214 Kinesiotogie— sting mise Echipamentul pentru antrenamental isokinotio este variat si daplat pentru diverse segmente ale corpuli, inclusiv pentru trunchi. Tt elteva mo- dele: Cybex, Nautilus, Brodex, Lido, Merac, Kin/Com ete. sunt aparate att entra festarea performanjei musculae e&t gi pentru antrenament. Alte eparate ca: Body Exerciser, Orhotron ete. sunt doar pentru antrenament muscular ‘Acest echipament oferi o serie de parameti variabili si perfect adapts bill oricaru individ = Asiguri o rezistenjt maxim (versus fora respectivilui' mugchi) pe to patcursul mised segmental; ~ Poate cuantifca viteza de migcare de ta viteze joase pind la cele ‘mai inate, a. legere; = Se poate acomods pentru arcul dureros al mise ‘= Aparitia oboselii nu epreste miscaea, cise adapteazdrezstenfa mae xia pentru mugchinl obosit, = Se poste comuta rezstenfe pe musculitura antagonists, in timp ce agonigtit se odihnese, tehnick foarte importants, cfci evitd ischemia muscu- lara de suprafor. a tehnicd de hucru se utilizeaxt fair sedingd minimum 3 viteze de migeate fie 60; 120 si 180 gradelsoc, fe 60, 150 si 240 gradesec, Preciai e& mu se poate vorbi de efecte asupra deevolirit forged mus- culare prin isokinezie decét de la viteze mai mari de 15. gradelsec (existi clinicieni care opteazl pentra 8-10 grade/sec) Problema controversat 2 isoknezoi este csupra vitezei de fuer. Pentru nif ma ar avea mare importnfé gradul de velocate pentru cresteea de for, i doar mirimea rezistenei (Adeyanju K, Crews R. ete). in schimb, all autori aratf cH ritml de lucra are mare imporanfé in mai multe aspects = Ritmurile inite de Iueru determina performante net mai mari deckt vitezele joase; ~ Ritmurile inate determin aproape selectiv hipertofia ibrelér mus- clare tip TE cdci reerutarea UM se face mai ales a acelora care inerveeza fibre tip II ovezi bioptice de muse ‘Antrenamentul Ia un stm inalt-creste frja la acea vite gi se reali- 2eani into oarecare mis si un transfer de fri penta viteze joase, Ivers ‘nsf a se fntimpla (Pipes 7. P. $1 colab)s = Pe de alti parte, sa demonstrat ef folosind ritmari lente dar cu re- istenj mare 3, realizeazi o recrutare de UM mai bun ou inregistraea unui torque net superior. Concluzia majortiii auorilor este cl anenamentul isokinetic trebuie si se desfigoare la teva rtmuri pentru a ereste rapid performanfa (vezi mai su), ln mod obisnut progremul isokinetic se incepe ln 0 fort submaximal si la viteok joasa gi medic pani cind paciental se adaptesza, apoi de abia se twece la efortal maxim, Se urmiresle desigar si se ajungi la rezistentt ‘maxima ou veloctate maxima24 Kinesiologie~ sina misedet Echipamentul pentru antrenamentol isokinetic este variat si adaptat entry diverse segmente ale corpului, inclusiv pentra trunchi. Iai edteva mo- dele: Cybex, Nautilus, Brodex, Lido, Merac, KinCom ete, sunt aparate ait pentru testarea performan(si musculare ft gi pectra anttenament. Alte aparae ca: Body Exerciser, Onhotron ete. sunt doar pentru antenament muscular Acest echipamentoferé 0 serie de parametri varabii gi perfect adapta- bill oricdrui individ ~ Asiguii o rezisten’ maxim’ (versus fora respectivului magchi) pe tot pareursul migcari segmentulis Poste cuantifca viteza de miscare de la viteze joase pink Ia cele te, Ia. alegere; = So poate acomode pentru arcul dureros al migei “= Aparitia oboselii mu oproste migearca, ose adapteazs recistena ma- xim# pentre muschial obosi; = Se poate comuta,rezstenja pe musculstura antagonist agonisi se odihneso, tehnici foerte importa Tat de supracfort. Ca fehnicd de Iucru se utilizearé into sedin{® minimum 3 viteze de Imigeare fie 60; 120 gi 180 gradelsec, fie 60, 150 si 240. gradefse, Precizim cf nu se poate vorbi de efecte asupra deavoltict forged mus- culare prin isokinezie desit de la viteze mai mari de 15 gradelsee (criti clinicini care opteaz pentru 8-10 gradelsec). Problema controversatl a isokneziei este asupra vitezel de Iueru, Penta nil au ar avea mare importants gradul de veloctate pentru creteea de for, ci doar mitimen rezstenfoi (Adeyanju K., Crows R. ete). In schimb, alfi auloriaratf ef ritmul de lucru are mare important mai multe aspecte: = Ritmurile inate de luceu determing performanfe net raui mari dectt in timp ce caci evil ischemia muse. leterming aproape seletiv hipertrofia fbrelor muse coulare tip Il cick reerutarea UM se face mai sles a acelore care inerveazl fibre tip Il (overi bioptice de musehi; Antrenamentul la un rtm inalt-creste fora le acea vite si se reali- zeazi into oareeare misurd $i un tansfer de fod pentru vitee joase, livers {nsf nu se intémpli Pipes 7. P. si cola); = Pe.de alti parte, 50 demonstrat of filosind ritmuri lente dar en re- zistenj mare se realizeazi o recrutare de UM mai bun’ cu iregistrarea anti torque net superior. CConcluzia majortiiiautorlor este cH anrenamentl isokinetic trebuie i se desfigoare ls teva riumuri pentru a erste rapid performanga (vezi mai i). {In mod obisnuit programul isokinetic se facepe Ia o fort submaximal si le vitezd joast si medie pink cénd pacientl se adapteaaf, apoi de abia se trece la efortul maxim, Se urmireste desigur si se ajungh Ia rezistens maxims cu velocitate maxi.sie~ stinga miscarit ‘Sistemul efector motor 2s © varia si adept 1 Pentru un antrenament specific (de exempli le un sporti pentru © amie chi. Tat ceva mo- ‘itd grupl muscular) se considers cf tree adaptat® acea vitezi cu care ©. sunt sparate ait se executd reapectiva miscare in eadrul actvittit sportive respective vement. Alte aparate Ca si Is orice program kinetic 9 serie de parametri rim nigte vari snament muscular, ale pe care le adapteaz# kinetoterapeutal la un anume pecient, Este vorba Hi gi perfect adapta- e duraia exeriiuli, numarul de sedinge pe 2i sau sipciméns, formarea set ide exeriti, ordinea si mumarul grupelor muscular ete ctivulai mogchi) pe “In ultimil ani aparatura de testare si antrenare (eau moma antenare) a . liruns tot mai mult, la fnceput in medile sportive apot si in unititle de jase pln In ocle trap fizied 31 reeuperare pentru cresterea forte, rezistenfei si puter) muse cilére. Eficienta antrenamentului isokinetic Hl recomands en superior metode- si, log isomettice si isotonice cu rezistenfi mai ales in coea ce priveste unifor tena rezistenja ma. siitaten avestei cresteri Ia nivelul fieoirui grad de migcare, gonisté, timp ce 18 ischemia: muse 65.35. Alte modalitati de antrenare a fortet imum 3 viteze de > gradelsec. ltt fortei mos. U5 gradelooe (exist De fapt nu este vorba de un alt tip de contracio ce crete fora, rezis- ‘exja sau puterea musculard, ci de mobiliiii mai pariculare abordabile. in situa speciale ” Astfel in situaile