Lumea vorbeste

dupa Alice Gerstenberg

Traducere de:

Stefan -

Iulian Fieraru
DISTRIBUTIA:
MRS. CYRUS PACKARD SIDONIA BOGOMAZ
ENID HALDEMAN SIMONA ONUTU
DIANA CHESBROUGH IOANA ANCUTA VOCHIN
FELIX HALDEMAN ALEX FLOROIU
MAJORDOMUL NICU STANCIU
DECORUL Sufrageria casei Haldeman, inaintea ceaiului
[Sufrageria casei Haldeman. Din dreapta scenei, intra majordomul cu o tava
in mana, trece prin spatele mesei, face rotire stanga la 90 si ajunge pe
marginea scenei, in fata publicului. Tine tava intr-o mana si bate sunet de
GONG 1)
MAJORDOM: Va rugam sa va inchideti telefoanele mobile.
(Fixeaza publicul cu privirea si se opreste asupra cuiva din public)
MAJORDOM: Si dumneavoastra, doamna/ Si dumneavoastra, domnule! (dupa
caz) Va multumim ca ati venit, desi eu unul nu inteleg de ce ati depus atat
efort doar pentru a viziona un spectacol de teatru. Ma rog, eu unul am alte
gusturi cand e vorba despre petrecerea timpului liber. (Batate de GONG 2) Pe
mine, m-au trimis sa bat gongul, nici gong nu am, bat tava dupa cum vedeti.
Si sa va anunt ca este vorba despre o piesa scrisa in preajma Primului Razboi
Mondial. Nu vreau sa barfesc, dar oamenii astia chiar nu respecta mai nimic
din acea perioada, dupa cum o sa vedeti si dumneavoastra. Ma rog, in fine,
eu nu comentez lucrurile astea. Eu chiar nu reusesc sa inteleg de ce mie nu
mi-au dat nicio replica, toti actorii au replici, eu..duc tava. Si sunt chiar bun,
sa stiti!
(Enid intra in papuci de casa, rochie de seara, grabita, precipitate, da drumul
la patefon/pick up, porneste MUZICA CHARLESTON si incepe sa aranjeze
castile, scaunele cu miscari mici, mecanice. Enid nu-l observa pe majordom)
MAJORDOM: (O observa pe Enid aparand din dreapta scenei) Dar vad ca dj
spectacolul a inceput. Va las (spus cu un oftat). Sper sa mai avem ocazia sa
mai vorbim. (Bataie GONG 3, majordomul iese prin spate).

(Enid rearanjeaza pozitia catorva cesti, 1 sau 2 scaune, miscandu-le aproape

milimetric, pe fata ei se intipareste dupa fiecare reasezare un zambet
nebunesc de satisfactie. Ajunge in stanga mesei pentru o privire de
ansamblu a mesei si, bucuroasa de ceea ce vede, perfectiunea din mintea ei,
incepe sa faca un pas de dans, apoi un altul. Se fileaza CHARLESTON si
porneste MUZICA BALET. Enid danseaza cu bucurie ca intr-un vis. Se
impiedica de unul dintre scaune. MUZICA BALET se opreste brusc si
reporneste CHARLESTON. Pare ca Enid s-a trezit dintr-un vis. Porneste prin
spatele mesei si in drumul catre iesirea din Dreapta intoarce poza cu ea si
Felix si opreste patefonul/pick up-ul fara sa se uite la ele. Iese. Dupa 5
secunde, revine in scena cu o pereche de cercei in mana si o pereche de
pantofi. Se asaza pe scaunul din stanga si incepe sa-si puna pantofii si
cerceii, pentru a-si complete tinuta.)
( Intra Felix Haldeman, costum ponosit maron, camasa crem, cravata verde,
cu un ziar in mana din spatele scenei)
TEMA MUZICALA FELIX Love and marriage (3 sec) STOP CADRU
(Isi scoate pantofii din picioare, fara sa se ajute de maini, ii arunca la
nimereala, e cu nasul in ziar. In spatele lui, apare majordomul care aranjeaza
pantofii si aduce papucii pe care ii tine cum tinea tava mai devreme. Felix o
saruta afectuos pe Enid ca si cand ar fi un obicei zilnic si apoi se asaza pe
scaunul din dreapta.
FELIX: Buna, draga.
(Remarca faptul ca nu are papucii. Incepe sa ii caute)
FELIX: Papucii. Unde-mi sunt papucii. Papucii, papucii
ENID: Felix! (incet)
FELIX: Papucii meiPapucii, papucii.
ENID: Felix! (putin mai tare) Felix, le-am invitat pe Diana si pe doamna
Packard in seara asta la noi. Ar fi bine sa te grabesti si sa te pregatesti putin.
FELIX: (cauta papucii sub masa si, cand se ridica se loveste cu capul) Poftim?
Draga mea, iar voi fi singurul barbat la masa?
ENID: Nu am ce-ti face, dragule. Sotul doamnei Packard este in Washington si
toti petitorii Dianei sunt la razboi, in transee.
(Felix se asaza pe scaun, se maseaza pe cap si observa papucii in bratele
majordomului)

