Schimbrile cruciale n istoria Moldovei de rsrit, dup includerea teritoriului dintre Prut i Nistru n componena

Imperiului Rus, odat cu schimbarea sistemului politic, economic, vor antrena si transformarea aspectului localitilor
urbane. i-au fcut apariia diverse cldiri administrative (pentru funcionarii diverselor instituii guberniale, financiare, bancare), socialpublice (hoteluri, case de raport, staii de pota, pavilioanele grilor feroviare), de instruire (coli, gimnazii, pensiuni), curative (spitale,
farmacii, orfelinate, aziluri), comerciale (restaurante, magazine, cafenele), cu menire cultural (circuri, teatre, cinematografe, club a nobilimii,
terase pentru orchestr) industriale (manufacturi, fabrici, uzine, mori cu abur i electrice), inginereti (fntni arteziene, castel de ap, foior
de foc, reele de aduciune a apei i de canalizare, liniile de tramvai, depou pentru tramvai, drumuri i staii de cale ferat, osele i poduri),
militare (cazrmi), sportive (ciclodrom), amenajri edilitare i peisagistice (piee, strzi, scuare, grdini publice). Arhitectura cldirilor
autohtone, mai ales a locuinelor din orae i a bisericilor, se schimb n corespundere cu legislaia rus din domeniul construciilor i noile
rigori artistice. A fost interzis construcia cldirilor fr proiecte i a cldirilor din lemn, iar aspectul arhitectural al oraelor era supravegheat
de Comisia pentru construcii, creia i aparinea decizia de aprobare a proiectelor i permisiunea nceperii lucrrilor. Cldirile cu o
arhitectur nou erau construite dup proiecte model, rspndite prin albume, n care planurile i faadele erau soluionate n spiritul stilului
neoclasic rus tardiv sau empir rus. Dei stilul neoclasic nu era strin arhitecturii dintre Prut i Nistru, n perioada modern el se
generalizeaz pentru toate tipurile de cldiri, fiind n corespundere cu ornduirea statal stabilit odat cu includerea regiunii n componena
Imperiului Rus, cu etalarea aspiraiilor europene.