defictelor mari de forws muscular’ — de obicei de cla neurologica =, cind se Mcepe recuperarea unor grupe muscular de fori 0, 1, 2 si chiar 3, este nocosar sk se recurgi la alte tipuri de exert in, mod exelusiv sau asociind si isometsia sau rezistenfle progresive 8) Postrile declangaoare de reflere tonice (teflexcle tonice cervicae, reflexsle tonioo labirintce), ) Tehnicile de facilitare pent invites musculatuit (iverserea lent ai de iver, Pentra uw oresterea de fort, ), fn schimb, alt asi multe aspect: net mai mari decit ‘fia fbrelor mus: “spunere, inijeres ritmied, contraciilerepetate, isometria alterati, stabil dora care inervewz fea ritmiek ete); 0) Elementele facilitstorii de crestece a rispansului motor (intinderea 18 Vitead gi real. i, tractunea, telescoparea, vibrafia,periajul et.) ‘eae jase, Inver ‘Toate aesate aspecte sunt disculate ny alle capitol Sub raportl tehnicilor kinetologice de baz, in aceste cazuri ou fort {a lane dar on sculacd sub 3 se utlizeazd toate tipuile de migeare activ, dar si miscarea su fnregistarea wl gov, Aceasta din unm in cazal unor grupe musculare de fortk 0 si 1, mu nai pentru prezervarea amplitudnil de migeare, ci chiar in scopul reeductit al isokinetic ebaie usculere datorittreflexelortonice cu punct de plesare articular gi, mai ales, sformanta (vei mai in efectul roflexului de itindere, sr» Migcarea activa asst este ullizatd fn cazusle de fort -2 si -3, pen- > for submaximal ‘ealzarea intepii excursit de migeare a segmentulu, Iai edteve metode seaai, apot de bia alizare a migeitit active cu rezistenjl: manual, de cite Kinetoterapeut, ‘jung [a rezistenss fn echipement special (placd taleati, suport cu bile et.) suspendare ct fomtagreutae, ort dinamica etc,‘esrina misearit vatiat si adaptat ji. Tat citeva mo- sunt aparate aide ‘ment, Alte aperate tament muscular perfect adapta- valu mugehi) pe ase pind la cele 1 revistenja ma: onisti, in timp oe ischemia. museu- imum 3 vitezo de aradelse, volt fori mus- sradelsec (exist ei de Tuer, Pentre cresteres de fort, ). I schimb, al ii mule aspect: et mai mari decit ‘fia fibrelor rms: vitezt $i se real fteze joss. Ivers si lente dar ex re- Toregistrarea unui isokinetic tobuie ‘rmanjs (vezi msi ft submaximal sazh, apoi de abia ngt la rezstenit ‘SIstemal efector motor 215 Pentru un antrenament specific (de exemplu Ja un sporty pentra o ami ‘mith grup muscular) se consider ci tebuic adapta acea vitezd cu care se executl respectiva miscare in cadrul activtifi sporive respective. Ca 5i la orice program kinetic o serie de parametririmén nigte vari bile pe care le adapteszi kinetoerapeutal la un anume pacient. Este vorba dura exerctiului, aumirul de sedinje pe zi sau siping, formarea seti- Jui de exerci, ordinea gi numérul grupelor mosculare etc fn ulmi ani aparatura de testare gi antrenare (sau numai antrenare) @ ppitrons tot mai mult, la inceput in medile sportve apoi si in uniatle de terapie fzick si recuperare pentru cresterea forte, rezistenfei si puter muse clare. Efcienfa antrenamentului isokinetic il recomandi ca superior metode- Jor isometrice si isotonice cu rezistenfl mai ales in ceea ce priveste unifor- rites acestci cresteri la nivelul ecirui grad de migeare 6.5.3.5. Alte modalitali de antrenare a forte De fapt nu este vorba de un alt tip de contractic ce crete fora, rezis- tenga sau puterea musculari, ci de mobiltiti mai particlare abordsbile situa, speciale Astfel in situjle defieitelor mari do for! musculard ~ de obicei de cauzi neurologici -, cind se incepe recuperarea uno grupe museulare de fort 0, 1, 2 si chiar 3, este necesar si se recunpi la alle tipuri de exeriit fn mod exclusiv sau asociind gi isometria sau rezstenfele progresive: 2) Posturile declansatoare de reflexe tonice (reflexele tonice cervical, reflexele tonie labirintce), ') Tehnisile de faciltare pentru ntiirea musculaturé Gaversarea lent ci opuner, initirea rtmicd, contractile repetate, isometia alteati, stabil area ritmich ete); ©) Elementele facilitetorii de erestere a spu ‘pid, tractiones, telescopares, vibrajia, perajul etc), Toate scsato azposte aunt discatate In ae vapiole Sub raportl tehnicilor kinetologice de bazi, in aceste cazuti cu fort ruscularé sub 3 se utilizeaz# toate tipurile de migeare activa, dar gi migcarea Pasivi, Accasta din uma in cazal unor grupe musculare de forft 0 5i 1, nu fnumai pent prezervares amplitudnil de migeare cf chiar In scopul reeducdti ‘muscular datorti reflexelortonice cu punct de plecare aticlar gi, mat ale, rin efectal reflexului de intindere. Migearea activa asistati este uiilizaté tm cazurile de fori -2 si -3, pen- ‘nu reelizarea fntregit excursii de migcare a sogmentlui, lati céteva metode de realizare a migeitii ative cu rezistenti: manual, de ektre kinetoerapeut, rin echipament special (placd taleas, suport cu bile ete), suspendare cu contragreutate, ortezi dinamict ete lui motor (latinderea216 Kinesiologie~ singa migearit Migearea activ o aplicim in antrenarea muschilor de fortd 2 si 3, iar cea activ cu rezistent, pentru anttenarea cel de forgd 2-y 3+, ~, 4 gi 4. ‘Existh 0 problems de optiune:tehnied, dar care: tne mu'a fost rezok vali defini de studile Heute. lat un exemplu: SSE presupunem un biceps brahal cu fora sub 3 sau chiar 3. Am putea si antrenam prin migcarea de flexicextensie a cotului deci contra prvi- ‘ate, sau eliminind gravitajia, prin miscarea de Jexie cu rezistenti. In primal az, bigepsul este anrenat prin contract concestrce si excentice, th cel de- al doilea, numa prin contacfii concontrice. Problema care se pune este dack ‘efectul pe care il urmirim ~ orostrea fori — ‘I bfinem mal pregnant prin ‘contact excentrieS‘antigravitajionala (ma valeroasf dectt cea coneentrca) stu prin cea concentscl, cu rezistenit (Fc revit), Reamintim ci tn capital despre exerci iic terapectic, discutind- se despre principil progreivitiii peur toiifefea muscular, au fost enue erate, modalitiile posbile de a cealiza acest obiectv In cadral prezentisi aspectelor teoretice ale forjei musculare au fost smintte eAteva stud care aw demonstrat valoara ,antrenamentului imagina- tiv" asupra ersten forfei musculare, Este voros de concentrarea imaginativi de execute a unei mise (pe care de fapt mu 0 realizim). Dup& efteva stp- timini constatim o crestere destul de important a ferjel grupului muscular care exeoutl cea migcae, ‘De asemenea, sa discutat de efeeral bevefic asupra forfei unui grup ‘muscular de la un membru prin antrenare (prin tehnicile obignuite) a grupu Tui muscular simetic de la. membrul opus. 6.5.3.6, Electrostimularea muscularé De peste un seco, stimularea elected’ neuromuseulari (SENM) a fost utlizatt