FELIX: (nervos) De ce nu mi-ai spus, ma ca papucii sunt la tine? (bombane)

Papucii mei!
(Majordomul observa fotografia si se duce si o intoarce, apoi iese prin spate)
FELIX: (isi ia din nou ziarul, multumit) Trebuie sa mai fi ramas pe undeva
vreun tip suficient de inteligent pentru Diana.
ENID: Oh, mai sunt ceva maruntisuri care plutesc in jurul ei, dar Diana nu-l
place pe niciunul. Daca nu poate avea cea mai buna companie masculina,
prefer compania noastra, a femeilor.
FELIX: Diana e o bomboana! Trebuia sa se fi maritat cu unul dintre tipi inainte
ca toti sa plece. Bietul Aubrey Laurence era nebun dupa ea.
(Enid observa ceva la Felix, ia un servetel de pe masa, se ridica de pe scaun
ca un animal de prada si se apropie de el. Cand Felix o observa, Enid isi
schimba atitudinea).
ENID: (scuipand pe servetel) Dragule, esti negru pe barbie. (Il sterge, la
inceput afectuos, apoi, gradat, din ce in ce mai apasat.)
FELIX: (scapa ziarul din mana si se retrage speriat) Bine, daca imi voi petrece
seara cu trei femei, trebuie sa-mi dau silinta.
ENID: (victorioasa) Da, dragul meu, tu esti miezul. Hai, grabeste-te! (se
asaza pe scaunul din dreapta spate)
FELIX: (iese, apoi se intoarce rapid) Ahh, ce voiam sa-ti spun. Astea sunt
ziarele de seara. Am inaintat, din nou, trei mile. Astia suntem noi, americanii,
niste razboinici. [Iese prin stanga]

(Intra in scena, din spate, doamna Packard, in spate fiind majordomul. Poarta
o rochie rosie, pelerina neagra, floare rosie in par si un carnetel atarnat de
curelusa rochiei.)
TEMA MUZICALA DOAMNA PACKARD FUGA SI TOCCATA BACH (9
sec) STOP CADRU
(Pe partea a doua a temei muzicale, isi da pelerina jos si o arunca pe capul
majordomului. Inainteaza pana la scaunul din stanga si asteapta ca
majordomul sa-I traga scaunul sa se aseze. Se asaza. PARTZ 1. Se ridica, cu
un aer nevinovat si se intoarce cu privirea catre majordom. Se asaza din
nou, cu grija. PARTZ 2. Se ridica contrariata, se uita iar la majordoo.

Majordomul se duce la scaunul din stanga spate, il trage. Doamna Packard

se asaza cu grija)
ENID: (deranjata) Oh, doamna Packard, ma bucur ca ati putut veni anuntata
asa din scurt.
MRS. PACKARD: Invitatia ta a venit perfect. Ma simt singura acum cand John
este plecat. Cat de norocoasa esti ca il ai pe sotul tau acasa langa tine.
ENID: Multumita afacerii lui, Guvernul il prefera aici.
(Majordomul intra cu un odorizant de camera si pufaie de doua ori in drumul
lui, o data la venire, a doua oara la plecare. Iese. In tot acest timp, femeile il
urmaresc)
MRS. PACKARD: (dezgustata, mai ales cand vine vorba de dna Morgan) Mda,
am venit ceva mai devreme, dar am profitat de sansa de a veni cu masina
doamnei Morgan. Iti place doamna Morgan?
ENID: De ce intrebati, da, dumneavoastra nu?
MRS. PACKARD: Cred ca nu are cum sa-ti placa.
ENID: De ce nu?
MRS. PACKARD: Are o limba. Ascutita.
ENID: Vorbeste despre ceilalti. Da, stiu!
MRS. PACKARD: (ridica o spranceana) Serios? Ar trebui s-o auzi dar apoi nu
vei mai dori asta.
ENID: Despre mine?
MRS. PACKARD: Ei, acum, draga, eu am venit pentru o cina vesela, nu am de
gand sa barfesc. Azi, e Duminica, nu barfim. Dar, ce te-ai pregatit!!! Ia uite,
ceai (adulmeca) si biscuitii mei preferati. (Se repede sa puna mana pe o
cescuta)
ENID: (tipa) DOAMNA PACKARD!!! (apoi isi schimba atitudinea) Va servesc
eu!
(Enid face ritualul de turnare a ceaiului in cesti. Ii intinde ceasca cu ceai dnei
Packard)

MRS. PACKARD: (bea cu pofta) Mi-a fost sete!

