ABCul montessorian

Prima zi de gradinita: Momentul n care un copil ncepe s

mearg la grdini i n special experiena Montessori, reprezint
pentru el un pas important, n care ajutorul familiei este
esenial. Este bine s i se ofere detalii despre aceast nou etap
din viaa lui doar cu o zi sau dou nainte, prin explicaii clare
i generale. Putei chiar merge s facei o vizit grdiniei, nainte
de a-l lsa pe copil acolo.
n prima zi de grdini, atunci cnd intrai n clas cu cel mic, luaiv la revedere n mod cald, dar ferm, i lsai copilul n grija
educatoarelor, chiar dac micuul ncepe s plng. Educatoarele
tiu cum s se ocupe de copiii care sunt foarte ataai de prini i de
aceea este nevoie ca dumneavoastr s le lsai s se ocupe de
situaie, astfel nct copilul dumneavoastr va cpta n scurt timp
ncredere n educatoare, iar teama sa va disprea. Putei s mai
rmnei un timp n cadrul grdiniei (n biroul doamnei directoare
sau pe coridor), iar apoi s revenii fr s fi vzut, pentru a v
asigura c totul decurge bine.
Asigurai-v c venii la timp s luai copilul de la grdini,
este foarte important ca fecare copil s se simt n siguran i s
nu se simt uitat. n primele zile chiar putei veni mai
repede pentru a lua copilul acas, pentru ca acesta s
dobndeasc mai uor sentimentul de ncredere i siguran dorit.
Dobndirea unei rutine de desprire de copil l va ajuta s se simt
n siguran mai rapid. De aceea, evitai s formulai ntrebri
cu turnur negativ: i-a fost dor de mine ?, Ai fost trist()
toat ziua ? n locul acestor formulri putei s i ntrebai: Cum a
fost azi?, Vrei s mi prezini clasa sau un coleg?.
Nu ezitai s discutai cu directoarea sau cu educatoarele despre
nedumeririle sau ngrijorrile dumneavoastr, mai ales dac
lucrurile nu se mbuntesc dup primele zile. Unii copii se
acomodeaz mai greu dect alii.

Exist i varianta ca copilul s se fi acomodat foarte bine,

dup care s i schimbe atitudinea i s decid c nu mai
dorete s mearg la grdini. Aceast reacie ntrziat este
foarte normal i este o reacie predictibil din partea copilului. El a
realizat dupa ceva timp ca mersul la gradini nu este doar un
aranjament temporar. ns educatoarele au dobndit n timp
experiena de a-l face pe copil s treac cu bine i peste acest
moment.
In situatii speciale (anxietatea de separarea de parinte,
neacomodare): inainte de introducere copilului in colectivitate, la
sfarsitul programului, puteti petrece timp cu copilul si cu educatorul
in cadrul gradinitei, astfel copilul va dobandi treptat incredere in
gradinita si educator.
Usurinta in acomodarea copilului dumneavoastra la gradinita
va depinde de sentimentele de incredere in gradinita si
personal pe care le va simti din partea dumneavoastra!
Sosirea la gradi: Se recomand s aducei copilul la cel trziu
8:30, astfel nct acesta s poat lua micul dejun, sa participe la
gimnastica de dimineata, dup care s nceap activitile
Montessori.
Copilul se poate concentra cel mai bine n intervalul orar 9:00 i
12:00, iar acest interval este dedicat activitilor de tip Montessori.
Pentru a maximiza benefciile pedagogiei MONTESSORI, este
esentiala respectarea curbelor de concentrare ale copilului si a-i
permite sa lucreze independent timp de 3 ore consecutiv.
Urmatoarea schema reprezinta o ilustrare a timpului de lucru intr-o
clasa Montessori care dureaza 3 ore.

Linia dreapta, care reprezinta cele 3 ore, este o linie fara nicio
activitate. Linia de deasupra ilustreaza lungimea si profunzimea

implicarii intr-o activitate constructiva. Numerele

interpretate/comentate mai jos corespund cu numerele din schema.

1.
2.
3.

4.

