Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Diving Romania Magazine 01.2014 PDF

    Transféré par

    Anonymous PKVCsG
    47 vues23 pages

    Titre original

    Diving-Romania-Magazine-01.2014.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    47 vues23 pages

    Diving Romania Magazine 01.2014 PDF

    Transféré par

    Anonymous PKVCsG

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 23
    | C4 | © Pana Ue a ei) am MAGAZING ae pet GEORGE NICOLAESCU, eee aM tren 7 »EPAVELE SUNT COMO! >» DIN MAREA NEAGRA* - NU ANGELESCU EE [-TT() anak) NN x= NL SU Le : al scuba diving-ului” " kit ISTORIA SCUFUNDARILOR Se hye ay [4 Pe ea EN tit) “scufundate scufundare cu batisfera pes terti a PE cil) PEO mice) S DIN MAREA NEAGRA COMME) = ee PC ew ue ey CLAUDIU DORDEA erate care vorbesc Sr comori ascunse, POVESTI DESPRE GALERII MI Means Ne Wa laies lah jo 23456"7 » 0) Ta ECHIPAMENTE SPORTIVE PENTRU SPORTURI eXtreme Wiel eee Ae Fix : 021-320.21.55 (7 lini) Be seco eB Ae ele ea eee rer eeeeacece ate) Ra Dragi cititori, va invité in acest numér la o calatorie R evista Diving Romania Magazine fascinanté in lumea subacvatic’. Veti descoperi aléturi de not fauna si flora din Marea Neagré, vom dezlega impreuna misterele pes! Isverna, ne vom scufunda cu rechini in Insulele Galapagos si vor cAlator! in Cuba, unde vor putea admira masinile de epoca, vom face scuba diving si yom manca homar proaspat. ee ee ry = Va / att 2 wae "ee Nt Eien Tot in acest numar vetl avea ocazia sé faceti cunostinga cu Ramiro Angelescu, un om care a fécut din pasiunea sa pentru scufundari o meserie si apot o afacere de succes. Castigatorul premiulut ,Scafandrul anulut 2023", George Nicolaescu, ne va vorbi despre marea sa pasiune, epavele, pe care le considera adevaratele comori din Marea Neagrs. ‘Andrei Tinu v3 va dezvilul cum scuba diving-ul -a oferit experiente incantatoare si unice, far dr. Virgil Hudici va sfatuleste cum s& aveti cét mat multe scufund&ri reusite. Dar surprizele noastre nu se terming aici. $i nu uitatt: orlunde vet! face scufundari, ocrotiti mediul subacvatic! Lectura plécut’! Echipa biving Roménia Magazine a ey Sea Ce ee ere een eee en) eee ween Peer eee acres ey Sree ray ce on Su. Anestinelor nr.12, sector 3, Bucuresti re Pers Ce ecto ee ee CS Ce ee [emoreau rs Cee eee ene eRe ie Nee eee ee eae) Prec ceeeciy vet : > a aan » Numarulo1 -SCuBA FUN at ene * )@*EXCURSIE SCUBA DIVING Istoria scufundarilor GO|, a SHARM EL SHEIKH PCE LSS CR a eC eee [pyar lcoeyal or) 26.04.2014 - 03.05.2014 Fonts Cae ee oD _.. r - Euro, ai inciusive San Rage Oe eee eae a > a Cio Bees ' Wn «250 cure pachotu scien ei ; : ->2=* = D PE MOR ie eS 0g Sore cretee ee Cay - “: = na Dally diving tn EqIPT - RED SGA - SHARM GL SHEIKH PYM ca ee net) Shopping eae cee te ey a Toaenge Miaslassay,ceimcw erm Freedinving 32 32. Indoor Freediving Sele MCC MNUILe) Er SUC ey SSS att oP » Gxourste de scuba diving in Egipt, Sharm bl Sheikh, in perionda 26.04.2014 - 03.05.2014 Profilul unui os 7 ‘Pachetul contine: transport avion Bucuresti Sharm st retur, taxe de aeroport, transfer aeroport-hotel-aeroport, oazare EAR ee ce em " Fwoptt ou regive all tnolusive la un hotel de S stele, (BEROTEL IL MERCATO, pachet souba ofert de un centr Asociatia Nationala a Scafandrilor ” 3 PADI de Sstele, 5 ile on doun soufundart pe zt, nitrox free, transfer hotel-port-hotel. Optional: a trela soufundare, Recreationali din Romania ‘ ecxoursie La Thistlegorm. istractia este garantatal Vino cu vousherul atasat si at din start o reducere de 10%. eC Ul aal e ey see eee eee eee eee eee 1PfeTe Col ee oT) Pe Pelco Ga ole nee reat ees Lala) Cre cceC eMory) Conservarea mediului VOUCHER DISCOUNT ‘Vino eu voucher in flesnve zi de Lunt pana vinert in Baul, Prestzieh wr. 24, Complex WEST GATE, pavilion. je HS; et 1 sau contacterza-nela wr. de telefon 03966.49.49.36 st benefiaiert de 10 & redusere din pretul exsursil Uv participant wu ponte fotos deont ux singur voueher, valabilitaten Vousherulul ete de pana La 01.08.2024. Dally diving tn EqiPT - RED SEA~- SHARM EL SHEIKH, perlonda 26.04.2014 - 03.052014 aE News Devenita deja traditie, ,Scufundarea Anului Nou“ a fost organizaté de citre Scubadiver. ro Center, pe 04 ianuarie 2024, la dive center-ul din Eforie Sud - Capul Turcului. Conditiile pentru scufundart au fost optime: tempera- tura aerului -7 grade C, temperatura apei -6 grade C, vizibilitate 5-6 m. Centrul de scufundari Scubadiver.to ofera si in acest an cursuri de pregatire, in urma cérora se pot obtine brevetele internationale de scafandru NAUI (Na- tional Association of Underwater Instructors) si SSI {Scuba Schools International}. Sunt admisi la curs coptti care au implinit varsta de 10 ani. Acestia pot obtine brevetele NAUI sau SSI adresate copitlor, Juntor Open Water si Advanced Junior Open. Water. Centrul Scubadiver.ro pregateste persoane de ambele sexe, cu virsta de peste 15 ani, care doresc s& obtind brevetele recreationale: Open Water, Advanced Open Water, Rescue Diver $i Master Scuba Diver. Persoanele adulte de ambele sexe (peste 18 ant), care au parcurs nivelurile de pregatire, au posibilitatea s& fie certificati in cadrul Centrului Scubadiver.ro ca Dive- master, Snorkeling Instructor sau Asistent Instructor. Pe baza acestor certificarl, acestia vor putea lucra in DESCOPERIRE ISTORICA IN MAREA