Modelarea deciziilor financiar-monetare

IDD, anul universitar 2015-2016

(saptamna a doua)

17 februarie 2009

Optimiz
ari
neconditionate

Exemplul 1.1 Sa se determine valoarea minima a functiei

f (x) = 7x2 + 5x + 1.
5
.
Rezolvare 1.2 f 00 (x) = 14 > 0 = f are minim. f 0 (x) = 0 = x = 14

Aletrntiv
a: Valoarea minim
a a unei functii de gradul al doilea
f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c R, a 6= 0
este:
fmin (x) =

b
.
2a

5
5
La noi, fmin (x) = 27
= 14
.

conditionate
Exemplul 1.3 Sa se determine valoarea minima a functiei
f (x, y) = 9x2 + 2xy + 10y 2 ,
conditionata de restrictia
x + y = 5.
1

Rezolvare 1.4 Se asociaza functiei date lagrangeanul

L (x, y, ) = f (x, y) (x + y 5)
si se rezolva sistemul
L

x = 9x + 2y = 0
= 9x + 2y = 2x + 20y
L
= 2x + 20y = 0
,
y
x+y5=0
L
=
x
+
y

5
=
0

de unde solutia:

7
18
, y= .
5
5
00
00
= fyx = 2, fyy = fy002 = 20, elementele matricii

9 2
H=
;
2 20
x=

00
00
Acum, fxx
= fx002 = 9, fxy

se observa ca 0 = 1 > 0, 1 = 9 > 0, 2 = 176 > 0, de unde

rezulta ca
18 7
functia data are minim si valoarea minima este fmin = f 5 , 5 .

Preferinte

Def. 2.1 Pentru a ordona multimea vectorilor de consum admisibili X, se

defineste rela
tia de preferin
t
a : X X astfel:
x y consumatorul considera ca varianta de consum x
este cel putin la fel de buna ca varianta y.
Relatia de preferinta comport
a urm
atoarele propriet
ati:
A(1): Completitudine x, y X : x y, y x sau ambele;
A(2): Reflexivitate x, y X : x x;
A(3): Tranzitivitate x, y, z X : x y si y z rezult
a x z.
a : X X, definita astfel:
Def. 2.2 Relatia de preferinta strict
x y daca x y.
2

Def. 2.3 Rela

tia de indiferen
t
a : X X, definita astfel:
x y x y si y x.
Ex. 2.4 Sa se arate ca relatia de indiferenta este o relatie de echivalenta.
Def. 2.5 Se numeste curb
a de indiferen
t
a multimea alternativelor de consum, care sunt indiferente una fata de cealalta. Matematic,
Indifx = {y X : x y} (clasa de echivalen
t
a a lui x).
Obs. 2.6 Daca luam x X = R2+ si y1 R+ , exista un unic y2 astfel nct
(y1 , y2 ) Indifx (altfel fiind contrazisa monotonia relatiei de preferinta).
Multimea de indiferenta a doua bunuri are un singur parametru liber. Prin
urmare, tn cazul a doua bunuri, multimea de indiferenta Indifx are dimensiunea 1 si este densa, fiind numita, n consecinta, curb
a de indiferen
ta.
Def. 2.7 Panta curbei de indiferenta
dx1
dx2
se numeste rata marginal
a de substitu
tie (RMS) si arata cu ct trebuie sa
se modifice cantitatea consumata din bunul 1 pentru a compensa modificarea
cu o unitate a cantitatii din bunul 2, astfel nct noul vector de consum sa
se situeze pe aceeati curba de indiferenta:
(x1 + dx1 , x2 + dx2 ) (x1 , x2 ) .
A(4): Convexitate x, y X : x y si x 6= y = x + (1 ) y x,
(0, 1).
Axioma de mai sus asigur
a unicitatea planului de consum.
A(5): Monotonicitate Se defineste x y prin
x y xi yi , 1 i n si j {1, ..., n} a..xj > yj .
Atunci
x y = x y,

semnificatia acestui fapt fiind: consumatorul prefera strict un vector de

consum caracterizat prin cel putin la fel de mult din fiecare bun si strict
mai mult din cel putin un bun.
3

Functii de utilitate

Def. 3.1 O func

tie de utilitate este o functie u : X R, ce reprezinta
numeric preferintele:
x, y X, x y u (x) u (y) .
Exemplul 3.2 functia Cobb-Douglas (CD):
u (x1 , x2 ) = x1 1 x2 2 , i > 0, i {1, 2} ;
Exemplul 3.3 functia CD generalizat
a:
u (x1 , ..., xn ) =

n
Y
i=1

xi i , i {1, ..., n} ;

Exemplul 3.4 Constant Elasticity of Substitution (CES):

1

+
x
;
u (x1 , x2 ) = x
1
2

Exemplul 3.5 Bernoulli:

u (x) =

x1
,
1

pentru 1 6= 0
;
ln x, pentru 1 = 0

Exemplul 3.6 liniar

a:
u (x1 , ..., xn ) = a1 x1 + a2 x2 + ... + an xn ,
unde
ai 0, i {1, ..., n} si j a.. aj > 0;
Exemplul 3.7 Leontief:
u (x1 , ..., xn ) = min (a1 x1 , a2 x2 , ..., an xn ) ,
unde
ai 0, i {1, ..., n} si j a.. aj > 0.