Multi copii vor intra in clasa si vor alege ceva relativ simplu si
vor lucra cu acel material pentru o perioada scurta de timp, ca si
cum si-ar restabili sentimentele de competenta
Urmatoarea lor activitate este in general mai dificila si se
apleaca asupra ei o perioada putin mai lunga de timp.
Aceasta perioada e urmata de o "Falsa Oboseala", o perioada
cand multi copii au finalizat lucrul si nu au selectat inca alta
activitate (este in general perioada cand adultii iau o pauza de
cafea)
Daca profesorul permite copiilor sa-si ia aceasta pauza sa
experimenteze relaxarea falsei oboseli, copiii vor reincepe in curand
cea mai dificila alegere de materiale cu care sa lucreze si vor lucra
cu ea pentru cea mai lunga perioada de timp. In timpul acestei
perioade, concentrarea lor este cea mai puternica si face cele mai
mari progrese in dezvoltarea abilitatilor si achizitia cunoasterii.
Dr. Montessori a numit aceasta perioada Perioada Cea Mai
Importanta a Muncii.
5. Pe masura ce ciclul se apropie de finalizare, copiii
abandoneaza munca si par a fi relaxati si revigorati in timp ce
discuta unii cu altii.
Cand timpul disponibil este mai putin de 3 ore, Cea Mai
Importanta Perioada a Muncii nu aparesi ciclul de munca nu se
termina sa la sine. Ca sa se protejeze de frustrarea de a le fi
intrerupta aceasta perioada, copiiii fie nu vor alege nicio activitate
dupa perioada de Falsa Oboseala, fie vor alege ceva care implica
doar concentrare superficiala.
Totodata, copiii care au dificultati in a sta linistiti, vor incepe sa se
simta perdanti pentru ca nu reusesc sa faca fata perioadelor mai
lungi de timp. Copiii care nu reusesc sa-si termine ciclul de munca
pot sa-si manifeste frustrarea aratand dezamagire sau refuz de a-si
intrerupe lucrul.
Va rugam asadar sa respectati ora de aducere a copilului la
gradinita!

Plecarea de la gradi: Se recomand s venii s luai copilul puin

mai devreme dect ora de final a programului, mai ales la
nceput, pentru a-i permite copilului s i dezvolte astfel
sentimentul de ncredere n spusele prinilor si.
Observarea la clas: Una dintre metodele prin care putei
nelege experiena Montessori pe care o triete copilul
dumneavoastr este prin observarea la clas, care va f
programat i afat n Calendarul Anual.
Mai jos vei gsi cteva reguli pe care trebuie s le respectai pentru
a nu deranja copii atunci cnd intrai n clas:
- Atunci cnd vei intra n clas copiii vor dori s v pun ntrebri.
V rugm s evitai conversaiile lungi. Un politicos i simplu salut,
un rspuns scurt la ceea ce v ntreab este sufcient; apoi sftuii-i
s se ntoarc la ceea ce fceau. Copiii vor f deja ntiinai de vizita
dumneavoastr i vor nelege sfatul dumneavoastr.

- Dac copilul dumneavoastr va ncepe s plng, va face tumbe

sau v va ignora complet s nu fi surprini. Copiii rspund foarte
diferit atunci cnd i vd prinii n clas i se pot comporta diferit
de cum se comport acas. Intr n competena educatoarei s se
ocupe de reacia acestuia, iar observarea clasei alturi de copilul
dumneavoastr poate f uneori soluia, atunci cnd el nu v las s
stai singuri. Uneori poate f benefc s v ndreptai atenia i asupra
altor copii, pentru a putea compara comportamentul copilului
dumneavoastr. Pe parcursul celorlalte vizite la clas vei vedea c
reaciile lor vor f diferite.
- Educatoarea nu va avea timp s discute cu dumneavoastr pe
parcursul vizitei i nici imediat dup aceasta. Dac o sa avei
ntrebri, v rugm s le notai. Educatoarea sau directoarea v vor
rspunde cu plcere prin telefon sau prin stabilirea unei ntlniri.
- Vizita la clasa dureaza intre 20-30 minute.
Prinii vor intra n clas n linite i se vor aeza. Nu salutai cnd
ajungei n clas i nici la plecare. tim c avei intenia s o facei
dar acest lucru ar perturba atmosfera de lucru i concentrare.
Sperm s profitai de ocazia de a face o vizit la clas pentru a

vedea cum funcioneaz programul Montessori i s vedei cum

rspunde copilul dumneavoastr la acesta. Vizita dumneavoastr
este important att pentru noi ct i pentru copil. Dorim prin
aceasta s v simii integrat n procesul de educare.
(Sursa: http://www.montessoribucuresti.ro/index.php?id=96)

1.