ENID: Totusi, daca a spus ceva despre mine, cred ca ar trebui sa ma stiu si eu
despre ce e vorba.
MRS. PACKARD: Asta am crezut si eu cand a spus. Dar nu, de ce ti-as spune
asa ceva.
ENID: De ce sa nu-mi spuneti?
MRS. PACKARD: (dupa o clipa de gandire falsa, porneste hotarata) Da, chiar,
de ce nu? La urma urmei, sunt una dintre cele mai bune prietene ale tale si
trebuie sa stii.
ENID: Cu siguranta, trebuie sa stiu
MRS. PACKARD: (avertizare falsa) Dar s-ar putea sa nu mi-o ierti niciodata.
ENID: Sa nu va iert pentru ca ma protejati?
MRS. PACKARD: Adevarat, trebuie sa te protejezi. Este de datoria mea sa-ti
spun.
ENID: Despre ce e vorba? Acum, chiar m-ati speriat.
MRS. PACKARD: (alarmista) Daca ea imi spune mie asa ceva, sigur ca spune
tuturor. In momentul asta, cand vorbim, sunt sigura ca tot orasul a aflat dj.
ENID: Ce ingrozitor, dar ce am facut.?
MRS. PACKARD: Nu este vorba despre ce ai facut tu, este despre Diana.
Chesbrough.
ENID: Vine si ea in seara asta.
MRS. PACKARD: (joc de aoleu, nu se poate asa ceva) Vineeee? Tu ai invitat-o?
ENID: Da, dar de ce
MRS. PACKARD: Esti sigura?
ENID: (putin impacientata) Da, sunt sigura.
MRS. PACKARD: (joc de n-am cu ce sa te mai ajut, ti-o faci cu mana ta, este
treaba ta) Ei bine (ridica umerii si sprancenele)

ENID: Dar in ce fel se barfeste despre mine si Diana? Este una dintre
prietenele mele cele mai bune.
MRS. PACKARD: Da, chiar este?
ENID: (hotarata) Desigur ca este.
MRS. PACKARD: Poate ca este, totusi, lumea se intreaba de ce Diana nu s-a
maritat cu niciunul dintre iubitii ei inainte ca ei sa plece la razboi.
ENID: De ce ar fi facut-o
MRS. PACKARD: Da, intr-adevar, de ce ar fi facut-o, totusi, o fata atat de
atragatoare precum Diana a avut destule sanse nu-I asa?
ENID: Oh, da.
MRS. PACKARD: Asta spune lumea.
MUZICA CARMEN BIZET HABANERA (38 secunde)
(DOAMNA PACKARD se ridica de pe scaun, vine in fata scenei si incepe sa
cante urmatoarele replici)
Si toti baietii/Draguti, simpatici/ Si dintre ei/Unul sau chiar doi/ Ohh, ohh, ohh,
ohh/ Ahh, ahh, ahh, ahh / Adevarate partideeede-amor, amor, amor, amor.
MRS. PACKARD: (se asaza din nou pe scaun): Nu ti se pare deloc ciudat?
ENID: Da, acum chiar cred ca e ciudat.
MRS. PACKARD: Ehh, vezi? Normal ca ti se pare! Ti-am zis. Dar de crezi ca nu
s-a maritat?
ENID: Nu stiu.
MRS. PACKARD: Ea ce spune?
ENID: Cred ca ea
MRS. PACKARD: Exact! Exact ce vorbeste TOATA LUMEA. Si toti te
compatimesc. (ii cuprinde capul in maini si o smuceste)
ENID: Ma compatimesc?
MRS. PACKARD: Draga mea, tu esti personajul pozitiv. Atat doar sa nu mai iei
la cantar!

ENID: (se ridica de pe scaun si se duce la oglinda) Poftim?

MRS. PACKARD: Oare e posibil sa nu fi observat nimic, sa fi fost atat de
oarba?
ENID: (joc in oglinda) Poftim, oarba?
MRS. PACKARD: Voi sunteti in relatii bune, nu-I asa?
ENID: (absenta) Da.
MRS. PACKARD: Si sotul tau?
ENID: Ahhh, la asta va referiti.
MRS. PACKARD: Vai, biata mea copila, despre asta VORBESTE LUMEA.
ENID: (dj enervata) Dar ce anume spune lumea?
MRS. PACKARD: Ca ea si - ohh, nu draga mea, bineinteles ca eu nu cred asta,
dar
ENID: (ingrijorata) Dar ce se spune mai exact, in cuvinte?
MRS. PACKARD: I-a facut vreodata complimente in prezenta ta?
ENID: Da.
MRS. PACKARD: Ce a spus?
ENID: Oh, ca este o bomboana si placuta, ca toti barbatii o doresc si multi ar
vrea s-o ia de sotie si
MRS. PACKARD: Iata! Asta e! Asta spun si ei si doamna Morgan mi-a spus ca
Diana i-a refuzat pe ceilalti pentru ca, ei bine, a spuspentru ca
(Apare Diana din spatele scenei, rochie alba, blonda, ruj rosu aprins, sexy)
TEMA MUZICALA DIANA (5-6 secunde) STOP CADRU (Majordomul are
un ventilator cu care ii flutura rochia Dianei)
ENID: (O vede pe Diana intrand, schimba subiectul rapid.) Oh, Diana!
DIANA: ( vesela, draguta, cocheta, prietenoasa) Buna ziua, dna Packard.
Buna, Enid, darling. (o pupa pe Enid.) Am ajuns devreme, pentru ca am venit

