea acestora, de neglijare sau de tachinare a individului cu ADHD. medie, persoanele cu ADHD primesc un grad mai redus de educatie scolard, au achizitii vocationale mai slabe si scoruri intelectuale reduse comparativ cu cei de aceeasi varstly desi situafiie variaz mult de la un individ la altul. In forma sever, tulburarea produce disfunche semnificativa, si afecteaza adaptarea social, familial si in mediul gcolar/la locul de munca. Carentele in achizitile scolare, problemele legate de scoal8 si neglijarea din partea colegilor sunt asociate mai frecvent cu cazurile in care predomina lipsa de atentie, in timp ce respingerea din partea celorlalf si, intr-o mai micd masurd, rinirea accidental sunt mai frecvente in cazurile in care predomind hiperactivitatea si impulsivitatea. Diagnostic diferential Tulburarea de opozite gi comportament sfidétor Indivizii cu tulburare de opoziie gi comportament sfidator pot opue rezistenfa sarcnilor profesional sau geolare deoareee ce impotrivese in a se conforma solicitailor persoanelor din Jur. Comportamentl Tot se carecterizeaza prin negatvitate,ostiitate gi stidare, Acste simptome teburediferentate de aversiunea fatt de scoala sau fade sarcinle care presupun efort pathic causatt de dificulttile de sustinere a efortului, de faptul cd individul uita instructiunile, st de impulsivitatea caractristicS persoanelor cu ADHD. Diagnosticul diferential e complica Prin faptul & uni indivi eu ADHD pot si deavolteattudini oposifionale secundar fafa Ge astiel de sarcini Ie scada importanta Tulburarea explazva intermitent Attn ADHD, cit in tulburarea exploziv8intermitent exist nivelurridicate de comportament impulsi, Totus, indivi ca tuburareexploziva intermitenti manifesto apresvitate severd fafa de cilal, care nu caracterieacd ADIID, si nu prezinta problemele de menfinere a atenfielintalnite in ADHD. In plus, talburares exploziva intermitenta este rar8 in copilive. Tulburarea exploziva intermitents poste f Sfiagnosticata la un individ cu ADHD. Ait tulburdri de neurodezvottare. Hiperactivtatea motorie din ADHD trebuiedifereniats de comportamentul motor repetitiv ce caracterizeazatullburarea cu migcar sereotipe 3 tunele cazuri de tulburare din spectral autismulti. in tulburarea eu migctntstereotipe, o4 Tulburari de neurodezvoltare comportamentul motor este in general fix si repetitiv (eg, leginarea corpului, ‘automugcarea), in timp ce neastimpsrul si agitatia din ADHD sunt generalizate si nu sunt caracterizate prin miscari stereotipe repetitive. In tulburarea Tourette, ticurile frecvente si multiple pot fi confundate cu agitatia generalizata din ADHD. Poate fi necesara observatia de hung durata pentru a diferentia agitatia de accesele de ticuri multiple. Tulburarea specific& de invajare. Copili cu tulburare specific deinvatare pot prea neatenfi din cauza frustrari,lipsei de interes sau abilitailor imitate. Totusi,lipsa de atentielaindivizai cu tulburare specifica de invafare care nu au ADHD nu ii afecteaza in afara orelor de studi, Dizabiltatea intelectuald (tulburarea de dezvottare intelectuala). Simptomele de ADHD sunt comune in randul copiilor plasati in medii scolare care nu corespund abilitiilor lor intelectuale. in aceste cazuri, simptomele nu sunt evidente in timpul sarcinilor care nu implica studiu. Un diagnostic de ADHD la un copil cu dizabilitate intelectual necesit ca lipsa de atengie sau hiperactivitatea si fe excesive pentru varsta mental’. Tulburarea din spectrul autismului. Indivizii cu ADHD si cei cu tulburare din spectrul autismului prezinta lips’ de atentie, disfunctie sociala si comportament dificil de controlat Disfunctia sociala gi respingerea din partea colegilor de aceeasi varsta in cazul copiilor cu ADHD trebuie deosebite de lipsa de angajament social, izolarea gi indiferenfa in fata indiciilor faciale si vocale de comunicare prezente la copiii cu tulburare din spectrul autismului. Copiil cu tulburare din spectral autismului pot avea crize de manie (tantrum) din cauza incapacitai lor de a tolera o schimbare in cursul anticipat de ei al evenimentelor. Prin comparatie, copiii cu ADHD pot avea un comportament inadecvat sau o crizi de mane in timpul unei schimbari majore din cauza impulsivititii sau a nivelului redus de autocontro Tulburarea de atagament reactiva. Copiii cu tulburare de atasament reactiva pot prezenta dezinhibitie socials, dar nu setul intreg de simptome al ADHD, si prezinta alte élemente care nu sunt caracteristice ADHD, cum ar fi lipsa menfinerii unor relafi de durata. Tulburarile anxioase. Lipsa de atentie este un simptom prezent atat in ADHD cat gi in tulburarile anxioase. Indivizii cu ADHD sunt lipsti