2.

3.

4.

5.

Recompensa / pedeapsa:n educaia Montessori, nu exist

recompense i pedepse. Maria Montessori a crezut n nevoia
nnscut a copilului de a face o munc productiv. Perioadele
senzitive ofer o nevoie intern i o convingere mai puternic dect
ar face orice recompense sau laude.
Montessorienii nu i ofer copilului laude dearte. Munca
copilului este foarte bine valorizat n educaia Montessori, iar lauda
oferit este tipic specifc pentru a sublinia efortul: Ai muncit cu
adevrat la acest lucru! sau Ai fcut activitatea aceasta de patru
ori la rnd!.
Montessorienii ncearc s ncurajeze mai mult dect s laude
sau s descrie, mai mult dect s evalueze lauda. n loc s spun:
eti un biat bun!, Montessorienii vor spune: Chiar ai fost de
ajutor cnd ai pus la loc toate vasele!
Montessorienii ncearc s ajute copiii s fac singuri
lucrurile i s ctige astfel ncredere n ei-nii. Multe
materiale Montessori au controlul erorii astfel nct copilul s poat
vedea imediat dac o activitate a fost fcut corect. Nu este
necesar surs de aprobare exterioar.
Prin intermediul activitilor practice Montessori, copiii
i dezvolt simul ordinii, concentrarea, coordonarea i
independena. Acestea sunt toate caliti care i fac pe copii
ncreztori n ei-nii i capabili s i asculte vocea interioar.
n cazul n care copilul face o activitate care prin care poate
lovi sau deranja un alt copil, i se spune c, n cazul n care continu
s fac acel lucru, va pierde privilegiul s mai fac activitatea
respectiv. Dac respectivul copil continu activitatea, i se va spune
c apierdut privilegiul de a lucra cu acel material, pentru c prin
comportamentul su a neglijat nevoile colegilor si i nu a respectat
ceea ce a fost rugat s fac.

Esena independenei este de a fi capabil s faci ceva

pentru tine nsui. Adulii lucreaz pentru a termina o
sarcin, dar copilul lucreaz n scopul de a crete, i lucreaz
pentru a crea un adult, persoana care va deveni. (Maria
Montessori)
Violenta: Nu se accept violena n grdini! Copiii nu au voie
s aduc de-acas jucrii de genul cuitelor, sbiilor sau alte obiecte
care s sugereze violena.
Vorbind despre violen, Maria Montessori numeste comportamentul
nepotrivit al unui copilDeviere - este vorba despre un
comportament observat frecvent la copii (un copil timid, un
copil distructiv sau un copil pasiv, linitit).
Dr. Montessori a clasifcat toate abaterile de comportament ale unui
copil ale crui nevoi sunt nclcate astfel: cele prezentate la copiii
puternici "care rezist i depsesc obstacolele pe care le ntlnesc"
i cele afate de copii mai puin puternici "care cedeaz n condiii
nefavorabile".
Exist devieri ale copiilor puternici: capriciile i tendina spre
violen, crizele de furie, nesupunere, agresiune i neascultare,
posesivitatea, scopuri nesigure, incapacitatea de a se concentra,
imaginaie extravagant.
De asemenea, n cazul unor copii mai puin puternici, aceste devieri
se traduc prin: pasivitate, indolen, plictiseal, plns pentru a
obine ceea ce doresc, probleme digestive sau lipsa poftei de
mncare, mncat excesiv, frica de ntuneric, tulburri de somn.
n ambele cazuri nu este nevoie ca aceti copii s fie
ameninai sau amgii. Lor trebuie s li se creeze un mediu
propice dezvoltrii lor pozitive, pentru c, potrivit Mariei
Montessori, atunci cnd energiile intelectuale ale unui copil
sunt pe deplin utilizate ntr-un mod constructiv, nu ramne
nicio energie pentru un comportament nepotrivit - pentru
deviere.