Ex. 3.8 Sa se demonstreze ca

limCES = CD.

Ex. 3.9 Sa se calculeze RMS pentru curbele de indiferenta din exemplele

(3.2), (3.4), (3.6) pentru n = 2 si (3.7), de asemenea, pentru n = 2. Sa se
arate ca RMS pentru CD, functia de utilitate liniara si Leontief se pot deduce
din RMS pentru CES.
Rezolvare 3.10 CD: u (x1 , x2 ) = x1 1 x2 2 . Formula de calcul pentru RMS
se scrie:
u0
RMS = 20 ,
u1
unde u0i =

u
.
xi

Se obtine:
u01 = 1 x1 1 1 x2 2 = 1

u
,
x1

u02 = 2 x1 1 x2 2 1 = 2

u
.
x2

Atunci:
RMSCD =

2 x1
.
1 x2

1

CES: u (x1 , x2 ) = 1 x
+

x
. Pentru a calcula RMS-ul asociat
2
1
2
0
0
functiei CES, se determina u1 si u2 :
1
1
(1+)
(+1)
1 x
() 1 x1
=
1 + 2 x2

1+
u
.
= 1
x1

u01 =

n mod analog, se obtine:

u02

= 2

u
x2

Atunci:
RMSCES

2
=
1
5

1+

1+

x1
x2

LIN: u (x1 , x2 ) = a1 x1 + a2 x2 . Evident, u01 = 1 si u02 = 2 . Atunci:

RMSLIN =

2
.
1

LEON: u (x1 , x2 ) = min (1 x1 , 2 x2 ). Atunci:

, pentru 2 x2 > 1 x1
.
RMSLEON =
0, pentru 2 x2 < 1 x1
Concluzia:
pentru = 0 n RMSCES se obtine RMSCD ;
pentru = 1 n RMSCES se obtine RMSLIN ;
pentru = n RMSCES se obtine RMSLEON .
Teorema 3.11 (de invarianta
ari monotone)
a functiei de utilitate la transform
Daca u (x) reprezinta relatia de preferinta si f : R R este o functie
strict crescatoare, atunci f (u (x)) = (f u) (x) reprezinta aceeasi relatie de
preferinta.
Aceast
a teorem
a simplific
a deducerea functiei de cerere din problema consumatorului.
Def. 3.12 Functia u : X R se numeste quasi-concav
a daca
c astfel nct x (x) c si u (y) c determina
u (tx + (1 t) y) c, t (0, 1) .
Prop. 3.13 Fie relatia de preferinta reprezentata prin functia de utilitate
u : X R, atunci
este convexa u este quasi-concava.
Prop. 3.14 Pentru functia u : R2+ R quasi-concavitatea sa se verifica
daca

0 u01 u02
0

u1 u0011 u0012 > 0.

0

u2 u0021 u0022
6

Ex. 3.15 Sa se verifice quasi-concavitatea functiei CD.

Rezolvare 3.16 CD: u (x1 , x2 ) = x1 1 x2 2 , 1 , 2 > 0. Evident,
u01 = 1

u
u
, u02 = 2 ,
x1
x2

u
u
, u0012 = 1 2
,
2
x1
x1 x2
u
= u0012 , u0022 = 2 (2 1) 2 .
x2

u0011 = 1 (1 1)
u0021
Atunci:

0
1 xu
2 xu2

u ( 1 1) u2
1 2 x1ux2
1
1
1 x1
x1

1 2 x1ux2
2 (2 1) xu2
2 xu2
2

1
1
0

x1
x2
1
1 1
2
= u3 1 2 x11
x1 x2 =
x1
2
2
2 1
x2 x1 x2

x2

1 1 (2 1) 1 2
1 2 (1 1) 1 2
3
= u 1 2
=
+

x1
x1 x22
x2
x21 x2
1 + 2
= u3 1 2 2 2 > 0.
x1 x2

Problema consumatorului (modelul static)

(

max u (x1 , ..., xn )

x1 ,...,xn

p1 x1 + ... + pn xn V

(4.1)

A(7): Nesatiere (local

a) Fie x X, dat. Atunci
> 0, y X cu |x y| < astfel nct y x.
Individul s poate m
ari utilitatea chiar dac
a este restrictionat la modific
ari mici ale consumului. Orice modificare (n sensul cresterii) a consumului este preferat
a, orict ar fi de mic
a (strict pozitiv
a).

Teorema 4.1 Daca se respecta (4) atunci (4.1) este echivalenta cu

(
max u (x1 , ..., xn )
x1 ,...,xn
,
p1 x1 + ... + pn xn V

(4.2)

iar conditiile de ordinul I sunt suficiente.

