Vous êtes sur la page 1sur 11

.

SCOP
Procedura reglementeaza metodologia de planificare si efectuare a auditurilor interne ale
calitatii cu scopul:
de a determina daca cerintele specificate de SR EN ISO 646b12g 9001:2001 se regasesc in
elementele SMC propriu Primariei;
de a verifica daca SMC functioneaza eficient si corect si de a identifica prezenta
neconformitatilor in SMC;
de a verifica daca activitatile legate de calitate si rezultatele aferente sunt conforme cu
reglementarile stabilite;
de a evidentia problemele potentiale;
de a investiga daca problemele identificate ca abateri au fost corectate, de a identifica
posibilitatile de imbunatatire in functionarea SMC.
2. DOMENIU
Procedura se aplica in toate compartimentele, la auditarea activitatilor cu influenta asupra
calitatii, vizand toate elementele SMC, conform cerintelor SR EN ISO 9001 :2001.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
SR EN ISO 9001 :2001
ISO 9000 :2000
ISO 9004 :2000
Manualul calitatii, cod MMC-PS2B-ISO 9001 revizia 1
ISO 19011:2003
DOCUMENTE COMPLEMENTARE
Procedura de sistem PS2-PS-004 Controlul Produsului Neconform ;
Procedura de sistem PS2-PS-005 Actiune corectiva ;
Procedura de sistem PS2-PS-006 Actiune preventiva.
4. PROCEDURA
4.1 Caracteristicile auditului intern. Tipurile de audit
Auditurile Sistemului de Management al Calitatii (SMC) se bazeaza pe cerintele
Sistemului de Management al Calitatii continute in Manualul Managementului Calitatii. Functiile
supuse auditurilor pentru SMC sunt cele responsabile de activitatile semnificative pentru calitatea
serviciilor.
Auditurile
calitatii
proceselor se
efectueaza
pentru
evaluarea
eficacitatii
managementului calitatii pentru acel proces. Se evalueaza capabilitatea procesului, respectiv
parametrii procesului si factorii semnificativi de influenta ai acestuia. Ca baza pentru auditarea
proceselor se folosesc: manualul de management al calitatii, proceduri de sistem, de lucru,
instructiuni de lucru, etc.

Auditurile
calitatii
serviciilor se
desfasoara
pentru
evaluarea
eficacitatii
managementului calitatii pentru un anumit serviciu. Aceasta are scopul de a stabili daca se folosesc
metode si mijloace adecvate pentru realizarea unui serviciu conform cu prescriptiile si, de
asemenea, pentru a evidentia elementele necesare pentru imbunatatirea serviciului respectiv. Ca
baza pentru auditul de serviciu, de regula, se folosesc specificatiile si procedurile de lucru ale
realizarii serviciului.
Auditurile de mediu se refera la evaluarea sistemului de management pentru mediu
(SMM), masura in care se realizeaza politica de mediu de a satisface asteptarile societatii cu privire
la mediul inconjurator.
Auditurile interne ale calitatii se desfasoara planificat. Frecventa auditurilor se
stabileste functie de stadiul de implementare al SMC, natura activitatilor si influenta acestora in
calitatea produselor si proceselor.
Membrii echipei de audit sunt selectati dintre auditorii interni calificati, independenti de
activitatea auditata.
Auditurile si activitatile de urmarire se efectueaza in conformitate cu proceduri
documentate.
Rezultatele documentate ale auditurilor sunt aduse la cunostinta personalului care are
responsabilitati in domeniul auditat.
Personalul de conducere din domeniul auditat initiaza si realizeaza, la termenele adecvate
stabilite, actiuni corective pentru inlaturarea neconformitatilor constatate cu ocazia auditurilor.
4.2 Managementul activitatii de audit intern al calitatii
In mod sintetic, schema flux a managementului auditului intern al calitatii este prezentata in Anexa
1.
4.2.1 Planificarea auditurilor interne
Auditurile interne sunt planificate si organizate de Seful Biroului MC. Frecventa auditurilor
este de cel putin o data pe an, pentru fiecare element SMC si pentru procese ( sau, functie de
complexitate a procesului, atunci cand se impune). Se mai organizeaza audituri pentru urmarirea
realizarii actiunilor corective initiate in urma depistarii de neconformitati si pentru evaluarea
eficientei acestor masuri corective. Auditurile de Sistem se desfasoara dupa un Program anual de
audit intocmit de Seful Biroului MC, avizat de RMC si aprobat de Primar.
4.2.2 Auditorii
4.2.2.1 Selectarea auditorilor
Eficienta unui audit al calitatii depinde de calitatile personale si de cunostintele auditorilor.
De asemenea, este necesara asigurarea obiectivitatii auditorilor. In acest context, la selectarea unei
persoane pentru a fi auditor intern de calitate se tine cont de urmatoarele criterii:
Sa fie o persoana din cadrul Primariei;
Sa fi lucrat cel putin un an in cadrul Primariei, pentru a se asigura ca detine suficienta
experienta cu privire la activitatile desfasurate si cunoaste SMC implementat, sau sa detina
un certificat de pregatire ca auditor intern;
Persoana respectiva sa-si desfasoare activitatea curenta in cadrul compartimentelor de unde
provine, dar trebuie sa fie disponibila pentru efectuarea de audituri ale activitatii oricand este
necesar; Sa detina calitati personale cum ar fi: obiectivitatea, integritatea, abordarea analitica,
tactul, etc.
4.2.2.2 Echipele de audit