Competitia: ntr-o clas Montessori nu se pune accent pe

competiie, ci pe dezvoltarea ncrederii n propria persoan,
dezvoltarea inteligenei emoionale, a pasiunii i druirii de a
face un lucru, ceea ce reprezint una dintre pietrele de temelie
pentru o via sntoas din punct de vedere psihic i pentru o bun
integrare social ulterioar.
Un printe care prin aciunile lui i arat unui copil c, indiferent de
ceea ce face (n limitele unui comportament normal) este iubit, ajut
copilul s-i dezvolte un sentiment pozitiv, l ajut s dobndeasc
convingerea c aparine cuiva i c ceea ce fac i spun conteaz cu
adevrat.
Lauda si incurajarea: Exist o mare diferen ntre laud i
ncurajare: ncurajarea se refer la sarcina n sine, n timp ce lauda
recompenseaza persoana, ea l poate face pe un copil sa simt c e
"bun" doar dac face ceva perfect, iar mai trziu poate crea o
presiune i o nevoie continu de aprobare din partea celorlali. Pe de
alta parte, ncurajarea recunoate efortul: Eu cred n tine, ncearc,
continu!
Exist multe presiuni n mediul n care trim: aceea de a
cunoate alfabetul naintea celorlali, de a citi, de a colora fr
greeal, de a sta linitii i de a atepta s li se spun ce s fac.
Tot felul de astfel de impuneri se suprapun peste procesele naturale
de dezvoltare liber a copilului i pot duce mai degrab la fric
dect la asumarea vreunui risc.
Tot ce trebuie s facei este s v ncurajai copiii, s v bucurai
de talentele i abilitile pe care acetia le au - asta i va ajuta s
creasc simindu-se bine cu propria persoan.

Imbracaminte: Hainele copiilor nu ar trebui s fie o piedic n

a-i desfura activitile i jocurile practicate la grdini, ci
ar trebui s le permit acestora s alerge, s se caere, s se joace
fr probleme.

Nu se recomand hainele care au desene sugestive de genul

Mickey Mouse, ci haine simple, din bumbac, fara prea muli nasturi
la nceput, atunci cnd copilul nu tie nc s se descurce cu acetia,
astfel nct s i se poat asigura independena nc din primul
moment cnd este lsat ntr-o comunitate. Este de preferat s se
poarte haine cu fermoar, capse usor de nchis.
Pentru somn, se va purta o pijama, aceasta urmnd a f adus
curat n fecare zi de luni i luat vinerea.
Pentru perioada de var se recomand plriile de soare sau
epcuele, plus crema de protecie solar.
Pentru a incuraja si respecta dreptul copiilor de a-si alege singuri
hainele, explicati-le ce tip de haine sunt recomandate si de ce
si invitati-i sa aleaga din doua maxim trei optiuni in prealabil
pregatite. In acest fel, ii veti ajuta in luarea unei decizii rapide, veti
evita pierderea rabdarii dumneavoastra, precum si alte intarzieri.
Saptamanal, asigurati-va c ai adus la grdini un rnd de haine
de schimb (bluz, pantaloni/fust, chiloi, maiou, osete, pijama)
Accesorii: Respectand dreptul copilului de a decide singur cu ce se
imbraca dimineata, permiteti copilului sa-si alega ce accesorii
doreste. Puneti-i insa in vedere ca acestea vor f purtate pana la
intrarea in gradinita, unde vor f depozitate in cutia special
amenajata pentru astfel de obiecte si luate la sfarsitul programului.
In clasa, nu se accepta bijuteriile, poetuele, ochelarii de soare,
banii, machiajul, ceasurile, acestea putnd s distrag atenia
copiilor.
Incaltaminte: ntr-o clas Montessori este important ca cei mici s
se poate mica n linite. Multe dintre activiti se desfoar pe
covorae sau necesit ca elevii s stea cu picioarele ncruciate,
aezai n cerc. Copii vor lua parte i la activiti care s le dezvolte
spiritul de coordonare.
De aceea, se vor evita nclrile care nu pot f uor manevrate. Se
recomanda inclaminte comod pentru interior, cu arici,
astfel nct copilul s se poat ncla/descla singur, ns nu

papuci cu care s poat aluneca. Se pot purta papuci de cauciuc, cu

osete.