BALTICA In luna ianuarie 2014, o echipi de cercetatori din Suedia a descoperit in Marea Baltic artefacte cuo vechime de peste 11.000 de ani. Aceste relicve sunt mar- turia existenfel unula yh dintre cele mai vechi asezminte din zona nord-europeand, din Epoca de Piatra, Acest sit atheologic a fost denu- mit Atlantida" suedez, deoarece se banuieste ca si aceasta zona geografica ar fifost inghitit& de ape ca si legendara insula din Oceanul Atlantic. Profesorul Bjorn Nilsson de la Universitatea Soderton sf 0 echipa de la Universitatea Lunds au facut aceasta descoperire in timpul unor scufundari in largul coas- telor Hano, departamentul Skane, in Suedia. La 16m adéncime, acestia au gisit coarne de animale, laso- uri, 0 unealta de cioplit, confectionata dintr-un os de animal, precum s{ oasele unut animal inrudit cu vaca, aurochs, specie care a dispérut in jurul anulut 1600. sistemul profesional din cadrul unut dive center. Fiecare nivel de pregatire are un modul de teorie practicd la bazin st un modul de scufundarl in mare saul in alte ape deschise. Pentru obinerea brevetulut se va sustine un examen teoretic si o evaluare practica a celor invState la cursul pentru nivelul de brevetare NAUI sau SSI ales. Teva La Marea Neagra s-a dat startul scufundarilor. Pentru toti cei care doresc 58 descopere tainele explorarilor subacvatice, Scubadiver. ro Center ofera un ptet promotional la cursul de NAUI Scuba Diver. Instructor! brevetat! international NAUI v8 vor sta la dispozitie pentru o pregatire teoretica si practic§, in confor- mitate cu standardele internationale din domentu. ScubadiverCenter le recomanda scafandrilor recreational, care au terminat cursul de NAUI Scuba Diver, PADI Open Water, SSI, CMAS, cursul NAUI Advanced Scuba Diver. Astfel, vor avea ocazia s& exploreze epavele de la Marea Neagr§, s8 fac& scufundari de noapte sau de adancime, alaturi de cef mat bun! instructor! din domentu. lubitorii de apa si de aventura sunt asteptati la Scubadiver.to Center s8 descopere misterioasa lume subacvaticé, prin intermediul modulului ‘Try Scuba Pool. Acesta consti intt-o org de pregitire teoretica $1 0 scufundare in bazinul Olimpia din Bucuresti, Pot participa persoane de ambele sexe, care au varsta de peste 10 ani, stiu 8 inoate la nivel recreational si care au ostare de sandtate buna. Scafandrii brevetati pot urma cursurile Perfect Buoyancy 3i Dry Suit, care se vor desfagura tot la Bazinul Olimpia din Bucuresti. Eady Wi SCUBA DIVING TIPS chipamentul trebuie ntru a preveni actiunea t gen. DACA TE-Al HOTARAT SA TE SCUFUNZI SUB GHEA’ bu un curs NAUI de specialita intrare intrun m acvatic, care nu dir ita ant IN TIMPUL URCARII SPRE SUPRAFATA, apresiunii pulmonare. ole de medicamente pentru decongestionarea cailor respiratori. EVITA md VUE Ree leita) ee RSet eS Roe er cs ee eRe ee ec rear ar RC ee ane et eC Pe eee Re etc ee eee cece CN ne ee eC Pe Meee eer Reece limitat4, cu capital integral privat romanesc, oferind Pee cee eR cereal eee eee ene ere Se ne me Rg cad si punerea in functiune a diverse dispozitive medicale (mese de operatie, lampi scialitice, suturi chirurgi- ale, monitoare multiparametru, EKG, defibrilatoare, Eau Soe Ma cam cer ee Ree eee Ce ecm ee ee es Se ce ee dispozitivelor medicale, chiar dac, asa cum se poate observa, firma este relatiy nou inregistrat in documen- poeta Oem Astfel, incepand din toamna anului 2008, MiniMed Re en eee een Roméniei al mai multor producatori de aparaturs me- dicala din UE, USA, Corea, China, De eR ear cee ae ence) Cee ee mt ce ee eect Se ee ae ee Bee MiniMed Solutions SRL Calea Giulesti, nr. 23 eee atc Ione sere Fax: 021/539.35.16 Email: mihai@minimed.ro ISTORIA SCUFUNDARILOR 84 DE ANI DE LA PRIMA SCUFUNDARE CU BATISFERA ARTICOL DE Raluca Steblea_FOTOGRAFII National Oceanic and Atmospheric Administration tions [osstepstones/logs/aug’5/augi5.i p:/foceanexplarernoaa.govfexple 6 Gi. adancuri exista o lume a carei fata ne este atat de necunoscuta, precum Marte si Venus. (WILLIAM BEEBE) 5 5 ntre mari naturalisti care au influentat, prin activitatea lor, dezvoltarea stiintelor bio- logice, in secolul al XX-lea, se numar, f8r8 indoiala, si zoologul american, William Beebe (1877-1962). El rmane o figura singulara, nu doar prin diversitatea si interesul lucrarilor elaborate, ci, mai ales, prin pasiunea cu care a cercetat domenti putin sau deloc cunoscu- te, a cSror abordare cerea, pe langa vaste cunostinge stiintifice, si o buna doz’ de cura] pentru a participa la actiuni pline de riscuri. in plus, William Beebe este unul dintre rarii cameni de stint dotati cu un remarcabil ta- lent literar, flind autor al unor c&rti unice. Prima batisfera Cum scufundarile cu casc& ale lui Beebe nu au tre- cut niciodata de 19 m, se hotaraste s8 construiascé un aparat care, asigurand 9 protectie contra mari- lor prestunt, s84 permit comulut s8 coboare mult mai adancin lumea intunecata 2 abjsurilor oceanice. Un ast felde aparat a fost reatizat ‘in 1930, prin colaborarea dintre William Beebe st Otis Barton, 31a primtt numele de batisfera. Aceasta era o sferd din font, cu diametrul de numat 1,38 m $1 gro- simea peretilor de 3,75cm, calculata s8 reziste la prest- Uni de peste 100 de atmosfere. in afara unei deschiz’- turl inguste, care abia daci ingaduta trecerea unut om, sfera mal era prevazuta 3i cu tref hublouri cin cristal (groase de 7,5cm], pentru observatit. O usa grea, de 200 kg, bloca intrarea, far cele 10 buloane, cu care era dotaté, o faceau perfect etanss, sfera cantérind 2.450 kg. In interior puteau si stea, destul de incomad, dol oament, care respirau oxigen sub presiune, dous butelii asigurand necesarul pentru 8 ore, Batisfers era coborats in ocean la capatul unui cablu gros de 2m, lungimea sa total fiind de 1.000 m. Prima imersiune a avut loc, la 6 funte 1930, in largul Insulelor Bermude, intai fir& pasageri, pentru verifi- care, apoi avandusi la bord pe Beebe gi Barton. Acestuta din urma { se datora, in buna parte, projectul aparatului. Cel dof erau in legatur& cu vasul insofitor printr-un telefon, al cérut firinsofea cablul electric, prin care se transmitea eneraia necesara functionérit aparatelor 31 protectorulut. Spre 1.300 de metri adancime Cea dintal coborare a fost oprit8 la adancimea de 240 m, Au urmat apot alte scufundar, din ce in ce mat pro funde, Pe 11 iunie 1930, batisfera alungea la 435 m, far, pe 22 septembrie 1932, ea s-2 oprit la 670 m. in 1933, batisfera a fost prezentats publicului, in cadrul mari Expozifii Universale de la Chicago. Dar cariera el inc& nu se inchelase. Cu sprijinul financiar acordat de National Geographic Society au fost organizate noi scufundari. Pe data de 7 august 1934, in largul Insulelor Bermude, zona preferatd de Beebe, se coboar’ la 750 m, batisfera ramandnd aici 30 de minute. O datd memorabild este 11 august 1934, cand Beebe si Barton ajung la adandmea record de 908 m. Aceasta va ramane ani indelungati punctul extrem atins de ‘om in adancul oceanulut Recordul va fi depasit abia in 11948, cu o alt sfer8, nurnité bentoscop, care avea o fe- reastré la partea inferioars, prin care putea fi observat fauna de pe fundul apel. Ctis Barton a ajuns, singur ins, ta 1.300 m. inscrisa ca record, aceasta scufundare, care a durat dou’ ore si noudsprezece minute, a fost practic lipsita de important sttintificd. Toate scufundsrile antert- are, prin prezenta unul naturalist ca Beebe, au permts inregistrarea unor observatii de mare valoare asupra faunet din adancurt si a repartitiet sale pe verticald. i Pear es Echipamentul de baza in scuba diving ney DISPOZITIV DE PLUTIRE Pentru a verifica acest lucru: 1 Puneti-v8 masca usor pe faté, f4r8 a prinde cureaua pecap. 2. Inspirati scurt pe nas si tineti-va respiratia, Daci masca vise lipeste de fata si nu cade cind v8 apleceti, atunci ea este pe masura dumneavoastra. Dacd trebuie sé 0 impingeti inapoi pe fata i s8 con- tinuati sa inspirati pentru ao face sa ramand la loc, nu este potrivit&. Continuati s& cButati o masc& care 58 vi se potriveasca, incercati mai multe, chiar dac& prima se potriveste bine. Puteti alege din multe tipuri de masti, multe caracte~ ristic find optionale. —Lentile rezistente, incasabile sau care s8 nu réneasc& dacé se sparg. ~Rama solid’ care s8 fixeze lentilele bine, —Curea reglabila sau o panalicd elastic’, care s8 acopere o mare portiune a capului. —Posibilitatea de a acoperi nasul pentru a va ajuta 8 egalizati presiunea in urechi. —Margine izolatoare lat, care s8 lipeasci masca de fata, Exist multe caracteristici optionale pe care s-ar putea s8 le avefi in vedere cand va alegefi masca. TUBURI DE Bee . (SNORKELS} — Tr Totusi, de fiecare data cand trebuie s4 respirafi, trebuie s& scoateti capul din apa, lucru ce devine obositor 9 cu timpul. Un snorkel este réspunsulla —* aceasta problema. 4 Un snorkel va permite s& respirafi normal in timp ce priviti frumusetea de sub dumneavoastra. Chiar si Copiti se pot bucura de aceasté activitate. Snorkel-ul va permite s& economisifi energie si aerul din butelia de aer, de fiecare dat’ cAnd inotati la suprafata. Exist tipuri diferite de snorkel-uri, Forma de bazé a unui snorkel este cea a literei J, tubul avand un Pa (22 1.14 inch) indlfime. Dacé el este prea scurt se va umple foarte des cu apa. Dacé este prea lung va fi greu sa luati o gurd de aer proaspat. Diametrul inte- rior alsnorkel-ului nu trebuie s8 fie mai mic de 2.cm (3/4 inch). LABELE Odata ce ati imbracat echipamentul de scufundare veti descoperi c& este dificil si ciudat 58 va fo- lositi mainile si picioarele pentru a va deplasa in apa. Cu ajutorul labelor v8 puteti folosi muschii mai pu- ternici ai picfoarelor, pentru propulsta in apa, mainile rémAn8nd libere pentru alte activitati. DISPOZIT Eas DE PLUTIRG Cel mai comun echipament de plutire este ves- ta gonflabild, care se poarta pe piept si este cunoscut ca vest de scufundare liber’ sau la micé adancime. Aceasta este proectata pentru a o putea trage pe cap sia fixa pe talie cu o curea, Cele mai multe veste de acest tip sunt prevazute cu un dop pentru a putea fi umflate cu gura, INTRETINESs Trebuie s8 va clatiti echipamentul cu apa cur rat dup’ fiecare scufundare. Asigurativva ca nu lasati echipamentul in soare mai mult decit este necesar, pentru c& lumina si céldura sunt foarte dlunatoare pentru daunstoare pentru acesta si pentru neopren. La sfarsitul unei scufundari inmuiati peste noapte echi- pamentul in apa curata si apoi clatif-| foarte bine. Fifi sigur ca este uscat foarte bine inainte de axl pune in- tr-un loc uscat, de exemplu intr-un dulap. Pentru o mai bun’ protectie puteti pstra costumul intr-o pung’ de plastic sigilat’. © masca de scufundare diferd de ochelatii de inct