direct din oras dupa ce m-am schimbat la club. (se saza pe scaunul din
stanga sub privirile dnei Packard care asteapta sa auda si la Diana zgomotul
scaunul de mai devreme) Munca de cantina intreaga zi. Ce faceti?
ENID: Am lucrat la spital toata dupa-amiaza.
DIANA: (asezata dj pe scaunul din stanga) Nu-i asa ca Enid este o fata de
zahar? Face voluntar munca asta de asistenta medicala si tine locul cuiva
plecat pe campul de lupta sa obtina gloria! Ce mai m-as duce si eu daca as
putea.
MRS. PACKARD: Si de ce nu o faci?
DIANA: E impotriva legii. Am rude in transee. Oh, mi-ar placea atat de mult
romantismul de a fi prezenta acolo. Enid, adu scrisoarea primita de la fratele
tau si citeste-I doamnei doamnei Packard, vrei? Descrie atat de ciudat ce se
petrece.
ENID: Da, este foarte interesant. Scuzati-ma un moment, este sus in biroul
meu.
[Enid iese prin Dreapta. Diana scoate rujul si se repede spre oglinda)
MRS. PACKARD: (dupa ce s-a asigurat ca Enid a iesit) Draga mea dra
Chesbrough, te rog sa ma scuzi ca imi permit, dar eu incerc doar sa te
salvez. Esti constienta despre ce vorbeste lumea despre tine?
DIANA: Vorbeste despre mine?
MRS. PACKARD: Bineinteles ca nu ti-ar spune in fata.
DIANA: Ce nu mi-ar spune?
MRS. PACKARD: Este mult mai usor sa lingusesti decat sa spui lucruri
dezagreabile.
DIANA: Oamenii spun lucruri dezagreabile despre mine?
MRS. PACKARD: Nu ai auzit nimic?
DIANA: Nu, dar chiar as vrea sa stiu.
MRS. PACKARD: Normal ca ai vrea, orice tanara asa ca tine dar, draga mea,
chiar crezi ca ar trebui sa vii in aceasta casa?
DIANA: Enid si cu mine am fost colege de scoala, este una dintre cele mai

vechi si cele mai bune prietene ale mele.

MRS. PACKARD: Cele mai bune, spui?
DIANA: Aveti dubii?
MRS. PACKARD: Dupa tot ce a spus?
DIANA: A spus ceva care v-a facut sa va indoiti de prietenia mea cu ea?
Desigur ca ati inteles dumneavoastra gresit.
MRS. PACKARD: Draga copila, am ochi si urechi, aud si vad.
DIANA: Mai, exact, ce a spus Enid?
MRS. PACKARD: A spus ca si-ar fi dorit sa te vada maritata cu unul dintre
petitorii tai inainte de a pleca la razboi.
DIANA: Ahh, asta.
MRS. PACKARD: Recunosti! Si totusi vii aici, asta SPUNE LUMEA.
DIANA: Ce anume recunosc? Nu inteleg ce spuneti.
MRS. PACKARD: Bineinteles ca nu intelegi, dragostea e oarba.
DIANA: Dragoste! Dar noi nu am vorbit despre dragoste.
MRS. PACKARD: Bineinteles ca nu, e un cuvant delicat si mai ales in situatia
asta, nu cred ca se cuvine.
DIANA: (indignata) Doamna Packard, eu nu inteleg insinuarile dvs. Va rog sami spuneti verde in fata, ce vorbeste lumea si ce-are dragostea a face?
MRS. PACKARD: (gest din mana prin care ii arata inaltimea lui Felix) Domnul
Haldeman.
DIANA: Felix?
MRS. PACKARD: Cu tine!
DIANA: Eu?
MRS. PACKARD: Asociaza numele voastre.
DIANA: (rade ridicol, foarte apsat si mult) Ei spun ca eu si Felix?!?? Vai, dar

este o minciuna, dna Packard.

MRS. PACKARD: Nu are nicio importanta daca este o minciuna sau nu,
important e ca LUMEA VORBESTE.
DIANA: Cei care spun asa ceva sunt niste minti inguste care nu-si vad de
vietile lor.
MRS. PACKARD:(socata) Domnisoara Chesbrough
DIANA: Si dumneata nu faci decat sa duci mai departe asemenea calomnii.
MRS. PACKARD: (nervoasa) Insinuezi ca as fi o
DIANA: Da.
MRS. PACKARD: (incepe sa planga, ia un servetel se sterge la nas zgomotos)
M-ai insultat!
DIANA: (incearca sa o consoleze, dar este respinsa) Nu mai mult decat m-ai
insultat dumneata!
MRS. PACKARD: (plans, deloc agresiva) Dra Chesbrough, vei plati pentru
asta! Iti spun ceva in spiritul prieteniei dintre noi pentru a te proteja de gura
lumii si asa ma rasplatesti?
DIANA: Apleci urechea la prostii si apoi vii sa-mi strici fericirea, aducand
otrava in mintea mea.
MRS. PACKARD: (plans, se autovictimizeaza) Ti-am spus adevarul, dar
oamenii nu obisnuiesc sa-ti multumeasca pentru ca le spui adevarul.
DIANA: Eu sunt singura care stie care e adevarul! Stiu ca eu si Enid suntem
prietene, si ca eu, Enid si Felix suntem prieteni si asta e tot. Felix o adora pe
Enid, nu il intereseaza o alta femeie.
MRS. PACKARD: (se opreste din plans si trece in alta stare, o fixeaza pe
Diana cu privirea si schima si vocea, se apropie de Diana amenintator, in
timp ce-si spune replicile) Oh, serios? Stie lumea mai multe despre doamna
Haldeman decat insasi doamna Haldeman? Nu stie! De-abia ce mi-a spus,
chiar in camera asta, ca si-ar fi dorit sa te fi maritat, pentru ca stie ca Felix
este indragostit de tine, se preface ca iti este prietena dar in realitate te
uraste. (gest din degete)
DIANA: Nu e adevarat!