Obiecte dragi de acasa: Dac copilul are o jucarie preferat sau

un obiect care l face sa se simt mai confortabil (o earf a mamei),
permitei-i s o ia cu el la grdini. Lsai copilul s decid singur
cnd nu mai are nevoie de acel lucru.
Copiilor li se permite s aduc jucrii de plu dac acestea i ajut s
adoarm, ns ele vor f depozitate ntr-o cutie la intrarea n sala de
clas i li se vor oferi copiilor doar nainte de somn. Grdinia nu i
asum responsabilitatea pentru jucriile stricate.
Este in regul s se aduc la grdin obiecte cu valoare
educativ, cum ar f: plante, flori, obiecte care in de natur, tiin,
cri, poze. V rugm s v sftuii cu educatoarele nainte de a
aduce un anumit obiect n clas!
Igiena: Asistentul Montessori insoteste copilul la baie, il lasa sa
se descurce singur, explicandu-i copilului teoretic si prin
exemplifcare corectitudinea actului de igiena personala. Asistentul
va interveni la fnal, pentru a se asigura de corectitudinea actului
igienic.
Fiecare copil va avea propriul prosop, personalizat cu numele si
o preferinta a copilului (pentru a f recunoscuta de copilul inca
necunoscator de litere). Asistentul va avea grija ca fecare copil sa-si
foloseasca propriul prosop.
Fiecare copil va avea propria canuta, personalizata cu numele si
o preferinta a copilului pentru a f recunoscuta de copilul inca
necunoscator de litere). Asistentul va avea grija ca fecare copil sa-si
foloseasca propria canuta.
Copiii vor f invitati sa se spele pe maini si fata inainte si dupa
masa, inainte si dupa mersul la toaleta.

Somnul i orele de linite: Dup masa de prnz, copiii vor merge

la somn. Cei care nu doresc sau nu pot s adoarm vor sta linitii n
ptuurile lor i vor f rugai s pstreze linitea. Chiar i odihna de
acest fel este benefc pentru ei. nainte de culcare li se va pune o
muzic clasic linititoare.
Copiii mai mari care nu dorm vor participa la activiti uoare, care
nu perturb linitea celor care se odihnesc.
Televizorul: Nu exist televizor n sala de clas!!!
Asistm la o revoluie n modul n care nva copiii din zilele
noastre. ntrebarea cea mai bun este cum sa ncorporm
tehnologia n nvaarea timpurie in cel mai sigur i mai efcient mod,
astfel nct copilul s nu se simt n afara mediului n care triete,
dar nici s devin dependent de gadget-urile care bombardeaz
piaa zi de zi.
Maria Montessori nu a tiut despre existena televizorului, acesta nu
apruse nc, ns a tiut s fac lucruri uimitoare cu hrtia, lemnul,
vopseaua.
Copiii mici sunt ntr-o perioad n care experimenteaz
direct lumea. Exagerarea cu timpul petrecut n faa unui ecran
scurtcircuiteaz procesul de experimentare. Ceea ce dorim noi prin
activitile de tip Montessori este s maximizam valoarea timpului
petrecut n faa unui ecran i s limitm efectele negative ale
acestuia, respectiv dependena.
Copiii mici au nevoie s i mite corpul, s in n mini
obiecte tridimensionale, s interacioneze cu familia lor i cu
ali copii, s ias afar de cate ori este posibil i s i
foloseasc toate simurile lor. De la natere pn la aproximativ
6 ani, cel mai mult din timpul lor ar trebui sa fe petrecut fcnd
aceste lucruri. Acesta este modul in care structura puternic a
creierului se dezvolta n primii ani de via:
(http://www.scribd.com/doc/101213/Ana-Savin-Totul-se-intamplainainte-de-6-ani).