de atentie din cauza atractici lor pentru stimulii extern, pentru activitii noi, sau din cauza preocuparii pentra activitati plicute, Ceca ce difert de lipsa detente indus de ingeorarea gl de ruminaia init in tulburarile anxioase. Nelinistea ar putea fi prezenta in tulburarile anxioase. Ins8, in ADHD nelinigtea nu se asociaz3 cu ingrijorare sau cu ruminafi Tulburarile depresive. Indivizii cu tulburari depresive pot manifesta incapacitate de concentrare. Totusi, sciderea nivelului de concentrare din tulburirile afective devine semnificativa numa in cursul unui episod depresiv. Tulburarea bipolard. Indivizii cu tulburare bipolara pot manifesta hiperactvitate, nivel scdzut de concentrare gi impulsivitate crescuti, dar aceste elemente sunt episodice si apar ocazional timp de citeva zile. In tulburarea bipolar’, impulsivitatea crescuta sau lipsa de atentie sunt insofite de dispozitie euforia, sentiment de grandoare g alte elemente bipolare Sspecifice. Copiii cx ADHD pot avea schimbari semnificative ale dispozitit in timpul aceleiagi Zile; acest tip de labilitate se deosebeste de un episod maniacal, care trebuie si dureze cel putin patra zile pentrs a f indicator linie de tulburare bipolar, chiar sila copii. Tulburarea bipolara este rara inainte de adolescent’, chiar gi atunci cind exist iritabilitate gi furie extrema, in timp ce ADHD este comuna in randul copiilor si adolescentilor care manifesta furiegiiritabilitate excesiva Tulburarea atectiva cu dereglare disruptiva. Tulburarea afectiv cu dereglare disruptiva se caracterizeaza prin iritabilitate pervazivd s intoleranta fata de frustrare, dar impulsivitatea i atenfia dezorganizata nu sunt elemente esentiale. Totusi, majoritatea copiilor gi Adolescentilor cu aceasta tulburare au simptome care intrunese $i crterille de ADHD, care este diagnosticata separat Tulburarile consumului de substanfe. Diferentierea ADHD de tulburarile consumului de substanfe poate fi dificild daca primele manifestari clinice ale ADHD apar dup debutul abuzului sau consumului frecvent de substanfe. Diagnosticul diferential se bazeaz pe informatile furnizate de familia pacientului si pe inregistravile anterioare din fsa medical care certified prezenta ADHD inainte de consumul de substanfe. Alta tulburare cu deficit de atentie/hiperactivitate specificata 65 ‘Tulburarile de personalitate. La adolescent si adulfi poate fi dificil de diferentiat ADHD de tulburarea borderline, tulburarea narcisicd sau alte tulburiri de personalitate. Toate aceste tulburiri au in comun citeva elemente: dezorganizarea, intruziunea social, perturbarea emofionalé si cognitivi. fnsi, ADHD mu este caracierizati prin frici de abandon, autovatimare, ambivalent extrema sau alte elemente ale tulburirii de personalitate, Pentru stabilirea diagnosticului diferential este necesard observatia clinic§ prelungitd, un interviu cu sursa de informare sau un istoric detaliat, pe baza cirora se va face deosebirea intre comportamentul impulsiv, intruziv social sau inadecvat si comportamentul narcisic, agresiv sau de dominare. Tulburirile psihotice. Nu se stabileste diagnosticul de ADHD daca lipsa de atentie si hiperactivitatea apar numai in cursul unei tulburisi psihotice. ‘Simptome ale ADHD induse de medicafie. Simptomele de tip lips’ de atentie, hiperactivitate sau impulsivitate care pot fi atribuite folosirii medicamentelor (e.g, bronhodilatatoare, isoniazid’, neuroleptice [care produc akatizie], terapia de substitutie tiroidiand) primesc diagnosticul de “alte tulburiri specificate sau nespecificate legate de consumul altor substante (sau al unor substanfe necunoscutey” Tulburarile neurocognitive. Tulburarea neurocognitivi major’ precoce (demenfa) sau tulburarea neurocognitiva usoara nu se asociaz cu ADHD, dar pot avea manifest clinice initiale similare. Insa cele doud afectiuni se deosebesc de ADHD prin debutul lor tardiv. Comorbiditati in clinica, afectiunile comorbide sunt frecvente la indivizii ale ciror simptome intrunesc citeriile pentru ADHD. In populatia general, tulburarea de opozitie si comportament sfiditor se asociazi cu ADHD la aproximativ 50% din copii cu tablou clinic combinat si la aproximativ un sfert din cei la care predomind lipsa de atentie. Tulburarea de conduitd este asociata la aproximativ un sfert din copiti i adolescentii cu tablou clinic combinat, in functie de varsta si de context. Majoritatea copiilor si adolescentilor cu tulburare cu perturbare afectiva de tip disruptiv prezinta simptome care intrunesc gi criteriile de ADHD; un procent ‘mai mic de copii cu ADHD prezinta simptome care intrunesc criterile pentru tulburarea cu perturbare afectiva de tip