MRS. PACKARD: (dezamagita ca nu are un partener adevarat de cearta) Nu e

placut sa ma cert cu tine, dra Chesbrough. Am sa-mi cer scuze gazdei ca nu
pot ramane la cina. (iese prin dreapta)
DIANA: (merge ca si cand ar urma-o) Doamna Packard! (Dna Packard revine)
Daca am fost atat de nepoliticoasa, imi cer scuze, dar chiar nu pot accepta
sa imprastiati asemenea ocari scandaloase.
MRS. PACKARD: (mimeaza din buze cuvintele Dianei ocari scandaloase spre
public si iese)
SHOOTING FOTO DIANA (aprox. 5-6 secunde)
(Diana se opreste in fata fotografiei cu Felix si Enid)
FELIX: (intra din stanga) Buna, Diana, cand ai ajuns?
(Ei incearca sa se pupe pe obraz, nu reusesc si ea ii intinde mana. Diana se
asaza, Felix merge la barul cu bauturi)
FELIX: Vrei sa ma ajuti cu cocktailurile? Vrei? Nu vrei. (incepe sa amestece
bauturile)
DIANA: Felix, un lucru ingrozitor se intampla, vorbesc despre noi!
FELIX: Cine sunt ei si cine suntem noi? Portocale!!! Unde or fi portocalele?
DIANA: Lumea vorbeste despre noi doi. Eu si tu.
FELIX: (se apropie de masa) De ce, ce am facut? (Ia doua portocale de pe
masa si incepe sa jongleze cu ele)
Vrei un strop de portocala? (portocalele ii cad la picioarele Dianei)
DIANA: Nu iei lucrurile in serios.
FELIX: (se duce inapoi la bar) Dar ce se intampla?
DIANA: Exact, ce se intampla, daca intr-adevar se intampla ceva. (il priveste
agitata) Este stanjenitor pentru mine, nu stiu cum sa-ti spun.
FELIX: (ii da bautura si o invita sa stea jos) Diana, poti sa-mi spui orice, eu
cred ca m-am dovedit un prieten adevarat.
DIANA: Dar daca ceea ce se spune e adevarat?
FELIX: Nu stii daca e adevarat sau nu?

DIANA: Credeam ca stiu, dar dupa ce am auzit-o pe ea, am inceput sa ma

intreb.
FELIX: Sa te intrebi ce anume?
DIANA: (ezita) Of
FELIX: Da-i drumul!
DIANA: Stii ca o iubesc pe Enid.
FELIX: Ati crescut impreuna.
DIANA: N-as rani-o pentru nimic in lume.
FELIX: Nu, draga, ce ai?
DIANA: Asadar, o iubesti mai mult decat pe oricine altcineva, nu-I asa??
FELIX: Desigur, dar
DIANA: (se intoarce, agitata) Nu spune dar
FELIX: Dar de ce
DIANA: De ce ai spus "dar"
FELIX: Am spus "dar"? Nu stiu, ce am spus?
DIANA: Ai spus desigur, DAR
FELIX: Nu-mi amintesc, m-ai derutat complet. Imi mai torn un pahar.
DIANA: Nu crezi ca sunt indragostita de tine, nu?
FELIX: (o stropeste pe Diana cu bautura si precipitat incepe sa o stearga cu
un servetel de pe masa. O sterge pe picioare) Oh, Doamne, spun ca esti
indragostita de mine?
DIANA: (indrazneata) Nu te-ai gandit niciodata, nu-i asa?
FELIX: Nu sunt atat de trufas sa cred ca as putea.
DIANA: (cu hotarare) Ma iubesti?
FELIX: (vocea gatuita) Nu!

DIANA: Slava Domnului! (amandoi se intorc cu fata spre public) Dar (se
intorc unul in fata celuilalt)
FELIX: Ce
DIANA: Ei asta spun.
FELIX: Ca te iubesc?
DIANA: Si ca eu te iubesc.
FELIX: Si
DIANA: Exact!
FELIX: Oh, Doamne! (Felix bea din pahar)
DIANA: Dar nu e adevarat! (Diana bea din acelasi pahar)
FELIX: Nu! (Felix bea din pahar)
DIANA: Dar ei spun ca e! (Diana bea din acelasi pahar)
FELIX: Si ce mai spun? (Felix bea din pahar)
DIANA: Mai multe pe acelasi subiect.
FELIX: Si ce putem face?
DIANA: Asta te intreb si eu. (Diana bea din acelasi pahar)
FELIX: (bea si vocea incepe sa I se inmoaie) Spune-I lui Enid.
DIANA: Dar Enid crede ca-I adevarat! (bea)
FELIX: Prostii! (bea)
DIANA: Ea a spus-o.
FELIX: Care "ea"?
DIANA: Doamna Packard a spus ca toti vorbesc despre asta. (bea)
FELIX: Dar de unde stiu ei? (bea)

DIANA: Nu stiu dar cred ca stiu si ajungem la acelasi lucru.