in deficital neuromascular ca mai mui sau mai palin. (mai ales) Ingelegere asupra efecelor reale ale acestea, 'SENM a ullizat eurenfi de joast fecvenyé (Fectangular, trapezoidal sinusoidali, eu pent ete) in primul tind pentru stimularea nervalui (a punc- ‘ul motor) si astfel ai obfinem conracia muscular. Excitarea nervului era ne esard deoarece intenitile uslizate nu eciu pret’ mari, clei piclea mu le-ar fi purut supora, Se utlizau electrozi mic Excitaia direct pe mugchi (Ia capetele rusehiuluf) din aceéste: motive ru ptem crea contrat pres mat 'SENM. realiza contac teldnice foarte scurte la fteevenje de cca 30 Hz, impulsuri de 0,1-5 ms cu 1-10 impulse pe sec. feoretic (dar gi practic) rolal SENM nu era'do a creste fora muscu lack, ci'do @ menting mujchiut denervat si nu te atrofieze pan cénd se pro- duce procesul biologic natural de reinervare. Bucinfeles aplicarea SENM mu are logick la un mugehi care Fispundea la comanda Yoluntas. De aoeea, indi- caja major era pent muse cu ford sub 2te tinga migedrit font 2 si 3, iar 23h oh 4 gi a, T au's fost rezol. chiar 3.-Am putea deci conta. gravi- {stent In primal Sentzice, in cel de- se pune este dact ‘mat pregnant prin W cea concentieS) enti, discutinde- sla, au fost enue ruscularo au fost amentului imagina- nisarea imaginatv Dupl citeva stp- ‘grupulad musculae 2 forfel unui grup obignuit)-a_ grupu ari (SENM) a fost, i pul (mai ales) guia, trapezoidal, nervui (fa pune” fea pervuleh em ne pelea mu lear 4 din doeste miotve 4 feowente de cca reste fort’ muscu- 2 pint end se pro- splicarea SENM nu sa. De-acees,indi- ‘Sistemul efector motor 217 In ultimele 2 deceni, SENM g- extn aplicarea in diverse str pato lopice neuologice bensfcind si de aperal thnict de atomstizare. ARE se utlizea in stimularea membruli infenor hemiplegic fas, In timpul mer Sul, Ia paraplegic in asociee cu ortezatea membrelor inferoae tat ent mes, pentru promovara prehension la tetpleeii, pened smulace Yee Urinaée in patologia medulae, in asisarea migeanlor respirator es. ‘esi in toate ace stati) Vecitparametr de Tuera av sferit moi fcisi (Ge lucreaad ca tetanonu prelunge, darate de contactie iometicd varcile, cu curengi de medie fecvensd cu module fn joas! feevent ec), totus menjine principiul de bazd ch SENM se aplicd pe mugchif cu ‘comand yoluntrl.precart san complet denen Stimulrea elotacs a muscisisi nommalinerat dar sisb a incoput sf fie pusi in dacufie acum 20-25 do ani ea in ultmii 10 ani sf devink 0 meted larg tliat Am mumit aceasti simolare Electrostimulare musewlard isomerried “(ESM clch we dept cates: stimalarea direct pe musehilnomal inervat ~ stimularearealizeass contrac isometrice cu duratz veriabile (5-10, sec) 5 intonsitti(vriable), care ating fn pragal mctabolic al muschis "Tehnic se foloseseslctoat mari care 8 scopere grapul muscula sie lat Ace elotozi determin © densa mick de eureat po em ceea ce Inst permite sf peneveze in fesuri cueat clectic cu ntensifi mai man Terarea tr fn plus, petra acelsi moty, se wtizes mua curenti de modie freevenl (de 2500-5000 Hz) modula tn joast ffevenit (30-50-75 Hs) Desigur ef ESMI — stimulind direct megchiol ~ mu post evita ex tarea concomiiené si a nervatui mujchiuhi, cu att mei mult cu edt se sic Gf wxolema este mai usorexcitabil dec sreoleme Shidierea ESMI @ efecelor fiiologice si terpeutice 2 acopeit toa decada a 9-2 (Davies, Dooley, NeDonagh, Gandevie, Belanger a decada anteviar, deja Kote sf cola. pusesed bazsle tehncti Iuora (2.500 Hz modula in 50 He, 10's simul, 30 see pauzS, 10 mints sedina, 15-20 gedit, intensiae Ia maximum’ 8 tolerant) Usilzaren ESMI a avut ca punct de pornie observes: pe 0 conte olunard isoneviet (corete wakina) simulut sleeve’ supine re de contatieisometid. Adicd crete peakul contrat! isometice pe EMG {axl de cel realiat Ge conacfia vluntrd. Acasta dovedste na suntem capabili i reaiaam yoluntr contactii maxime, deci ar exis 0 ,insufcenit de comands i condusere neuronal" (Matyas, Gale, 1980) S-a demonstrat ck ESM dopo singurt godin cree fora musculara cn 0,6%3,6% (Hainaut, Dochatea, 1992), cea eb fice din ESMI 0 meted omparbilt cu cella metode fn creyerea ce fon muscular, Antrenarea mughilor sito pin ESMI reli eiteva aspecte impor tant 1, Se poate crete forja muscular prin ESM utilizind valor de fori isometricd mai joase deedt valonle contracjici vluntare ssometive. Asti,28 Kinesiologic~ singa migearit comparatiy, utlizind contact voluntare de 75% din contactia maxims, obj- hem dupi 5 siptimni 0 ametiorare 2 forei ou 18%, La grapal paralel uti liaim ESMI la 0 valoare de 33% din fora maxima isometict gi objinem — tot dupa 5 siptimdni ~ o ameliorae a fori eu 22% (Laughman, ‘Garret, 1983), Explicajia fenomenulut a fost datt 10 ani mai tiziu de Adams si Harris care aratt ci ESMI activeezt preferemial UM mari (Tip Ml) a se vedea mai depart, Fenonienul mitt refinut eBei deschide lagi perspective deosebite in metodologia ereyteit de forfi (cu consum redss, dec} cu randament ercscut). 2, Activares unui mugchi prin ESMI detormind o crestere de fOr $i ‘pe muschiul contralateral cu 15% dupa 5 siptimini de actvare. Explicatia teste dati de schimbsri in circuit neurons) care, stimulat de aferentatia. de Ja muschinl ctivat creeaz cu ugurinfS.iradiere spre motoneuron) rusculs- turit contolaterale (Enoke, Howard, 1991), 3. Usiizares ESMI creste in mod clar prformanja contractii voluntare de unde valoarea ei in recuperare si antrenamentul sportiv (Delito, 1989 si ali, Aga, spre exemplu, 5-2 demonstrat clar c& dup intervene pe ge- nunchi (eX. ligamentoplasia pentru ruptura lgamentului fncrucgat anterioe), refacerea fore evadricepsului este mai: rapi prin ESMI deeds prin actvare voluntari (Synder, Macler, Ladin, 1991), 4. Antrenamentul muscular cu ESMI reduce oboseala muscular Explicatia va ff dati mai jos. 