pen- tru c& acoperd si nasul. Acoperindu-v nasul, puteti egaliza presiunea din masc&, cea ce sporeste posibi- litatea de ava scufunda cat mai adanc. Presiunea aeru- lui din masc& se egalizeaza cu cea a apei din exteriorul, ei cand expirati aer prin nas in mascd. Cel mai important lucru, cand alegeti o masc&, este s& se potriveasca fetei dumneavoastra. mustiuc la capatul curbat. Cele mai importante doua lucruri ce trebuie luate in considerare la achizifionarea unui snorkel sunt con- fortul si usuringa de a respira. Mustiucul trebuie s8 vi se potriveasca si nu trebuie sa se résuceasca cand va plasati snorkel-ul peste urechea stana’. Snorkel-ul trebuie s4 fie intre 30 si 35 centimetri ors eed Pele RCo TM Lae MST eRECE SCUFUNDATE ALE nares =) hyo FS BAAS ' = es ne! 8 ‘ru sportur' eXtreme XSPORT Un reread PET Sa ny Dincolo de istorie Comparaté cu pesterile inundate din Nextc, Florida sau din Alpt, Isverna ofera cel mai mare sifon din Roménta, avand peste 400 m lungime si 0 dentvelare negativi de 40 m. Peste 1,5 km de galertt subterane sunt parcurse ‘in permanenta de cel mai mare parau carstic, din Judetul Mehedinti, o mandrie pentru Roménia. Isverna este una dintre cele mai renumite pestert din Europa pentru practicarea speologiet subacvatice. Jacques Yves Cousteau a venit aici, dup’ 1990, cu echipa sa de speologt $1 scafandri. Cu aceastd ocazie a realtzat si un film documentar, in sectiunea ,Explorart ale secolulut XX" din filmul Muze ulut Smithsonian din Washington. Explorata pentru prima oard de biospeologul C. lonescu, pe o lungime de 200 m, 2 fost recartata in 1979 de o echipa a Cerculul speologic ,Focul Viu', ajungand la lungimes actuals de 2.500 m, in 1980 Florin Parotu si Costel Vanau, pionieri ai scufundérilor din Roménia, au fost primil care au trecut de Sifonul Verde, lung de 50 m si de Sifonul Galben. in januarie 2005, Gabor Mogyorosy si Mihai Bactu au trecut de Sifonul Negru, descoperind sute de metri de galert! post-sifon, dintre care 300 m de galerii active. Au fost, explorati 1.800 m de la inceputul Sifonului Negru, far explorarea continué si in prezent, descoperindu-se noi sifoane la capatul galeriei emerse. Gare Distanta dintre Bucuresti sf Isverna poate fi parcurs’ in aproximatiy 5 ore, accesul in pesterd este destul de anevoios si dificil din punct de vedere fizic $1 se face cu acordul Grupultd de Explorari Subacvatice 51 Speologice. Dincolo de legend Legenda spune ca in zona de nord a Mehedintiulut este tarémul celor 10 comorl, De alc! legenda fs! incepe gor povestea cu fratif Mihai si Milan Obrenovici, care, disputandu-s tronul, au ascuns tezaurul Serbiet ‘in acestd pester’, si continua cu comoara fostet reread ARTCOL DE Mihai Baca eeu ee ace ee eras Dee Ceeeon cen raid REPREZENTANT Sree iw Seco et Ee ad CT fn ,scufundare de pestera“? Care sunt principalele conditii pentru eee ter eee ee) per tM curs Gare ‘imparatese austro-ungare, Maria Tereza. Toate aceste legende sunt sustinute de povestile batranlor de acolo, care spun cA tezaurul avea 80 de care cu bogitit, ‘ar cel care -au ascuns au fost uct $1 ‘ngropat! la Isverna. Se spune c4 pestera a fost ziditd cu un zid gros de dof metri, care a obturat, p&rdul, formand unul dintre lacuri. O alté poveste JustificS apa impede si curat8 a paraulut, prin prezenta argintului Mariel Tereza, Alte legende povestesc de disparitii misterioase si pietre care ist schimba pozitia, capturand scafandri, semn c4 aceste comor! ar fi pazite de un blestem, Toate aceste legende au atras multi vizitator! str&int, dar si romani, care isi riscd viata scufundandu-se fie de placere, fie in cutarea comorilor, mai mult sau mai putin interesati de frumusefea realé a galertilor, uni iesind din apa cu amintiri de neuitat, alii cu cate un crantu, 05 de om sau o bijuterie. 7 Un lucru de necontestat ramane potentialul speologic al acestei pesteri, un reper pentru intreaga zon’, carstic& din Romania si nu numal feenursestesa) ‘Ape limpezi Intrarea in pester se face prin resurgenta ingust& a pArdulut carstic, apot printr-o s4ritoare de 3 m se intr’ jn galeria principal. Prin coridorul lung rasar cateva mict ochiuri de apa, cu o adancime de 75 cm, un preambul al frumusetit ce va urma. Primul bazin cu apa este Sifonul Verde, adanc de 1.5 m, cu o temperatura a apet de 8 grade C, ce poate fi parcurs doar cu barca pneumaticd. Limpezimea apes, putin incretitd de valurile micului parau carstic, i-au adus numele de Lacul Verde. Pestera continu cu Galeria Fosil4, © portiune de 80 m, impodobité cu stalagmite. In capatulei se aflé punctul de echipare $1 intrare in Sifonul Galben, intr-o apa nu foarte adancé, cu o temperatura de 5-6 grade C. Sifonul Negru, cel mai mare din Romania, este prelucrat asemenea unet galerit de metrou, la 0 inclinatie de aproximativ 40-45 grade si cu oadancime de 40 m, pereti fiind acoperiti de faldurt de piatra. ‘SORIN DELEANU, SCAFANDRU REACREATIONAL: Am intrat in apa. Era foare rece, tar mle imt intra cate un firicel pe la caguld. Deci, tot timpul aveam gatul si pieptul in apa de 5-6 grade C, Am mers ‘grupati cAtre Sifonul Galben, iar senzatia de frig a disparut pentru c& pri- vvelistea te f&cea s8 uit s& respiri. Apa era at&t de curaté, inc&t practic nu se vedea. Aerul expirat se lipea de tavanul galeriet st semana cu mercurul. Intre sifoane sunt galerii inundate, clopote de aer, lacuri