FELIX: Dar Enid nu poate sa creada asa ceva.
DIANA: Dar dovada ca si ea crede.
FELIX: Este mult prea absurd. (bea)
DIANA: Doamna Packard a spus ca Enid i-a spus ca tu ai spus ca esti
indragostit de mine sau ceva asemanator
(Amandoi pun mainile pe pahar. Se privesc intens. Apare majordomul care le
atrage atentia pas, inca o data, nimic. Majordomul se asaza cu spatele la
public si bate din nou in tava. Cei doi se dezmeticesc si se regrupeaza.)
(Intra Enid si doamna Packard. Felix ii trage gallant scaunul lui Enid sa se
aseze. Doamna Packard se asaza)
MUZICA GENERIC EMISIUNE TV TALKSHOW (10 secunde)
ENID: Diana, doamna Packard spune ca doreste sa plece pentru ca ai
insultat-o. Este adevarat?
DIANA: Mi-am cerut scuze doamnei Packard dar nu a vrut sa le accepte
MRS. PACKARD: Ah, recunosti asadar ca m-ai insultat.
DIANA: Numai dupa ce dumneata m-ai insultat!
MRS. PACKARD: Auziti, doamna Haldeman? Este intocmai cum am spus, m-a
acuzat ca am insultat-o cand tot ce am vrut eu sa fac a fost sa-I dau un sfat
parintesc.
DIANA: Doamna Packard si-a permis sa arunce cu vorbe din gura lumii,
vorbe care sunt total neadevarate.
ENID: Indiferent daca sunt adevarate sau nu, este destul de neplacut pentru
mine sa asist la acest conflict in propria casa.
DIANA: Pot spune dupa tonul vocii tale ca o crezi pe aceasta femeie.
MRS. PACKARD: Doamna Haldeman, nu accept sa fiu numita femeie.
DIANA: Putin imi pasa ce accepti dumneata, ai venit aici si ai stricat o
prietenie frumoasa, pe care am avut-o toata viata si iti spun cum vreau eu.
ENID: Dar in casa mea, sunteti musafiri

DIANA: Nu-ti face griji, n-am sa-ti mai fiu musafir o secunda. (Se ridica) Am
plecat!
(Majordomul schimba postul TV. Telenovela) (Fiecare replica este tradusa
publicului in romana de majordom)
DIANA: Io me voi!
ENID: No, Diana, nu te pot lasa sa pleci asa nervoasa. (trebuie tradus)
DIANA: Dar plecPlec cu inima indurerata pentru ca ai ascultat prostiile ei.
(traducere)
MRS. PACKARD: Dar ce am spus? (traducere)
DIANA: Ai spus ca eu si Felix ne iubim, ai insinuat asta. (traducere)
MRS. PACKARD: N-am spus asa ceva in viata mea! (traducere)
DIANA: Doamna Packard! Ai spus-o cu putin timp in urma, in camera asta.
(traducere)
MRS. PACKARD: N-am spus asa ceva in viata mea! (traducere)
DIANA: Poti sa te uiti in ochii mei si sa-mi spui ca n-ai spus-o? (traducere)
MRS. PACKARD: N-am spus-o niciodata! Niciodata, niciodata, niciodata!
(traducere)
DIANA: Nu mi-ai spus ca ai ochi si urechi, ca vezi si auzi si ca toata lumea
vorbeste? Nu mi-ai spus ca Felix ma iubeste? (traducere)
(Felix se ridica de pe scaun si face trecerea cand schimba majordomul.
Femeile intend mainile spre masa ca sic and ar vrea sa ia ceva, Inca nu
ridica porttigaretele)
MAJORDOMUL: (catre public) Schimb, nu?
(Majordomul schimba postul TV. Film gangsteri Felix isi schimba ochelarii
de vedere cu unii de soare, femeile ridica portigaretele)
MRS. PACKARD: Nu am stiut asta! Ea mi-a spus asta! (se intoarce catre Enid.)
ENID: Eu nu ti-am spus asa ceva!
MRS. PACKARD: Dar, cum draga, mi-ai spus! Chiar in camera aceasta, cu

cateva minute mai devreme.

