Auscultatia

Murmurul vezicular este un zgomot mai dulce ce rezulta din trecerea aerului atat
prin arborele traheo-bronsic, cat si cel alveolar. Murmurul vezicular are o componenta
inspiratorie mai lunga, act activ, si o componenta expiratorie mai scurta, act pasiv.
Patologic, murmurul vezicular accentuat se intalneste in pneumoni, bronsite acute in faza
de inceput, ca un fenomen compensatoriu in vecinatatea unor procese patologice intinse,
in timp ce diminuarea murmurului vezicular este intalnita in emfizemul pulmonar,
obstructiile bronsice incomplete, tumori pulmonare, pahipleurita etc. Acesta este abolit
atunci cand obstructia bronsica este totala.
Suflul laringo-traheal (tubar) are tonalitate joasa, aspru, intensitate mare este
fiziologic la auscultatia laringo-traheei si patologic in fenomenele de condensare
pulmonara (arborele traheo-bronsic ramane deschis ca o teava).
Suflul pleuretic (dulce, aspirativ, abia se aude) este intalnit in pleureziile cu
lichid in cantitate medie (lichidul se interpune intre urechea medicului si murmurului
vezicular).
Suflul cavitar (grav cu timbru cavernos) rezulta ori de cate ori o cantitate mare
(caverna, abces evacuat cu pereti uscati) comunica cu bronhia.
Suflul amforic (grav, dulce, cu rezonanta muzicala) rezulta prin transmiterea zgomotului
laringo-traheal printr-o cavitate mare situata in apropierea peretelui toracic care comunica
cu bronhia printr-un orificiu mic (aspect de gatuire, amfora
Ralurile ronflante sunt raluri uscate, sunt continue, se modifica cu tusea.
Denumirea lor provine de la asemanarea cu zgomotul produs de sforaitul superficial al
unui om care doarme, mai sunt comparate cu zgomotul produs de ciupirea corzilor unui
contrabas. Au o tonalitate joasa si se produc la nivelul bronsiilor mari, in ambii timpi ai
respiratiei. Apar in orice situatie patologica insotita de hipersecretie bronsica.
Raluri sibilante sunt raluri uscate, au tonalitate inalta, se modifica cu tusea, sunt
suieratoare (asemanatoare cu zgomotul aerului ce patrunde pe sub usa sau al vantului sau
cu sunetele emise de albatrosi), se produc la nivelul bronsiilor mici si bronsiolelor in
ambii timpi ai respiratiei. Apar in toate afectiunile in care apare o diminuare a lumenului
bronsic: astm bronsic, bronsita cronica astmatiforma, BPOC.
Raluri crepitante sut raluri umede si au fost comparate cu zgomotul produs de
aruncarea cristalelor de sare pe jar sau pe o plita incinsa; seamana si cu zgomotul produs
de frecarea unei suvite de par intre 2 degete. Se prezinta ca o succesiune de zgomote fine,
egale, ce apar doar in inspir (deplisarea alveolelor), in special in a doua parte a sa, au
caracter uscat, sunt influentate de tuse: apar in ploaie dupa tuse si pot fi: de inducere (in
faza initiala a pneumoniei, cu bogat exsudat fibrinos alveolar), de reintoarcere(apare o relichefiere a exsudatului prin eliberarea de proteaza leucocitare) sau de decubit (la bolnavii
ce stau timp indelungat in decubit dorsal apar deplisari ale alveolelor care anterior au fost
colabate).
Raluri subcrepitante sunt raluri umede prin excelenta, au originea la nivelul
bronsiilor, apar in ambii timpi ai respiratiei, sunt variabile ca intensitate (se modifica de
la o tuse la alta), sunt influentate de tuse (de cele mai multe ori dispar). Pot fi mari,
mijlocii sau mici; cele mici se aseamana cu cele crepitante (de care pot fi insa deosebite
prin timbrul evident mai umed, cat si prin faptul ca se produc in ambii timpi ai
respiratiei); cele mari se aseamana cu zgomotul produs de spargerea bulelor de aer ce
apar cand suflam printr-un pai intr-un pahar cu apa.