'ESMI este uilizaté iin musculatura denervath pentru prezervarea pe prietiilor muschilor. Dar, casi clasica stimulare neoromotorie, nu infuenteaza cu nimic forja muschiuiui si nici nu creste cimensiunea fibeelor musculare (Stein, 1992), S-ar putea spune cl o astiel de stimulare prea prelungitt nici ‘nu este faborabilé cici oboseste repede muschitl denervatactvizind mai ales UM mari (vezi mai depare) [ESMI tsi justified cfoctole deosebite prin realizares unui recruitment al UM care se abate de Ia obismuta ,recrutare ordonati. Stimularea electricd reeruteazi de Je tnceput UM mari, éu axon mare (care au o reaistenelec- {ried mai mic), in timp ce contactia voluntei fneepe reerutaea cut UM ‘miei (Fang, Enoka, Trimble, 1991). Se cunaasle fiptul e& UM tonice, respec- tiv fibrele"musculae tip I, tonice, fi erese forla muscular’ mal ales prin reerutarea de UM adicd prin sumatie spajal. Frecventa’ do desciteare (6i- ‘matia temporal) mu joae% rol decdt Ia valori de fortd sub 30% din fora wximd, Nu acelssi lucri se fntimplt cu fibrle tip M, fazice care isi crese fora mai ales prin sumafie temporal ESMI avand fecvenfa crescutl 30-50 Hz uneori si peste (se stie UM desearedfizilogic la ffecvenfe intre 7-35 H2) vor aciona predilect,ime- dat, pe UM si fbrele tip IT fazice. Dar in ceoursul gedinflor de antrene ‘meni Se constat 0 conversie a acestor fibre fa fibre tip I, tonice, mult mai ‘importante pentrs activitatea musculark: musculaturd antigravitajionala, obo-ie siinga misedrit stia maxima, obti- ‘tupul_peralelut- tried si obfinem ~ sughman, Garrett, cziu de Adams si 8 (lip Il) ~ a se retive deosebite ia ‘andament cresct), restere de fort si selvate, Explicagia de aferentajia de neuronit museule- ontracfci voluntare 1 Delite, 1989 $1 atervenfile pe ge nerucigat anterior), det prin activare ‘oseala_ muscular 1u prezervarea pro signa inluenteaz fbrelor musculare sea prelungitl nick setiviaind mai ales ani reeruitment al Himularea electric to rezisenpl elec- recrutarea cu UM JIM tonics, respec- lari mai ates prin de descirare (su- ub 30% din forta ice care fp crest peste (se stio of ‘naples, ime- inelor de antrena tonice, mult mat ‘avitaionall, obo ‘Sistema efector motor 219 Seste mai greu, au un metabolism oxidativ (au gliolivie ca cele de tip 1), sunt mult mai utiizate in activtatea curentl, au suprafai de seosiune mai mare ete Se stie of imobilizarea $i chiar sedentarismul exces report fibrelor musculare, creseind preponderenja. Gbrelor tip It in deti- rmentul. Sbrelor tip 1 ESMI a intrt azi fn practica curentl a antrenamentului de erestere a forte gvsau anduranjei musculars, mai alos cind avem pacienti care mu reu- ges sf realizeze contracii voluntare suficiente ‘ste intresant de sublinat f femeile beneficisal mai putin de efeetele ESM. Nu prea existi inci © explicajic plavabils 6.6, REZISTENTA MUSCULARA Recistonja muscular sun ndurange (roménizarea coenté a temenuhs ends") se refed. alt la un muyeht (grop musela) cit gi la nol orp (aural general. : Resistecte este © popsicle Szolgick neces pentru a reliza 0 erie de saint motor epeitne fo timp zie, cum ar 8 sk mergem, 8 uri sear, a muncim ee A. Recistenja musclad este capciaca muhilui de a sustine un efor. Din aceast define 3c tlege, pe de 0 ple, capaciaea moyehin. Jai de's exceuta un sic de contac pe un timp mai lung, respect 0 ae. tne ii pe o perioadl prelungi, iat pe de af part, eapaciatea taught Ini'de a susine 0 contracieadicd do a menjne cit mai mult stares do ton siune muscala B. Rezistenja general a organismal exceua ecivii fice complexe pe perioads prelungit la intensi jese Aceste activi sau exerctt sunt sub raport metabolic arebiotce si implicl prin intermedia! maselor muscule 3 sisteme important: cadiovscul, res- Bitty, metabolic general 20 consider <8 In acest acti law pute 29 ain ms imusculand compu. Substrata principal morfotucionl andre arf humm de mitocondsit celular Hllosy si Coyle, 1984 3¢ Rodgers Evan, 1993), fer strict funcional toate sistmele care pot rezita le" boseal. ‘In kiniologie, problematica reistenoh generale reprzitl fundarnentul Kinetoprofilasci eas al antreaamentuli la for, obeciv important al kine toterapi’-de secupeae Rezistnja general trebuieinjelest ca o abitate a organismal de a continua penta 0 peioedS mai angi de timp un exerciu sau 0 activate fai aeobicd adic 0 aotviate cae implich adapt ale consuruhit de Oy ae tansporulsiacesiva a peiferierealizndu-se on anenament al capac {ai aeobice, a funeei cadio-pulmonare este capacitates abestuia de @20 Kinesiologi ~stiinga miscdrit | Mersul prelungit, joggingul, total, cicismul ete. sunt modaliti de i anirenare a anduranei generale | Reeistenfa gonerala este inversul oboseli a efor. [Nu vom mai inssta fm acest capitol asupra rzistenfel generale deoarece a va reprezenta baza unui capitol special asupra exeritulus aerobic. 6.6.1. Refacerea rezistentel musculare Rezistenta muscular este fn functie de: = fora. muscularis = valoarea circulaiet muscutare; ~ integrtatea metabotismutui muscular; un complex de factor, greu de defint, cre fin de sistemul nervos central (motivate, statea de excitagie sau inhibije cortical), ca gi de starea ‘generali — de doald sau sinitate, echlibral neurovegetativ gi endocrin etc Rezistenta esto proprietaten musculeri de beak utiliza in timpul pro- cesului omunei, mult mai importantt dectt fota (binelnjeles, do Ta 0 anumits H valoare in sus), Sunt rare azi muncile ~ chiar manuale ~ care necesitd va- lori mari ale foriei musculare. De acees este necssar ~ mai ales in kincto- Togis de cecuperare — si se testeze nu numai fora, ot gi rezistena mugchiv- Se testeazi, in primul rind, capacitatea de mentinere a unci contact i acd, spre exemplu, se utlizeazi 0 greuate sub 15% din forla maximi, ! accava poate fi mena aeeape nem. La 50% din oa maxims, resis ! ten gpa rmscarrespetiv este de 1 nar a nivel fog maxime (CRM) desaia ange 6 sesunde (Rohmer De obi, sara se fice ov eu nk 1S si 40% din foqa maxis, ronometindo-e timp meninenit contact say excuindse 0 act Simpl ~ migra segmena reps calculind mumaal de sope post bile la Tncreazee respects tla in rtm de-metonom preci i Recistenfa usculech ext starea convartotoselt muscular i enim obineresrezistene, princi metoolgic este ereyteren darts | exer De aceca, se hereazd la itensiagi ral joe de efor, dar pre- I Iungite in timp. In general, se utlizeact exeritit dinamice cu rezistenti, in | cae aceasta cepezint 15-40% din valorea 10 RU sau 1 RM, Se urate ttingeres obosei prin erxteres dae erect Pot fi ilzate toate tec | tile exeilor active cu recien. Terapia ocupiionalé. gi spor terapeu- tic sunt de asemenea douil metode cu larg aplcabitate pentru realizarea fl obiectivului urmint: cregierea rezistenjet muscular ‘Trebuie recunoscut of in practice kineto la noi in tard se acord prs putind atenjie antentrii anduranjei musculare, toaté atentia acordindu-se recistighcit forjei muscutareale ~ selinga migedrit sunt modilityd de i generale deoarece fului aerobic, de sistomul nervos 215), ca gi de starea iv $i endocrin ete. igatt in timpul pro- les, de la o anumitt rai ales in Kineto- registenta. mugchiv we a unel contact din for maxims, forja maxim, rezise ivelul forte maxime 9% din fog maxi, tindu-se 0 activtats sul de, repo posi- precizat smiccalae, sete eresterea duratei se de efort, dar pre- TP RM. Se urmaeste uilizate tate tea {si sport terapen- Xe pnra realizarea fark se acord prea itngia acordando-se Sistemul efector motor 21 © aastfel de atitudine este tot