Pentru fiecare audit se desemneaza echipa de audit formata din 1-3 membri, din care este investit
un Auditor sef cu responsabilitatea generala a auditului. Auditorul sef Primarul are calitatea de
Auditor sef in auditarea RMC. Primarul desemneaza un inlocuitor al sau in cazul ca nu este
disponibil. Auditorul sef pentru toate echipele de audit desemnate in vederea auditarii tuturor
compartimentelor organizatiei, cu exceptia propriei activitati, este Seful Biroului MC, care este
auditat de catre RMC.
Membrii echipelor de audit Se desemneaza de catre Auditorul sef dintre auditorii selectati la nivel
de Primarie, un numar de 1-2 membri ai echipei de audit. La desemnarea acestora se urmareste sa
fie independenti de activitatea auditata pentru a putea evalua obiectiv activitatea auditata.
4.2.2.3 Responsabilitati si autoritate atribuite echipei de audit
Auditorul sef:
Coordoneaza auditul;
Stabileste echipa de audit;
Defineste conditii de efectuare a fiecarui audit;
Elaboreaza planul de audit, documentele de lucru;
Analizeaza documentatia existenta referitoare la elementul SMQ auditat, pentru a
determina daca aceasta este adecvata;
Raporteaza managerului de varf intampinarea oricarui obstacol major intalnit in
efectuarea auditului;
Prezinta Raportul de audit;
Verifica indeplinirea actiunilor corective stabilite.
AUDITORII: Sunt responsabili pentru:
Conformarea cu conditiile aplicabile auditului;
Comunicarea si clarificarea conditiilor auditului;
Realizarea efectiva si eficienta a secventelor ce le revin din planul de audit;
Cooperarea cu auditorul sef si raportarea rezultatelor auditului;
Respectarea in activitatea de audit a urmatoarelor 10 reguli:
1. Tine cont de stabilirea obiectivelor!
2. Urmareste activitatile de verificare!
3. Stabileste criteriile de acceptare!
4. Stabileste clar domeniul auditului
5. Bazeaza-te pe realitate!
6. Stabileste cauzele abaterii!
7. Concentreaza-te asupra problemelor importante!

8. Fii un bun partener!


9. Comunica in mod corect!
10. Respecta graficul de audit!
Auditorii au autoritatea de a:
Intocmi chestionarele;
Verifica existenta si implementarea masurilor managementului calitatii prin chestionare si
observare;
Aduna dovezile prin interviu si inregistrari scrise;
Evalua abaterile si de a intocmi rapoartele de neconformitate si fisele de observatii.
4.2.3 Pregatirea unui audit al calitatii
4.2.3.1 Planul de audit intern
Pentru fiecare audit intern planificat, Seful Biroului MC emite Planul de audit intern. Acesta
reprezinta un program concret de desfasurare a audittului respectiv, care cuprinde:
Obiectivele si domeniul de aplicare al auditului;
Identificarea persoanelor cu responsabilitati in zona auditata;
Identificarea documentelor de referinta pentru audit (MMC, Proceduri, Instructiuni,
Specificatii, Rapoarte de actiuni corective anterioare, etc.);
Perioada de desfasurare a auditului (data de declansare a auditului, durata, calendarul de
desfasurare);
Componenta echipei de audit, cu precizarea functiei in echipa de audit (auditor sef,
auditor, invitati, observatori, auditori in formare etc.);
Difuzarea. Inainte de a incepe auditul, in afara de planul de audit, auditorii intocmesc o
serie de alte documente de lucru, necesare acestei activitati:
Liste de verificare: chestionare cu intrebarile de adresat auditatului si continand rubricile
pentru inregistrarea rezultatelor auditarii. Tehnica de principiu pentru intocmirea acestor liste de
verificare se bazeaza pe principiul conform caruia se iau in considerare, pentru fiecare clauza a
standardului SR EN ISO 9001:2001, toate cerintele (masurile) managementului calitatii. Astfel,
chestionarele cuprind intrebari de baza, care pot fi urmate de alte intrebari ce se refera la o
anumita activitate sau produs si care, la randul lor, sunt urmate de intrebari ajutatoare. Listele
cuprind, pentru fiecare clauza, 3-15 intrebari deschise nedirectionate, urmarind urmatoarea
schema:

Formulare din PS.2 PS - 005 (Rapoarte de actiuni corective) ;


Alte formulare pentru documentarea dovezilor de sustinere a concluziilor la care au ajuns
auditorii.
4.2.4 Efectuarea auditului intern
4.2.4.1 Sedinta de deschidere
Auditul se declanseaza printr-o sedinta (reuniune) de deschidere, pe parcursul careia se
prezinta auditatului:
Scopul, obiectivele si domeniul auditului;
Echipa de auditori;
Participantii din partea auditatului (seful compartimentului auditat, alte persoane
desemnate);
Graficul de lucru, tehnici si metode de audit;
Data, ora, locul si participantii la sedinta de inchidere.
4.2.4.2 Examinarea
Auditul se desfasoara sub forma unor intalniri, vizite pe teren, interviuri, utilizand tehnica celor
3 D (descrie-documenteaza-demonstreaza), efectuate pentru a colecta dovezi prin discutii,
observatii, verificari de documente, cu scopul de a constata daca activitatile legate de calitate:
- exprima dispozitii planificate;

- dispozitiile sunt aplicate in mod constant;


- sunt corespunzatoare pentru indeplinirea obiectivelor calitatii.
Auditatul trebuie sa descrie activitatea pe care o desfasoara, sa documenteze aceasta
activitate, apoi sa demonstreze practic ca modul de desfasurare a acesteia asigura obtinerea
rezultatelor specificate.

Reguli de respectat de catre auditati:


Nu prezenta un show in fata auditorilor!
Imaginati-va ca dumneavoastra sunteti auditorul!
Raspundeti la intrebari scurt si la obiect!
Recunoasteti abaterile constatate!
Nu prezentati pretexte sau neadevaruri!
Dati exemple tipice, nu cazuri deosebite!
Trebuie sa cunoasteti si sa stapaniti procesele si activitatile din domeniul D-voastra de
activitate!
Considerati auditorul drept un partener!
Observatiile rezultate in urma auditului sunt documentate prin observatii personale ale
auditorilor, masuratori, evaluari directe sau prin informatii venite din alte surse (de ex. de la client).
Inregistrarea de catre auditori in formularele de audit cuprinde numai observatiile, neconformitatile
referitoare la fapte constatate documentat, fara a se desemna potentiali vinovati, urmarindu-se
stabilirea cauzelor care au generat abaterile, astfel incat sa se poata stabili actiuni corective.
4.2.4.3 Sedinta finala (de inchidere), cu participarea auditatului
Are loc numai dupa ce echipa de auditori s-a intalnit si s-a pus de acord cu privire la observatiile
si neconformitatile semnalate. Sedinta de inchidere a auditului se efectueaza inainte de elaborarea
raportului de audit. La aceasta sedinta participa aceleasi persoane ca si la sedinta de deschidere. In
aceasta sedinta, auditorul sef prezinta sefului sectorului auditat observatiile echipei de audit.
Acestea se analizeaza cu scopul de a stabili justetea observatiilor, dandu-se astfel posibilitatea
auditatului de a prezenta dovezi suplimentare care ar putea clarifica sau chiar elimina o parte din
faptele considerate ca abateri. Pentru abaterile insusite ca atare, auditatul va initia actiuni corective
care se inregistreaza in Raport
4.2.5.Elaborarea si gestionarea Raportului de audit
4.2.5.1 Intocmirea Raportului de audit
Raportul de audit cuprinde urmatoarele elemente:
Domeniul si obiectivele auditului;
Informatiile din Planul de audit referitoare la componenta echipei de audit, identificarea
auditatilor, documentele de referinta;
Sumarul constatarilor si al observatiilor din Listele de verificare, cu evaluarea gradului in
care auditatul se conformeaza standardului aplicabil si actiunile corective initiale;
Consemnarea observatiilor si neconformitatilor rezolvate in timpul auditului si actiunile
corective intreprinse pentru aceasta;
Consemnarea exemplelor de conformitate cu procedurile;
Aprecierea echipei de audit cu privire la capacitatea sistemului de a realiza obiectivele
definite ale calitatii pe domeniul auditat, utilizand criteriile SQUARE:

- Suitability Adecvare: in ce masura sistemele, procesele si metodele sunt adecvate


scopului aplicatiei;
- Quality Calitate: calitatea generala a activitatii desfasurate;
- Utilisation Utilizare: corectitudinea punerii in practica a SMQ;
- Accordance Acord: gradul in care sunt satisfacute cerintele normelor si specificatiilor de
asigurare a calitatii;
- Realiability Incredere: gradul in care sistemele, procesele si mijloacele confera incredere
(clientilor etc.);
Semnaturile auditorilor si a sefului compartimentului auditat;
Diverse (Planul de audit, Listele de verificare, Rapoartele de audit, inregistrari ale calitatii, alte
documente).
4.2.5.2 Criterii de evaluare
Gradul de acoperire a cerintelor SR EN ISO 9001 : 2001, se evalueaza in urma dovezilor
obiective rezultate ca urmare a parcurgerii chestionarelor, prin procente de la 0 la 100%. Acest
procentaj se inregistreaza la rubrica de evaluare a formularului Lista de verificare. Cu
scopul de permite concentrarea eforturilor managementului asupra principalelor
disfunctionalitati ale SMC, in Raportul de audit, functie de evaluarile inregistrate pe chestionare
de catre auditori, neconformitatile sesizate se clasifica, de catre auditorul-sef, in:
a) MAJORE Reprezinta neconformitatile care depasesc abateri critice de la cerintele SR EN ISO
9001:2001. Pentru acest tip de neconformitati, se impune stabilirea de catre managementul de
varf de actiuni corective imediate si eficiente, care sa asigure functionalitatea SMC, in
conformitate cu cerintele standardului.
b) MINORE Reprezinta neconformitatile care, desi nu au ca rezultat disfunctionalitatea SMC fata
de prevederile SR EN ISO 9001:2001, duc la diminuarea eficientei si eficacitatii SMC. In vederea
eliminarii riscului ca aceste neconformitati sa se transforme in timp in neconformitati majore, si de
asemenea cu scopul de a imbunatati parametrii functionali ai SMC, se stabilesc, de catre sefii
compartimentelor auditate in cauza, actiuni corective.
c) OBSERVATII Reprezinta neconformitati aparute izolat sau accidental, dar care nu sunt
importante a fi rezolvate prin rapoarte de actiuni corective/preventive, deoarece semnalizeaza o
anumita posibila problema sau o problema minora, mai putin semnificativa. Seful compartimentului
auditat are obligatia de a urmari in timp daca aceste neconformitati se permanentizeaza, caz in
care se supune analizei managementului problematica respectiva.
4.2.5.3 Difuzarea Raportului de audit
Raportul de audit se difuzeaza:
Sefului Birou MC;
Sefului compartimentului auditat.
4.2.6 Incheierea auditului
Auditul se considera incheiat in momentul prezentarii Raportului de audit compartimentului
auditat.
4.3 Urmarirea actiunilor corective
Urmarirea realizarii eficiente si la timp a actiunilor corrective intreprinse ca urmare a abaterilor