ENID: N-am spus asa ceva in viata mea si cum poti sa-ti imaginezi.
MRS. PACKARD: Eu nu-mi imaginez nimic! Eu stiu ce vad si ce aud si
dumneata cu siguranta mi-ai spus ca trebuie sa stii tot ce am auzit pentru a
te apara. Asa ca ti-am spus intr-o maniera amicala, incercand sa fiu de ajutor
si am ajuns aici.
DIANA: Da, iata unde am ajuns!
MRS. PACKARD: Nu poti sa dai vina decat pe tine.
DIANA: Nu e nimeni de vina in afara de dumneata.
ENID: Doamna Packard, eu nu stiam ca trebuie sa ma apar pana nu ai
insinuat dumneata.
MRS. PACKARD: Dar cum, chiar dumneata ai spus ca el voia sa o ia de sotie.
ENID: Eu n-am spus asa ceva. Eu am spus ca el a spus.
(Toate femeile se intorc simultan spre Felix. Se duce spre locul in care se afla
majordomul, acesta se sperie si pleaca)
FELIX: Este adevarat. Nu-mi pasa daca ma credeti sau nu, dar ceea ce va
spun acum este cat se poate de adevarat. Toate femeile ma vor. Ma vor
pentru trupul meu. Ma folosesc. Tot ce-si doresc e sa ma bage in pat siStiti
si dumneavoastra ce se intampla acolo. Si sunt perverse. Vai, cat de
perverse sunt. Folosesc tot felul de obiecte, cica pentru a mari placerea.
Frisca, nas de clovn, scobitori. Si eu nu sunt asa. (Trecere si schimbare de
ochelari) Eu sunt un romantic. Mie imi plac plimbarile sub clar de luna, in
parc, sarutarile tandre, mie imi place sa fiu alintat. Chiar vreau si eu sa fiu
apreciat pentru cel care sunt.
FELIX: (Se intoarce pe scaun) Eu chiar nu stiu despre ce vorbiti.
MRS. PACKARD: (uimita) Nu i-ai spus sotiei dumitale ca ai fi vrut sa te
casatoresti cu dra Chesbrough dar n-ai facut-o?
FELIX: (relaxat) Eu niciodata n-am spus asa ceva in viata mea si oricine a
spus-o a cusut-o cu ata alba.
MRS. PACKARD: Nu recunoaste, bineinteles!
DIANA: N-are ce sa recunoaca. Ar fi o prostie sa admita asta.

MRS. PACKARD: Chiar daca era adevarat sau fals, era clar ca va nega.
DIANA: De ce era asa clar?
MRS. PACKARD: Pentru ca etica de barbat ii cere sa nu recunoasca pentru a
te proteja pe tine.
DIANA: (racnind) Deci, nu conteaza daca e adevarat sau nu, nimic din ce am
putea spune sau face nu poate sterge mizeria din mintea dumitale.
MRS. PACKARD: Nu mintea mea! MINTEA TUTUROR! Eu n-am nimic de-a face
cu asta.
DIANA: Enid, tu nu spui nimic in apararea noastra?
MRS. PACKARD: Ah, deci recunosti ca ai nevoie sa fii aparata.
DIANA: Lumea intreaga are nevoie de aparare in fata unor oameni ca
dumneata! Si daca erai in casa mea te-as fi scos in suturi afara. Enid, da-o
afara, demonstreaza ca ai incredere in mine si in Felix, ca stii ca niciodata
intre mine si el n-a fost altceva decat o prietenie inocenta, de ce nu te misti,
de ce nu ai incredere in mine?
ENID: Intotdeauna am avut incredere in tine, n-am avut nici cea mai mica
banuiala, dar poate ca am fost oarba, poate ca lumea a vazut si a inteles mai
bine de la distanta.
FELIX: O sa crezi lumea si nu pe noi? Chiar ai de gand sa crezi o barfa stupida
si sa uiti dragostea si loialitatea de care ai avut parte de la mine si de la
Diana o viata intreaga?
MRS. PACKARD: De ce nu-I spui sotiei tale ca o iubesti?
FELIX: Imi iubesc sotia, dar nu vad niciun motiv sa fac o declaratie publica.
Am facut-o cand ne-am casatorit. Uite dovada! Ea stie ca o iubesc, nu-I asa,
Enid?
ENID: Stiu?
DIANA: (se ridica si il ia pe dupa umeri pe Felix) Enid, te adora.
FELIX: Enid, te ador!
ENID: Dar Diana este frumoasa si