grestt din foarte multe motive In primul rind deoarece, asa cum aritam mai sus, th viaje modem se solicit nu att fon, of rezistent muscular, nto acivtate fied de 8 10-12 ore pe zi S-a consiatat apoi cil o concomitenti de antrenare att a forfei, et gi 4 anduranjei ralizeazi in final o performanjs pe fort mai mare decit dupa antrenamental doar pentra fori Anirenamentul specific pentru rezistensi muscular. aduce o serie de adaptci metabolice deovebit de importante pentrs activitateafzi ulteiou, Aste, Ia ei antrenai se inegistreaxd imedist dup wn efort oarecare 0 ac: rulare important de glicogen muscular, ceea co arati eapacitatea mmuschiu. Jui de a rispunde oricind,ta o nouil solicitae (Hickne, Frische, Hansen, 1997) In eforeurite prelungite de rezistngt persoanels' ntrenstc.utilizeast cnergia provenitt din arderes.grisimilor si nu a cazbohidrajlor.Procesul, de oxidere a grisimilor fijnd stimulat Ig. un rivel inalt (Jeukendrup, Mensice, 1999) Est@ cinoscut faptul c8, la varstie consti ‘de ‘03. maxim (VO, max) este scizut, odea ce determin impoitante ale performante! mus culare. La virstici antrenai pe rezistentf rusculaft se constatf ci desi VO, ‘maxim rimine sclzuti (masa muscular scizuta si ilocuita ed fesut grisos) capacititea de anduranit poste fi perfect conservatt (Proctot, Joyner, 1997) Exe adeviat i, la virsni antrenamentel de ford aduce 0 egtere. sen nifcetva acetcia, dar fH sf mai tnregisteim hipsiofie muscular ‘Age cum s-2 aria, rezistenja muscular nu se coreleacd numai cu fora muscular, ei si cu ali fictor, ') Astfel ral ciculatiei muséulife este pea bine demonétat de claw Aida’ itermitent4 » ateiicului care’ esto capabil sisi desfapoare con ‘raofile musculare ale gambelor mai mult de edfiva zeci de meti, indiferent ce fori neti ar putea desfgura respectvit musehi Teste deci ujor de infcles cX orice terapie care amelioréitperfuria mis chiului'va.miti'strezistonta’acesuia. Dé atirienes,ingelegem prin cw mace nism se amelioesz8 claudia iteritents'in cadrl thier ets dozat ') Integrtateanctabolismulut! miscilar este condie sine quar nom pentra-o bund andurents. muscular Perturbtile metabotice museulare fn cadrul diverselor tipi dé miopati din ipleate nu pot face obiectul antrenamentului kinetic ere deseds! poate chiar agrava ) Complexul de factori leatori care pot influenfa mult tezistenfa att ruscalaré cat si general trebuie Intetdeauna avuji-in vedere Cind' sealed luieste programul kinetic de ctestere a forfei si ezistentet Motvatia de_a exccuta corect exercfile, de a eres performent, do 4 cdstign 0 competitic (inlusiv cu el insus) milreste efecti rezistnia ait 4 efortului unic eat sie celui reptitivm2 Kinesiologie— sttnga miscarit Evident, starea de sinitate este 0 conic tat sine qua non = Deosebit cle important pentru nivelul testat al forei, dat mai ales al ‘andurante, este eekilibal neuroendocrin: din rmomentel respectiv, 6.7. REFACEREA PUTERI MUSCULARE Alituri de fort side rezstent,,puterea esto'sé ea 0 misurl a pesfor- ‘manfeimigehiulu. Puterea se definesto ca yravalal pe unitatea de timp’ adiek Jorja % distantatinp. Se ste eX produsul inte fof i distani reprezin® tax ‘ala! (risnea). Forraula de mai sus poate fi expximath si prin orld x veloc ‘aie. Puterea se exprima in wat, ea fiind 0 cantitate scalar. 1 KW (Kilo- watt) = 1,36 cai putere ~ puterea metabolicd ee corespunde la un coasum de 0, de’ apréximativ 48 msec. Puterea poste f considera ca ,viteza de uflizae a enerpei® de edtre muse ‘Un exemple din tchnicd ar explica poate mai bine nofiunea de puters (© masiné de 50 cai puter ajunge la viteza de 100 ian/h in 17 secunde, in timp ce una de 80 cai putere ajurge in 12 se la acca vitexS ‘Termesal de ,putere” este utilzat deseori fnt-o accepfiune linittivl ‘mai ales in medicina sportiva sau educaie find, Este vorba de 0 actvitate exploziva, bruset muscular la un inalt grad de intensitate care dureaz% foarte curt timp (10-20 see) pind la atingerea obosei, Se utlizeaci de asemenca expresia de ,grodacere de putere", expresie care cred ci este ini adeovatt dsodt simpla putere" Se consider de asemenea de unii autor cf aceastiactvitate, foarte intensi moscalari de seuté duratl reprezin ,puterea snaerobi, in timp ce execcital fzic La intensitati mai joase, sustinat © perioads hingi, reprezinté -patersa aeroba Se poate sesiza usor eX aceasti .putere aerobl" ni este aliceva decft recistenja muscular ‘S-a mai amintt iin alte capitole ef exist 2 tipuri principale de fibre ‘musculare (de fapt sunt 3 sau chiar 4) si anune: ~ Fibrle tip 1, tonics, eu contactic lent, capebile 38 sustinl © con tractie pe © pericadi lungl) Sunt flbre adapiato la un metabolism acrobic obosind grew; = Fibrele tip I, fizice, eu contractio rapid, generind © mare canttate dle tensiune inirun timp seurt, Sunt fibre adaptate la un metabolism anac- robiotic obosind rapid. Moehii au fibre din ambele tipui, dar eu predominenja unora sau tora in fanetie de rolul lor tn osganism (fibele tip I sunt in special in ‘mupchii postural) (abloul 6.1V), Aceastl repartito @ fbrelor m Aiferit pentru reslizarea puri aerob ae a indus ideea antrenamentului sau a puter anaerobe™i ‘1 Sistemul efector motor 3 + stlinga misetit ee 2: ratout 61 eee {mrUR DE PURE MRCILARE geet Paracteristici Tp Tip LA Tip UB ‘ Be [ Bas, tay Aan ake ATFaar| os —}- Ser = SA peed oe — = 5 Tew’ ase ed ae = 1 cx ten de eras Soc eee dime de pee - ere pas Modlin de anresae 4 pul mar @ netodclogl sil. Ea nat ae rag ge cfm si Timp doi me ees Tne evident cf pe mis co citt peng tmp, pe tie das are tea sade cen pon oes 91 gun 621 ‘ | 4 activitate foarte I ai" i tiny oe Tangled ’ xh ea deck arineipale de fibre 2 x baal 0 coe lim anbie 1 I 1.0 mare cantiate metabolism anae- ol vinon uno suff 033 | 30 om sunt in special in Timp (ee) 2 aniteamen Fe. 621, ~ Bra po x a evi serobe228 Kinesiologie— stinta migcirit In pracica Kinetoterapic# nu se Tuctea7K eu nofiunea de putere, ci doer 1 andurans In sport ea este des utilizath Alte aspecte despre putere Ia inceputul prezentul capitol. {n'aceasté mionograie exist un capitol intilat ,Adapiet acute gi cro- nice ale sistemului motor’, capitol ~ dintrum anumit punct de vedere ~ con- cluaiv asupra efectelor uni antenament de crete a performante sistem Jui motor $1 in principal mugchiulu Se reian unele elemente din acest capitol asupra ,sistemului efector motor", dar dezvoltindu-le si completindy-le la un nivel Superior. Cittorutinteresat deck trun studiu mai aprofunéat in acess directie este invtat si studieze gi acest capitoltesting migedvit e puter, ci doar pit apie acute gi-ero- ide vedere ~ cOn- ‘formangei sistema ssistemului efector “Superior in aceasta directic Capitotul 7 KINEMATICA $I KINETICA oe So) oa nave ola 7 eat esas oo 3| ae Beeies & 731 Unkle lau ml! sateen 7 732 Leghe migeant 2 ane an 788 Dlograme coral tber' 225 | 74 STRATEGILE Misc a ‘734, Fortele migoiri umene . 