constatate in timpul auditului, este o actiune post audit. Responsabilitatea pentru organizarea,
desfasurarea si documentarea acestei actiuni revine Sefului Birou MC, care are autoritatea de a
decide in acest scop audituri de urmarire asupra activitatilor care au generat intreprinderea de
actiuni corective.
5.RESPONSABILITATI
Primarul : are responsabilitatea si autoritatea de a:
asigura toate resursele umane si materiale pentru implementarea prezentei proceduri;
aproba Programul anual de audit intern;
asigura toate conditiile ca actiunile corective si preventive rezultate in urma auditurilor sa
fie aplicate;
nominaliza auditorii interni.
Viceprimarul si Secretarul Primariei :
-propun in cadrul analizelor efectuate, pentru compartimentele pe care le coordoneaza,
masuri corective / preventive ca urmare a concluziilor rezultate din rapoartele prezentate
sau din auditurile interne la care au participat;
-urmaresc, impreuna cu R.A.C. din compartimentele pe care le coordoneaza, ducerea la
indeplinire a concluziilor rezultate din rapoartele de audit incheiate.
R.M.C.
-are responsabilitate pentru:
avizarea Programului anual de audit;
selectarea echipei de auditori interni ai calitatii la nivelul Primariei, din care se selecteaza auditorii
pentru fiecare audit in parte;
evaluarea auditorilor interni ai calitatii si a auditurilor efectuate.
-urmareste impreuna cu managementul de varf, Seful Biroului MC si R.A.C. implementarea
masurilor corective / preventive dispuse pe baza rapoartelor de audit.
Seful Biroului MC
- este responsabil cu:
planificarea, organizarea si realizarea auditurilor interne ale calitatii;
asigurarea urmaririi eficacitatii actiunilor corective/preventive dispuse in urma auditurilor
interne ale calitatii.
Directorii si sefii compartimentelor;
-au responsabilitatea de a:
asigura conditiile de derulare a auditurilor planificate;
participa la auditul intern impreuna cu persoanele nominalizate si a prezenta toate datele
solicitate de auditori in legatura cu obiectivul auditului;

initia si asigura realizarea actiunilor corective/preventive rezultate in urma depistarii de


neconformitati/posibilitatii de aparitie a neconformitatilor in cadrul sectorului de activitate
pe care il coordoneaza.
6. INREGISTRARI
6.1 Programul anual de audit
6.2 Planul auditului intern
6.3 Lista de verificare
6.4 Raportul de audit intern
6.5 Lista de inregistrare a Rapoartelor de Audit
6.6 Lista de inregistrare a Planurilor de Audit
Evidenta auditurilor efectuate se pastreaza de catre Seful Biroului MC prin inregistrarea in
ordine cronologica a Rapoartelor de audit in Lista de inregistrare a Rapoartelor de Audit , pe
suport informational, in baza de date a Sefului Biroului MC, sau pe suport de hartie.

Testarea riguroas i inginerie avansat


n calitate de membru dovedit al Cameron in cadrul portofoliului pentru supapa fluture cu un
sfert de rotaie (quarter-turn butterfly valve), fiecare WKM TOV este supus proceselor de
calificare i de testare in conditii grele care simuleaz ciclul de via al supapei.
Amprenta la nivel mondial i de sprijin
Sprijinul nostru global i reele strategice aduc TOV WKM acolo unde este nevoie, atunci
cnd este nevoie ,complet proiectat, testat, calificat, i susinut de Cameron, lideru n
supape de fabricaie.
Specificaii
geometrie compensatie tripla
inchidere bidirecional a conductelor cu zero scurgere
Ciclul de via testat pentru performan supap bidirecional-balon strans
sigilii de rulment standard
Disc de auto-centrare
O gam larg de configuraii , scurte (ISO), i de model lung
Carbon i standardul de fabricaie din oel inoxidabil; alte materiale la cerere
aplicatii
prelucrare de rafinare i petrochimie
Prelucrarea hidrocarbonat
Hidrogen
Oxigen

fluide criogenice
fluide termice
gazele fierbini
Sulf (gaz coad)
solveni chimice
solveni clorurai
gaz ars
Ulei si gaz
Izolarea rezervoarelor i a depozitrii
conducte de abur i condens
Sisteme de rcire cu ap
sisteme de desulfurare
Rezervor i terminale
comutare rezervor
izolarea rezervor
sisteme multiple
producia offshore
de prelucrare a gazelor i de gaz natural lichefiat(GPL)
putere nclzire i abur district
Saturat i abur supranclzit
abur geotermal
Personalul de service de pe teren al Cameron sunt instruii pentru a menine, repunerea in
functiune si a sprijini ecchipamentele din conducte , stocare si aplicatie de transmisie.
Serviciile includ, dar nu sunt limitate la : msurare i contorizare, asisten start-up pentru
punerea n funciune, consultan, precum i repunerea in functiune a echipamentelor si
testare.
Safety

-Cercetare cerinte piata


-Documentare
-Proiectare
-Cautare furnizori
-Testare
-Integrare
-Exploatare
-Mentenanta reparatii