Ex. 4.2 Se sonsidera u (q1 , q2 ) = q11 q22 , 1 , 2 (0, 1). Sa se determine:
1. cererile Marshall: qi = fi (p1 , p2 , V );
2. elasticitatile Epi qj si EV qi ;
3.

qi
,
qi

daca

(a) V creste cu 20%;

(b) p1 si p2 scade fiecare cu 20%;
(c) V, p1 , p2 cresc cu 20%;
(d) 1 si 2 cresc cu 10%.
4. qi , cnd 1 = 0.6, 2 = 0.4, V = 5000, p1 = 12 si p2 = 15.
1. Lagrangeanul functiei u se scrie
L (q1 , q2 , ) = u (q1 , q2 ) (p1 q1 + p2 q2 V ) .
Atunci:

L
ui
=
pi ,
qi
qi

de unde

u
u u
u
= 1 ,
= 2
q1
q1 q2
q2

si

1 u
2 u
2 p1
=
= q2 =
q1 .
p1 q1
p2 q2
1 p2
Relatia p1 q1 + p2 q2 = V devine

2
=V
p1 q1 1 +
1
=

1 V
2 V
si q2 =
1 + 2 p1
1 + 2 p2
functiile de cerere Marshall sau necompensate;
q1 =

du
dV

reprezint
a utilitatea marginal
a a venitului.
Def. 4.3 f se numeste omogen
a de grad k daca f (x) = k f (x),
pentru R.
Prop. 4.4 Functia de cerere Marshall este omogena de grad 0.
Din proprietatea de mai sus, rezult
a
f (p1 , p2 , ..., pn , V ) = f (p1 , p2 , ..., pn , V ) .
Derivnd n raport cu se obtine:
n
X
f
f
V = 0,
pi +
p
V
i
i=1

de unde, mp
artind relatia (4.3) cu f ,
n
X

Epi f + EV f = 0,

i=1

adic
a suma elasticitatilor functiei Marshall este nula.
2.
Ep1 q1 = 1 Ep2 q1 = 0 EV q1 = 1
.
Ep1 q2 = 0 Ep2 q2 = 1 EV q2 = 1
(a)

qi
qi

= EV qi V
; atunci:
V
q1
q2
=
= 0.2;
q1
q2
9

(4.3)

(b)

qi
qi

i
= EV qi p
; atunci:
pi

q1
q2
=
= 0.2;
q1
q2
(c)

qi
qi

= 0;

(d)
E1 q1 = 1 (ln q1 )0 = 1 [ln 1 ln (1 + 2 )]0

1
2
1
=
= 1

.
1 1 + 2
1 + 2
Analog, se determin
a
E1 q2 =

1
2
1
, E2 q1 =
, E2 q2 =
.
1 + 2
1 + 2
1 + 2

Rezult
a:

3. q1 =

6 5000
10 12

qi
= 0;
qi

= 250 si q2 =

4 5000
10 15

400
.
3

Ex. 4.5 Determinati functia de cerere de la exercitiul anterior folosind teorema de invarianta a functiei utilitate la transformari monotone.
Ex. 4.6 Fie

1
u (q1 , q2 ) = q1 + q2 , unde , > 0.

Sa se determine functia de cerere Marshall qi = fi (p1 , p2 , V ).

Rezolvare 4.7 Avem:

de unde

1
V = ln q1 + q2 ,

V
1
1
(1+)
=
() q1
q1
q1 + q2
V
1
1
(1+)
=
() q2
q2
q1 + q2
10

si
=

V
q1
V
q2

p1
=
= q2 =
p2

Rezulta
q1 =
p1 + p2
q1 =

p1
p2
1

(p1 ) 1+
1
(p1 ) 1+

p1
p2

1
1+

q1 .

1 V.
1+

V
p1

1
(p2 ) 1+

si
1

q1 =

(p2 ) 1+
(p1 )

1
1+

+ (p2 )

1
1+

V
.
p2

Se observa ca pentru = 0 se obtine functia Marshall pentru CD.

Ex. 4.8 Sa se determine cererile Marshall pentru CD generalizat.
Ex. 4.9 Sa se determine elasticitatile functiei de cerere Marshall pentru
CES n functie de pret si de venit.
Rezolvare 4.10 Se foloseste relatia
Ex f = x [ln f (x)]0 .
n cazul exercitiului dat,
ln q1 =
atunci

ln p1 +
ln + ln V ln 1 x
ln p1 ;
1 + 2 x2
1+
1+
1

si rezulta

1+ p11+
1
1
ln q1
1+
=

p1
1 + p1
p1
1 x1 + 2 x2
1

(p1 ) 1+

Ep1 q1 =
1.
1 + 1 + 1 x
1 + 2 x2
1

V
p1 q1
(p1 ) 1+
(p1 ) 1+
.
=
q1 =

=
V
1 x1 + 2 x2 p1
1 x1 + 2 x2
11

Se obtine
Ep1 q1 =

p2 q2
1.
1+ V

Obs. 4.11 Pentru = 0, se obtine Ep1 q1 = 1, elasticitatea n CD.

EV q1 = V

1
ln q1
=V =1
V
V

Ep2 q1 = 0 Ep1 q1 EV q1
p2 q2
Ep2 q1 =
.
1+ V

12