mai mici sau mai mari, galerit prin care curg réuri subterane, numai minundtit, Portiunile netnun- date le-am parcus cu labele in mand si cu tot echipamentul in spate. Podeaua era inclinata, umeda si nu prea aveam puncte de sprijin pe pereti. La fiecare intrare in urmatorul lac, trebula s8 ne incélfam din nou. Foarte dificil, dar superb. Locurile pe care le-am vazut dupa ce am trecut de primul sifon erau neatinse. Stalactite, stalagmite, coloane, gropi spate de cate o picdtura de apa in milioane de ant. Uitat s& respiri de cat de frumos era. Lumina lanter- nelor fécea mii de reflexit in peretii de calcar. ‘A doua zi am intrat din nou si am ajuns pana in Sifonul Negru. Din c&te tin eu minte, adéncimea maximé a fost de 40 de m, dar Vali (n.. Valentin Dumt- trescu) zice c& a fost mat mic’. Am vazut niste pereti acoperiti de faldurl de pfatra, care nu pot fi descrisi fn cuvinte. ‘Scufundarea in pestera Isverna a fost unul dintre cele mat grele si mat intense momente de efortfizic din viata mea, dar a meritat fiecare secunda", VALENTIN DUMITRESCU, SCAFANDRU RECREATIONAL: nin notembrie 2005, mi sa tvit ocazia s& m8 scufund in pestera Isverna. Pentru mine a fost 0 provocare. Este o pester s8lbaticd..te pune la incer- care..scoate untul din tine. Asa cum era de asteptat, am trecut prin destule peripefit: cSzaturi, rasturnari cu barca, rétaciri prin cotloanele subacvatice, emotii, rasete sn final o buna dispozitie. A fost o expeditie in adevaratul sens al cuvantului, Eu eram cel mai mic ,in grad" si am avut ce invata, mai ales c& am participat si la o scufundate prelungita: sifonul verde - Sifonul galben -Stfonul negru, dar nu tot, ci pana la o adéncime de 30 m sf retur, normal. Apa din sifoane avea intre 4-8 arade C Pentru mine pestera Isverna este un loc. Locul in acceptiunea mea nu este doar locul fizic, este acel loc in care se intmpl lucruri importante. $1 even tual un punet din spatiu care ne modeleazé personalitétile intr-un fel in care nici nu banuim. Dac vi se iveste ocazia sé va scufundati aici, nu pregetati, Cousteau insusi a vizitat Roménia pentru a se scufunda la Isverna, $1n 2005 am infeles de ce". wa O INCURSIUNG IN BONAIRE FOTOGRAFII DE Claudiu Dordes Pans BONAIRE ESTE O INSULA IN MAREA CARAIBILOR (ANTILELE OLANDEZE). Suprafata: 294 km? Populatia: peste 16.000 de locuitori. Capitala: Kralendijk. Pasionatii de scufunda si de snorkeling sunt atrasi de aceastd insula deoarece are plale nisipoase putine, far recifele sunt accestbile direct de pe frm. Din anul 1979, apele insulei au fost protejate prin lege, iar Bonaire a devenit una dintre cele mat cautate locatt! pentru scufundari tibere nu numai din Caraibe, di si din, intreaga lume. Este 0 insula ,eco-friendly', deoarece isi protejeazé resursele marine, inclusiv fragilele ar&dini de coral. bi il ie i ok eiere Gee} FOTOGRAFI din arhiva personal’ m organizat excursia anul trecut, A in luna octombrie. Dupa un zbor destul de lung, am facut 0 escalé la Milano, iar de acolo am zburat 10 ore cu avionul pnd la Havana. Cand am ajuns in Cuba, am avut sentimentul intoarcert! in timp. Am vazut la cubanezi multe lucruri pe care le-am trait not in perioada comu- nist: cozi la lapte, la paine, alimentele se dau pe cartels. Totulimi aducea aminte de cum traiau romani in anti '752'80. Din cea ce am vézut, in Cuba exist doua paturi sociale: sarad si foarte bo- aati. Acestia din urma exploateazé plantatiile de tutun, cafea si cacao. S8 revenim. Am aterizat pe aeroportul din Havana si am facut un transfer in nordul insulel, in Varadero, care se afla la circa 140 km la est de Havana, in Peninsula Hicacos, din Provincia Matanzas. Una dintre destinatiile pentru scuba diving in aceast& zoné este Jardines de la Reina, un arhipelag care se afld in sudul insult, un loc special in care pott admira flora s{feuna. Intrucat nol traversam zilnic insula de la N la S, am. avut ocazia s8 vad cum trétesc cubanezit, care sunt obiceturile lor, unde locutese. Ce m-a impresionat in aceastd tard a fost faptul cA nu exist palma de pamant care sd nu fie valorificata, Erau placute pe care scrfa »Acest pimant este lucrat de regiunea... Aid statul se ‘implic, mana de lucru fiind exploataté la maximum. Ca infrastructura stau insa prost. Folosesc ca milloace de transport niste cérute, tar in autobuze, dac& sunt 30 de locuri, vei gsi 80 de oament. Cubanezii nu au vole s cumpere bunuri din aceleasi locurl cu turistit. Acolo se puteau folost dou’ monede: moneda locald sf moneda pe care o foloseste turistul Cand schimbi, raportul este de unu la unu, dar mone- da folosit3 de turist este de 40 de orl mal mare decdt moneda lor. Desi la prima vedere Cuba poate pirea o tard foarte iefting, realitatea este cu totul alta. O stil de apa valoreaz8 2 cuc, adicd aproximativ 2 euro. Excursta noastra in Cuba a durat zece zile. Dintre aces- tea, opt am fécut scufund’r in golfurl s1 doua zile in Oceanul Atlantic. De fapt, toate scufundarile in golfuri se fac de pe t&rm, {ar cele fh ocean, din barca. In golfurile de la sud de Cuba nu existau curenti si puteat face scufundiri fard probleme. Nu pot spune c& exist’ o flord si 0 faun’ deosebite, dar pot! s4 vezi o sumedente de epave, ramasife ale revolufiel lui Che Guevara. Acestea sunt amprenta vizibilé si claré a atacurilor fécute de ame- ricant: Jeep-uri, relativ not, scufundate, O