DIANA: Felix! Eu plec din casa asta! Pentru totdeauna! Multumita tie, doamna
Packard, tocmai mi-am pierdut doi prieteni care inseamna pentru mine mult
mai mult decat opinia lumii. Nu mai vreau sa va vad niciodata!
FELIX: Diana, intoarce-te! Este absurd sa permiti barfelor astora
dezgustatoare sa strice prietenia cu Enid.
MRS. PACKARD: Vedeti, nu vrea s-o lase sa plece.
DIANA: Nu ar mai putea fi la fel intre mine si Enid de acum incolo.
FELIX: (incepe sa se enerveze si o fugareste pe doamna Packard; ea se
refugiaza in spatele unui scaun) Doamna Packard, doamna Packard! Nu pot
s-o las sa plece pentru ca nu pot sa permit unei limbi veninoase ca a dvs. sa
triumfe. (Diana il opreste, apare si majordomul care il ridica in brate) Daca
ati fi venit in casa noastra si ne-ati fi furat obiectele de valoare ati fi fost mai
putin o hoata decat sunteti acum. Obiectele noi pot fi cumparate, dar
prietenia patata nu mai poate reveni la ce a fost. Ati dat nastere la tot ce se
intampla cu remarci rauvoitoare legate de consideratia mea pentru dra
Chesbrough. Lasa-ma jos!
MRS. PACKARD: Eu n-am spus nimic.
FELIX: Dar ati spus!
MRS. PACKARD: Eu n-am spus nimic, ea a spus. (intorcandu-se catre Enid.)
ENID: Eu nu am spus.
MRS. PACKARD: Ba ai spus.
ENID: Nu am spus.
DIANA: Ce mai conteaza cum s-a intamplat? E incheiata ! Gata! Prietenia
noastra s-a incheiat, dar n-am sa plec fara sa-mi spal constiinta, nu-mi pasa
de ceea ce crede lumea, dar vreau ca Enid sa stie ca n-am avut vreodata
vreun gand rau legat de ea si ca voi spune adevarul, desi mai degraba as fi
murit decat sa spun asta inainte.
MRS. PACKARD: Ah, acum vom auzi ceva in sfarsit.
FELIX: Diana, te rog, nu esti obligata sa spui nimic.
ENID: (lui Felix) Deci tu stii ce are de gand sa spuna?
DIANA: Nu, Felix nu stie. Este doar secretul meu. Nimeni altcineva nu-l

cunoaste. Exista un singur barbat pe care il iubesc sip e care l-am iubit
vreodata si el esteplecat pe front.
MRS. PACKARD: Inventeaza o poveste convenabila.
DIANA: Nu inventez nimic! Daca nu ma credeti, va voi spune numele lui.
FELIX: Nu, nu, Diana, nu e corect sa ti se ceara asta.
DIANA: Nu ma vor crede, dar voi face orice pentru Enid, trebuie sa stie. Este
Aubrey Laurence.
MRS. PACKARD: Aubrey Laurence! (verifica carnetelul) Te-a cerut de sotie.
ENID: E adevarat, a cerut-o. Dar Diana nu a acceptat.
MRS. PACKARD: De ce nu te-ai maritat cu el?
DIANA: Ne-am casatorit.
FELIX and ENID: V-ati casatorit?
DIANA: Da! Ne-am casatorit, in ziua dinaintea plecarii.
MRS. PACKARD: Dar familia ta nu il accepta.
DIANA: Tocmai de asta nu le-am spus, dar puteti merge acum sa le spuneti
dvs., doamna Packard.
FELIX: Aubrey Laurence! Chiar e adevarat, Diana?
MRS. PACKARD: Dar nu avea bani.
FELIX: (se urca pe scaun sa o pupe) Dar e un baiat de nota 10! Sunt atat de
fericit pentru tine, Diana!
ENID: Si eu, Diana! Iarta-ma!
DIANA: Iata usa, doamna Packard, si lumea abia asteapta sa auda utimele
barfe!
MRS. PACKARD: Voi pleca, draga mea, pentru ca te-am ranit si imi dau seama
ca nu esti pregatita sa ma ierti, dar iti promit ca nu voi spunenimic, absolut
nimic.
(Iese prin centru cu atitudinea de parca asteapta sa spuna oricui ii iese in

cale)
ENID: ( o ia deoparte) Diana, nu am sa te iert niciodata pentru ca nu mi-ai
spus de casatoria ta cu Aubrey. De ce nu mi-ai spus?
DIANA: Pentru ca nu am facut-o.
FELIX: Nu ai facut-o?
ENID: Dar ai spus
DIANA: Oh, am spus! Nu conteaza ce am spus.
ENID: Dar va spune tuturor.
DIANA: Bineinteles ca va spune.
ENID: Pai, si daca nu e adevarat
DIANA: S-ar putea sa fie.
ENID: Dar nu e, sau e?
DIANA: Ti-am spus ca nu e.
ENID: Dar acum nu stiu daca sa te mai cred sau nu.
DIANA: La fel si ceilalti. Nimeni n-o sa stie ce sa creada.
FELIX: Dar cand Aubrey va auzi, ce-o sa creada despre asta?
DIANA: Isi va dori sa fie adevarat.
FELIX: Dar ce va spune despre tine?
DIANA: Va spune ca mi-as fi dorit sa fie adevarat.
FELIX: Si vrei?
DIANA: Da!
ENID: Ti-ai dat seama de cand a plecat ca de fapt il iubesti?
DIANA: Nebuneste
FELIX: (complice) Sa-l sun sa-i spun, nu?

DIANA: Am facut-o eu deja.

ENID: Nu se poate!
DIANA: Ba da. Ne vom casatori la distanta
FELIX: Hai sa bem pentru vestea asta!!!
ENID: Dar ce vor spune oamenii cand doamna PackardTaca taca, taca!
DIANA: Ce vor spune oamenii? Fiecare sa spuna ce doreste. (Ia paharul de la
Felix, ia si Enid) Da-I drumul la barfa, LUME!
TEMA MUZICALA FINAL
CORTINA