Mai mult de 12 ani i trebuie unui brad s creasc pn la 1.

80m, dup care

este tiat, transformat n Christmas Tree, apoi ajunge la gunoi.
Doar brazii de peste 30 de ani pot produce conuri. Din cteva zeci de mii de
conuri, doar o mic parte nu sunt mncate de psri, veveri e, roztoare. Din
cele care scap de animale, un numr infim ajung n pmnt, sub zpad. Din
puinele seminele care ajung n pmnt, doar una germineaz. Dup un an de
germinare, din pmnt iese un firicel abia observabil de brdu. El va
supravieui dac nu e mncat de animale, dac nu e rupt de vnt, dac nu e
distrus de vieuitoarele pdurii.
Dup 12 ani de lupt acerb pentru supravieuire, bradul e tiat. l inem
dou sptmni n sufragerie, dup care l aruncm la ghen.
P.S. Bradul este printre "VIP-urile" copacilor care produc OXIGEN.
ntr-un an, un copac obinuit absoarbe peste 6 kg de CO2 i elimin oxigen
suficient pentru o familie de patru persoane.
Un zbor de curs lung produce 3.75 de tone de dioxid de carbon (sau o ton
de carbon).
Peste 60% din cantitatea de oxigen generat anual este produs de pduri.
n Romnia covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen anual.
n sezonul estival, un hectar de pdure poate s absoarb o cantitate de
dioxid de carbon egal cu cea eliminat n acelai timp de 200 de persoane.
Un fag adult, de 25 m nlime i cu diametrul coroanei de 15 m, produce
ntr-o or necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile (1,7 kg).
1000 km parcuri de un automobil consum necesarul de oxigen al unui om
pentru un an.
Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pdure consum i stocheaz
1,8 tone de dioxid de carbon i elibereaz n atmosfer 1,3 tone de oxigen.
Comparativ cu terenurile fr vegetaie, unde eroziunea solului variaz ntre
140-750 mc/an/ha, n pdure aceasta este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.
n regiunile mpdurite din Romnia turbiditatea medie a rurilor este sub

100 g/mc, fa de pn la 5000 g/mc ct ating rurile care curg prin zone
puternic despdurite.
Transportul de aluviuni din pdure poate atinge doar 0,5 mc/an/ha, fa de
50-120 mc/an /ha pe terenurile agricole.
Dac la marginea pdurii viteza vntului se consider 100% la 50 m, n
interior ea se reduce la jumtate, la 100 m scade la 25%, iar la 200 m atinge
2% din viteza iniial.
n cazul vnturilor obinuite, de pn la 3-4 m/s, de la aproximativ 100 m n
adncimea pdurii domnete calmul.