priveliste extraordinara. Ne-am mai scufundat in El Tangue, in Bahia de Cochinos (Bay of Pigs), la o adancime de 33,5 m; apa avea o temperatura de 22-30 grade C. Ne-am scufundat si la Cueva de los Peces, la o adancime de 30 de m, Vizibilitatea a fost foarte bund. La 200 m de t&rm puteai 8 te scufunzi la adancimi foarte mari. Am vazut lion fish, raci de mare si pisici de mare. Am fost $1 la Punta Perdiz, ne-am scufundat de pe frm, am vazut mul coral, temperatura apei era de 30 grade C, lao adéneime de 41,5 m, A fost cea mai plicut8 scufun- dare. La o alt scufundare am traversat o cavern, unde am vazut o epava mica. Cea mai frumoass locatie, unde am f&cut scufundari, a fost la o barc& de patrulare (patrol boat), care se aflé la NV de Varadero, la o distant de maxim 10 km de port. Afcl totul este foarte bine conservat, fie c& vorbim de armament sau de masinile blindate. Acest lucru nne-a fascinat, a fost punctul de atractie al acestei zone. (a s& 0 vedem ne-am scufundat la 26 de m, far vizibili- tatea a fost foarte bun’, in acele zile, in care am fcut scufundari in ocean, am mancat homar proaspat, gatit pe bares de citre un priceput buctter local. intrucat doar cubanezii aveau vole sil pescuiasc’, acesta sarea in apa cu harponul, cobora pe fundul oceanulut si venea cu homar. Pot $8 spun ¢8 2 fost cel mai bun homar pe care Lam mancat. fn viata mea, ‘Am fost cazat{ in cel mai mare complex hotelfer din Varadero, unde ne-am bucurat de conditii de cazare si mfncare foarte bune. Interesant pentru noi a fost fap- tulcd am fost urmrit in hotel stn afara lu, cred c& de angajati ai Securitatit, imbracati civil Asta nu ne-a impiedicat insd 58 mergem sé cumparam trabucurl de contraband. O cutie ne-a costat 30 de cuc, echivalen- tula 30 de euro, Aceasta este Cubs, Lucrurile pe care le-am vazut aici, fn timpul scufundarilor, gen epavele militare, nu le-am mat vazut in alt parte. Mf-au plcut in mod special $1 masinile de epoca, marca Buick sau Chevrolet, unele mai bine intretinute, attele mei putin. Neen vy, eas Een scufundari, precum si accesoriile aferente, va ajuta sd intraji in mediul subacvatic in conditii depline de siguranta si confort. Fie c& este vorba de masca de scafandru, de costumul de scufundare, de vest, de labe, de computer, de lantern’ sau de aparatul de fotografiat digital, care va ajuta sa imortalizati cele mai frumoase clipe petrecute sub apa, aceastea trebuie s& fie de cea mai buné calitate si s& va asigure maximul de confort in apa. E chipamentul pe care il purtati k B% masca De scarANDRU Frameless 195 lei (cu TVA) Wi costum pe scUFUNDARE (Omega Ice Overall 7/5/4MM, Camaro 1.450 lei cu TVA) WZ vest ve scurunDaRe Stealth 2.0 full set, XDEEP 2.299,95 lel (cu TVA) B% supvesmAnt PENTRU cosTuM USCAT 100 Polarwear D% vase be scAFANDRU AVANTI QUATTRO PLUS 740 lei (cu TVA) with Bungee Strap 395 let (cu TVA} Wi costum uscar Tritam Tech Dry 3 945 lei (cu TVA) E% computer DE SCUFUNDAR! Leonardo, Cressi 870 let (cu TVA} W costum uscat EveRDRY = aoe 2.749,75 let (cu TVA) WB ceas $1 COMPUTER MUTIFUNCTIONAL DE SCUFUNDARI, SCUBAPRO fileridian 1.525 lel (cu TVA) i aco Hyeri PURE MRS#, Mares 41.315 let (cu TVA) BE computer DE SCUFUNDAR! Suunto Vyper Air cu USB 1.825 lei (cu TVA) BH susoid suunto sk, wrist 220 lei (cu TVA} WA wnTernA PENTRU SCUFUNDARI NOVA LIGHT 230 325 lei (cu TVA) SPARE AIR Nitrox 300 PACKAGE 1325.00 lei (cu TVA) WU aparat DE FOTOGRAFIAT SUBACVATIC DIGITAL SeaLife DIGITAL DC 1400 HD 2,465.00 lel (cu TVA) Pa) v DIVING IN George Nicolaescu: »Epavele sunt comorile din Marea Neagra” eorge Nicolaescu a fost desemnat ( Jel ect scefncl au de catre Centrul de Scafandri al Forfelor Navale, in cadrul competitiei ,, Romanian - Diving Award”. Este pasionat de epavele din S ad&ncurile Marii Negre, care sunt pentru el adevarate ,comori” $i considera c& ar trebui 4 protejate, in primul rand de scafandri, prin .descurajarea recoltirii de trofee $i pastrarea ' lor intro stare cat mai bund", Ce a insemnat pentru dumneavoastra castigarea acestui premiu? eam bucurat s8 particip la acest concurs, despre care am auzit prima data in cadrul workshop-uluf, ,Noutst ‘in lumea scafandrilor’, organizat la Centrul de Sca- fandr\. Chiar dac& nu eram convins c& vot participa, in cele din ura, datorit& domnulut instructor, Ramiro Angelescu, am decis s8 incerc ,marea cu degetul”. A fost ceva interesant deoarece pand acum nu am mat participat la niciun fel de concurs pe aceast8 tems. Int- Unii sunt pasionati de flora, de fauna, altii de fotografierea si filmarea subacvatica, eu sunt pasionat de epave. regul eveniment a fost o ocazie special de a relationa cu alte persoane implicate in aceasta activitate. Am apreciat faptul cé indicitle au fost plantate de cétre sca- fandrii militari si au fost aduse la suprafata de scafan- drii recreationali. De cat timp faceti scufundari? Primele incercSri le-am facut la varsta prescolars. Chiar am gésit zilele trecute o fotografie fn care eram ARTICOL DE Violeta Bédoiu FOTOGRAFII din ar personala sechipat” cu labe si vizor! A urmat de-a lungul timpulud © evolutie lent8, pind intr-o perioada relatiy recent, cand am decis s8 abordez formal aceasta activitate, 51 am urmat cursurile necesare, de la rSspanditul ,Open Water Diver" pang la cursuri de scufundari tehnice. Sunteti scafandru recreational sau profesionist? Sunt mat degraba