disruptiv. Tulburarea de invitare specifica apare frecvent in asociere cu ADHD, Tulburarile anxioase si tulburarea depresivi major apar intr-un numar mic de cazuri cu ADHD, dar mai frecvent decat in populatia generala. Tulburarea exploziv’ intermitenta apare la 0 minoritate din adultii cu ADHD, dar mai frecvent decat in populatia general’. Desi tulburarile consumului de substante sunt relativ mai frecvente in randul adultilor cu ADHD decat in populatia general, aceste tulburari sunt prezente doar la o mics parte din adultii cu ADHD. La adult, tulburarea de personalitate antisociala 5 alte tulburii de personalitate pot fi comorbide cu ADHD. Alte tulburari care pot fi asociate cu ADHD includ tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburdrile ticurilor si tulburarea din spectral autismului, Alta tulburare cu deficit de atentie/hiperactivitate specificata 314.01 (F90.8) Aceasta categorie se aplica tabloului clinic in care predomind simptomele caracteristice tulburatii cu deficit de atenjie/hiperactivitate, care provoacd disconfort si afectare in sfera ‘sociala, profesionala gi in alte domenii importante de functionare, ambele Sermnificative clinic, dar care nu intrunesc criterile complete pentru tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate ‘sau pentru orice alld tulburare din clasa de diagnostice a tulburarilor de neurodezvottare. Categoria “alté tulburare cu deficit de atentie/hiperactivitate specificata” este folosité in situajile in care clinicianul alege s8 comunice motivul specific pentru care tabloul clinic nu intruneste criterile de tulburare cu deficit de atenfie/hiperactivitate sau pentru orice alta tulburare de neurodezvoltare specifica. in acest caz se inregistreaza “alta tulburare cu deficit 68 Tulburari de neurodezvottare de atenjio/hiperactivtate specificata" urmata de motivul specific (e.g., “cu insuficiente simptome de lips& de atente") Tulburare cu deficit de atentie/hiperactivitate nespecificata 314.01 (F90.9) Aceasta categorie se aplica tabloului clinic in care predomina simptomele caracteristice tulburairi cu deficit de atenjie/hiperactivitate care provoaca disconfort gi afectare semnificative clinic in sfera social, profesionala si in alte domenil importante de functionare, dar ele nu Intrunesc crterile complete pentru tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate sau pentru orice alta tulburare din clasa de diagnostice a tulburarilor de neurodezvoltare. Categoria “tulburare cu deficit de atentie/hiperactivitate nespecificata” este folosita in situatile in care clinicianul alege s& nu specifice motivul pentru care nu sunt intrunite criterile pentru tulburarea cu deficit de atenfie/hiperactivitate sau pentru o tulburare de neurodezvoltare specific’, si include tablourile clinice in care informatia disponibild este insuficient pentru a stabili un diagnostic mai precis. Tulburarea specifica de invatare Tulburarea specifica de invajare Criteri de diagnostic A. Dificultaji de invajare gi de ulilzare a achizifilor gcolare, indicate prin prezena a cel putin nul dintre urmatoarele simptome, care persist cel putin 6 luni, in ciuda interventilor care {intesc dificultajile respective: 1. Citirea cuvintelor este incorect sau lenta gi presupune efort (e.g, citeste flecare cuvant cu voce tare incorect sau lent si ezitant, adesea ghiceste cuvintele, are dificultati in pronunjarea cuvintelor, 2. Dificuta in injelegerea sensulul textului citi (e.g., poate cit textul corect, dar nu injelege secvenfjalitatea, legaitura, implicajle sau sensurile mai profunde ale textului citi) 8. Dificultati de pronunfie pe litere (e.g,, poate adauga, omite sau inlocui vocale sau consoane). 4, Dificultafi de exprimare in scris (e.g, face multiple gregeli gramaticale sau de punctuatie in propoziti; foloseste o slaba organizare pe paragrafe; expresia scrisa a ideilor este lipsita de claritate) 5. Dificultaji de stapanire a sensului numerelor, a implicatilor legate de numere sau a calculelor (@.g., are 0 slabai injolegere a numerelor, a valor lor gi relatilor dintre ele; numdird pe degete pentru a adduga numere la 0 cifra in loc sa-s! aminteasca regulile aritmetice, aga cum fac cei de aceeasi varsta; se pierde in mijiocul calculelor aritmetice i poate inversa operatile. 6. Dificultayi de rationament matematic (e.g., ae dificult severe in aplicarea conceptelor, faptelor sau procedurilor matematice pentru a rezolva problemele cantitative) B. Achizifile gcolare afectate sunt semnificativ ¢i cuantificabilinferioare celor anticipate pentru varsta cronologicé a individului gi afecteazi semnificativ performanja scolara sau

Vous aimerez peut-être aussi