237 ee 253 Be ete 2 | ee ts ata a meas A mee = Feira eet ee 48, Fea muscdand 313 | 748, Manewares 20 Alratiza worvick » knstologiei peaci de ln colo 2 componente de bz: misarea si fora. Stil met in sine fd a fine seam de force care o produc este denumit kinematic, iar sada! foreloe aplicate co ui este denumit , kinetica, * a 1 . KINEMATICA Incerearea de a defini miscarea, ca nofiune generali, nu este deloc usoard. De accea ne’ vom mulfumi eu concept care priveste misearee ca pe lun yeveniment care apare tn spatia si timp". Elemental ,speia" este de fapt .spajul miseHcit adicd a deplasarit unui object prin schimbarea continal a poziies sale ta spat. ‘Agadar, odati cu schimbarea pozitiei unui obieet tn spatiu apere ,mi- area“. Nu puter infelege fenomenul ymigcare* dact mu corel mintal po- tia de plocare (seu de la un moment dat) ex poritia de sosire (eau de Ta ‘un alt moment dat) a unui corp, [Btementul timp" apare corelat cu ,spatiul" ceea ce geneteazi nofiuni ca viterd §i velocitate.226 Kinesiologle~ stiinga migearit Asadar 0 analizi fzick a migcini (wumiti deseripsie kinema- tied ‘sau cinematicd) va trebut in primul rind st mureaseS cele 3 novit- ni de mai sus rezulste din raporul spajutimp: poz, vite’, veloc Pocifla exe raports\ unui obiect fat de foeul fui in spas, adicd de alte obiecte. Un obieet imobil nisi modified acest raport pe cénd unul in mea gi) modified contin, Poditia" va trebu deci st 0 reportim mereu la ceva, Jat citeva exem- ple de’ exprimare prin raportare a pouife? uma corp: Scares" est2 pe ms china” s0 sprint pe genunchi; ,piciorul* * Ssrunchiul® aplecatfoniste (af de verticals); “gnra" este fa 1 ken (Ge local unde mala); ‘ereasta” este Ja 2 ra indie (de sol) et Viteca este 0 mirime scalars a vetortavoloitate gi arti eat de repede” se realizeazd migcarea dar musi tn co direc. Se exprima prin rapor~ ful distanjhimp adied in unitifi de ungime si de timp (m/sec: km/ord etc.) in fimeye de marimea vitezi . aoc ee ie ect aa td,” nc irecte" se migot obiestl deci eu ce vitezi si undo, ig gchimbl pocitiaaces- fa In acest fel raporul cae defines velocintea = SPH jn care A pocitia Sau variajia de peaifie exe dstana fake poztia 1 4 S0atia 2, iar A Gimp Sau varia de timp este durta tn timp parcusé de obiect inte pozti Vs 2 (Gg. 7). Considerim, dupa cum arts grafcal din Figur, & deplesarea teste pe vertical, valoarea Iu A poziic este de 2 m, iar valoarea Iki A timp ste de 3 sec, iar linia pling (Ages) inte puncul 1 i 2 reprezinl vecto- ral velocitii’ care are deci ov mirime masurebilé (esec). De fap, aceasta Inisime misurabili ste viteza cu care se depaseaz obiectl. Cu ct panta ‘acest veetor va fi mai abrup- 18, ex allt velocitaten(viteza) va fi mi mare, Velocttea._ ou este doar vite, ci $i irefe de deplasare Spot cafe” md Se. poate sisi, dar dt sen. ‘in figure 72, vectort 1- 2 i253 sunt poritvi, iar 4-5 este nega tn imp es vector Sot are veloitatea zero. Aceas stage. este valabila doar pent grafic din gurl in cee pociile sunt considerate pe ver Falta, Generalizing Inst te- baie refit ef fn situtia in cre semaul vloctii se schimb i= ik migcarea sia Schitn- 4 Poeite veils (m) Timp (s0c) ‘Pg 7. = Rape paiesinne~ stnga misearit ptie kinema- aed cele 3 notive ited, veloctae, 2 spat, adit de pe cand unul in ath clteva exem- mnunchis .picional* 2 si arath cit do prima. prin rapor- ivsec, kvora ete.) repede gi xine vimbi posit’ aces Ein care A poztia iia 2, iar A timp inte pozvia T si Ze, ef deplasarea aloaree lui A timp 2 reprezin vecto- 1. De fipt, aceastt ‘tul, Cu cat pana ‘va fi mai abrup- cocitatea (viteza) ya vtea nu este dost rectie de deplasare fren se" poate i sens a 72, vector 1- 1 pozitivi, iar 45 1 timp ¢ veetoral iatea zero, Accas- sto valabilt doar Tin fguet in care considerate pe ver veralizind fost te- in siwatia In eae tail se schimb In igcarea gia schim Kinematicd st kinetic 27 bat directa opus. 3 4 Cind directa misc se schimb& de la. pozitv spre negatiy, graficul tebuie ai treacd prin veloitate zero, in cazul In care viteza Yyectorului—velocitate se schimb& pentru fiecare se- cundi, migearea este de tip = sccslerat. a Acceeratia reat din i raportal AES gt ge a) exprim in misee P13 a 7 8 Caderea liberi a unui corp este de tip accelerat atorité gravitaiei, acce- Fig. 7.2. ~ Sehimbres det vector each leratiagravittci find de 9,81 mvsec? (la nivelul mii), CCaractrigatt deci prin oci 2 parameti: vitesS () si acceleratie (a), rmigsarea poate fi = sniformi (y = constanté; a = 0}; = variatl (@ + 0) ‘© uniform variatt (a ~ ereste sau scade constant) «© neunifoemé (@ = vaiabild). Toate aceste migciti se regisese in exercitinl fizic si cer efrturi bio- logice dite Tip (300) 7.1.1. Migcarea linear si angularé Misearea Tneard (sau tanslrea) este deplasrea unui obiest in spatiu fn aga fol tno toate pile (punctele) ll au aceeasi deplasare ca mine Ge. 73), Migcarea angular (sau rotarea) este deplasarea unui obiect fn spatia 1m aga fel. inc&t iecare parte (punct) a lui executt 0 distnga de. deplasare Proprie, dferitt de a celorialte puncte (fig. 7.4,), Migcarea angular real otal unghin Inte poco inal «segmental cae 90 mie gi cea. fal Misearile corpuhi, ale segmentelor Iui se roalizesz\ prin ambele tipur Aci tebuie fécutt o precizare asupre termenului ott". Din migctile clasce™ ale segmentelor corpului (Rexie-extensie;abductie ~adducte, rotate internt - extemi); migearea de rtajie reprezenta migearea circular (fa jurul propriului ax) & uni segment pe alu208 Kinesiologie sina miscdrit Fig, 72, — Migros ings (sat) ‘af MG's eal Gres tats, ‘Teamenel de otaio® (general) folosit ex sinonim’ pentru migeares angulael se referi Ia orice migeare fate reeBzes2i un unghi inte seg~ rent, rigeare ce poate avea diverse axe de migeae, Spre exemplu flexia- ‘Extensa coapsel sunt ,sotafi® in jurul uli transversal care trece prin sold in timp oe abduciaadducfia coopsei Suct tol sta In jal eh ake fnispesiedane ce “tece fot pin mn AaB Fd negeacen inert ae ca unitate P74. Mag eg (SP) de: ms meta Mian angular a Se free inte do rlsu radian (ad) cae reprezintd yraportul inte istana de pe circumferinja cereului si raza cerului". Cind aceastl distant tate egall co raza, reporal are valoare 1 (I md) fn care caz unghiul are Yaloare 57° (Gg. 7.5). Dei cind un segment se roteazK in joral unei axe ate tree ‘prin otiginea sa (o articulate, spre exemplu) realizind 0 miscare fangulard de 57,3° spunem 3 segmentul s-a rout cu 1 re. Standardele intemionale au fxat o serie de simboluri si unititi de risuré pentru parametsi migcisii utiliza. azi in toste lucrtile de special fate. Acente simiboluri si unit sunt diferite pentru migcarea liniard $1 angu- lark aga cum se poate vedea in Tablou! 