Transformai timpul petrecut n faa ecranului n timp de

familie. Discutai despre ceea ce face i jucati-v jocuri cu
el!
(http://menssanaetanimasana.wordpress.com/2013/03/14/opiumtv/)
Timpul petecut cu copilul: timpul petrecut alaturi de
copil reprezinta cel mai simplu mod prin care consolidezi
relatia cu el si ii asiguri un mediu armonios si linistit in care
sa creasca. Nu poti si nu este indicat sa substitui timpul petrecut
cu el cu daruri sau jucarii, pentru a compensa absenta ta din viata
lui. Parintii trebuie sa intelegea ca nu cantitatea timpului pe care o
petrec cu el este importanta, ci calitatea lui, modul in care il
fructifca si il valorifca in interactiunile dintre ei.
Intr-o epoca in care timpul este mai pretios ca oricand, iata cateva
solutii prin care sa petreci timp de calitate alaturi de cel mic:
Metode prin care petreci timp de calitate alaturi de copil!
Numarul de ore pe care-l petreci in compania copilului este mai
putin relevant. Calitatea timpului petrecut cu el este mai importanta
decat cantitatea. Doua ore in care te joci si comunici cu el sunt mai
valoroase decat o zi in care doar ii asiguri strictul necesar si ai grija
sa fe mereu in siguranta.
Comunica cu el tot timpul!
Fii cat mai prezenta in viata copilului tau. Discuta cu el cat poti de
mult, pe teme cat mai diverse. Depaseste granitele subiectelor de
tipul "ti-e foame?", "ce vrei sa mananci?", "vrei apa?", care sunt
banale si lipsite de continut. Intreaba-l ce se joaca, ce l-a
impresionat din cartea pe care a citit-o, ce a facut la gradinita, ce
prieteni noi are etc.
Evita intrebarile inchise si subiectele care pot f inchise imediat, prin
raspunsuri cu "da" sau "nu". Pune-i intrebari deschise, prin care sa il
stimulezi sa creeze raspunsuri complexe si arata-i ca esti interesata
de ceea ce se intampla cu el, ce pasiuni are, cu ce probleme se
confrunta. Numai asa, copilul va simti ca are un sprijin, ca este iubit,
apreciat si va deveni persoana responsabila si puternica pe care vrei
sa o cresti.

Joaca-te cu el!
Pentru copilul mic, joaca este una dintre activitatile lui preferate,
prin care nu doar ca se relaxeaza si se simte bine, dar invata o
multime de lucruri noi si utile pentru el.
In micul lui univers de joaca, copilul este stapan pe situatie si se
simte foarte confortabil. Daca participi si tu in mica lui lume, nu faci
decat sa te apropii mai mult de el, sa ii "vorbesti" prin intermediul
jocurilor, adica in limbajul pe care-l intelege cel mai bine.
Implica-l in activitati legate de casa!
In momentul in care implici copilul in curatenia casei, in gatit si il lasi
sa participe sau sa ia decizii cu privire la modul de organizare al
casei, copilul se simte iubit, apreciat si util. Se simte confortabil si
reusesti sa te apropii mai mult de el.
Vorbiti intre patru ochi!
Planifca-ti timpul astfel incat sa strecori in agenda ta si un moment
in care sa porti o discutie mica, de numai un sfert de ora, cu copilul
tau.
Va f momentul vostru intim, in care va spuneti pasuri si secrete
intre patru ochi. Copilul va f mai dornic sa se deschida in fata ta si
sa fe sincer cu privire la temerile si problemele cu care se confrunta
daca nu exista si alti martori care sa asiste la discutii. Castiga-i
increderea, asigura-l ca esti intotdeauna alaturi de el si ca il poti
ajuta cand are probleme, pentru a-l convinge sa te caute cand are
nevoie de cineva cu care sa vorbeasca.
Discutiile intre patru ochi cu copilul reprezinta un timp scurt, dar
foarte valoros, pe care il petreci cu el.
Luati mesele impreuna!
Servirea meselor in familie este unul dintre momentele care
favorizeaza cel mai mult intarirea legaturilor dintre copii si parinti.
Este momentul in care toata lumea se aduna laolalta si petrece
cateva momente relaxante in sanul familiei. In cele mai multe
cazuri, reprezinta si o ocazie buna de a mai discuta despre unele
lucruri, de a spune pasuri si de a rezolva probleme.
Fiecare parinte, oricat de ocupat ar f, trebuie sa-si imparta timpul in
mod responsabil si sa acorde sufcienta atentie copilului mic, care
are nevoie din plin de ea. Fii constienta de faptul ca un copil mic nu