unul recreational, deoarece scu- fundarile pe care le fac au scop recreational, dar a5 putea spune si profesonist, prin prisma activit8tit desfésurate in cadrul Centrului de scufundari Scubadiver.to, unde sunt divemaster. Asfel, o buna parte (de fapt, cea mai mare parte as putea spune) din timpul alocat activitatii de diving are ca obiect instrutrea celor care doresc s8 devina la randul lor scafandri, Recreatio- nralt, desigur. Ce comori ati descoperit in Marea Neagra? Pentru mine ,comorile din Marea Neagra sunt chiar epavele care se gisesc acl. Flecare scafan- dru are preferintele sale. Uni sunt pasionati de flora, de fauna, alfii de fotografierea st filmarea subacvatics, eu sunt pasfonat de epave, PI N-am facut o list a epavelor vizitate, desi ar fitrebuit, chiar si numai pentru logbook, dar imt vin in minte cSteva nume: Epava navel turcesti, Akra Aktion, aflatd fn zona Vara Veche, esuatd in 1921, la o adancime de céfiva metri. Cand am vizitat-o ultima dat, este ceva timp de atuncl, era vizibiltate bund pentru Marea Neagr’ st ‘mi aduc aminte c& era binisor imprastiata... You Xiu, aflat in imediata apropiere a digulut de nord, care protejeaz’ portul Constants, a naufragiat {in 1995, in timpul une’ furtuni; pavition- Hong Kong; lungime- 167 m; litime- 26 m; echipaj- 27, £818 supra~ vietuitori. Una dintre epavele cele mai vizitate de cétre scafandri, You Xiu, se aflé la o adancime de 23 m, inci- nat’ pe partea stang&, far suprastructura, in partea cea mai inalta, se afla la doar 2 m sub aps. ici ancoreaz’ ambarcatiunile cu scafandri, intrarea find astfel foarte facild, de asemenea si revenirea la suprafatS. is, aflatd in apropierea epavei, You Xiu, putin mat in sus, spre Constanta, Nava, aflata sub paviton maltez, s-a scufundat la aceeas! data cu You Xiu si nu au fost supraviefuitori, Medy, nav8 aflat8 sub pavilion turcesc, s-a scufundat in 2010, tar echipajuls-a salvat in intregime. Au existat, din pacate, doua victime, doi scafandri romani, care au intrat pentru investiga la scurt timp dupa naufra- iu. Era incBrcat8 cu fier vecht $1 era culcata pe partea dreaptd, la o adancime de cca 32 m. incarcétura sa revarsat din magazi la naufragiu. imi aduc aminte sur- priza de la prima scufundare: mi se prea cludat s8 vid acolo un calorifer si 0 portiera alba de Dacie. 5223, un submarin rusesc, clasa ,shuka*, cu o lungime de 59 m, s-a scufundat in 1932, cénd ar fi lovit o min8. Acum se aflé la oadancime de 32m, acoperit bine de tot cu plase de pescutt agdtate de-a lungul timpulut. MIV Sadu, un cargou romanesc, construit in 1976, ans cu o lungime de 106 m, s-a scufundat, pe data de 2 decembrie 1988. Au supravietuit 7 oament din 22. Nava era goala, se intorcea de la Galati spre Constanta pentru reparatii si pentru obtinerea actelor si certificatelor necesare. Este o nava cu o poveste destul de rasunatoare printre marinarti romant, Se afla in imediata aproptere a epavei, You Xiu, si, din cauza vizibilitatit deosebit de reduse, in timpul scufund&rit ‘am trecut de pe o nav’ pe cealalta, Nu sunt singurul cruia { s-a intamplat. O vizitez destul de des, poate sf datorit& faptulut c& a fost o navi romSneasc’, far eu am lucrat ca ofifer radiotelegrafist, timp de mat bine de un an, pe onavi-soré, Codlea. Ultima, dar nu cea din urm&, ar fi epava distrugato- rului Moskva. Aceasta se gaseste la o adancime de 46 m si este ceva mai departe de farm, cea ce o face mat putin accesibilé. Adancimea unde se aflé impune echipament mai sofisticat so planificare riguroasa. Arata uimitor dupa atatia ant: suprastructura, tunuri- le acoperite cu scofci, busola al cérei geam s-a spart din cauza presiunii si peste care am trecut la prima scufundare, f8ra s8 0 observ. Imi amintesc o Ladita de lemn, plind cu cutil de chibrituri... Cum de s-o fi pastrat atata vreme?! Prin prisma atractiel turistice, acestea sunt intr-adevar comori ale lumit subacvatice. In alte parti de lume se organizeaza excursit pentru vizitarea lor, povestea fiecdret epave este cunoscut8 #1 popularizata in comu- nitatea de diving. La noi, din pacate nu este aga, In primul rand protejarea epavelor ar trebui facuta de catre scafandri, cet care sunt direct interesapi de conservarea lor, printr-o atitudine care s8 descurajeze recoltarea de trofee si pastrarea lor intr-o stare cat mat buna. Nu in cele din urma, epavele se afla sub pro- tectia legit, atét la not, c&t sf pretutindent in lume. ml DUENEy/ TN ACEST CAZ ECHIPAMENTUL TREBUIE ALES IN FUNCTIE DE ADANCIMEA LA CARE SE AFLA EPAVA. DACA DORIM SA vizitdm 0 epav’ aflat’ la 0 adancime mic&, la care mergem vara, cand temperatura aerulut este ridicat§, far apa nu e deloc rece, folosim un costum de neopren, o butelie de aer de 12-15 litri,celelalte plese de echipament find cele care sunt utilizate in mod curent la scufundarile recreationale. Aparatul foto sau camera sunt binevenite. In schimb, la o epav’ aflaté lao adancime mai mare, de exemplu Moskva, atat vara, cat si iarna, temperatura este de 5-7 grade. Se impune un costum uscat si rezerva de gaze bine calculata din punct de vedere al compozitie si al cantit&fii. Deoarece va fi o scufundare tehnic4, palierele de decompresie trebule respectate cu strictete, asa cum am stabilit la planificarea scufundarrii si aga cum ne va spune si computerul de scufundare. Butelia cu argon pen- tru costumul uscat ar