71.= singe misedrit st. la" gener pena meet Pete see tng ite 5. poate avea diene fe sompl fei Sco jar tector pin old aden compel fn jul une axe ce ede fot iin ae ca unite cies engi isu radar ot apor ine ni seas dita ce caz unghie Ti junt ene! be falizind 0 migeze “ 2 uni de ne’ de specie rea Ui tana SE Kinematic’ si kinetic 229 Este momenta sf prciim nojiunea de yveloiate" b si witezi". Desi evideat, aga cum’ am arita, mu sunt Sinonime, in mod curent sunt utlzaie ambele pent a axita ycit de repede se executl o migcare, Char simmbolul 1 uniates de misurt a velocitii (Vez! Tabloul 7.1) se Suprapun peste cel al vitezei de miscare. Parametul di rectie" care completeazl nofiunea de velocitate evident mu 5 misuabil dei nn se poate expima, el find de Ob a. 5. tan, xi defnt prin foal migctsiL De exer: spunem ,flexa "7 ~ Rada antebraului ca velocitatea de X msec” sau tot atit de corect yfleia antebratului cu viteza de X m/sec" rantoun 71 PARAMETRU $1 SIMBOLURILE MISCARIT Nearer Tiers] ieee eager ‘Sino! | Une de wierd | Simbel | Une de mr Pas T ret) © (eu "aay Depltsres | at = 38 ey Velcines |v ‘aie @ (orem) | ttc Acces | 3 let Gi) sales In cursul acestei monografit cole 2 exprimiri sunt foloste pentru a exprima vitezs mise up cum se afizma mai sus, misedrile corpului uman gi ale segren- felor tui sunt gi de tip linear gi angular ca si de tip mixt adied combinin. due (in care caz miseerea este denumiti planard). Dac migearea pla nari se produce tn mai multe planuti se numeste miscare generald fiind © migcare tidimensionall Invicares color dou misctri de bazk (lincarl si angular) ale compu lui si sepmentelor lui creexzi uncle reli particule Inte cele 2 tipar do Imlturitri epecifice fecSrvi ip de migcar, 7 Si privim fig, 7.6. Considerimm cio rigid rigid de lungime "so rotese, avind sul jn punctal 0", parcurgind distane inte pozitile 1" si 2". Deplasarea rise’ (s) va Bi egali eu pro- dus inte lungimea ef gi unghiul ralizat deg “0 rotaja inte cele 2 pociti (31 2). Desi = 10 re ‘Velocitatea linear’ (v) consideratt la iu capital riglei (adil vita eu care #2 de- 7 plasat aceasté portiine a riglei inre cele 2 Fie 76230 Kivesiologi~ slinga misedrit poziti 1 si 2) reiese din raportl tare varista deplasirit gi vaiaia timpa- Tai, adiet As/At = v. ‘Dat dup cum am vizut mai sus, As se poate serie ca ArO Deci As, AGO) ‘att este 0 maime fii (riglh) mu poate varia si deci expresia A(r0) nu aro’ sens elci doar 6° varia’ in timpul depasirt riglei motiv pentru fare aceastl expres se’ serie, AO‘ As 288 gay AB. ar at ‘at ‘Aveasti ecuate este foarte imporanth patino .traduce" astfel: elosi- tetea Tineard este gala cu distania de la punctel O" (de rotaie) ia orice punct ," de pe un segment in miscare sngularé Tnmulit cu velocitatea fngulatd yo" # segmentului misurati in radianifee ‘Aceasti distanll inte ,O" si un pusct t* poartt numele de brat” (al pghiei) sau ,braul moment (moment arm. ‘nto alta exprimare a noyiunii de mai sts tebuie Infeles ef pentru fiecare punct ,e de pe un segment va corespunde un alt WV" Dar ,v"(velocitata) este un vector (and dice), ir acest vector va ff tmotdeauna tangents la drurmul parcurs de segment (rigid) ca in Sigura 7.7 Este evident cl vy > vz > v1 (C4 $i 3 > 2 > ey) deoarece ty > tp > eplasarea segmentelor Ox, Oy gi Oz fledndivee into aceeasi duraté de timp. Ext deci de feles de ce veloc tinea a ums patiator inal ete mai mare dit 2 umia mai pon tae ei are fl al mae Sr ania feratin tnt mig spl, fea extnsn cot fa plan orzo (et partcprsa rai) et exprimere grafckapae fm fae 78 foie desigur nghiu fe ba fant ’ ‘brat scade, iar in extensie creste. Se consider’ ce War \ deers el vclocitten in extense este porta, at ve in lev este negatv. Veociata cote 2er0 2 Tboepual $i sfrgil mig ca_ i i omens fmventa ‘weft cir aded tn) moment) ce Gepasare maim andra (14 rad) cum #2 teve din gaifcele AB. "voluja accleae! ia timpal mig cob (geafea! ©) indict acclenie 27, act chrd CBroctea este maxing (oO sed) si minind (@ ya Ur aes) adie ta momenta in cae cuba velane RE, 7 veloc tit ete zero meeie selma migedrit ii si vriatin timpo- sie ca Ar 8 Deci: deci expresia A) siglel motiv pentr deci Suce™ astfel:,velosi- (Ge rotate) ia orice uli cu velocitatea sumele de brat (al to Ingles oF pentru atv ), iar aeest vector va ahs) ca tn figura 77. (© aoeeast durath de 2 patinator tnt este extensia cot fa sare raied spare in “ge Kinematied s kinetic a 7.2. KINETICA (Ca si in cazul ,mietsit™ detniea forei sa Rlcut ta vaste forme mai mult ‘30 mal pujin complete In general, fore a fost deft prin fexocenul nigel: ofr eta tn eager" care. produce’ sau "inde si produc! 0 sehimbare in saree de repaus sav igen 2 unui obize. Ar webu of adughn inst Ia acest concept (forfa ca productor de migeare") 9 corolrul acstia (fea reailtat el miseani unui comp") Relajia aceasta indvolbilt ze migeae ifort (Goa invers) ne justified do ce kingtologis tu poate fi deci un stdiu al mige care include si apecieseasupra foi ca PO pig 78 Kineton Nei heir Sau reallan a mie 5 Keo Forja este un vector care are 0 nirime, 0 direcfie de actine 51 un punet de aplcae. Acfonind supa unui corp 0 fogs va delemina © mijcae a acest in in acceapidreje ca deja ei de acme Dac asupra unui comp sctoncazi mai mule for, acstea se ycom- pon" si dau o fori realm" Forfa rezultanta’ este in fancje de caractrsicile vesorilr forelor ce avfoneezh concomitentasypra object Fora reaultantt se poate reprezena graf sus, pomindu-se ce la ea, se pol reconstil fora care au generat. Daci 2 fore acioesai ta acceasi drectie, vost lor se sumeezd Tnvers, dae acjioneazi tn diectit opute, valoarea lor se scade acjondnd supra obictulai doar fore-iferetl, lar dacd erau ezile cle se aniileasd Tecprec i obiectl rimsine nema. Dac 2 forte agionca in iret fete fora realtants — cen cae e fat va determina misearer cbiectlui (Ueciovaloare) se determina ca find diagorala.parlclogramalut determinat de vector clor 2 Foye apiate (Be. 79). Foria rezultant va determina, migcarea bicetulul fn dretia vectra for. Dack est vorba de un segmental compli, migearea na 6 va produce decit in mist In care iret de miseare corespunde unui grad de liberate al : article respecte. nex conan, Toa va Pe 78; Rentlopunal —detemina presi mai mici sau. mai mar titan dia A5upra Stuctrlor articular, iar dacldeptgeste redistena acestora poate Ite artical te Unghil ootuke (r20) > (oe : 5 (radisoc’) > ‘Accolorafia. Vefoct22 Kinesiologie— stinga misoirit fn general, o for care actioneaza asupra um corp determina fe mis- cares lui fie deformarea acestuia (cénd corpul mi poate fi miscat). Evident © fort de foarte mick intensitate comparativ cx massa corpului poate rimsne total inficient, 7.3. RELATIA FORTA ~ MISCARE 7.3.1, Gnitati de masura Este locul si Himurim si si definim clteva unit de misuel despre ‘ce 8 mai amintit si se v8 mai amintidesoori in aceastl monogralie, pro- ‘lemé necesari deoarece vechial sistem de misuri ,metra, kilogram, secunds, amper* a fost Tnlocuit cu ,Sistemul Intemational al Unitiilor" bazat pe 7 unital fundamental. Penta ceea ce ne intereseazl ta problemele de kinetologie vom abor- da doar teva unit: 2) Problema kilogramfors. Kilogramul rimine unittea pentru massi, Tocul exprimari de ky/forid azi se utilize .newlorl” eare repre 1 fox cate, aplicstl unei masse de 1 kg, detetminl 0 accelerjie de T mises, Vechea unitate 1 kp/foryi = 9.81 N. Amini tot aiel despre notiunea de ,densite tot ca unitate a mas- sei, reprecentind massa unui corp po unitatea de volum (gin) ) Exisl o serie de alte unitii derivate de la unitatea de newton (Sau vechea kgtor) ‘ Astil ~presiunea (Gat ,stessul") se misoarl in pascal", adick for pe unitate de supra 1 Pa= 1 Nan? (1 newton pe m?), 1 mmHg = 1333 Pa «Alta este ,energia” (eau stavalal* = munca) misurath prin full (D". Energia determink capactatea de a perfarme un travaia (un iuera ‘mecanic), iar ecesin inseamnd fori % distant Ti = 1 Nm [Exist i exprimarea In kloeslorit i Keal = 4183 Kj, De asemenea ,.puferea" se exprimi tn Watt QW)". Pentru a re- prezenta viteza ca care’se realizenai un luoru mécanic sau altfel spus, tim pul in care o for realizeazi un travali. Deci 1 W = I Iisee = 1 N'x mieo Leal putere = 736 W «) In corelare cu notiunea de fof, so va discuta (chiar fn acest capi tol) despre fermensl de torque” fil a patea siz dem o taduoere. Torque este efecto! do migeare” (in jurul unui ax) realzat deo for reprezentind vanomnentul fore" (Nm).= singa gett determina fie mig- 1 migeat). Evident oului poate riméne de misuri_ despre 41 monografc, pro- kilogram, secund’, aitiilor" bazat pe ologie vom sbor- ‘tea pentru massi, tonul™ care epee: Wo accelerafie de a unitate mas (kei), tea de newton (sau in ,paseall, adict surat prin, joult ‘ravaliy (un Tocru (W)". Peotra a re- fu altel spus, time (chiar in acest capi teaducere. Torgue-t! » fon reprezentind Kinematicd gi Kinetic 233 4) In ceca ce priveste unitiile co se rofer Ia timp, deja s-au procizat ofiuile si valorle penta ,.aecelerajie” , velocitate”, ca si cea de moment (cantitaler de migeare) ©) De asemenea, 5-2 precizat nojunes de ,radian” ca misuri 8 unghie Jui tm plan, Saa vizut of 1 nd = 573° = 8 (theta) atunci edd raza devine egald cu arcul de cere euprins in unghiul 8, Exist o muldine de alte exprimiri ca unityi de misurt pentra ivergi parametmvisurabil ‘Spre exemplu, mumai pentru for sunt 11-12 termeni stone, ton ete), dar azi tofi sunt tradasi in newton. Oricum ‘Tn aceaset Tucrare se va evita flosiea altor termeni fn afird e cei diseutagi mai. sus me, kilopond, 7.3.2. Legite miscai Relate dinte for gi migcare a fost analizaté de Newton care a definit wlegile miscai 8) Legea inerieis orice corp ramine in starea sa de repaus sau mis. care uniform in Tinie dreaptt dact nu intervine o ford din aficd care sii schimbe stares ‘Agadar, 0 forht poate si opreascl, sé pomeasci sau sl schimbe © mig- {In condiile gravitayionae asupra compului se exert continus forte firs insd si apart migcarea decit in momentul in eare se produce un dezechili- ‘bru Ingo acest. {In subeapitolul despre miycare sa vizut cX aceasta se exprima tn ter meni ai velociiti, De aceea, mai putem defini ,ineria" ca diicultstea ex care un object igi modified veloitates, Se considers ci massa” unui comp reprezi inefci, massa find expresia in gra corp. rmisura canttaiva a visors cant de materi) a unui Spro exemplu, dact 2 obiedte (A gicu gi Br yur) se deplascazd ex aceeasi velocitate, este mai dificil sii modificim migcarea lui A (ei-i oprim, ‘eet, sf-1 accelerim) clei el are o inessie msi mare. Idem dacd rigcare cele 2 obiecte, De aceea se poate afirma oX inertia este o proprctate a materei, dar fet nu se evidentiazs deedt in momeatul in care object Tsi modified velo- citata, ‘Tendinja natural 2 migorit orioteui obiect este de fi linear, uni- forms si continat (act nici o for din afard nu ar perturba aceasti miscae) Dar, in orice sitaie, 0 forfi va acfiona sigue: este fort grevitefonal 9 tot sigur va exista 0 fori de rezistenfa a mediului in eare are loc migearea (ex. rezistenja actu,Kinesiologie -stinja migedrt Exit forte care fit si modifce mivinee vectorului (adit viteza) de- terming schimbari tn directia vectoruli, detemindnd migcare angularé. astel de fori este. forsa centripeta” (F,) dircctionaté din interior $i egal ou amt Un exemplu, in figura 7.10 expresia grafca’ a rotirii une’ sfori care ae In cap 0 greutate (a la anmn- ‘area ciocanului in atletism). Se ob- servi el in pozitia B directa veeto- ‘uu est schimbats fat do poaiia A. Din formula do mai sus riese clar ef Fe esto cu atit mai mare cu ctf (agimen sfori) este mai mic si an mai mare (grevtatea bile), La proba de aruncare a. cio ‘canului conteazi desigur velocitatea Ja desprinderea tui din ma ig, 7.10, — Bia ese delat ou vied con Din formula fered centripete, scofiad veloitatea (9) obfinem: ‘int Vestn Yeloctt ete conan Sar den ve moa Aceasté formald ne aratl cK o scldere a © crestere a Toi .m™ va duce la sedderee Ii tanfet de aruncare Un corp in miseare este influent de prezenta altor corpuri cu care vine in contact (plancl mesei, al patulu, apa, aeral ete). Aceste corpuri tind SK frineze migcarea primului cocp datortt,freearii latte corpus. Dacd am elimina teoretic, toate condiile generaioam de ftecare, corpl hn migeare Sar deplasa continiu cu 0 migcare rectilinie uniform. Frecarea inst fice ca ‘aceasté migcare si devin’ uniform tncetinité pind le oprrea mobilulu. Pentra fl menfine tn missare trebuie si intervind o fei exteronrd coninul rai mare decit ¢ foi de fecare Inte aceste forte se stabileste un raport qumit ,, coeficient de Frictiune * egal cu forja goneratoare de mgcere impart la forta de fr ‘eae dintre cele 2 corpur Se poate vorbi de o fficyune statick gi una dinamicS, prima find mai ‘mare, Acedsta inseamnd cl frctimnea Ia momeatul puneri in tigeare a obies- tli este mai mare decdt fora de ftitiune pe pareursl mised cbietul ‘Acest feromen are refletarea in riunea de ineye de care se amine mai us ot (Girma clocanalu) gi , Fespectiv Ia soiderea dis