stie si nu intelege ca tu nu ai timp sufcient pentru el, ca muncesti si

ca ai diverse probleme. El stie doar ca are nevoie sa ii fi alaturi in
momentele in care se simte nesigur, cand testeaza experiente noi si
cand creste. Are nevoie de parinti sa il educe si sa il ghideze
responsabil in drumul pe care si-l alege in viata.
(articol preluat de pe: http://www.copilul.ro/pentru-mama/familiata/Timpul-petrecut-cu-copiii-cantitate-sau-calitate-a319.html)
Afectiunea: Dragostea dintre un printe i un copil este nepreuit.
Copilului i trebuie aratt o dragoste necondiionat, ntr-un mediu
pozitiv, propice dezvoltrii sale din punct de vedere emoional,
treapt important a dezvoltrii sale ulterioare ca adult.
Dragostea dintre un printe i un copil este nepreuit.
Copilului i trebuie aratt o dragoste necondiionat, ntr-un mediu
pozitiv, propice dezvoltrii sale din punct de vedere emoional,
treapt important a dezvoltrii sale ulterioare ca adult.
Metoda Montessori trateaz copiii drept indivizi demni de
respect i ncearc s ias n ntmpinarea nevoilor lor ntr-un mod
plin de afeciune, astfel nct acetia s se simt plini de ncredere
pentru a explora lumea n calitate de indivizi independeni. De
asemenea, copiii sunt crescui ntr-o manier natural, de la natere
nc, prin utilizarea produselor non-toxice acas.
Pentru a fxa nite ritualuri acas, ncercai s luai masa mpreun
ct mai des, fi att mentori, ct i parteneri pentru copii, citii
mpreun, discutai despre greeli i eec, ca parte a propriei
dezvoltri, stabilii nite sarcini i meninei autoritatea ntr-o
manier plin de dragoste i nelegere a nevoilor celuilalt.

ART-TERAPIA
Arta este un mijloc de construire a personalitii; ea permite o conectare a copilului
cu sine nsui, dezvolt capacitatea de expresie i comunicare n relaiile
interumane.
A f creativ nseamn uneori a cobor n propriile profunzimi, pentru a reveni apoi, cu
toat cunoaterea despre cum putem aeza n forme concrete imaginile ntregului
nostru suflet, a viselor
noastre, a imaginaiei.

Stimularea imaginaiei ntrete personalitatea copilului, el putnd astfel s nfrunte

mai uor tot ce l rnete, tot ce i face ru. Creaia ofer posibilitatea achiziionrii
unei contiine de sine crescute i aduce cu aceast putere i bucurie.DESPRE
Dezvoltarea Personal...
Potenialul uman intrinsec se ntinde pe o arie uria. nmagazinarea acestui
potenial la nivelul incontientului ns, l poziioneaz de multe ori ntr-un con de
umbr. Utilizm de obicei numai materiale ajunse la nivelul contiinei, ignornd
potenialul uria care se ascunde nuntrul nostru.
Scopul dezvoltrii personale este acela de a aduce la suprafa toate resursele
noastre interioare, de a le contientiza i a nva se le manipulm n scopul
optimizrii stilului de via.
Astfel, nvm s ne autocunoatem potenialul, s facem fa situaiilor de via,
s integrm modaliti de atingere a scopurilor, i s deblocm mecanisme
eseniale unui
stil de via psihic sntos.OBIECTIVELE cursului de dezvoltare personal
pentru copii
O1 - Dezvoltarea identitii i contiinei de sine.
O2 - Autocunoaterea i dezvoltarea autocontrolului.
O3 - Contientizarea i exprimarea sentimentelor i tririlor.
O4 - Reducerea anxietilor i descrcarea tensiunilor.
O5 - Dezvoltarea abilitilor de comunicare i cooperare.
O6 - Creterea stimei de sine.
O7 - Dezvoltarea empatiei i respectului fa de ceilali.
O8 - Dezvoltarea creativitii i spontaneitii.
O9 - Antrenarea ateniei i memoriei.
O10 - Respectarea regulilor i normelor sociale i de grup.METODE MODULE
Desen i pictur
Modelaj
Colaj
Teatru

 Basme i poveti
terapeutice
Joc
Muzic i dans
MODULUL I - Cine sunt eu?
MODULUL II - Cum s rezolvm
probleme i soluii
MODULUL III - i eu am
sentimente!
MODULUL IV - mi pas de tine!
MODULUL V - Universul meu
MODULUL VI - Temerile mele
MODULUL VII - Povestea unui
copil mare