putea aduce un plus de confort. Vorbeam un pic mai devreme de amestec de gaze. in mod curent, la calcule se foloseste 21% oxigen si 79% azot, Pentru unele scufundairi se folosesc amestecuri de gaze, in care aceste procente sunt modificate. De exemplu, amestecul cunoscut c@ Nitrox, in care procentul de oxigen este mai mare decat in aer, iti da posibilitatea de a petrece mai mutt timp sub apa, dar la adancimi cu atat mai mici cu cat procentul de oxigen creste. Pe m8sur8 ce creste adancimea [a care dorim 58 ajungem, va trebut s8 reducer procentul de oxigen, care, la presiuni partial ridicate, devine toxic, dar va trebui redus si procentul de azot, care are un efect narcotic. Acesta din urm8, fiind un gaz pe care organismul uman nu ilfoloseste, se inmagazineaza in tesuturi, de unde nevota de decompresie. Se introduce un al tretlea gaz, heltul, s1in felul acesta avem o mixturé cunoscutd ca TriMix. INCREDIBLE COLOR HIGH DEFINITION DIVE dive profile in real time. Another innovation made by Mares, The future is here. E 0 senzatie unic’, pe care mi-as dori s&o retriesc? Cu siguranté, da. Asa descrie Claudiu Dordea experienta scufundérii in Insulele Galépagos alaturi de rechini. ,Din cauza faptului cd ma scufun- dasem la 30 de m si am vzut 100 de rechini care inotau deasupra mea, am uitat de button time. A trebuit s8 stau cu divemaster-ul si s8& fac decompresia, la 5 m sub apé, dar a meritat". C um e sd te scufunzi cu rechinii? Claudiu Dordea este un scafandru recreational, care a inceput cursurile de scuba diving in 2010. A descopertt placerea de a se scufunda, in 2005, in timpul unei ex- cursii de divin in Egipt. Este un bun inottor sf a facut polo in copilirie. In vara anului 2014, a urmat cursurile de diving ta Scubadiver.ro Center. A efectuat numeroase scufund&rt atat in Romania, cét sin strainatate, Decizia de a pleca in Insulele Galépagos a luat-o dupa ce a vézut, in octombrie anul trecut, un documentar despre aceste insule si despre rechiniiciocan. in noiembrie era deja acolo. ,Ca sd ajung in Galapagos, am zburat cu vreo trel avioane, vreo dou’ zile... Din Romania am ajuns la Amsterdam, apoi in Ecuador, de aici am mai luat un avion si am ajunsin San Cristdbal. De acolo am mers Claudiu Dordea } Scufundari cu rechinii in Rai cu barca nonstop, deoarece locurile in care am facut scufundarile se aflau intr-o zoné foate indepartat’. Sunt dou’ insule in mijlocul eceanulut, din cadrul arht- pelagului, care sunt cele mai celebre din lume. Acolo @ Raul diverilor pe pam&nt. Una se numeste Wolf st cea de-a doua, Darwin’s Arch”, povesteste Claudiu. in Insulele Galépagos, in mijlocul oceanulus, scur fundarile devin periculoase din cauza curentilor puternici, a valurilor st a adancimilor mari, care fac imposibila efectuarea operatiunilor de salvare, si, nu in ultimul rand, a animalelor. ,Este vorba de speci de rechini, care pot ataca omul. De aceea, este foarte important s8 te documentezi inainte si sa stii cum tre- buie s& te comporfi in momentul in care te intalnesti cu unul. Rechinul cocan nu este periculos pentru om, dar poate $8 devina. In zon am mat intalntt st rechint de recif, rechint de Galépagos, care au un risc de pert- culozitate de la mic spre mediu, Acestia sunt precum Bint, Dacd simt cd iff este fric8, vin spre tine. Trebule 84 itl acoperl intotdeauna spatele ca +8 nu fil atacat, In api trebute sa stal nemiscat, numat vertical, nu orizon- tal, ca s& pari cat mai mare. Ar fifoarte bine ca rechi- nul s4 nu vrea $8 interactioneze cu tine, Dacd totusi o face, tu nu al cum s8 te aperi, Toti rechinii au peste 2m lungime. Dac& rechinul devine interesat, te va incon- Jura, va strange cercul si poate s4 te loveasc# cu botul sau chiar s8 te si muste. Prima muscdtura nu e pericur loasé, dar este indeajuns de grava incat si rup& un mugchi, Miscairile lor sunt intotdeauna line, deci nu vor veni repede spre tine, Dupa ce te-a muscat in apa sau te-a lovit cu botul, pleacd si urmeaza lovitura finalé. In acel moment nu prea mai ai ce sa faci. Mai ai totusi o sansa: dacd fii in mana un aparat de fotografiat mare sau alt object de mari dimenstunt poti s8 il bagi in gura rechinului, Dac3 musca din fier isi da seama c& nu. e mancare si pleacd' ii sfatuieste Claudiu Dordea pe amatorii de senzafif tar! la mare adancime. Dup& spusele Lut, rechinii nu intreprind atacur fn care ei pot fi raniti, pentru c& atunct si el pot devent 9 prada pentru alte animale. $i atunci toate atacurile lor sunt bine géindite 51 f8r& nicio marj& de risc. ,Cele mat multe atacurl, pe care le vedem la televizor, au loc cand rechinii confunda inotatorul sau surferul cu hra- na, cuo focd de mare. Din cate stiu eu, la divert nu au fost accidente dec&t foarte rar sau aproape deloc, dar exist totusi un risc mare, pentru cd vorbim despre un animal sélbatic $1 niciodata nu stit cum reactioneaza", completeazé Claudiu. Odats ajuns la cele dou insule, Claudiu Dordea a participat la o sesiune de briefinguri, in care organiza~ tort sf instructonit le-au explicat cé trebute s8 rman’ ‘in permanenta léngé grup. Din cauza faptulut c& sunt curenti foarte puternict sf valuri destul de mari, intra- rea in apé are un grad mate de dificultate. ,£sti preg’- tit 100%, intri in apa si te duct direct la fund, Este re- comandat in acest caz ca diverti 8 aiba la et un carlig

    Vous aimerez peut-être aussi