TUDOR SBENGHE is ae) KINESIOLOGIE STIINTA MIS raat ry TENE]isi » find permi- Tera arti, i tan Sumac CUVANT INAINTE CAPITOLUL 1 ~ scuRr IsToRIC . a CAPITOLUL 2 = INTRODUCERE IN KINESIOLOGIE CAPITOLUL 3 - STRUCTURA $1 ORGANIZAREA ,SISTEMULUI ARTICULAR SINGULAR CAPITOLUL 4 ~ PUNCTIONALITATEA ,SISTEMULUT ARTICULAR SINGULAR"... CAPITOLUL 5 - AMPLITUDINEA DE MISCARE (AM) CAPITOLUL 6 ~ SISTEMUL EFECTOR MOTOR. CAPITOLUL 7 = KINEMATICR $1 KINETICR ou CAPITOLUL 8 ~ ELEMENTE DB BIOMECANICA : CAPITOLUL 9 ~ STRUCTURILE SUPRASEGMENTARE (SUPRAME DULARE) CAPITOLUL 10 - CoNTROLUL MoTOR CAPITOLUL 11 - EVALUARE ee CAPITOLUL 12 ~ TERAPIA OCUPATIONALA CAPITOLUL 13 ~ EXERCITIUL ABROBIC SI ANTRENAMENTUL LA EFORT CAPIPOLUL 14 - ADAPTARI ACUTE $1 CRONICE ALE SISTEMU. Tur Moror BIBLIOGRAFIE (SELECTIVA) 18 2 ro 126 161 ns 261 331 3a 396 0 513 sn os| CUVANT INAINTE Tren ant atrea tn'inara Medicalé mono- sarah "Basle tcoretce 3 proctce ale linetteaplet* be care o sersesom penrt med din spectaltatea de ‘Medicina Pica $1 Recaperare gi din Medicina Spor find. dm srr ins cu ganda ls Knetterapent eet Specially! care mamiese exerci erento, ‘aed \ Imilocd principal al iene de reciperere medical dar sal assefe poflactice sf chiar trapoutce Orieniarea manografel se coveretia po expne= rea in primal rénd a bazelor since ale linette. rapid cu incurs aplcaive 3 in aspeiele de bec ale proces Kineice Caria. se pare. @ ato longs auden ponte ci sa emt frien tin record, find slat mat ales de student faction de Rnetteapie tin jar | ‘acest 3 ant de la apart opokepuizares rmonografel am fost aproape permanent rola de role promos dé student intra fcatjie de kine ; ‘oterape. dar gi de absolventit accor fact dea reedia monografa | ‘Aceasts carte ete axel urmarea acestor sol ltr. Ni este ind propriate 0. eda, mats en tru care poarté gi un alt tll. Sons, este adr pe sire de Baza’ a monografiel de acum 3 a tex! a suet mute prefecors avind fedora cop tole complet no, Invoduceren acest captle cum ar ‘fi "Elemente de biomecariea” sh "Terapia eoupafional rica fast solicate expres, ee find parte tin pro rama’ nal a facili. celasi orgunent ma bligat sds complet eaptld supa “Evatt= Pentre aceste problema care sint materi de stud, stents mu ou la Indemind 0 Dograe de bax’ mear Informative ‘dm exns, de asemenea, coptolul "Exrciul Sneed sf ree aerobic $i antrenamentul 1a eformedical tini- tai mult poate 2 serie de no- "Introducere tn sul, componen- 1 foculkineto- dicale. Se co- De Jape, acest acestd deosebit ve de a Wimuri 1 prezentul $i sainte™ rd a ‘are colaborez Autoral Capitoltal 1 SCURT ISTORIC Ub istrc at kinsiologist si terapiei pin miggare na ate rot decit penta sublitia douk aspocte deosbit de important Pe de 0 parte, vechimes Impresiorants a acest! tapi, vechime cae se piesde andeva in tecutal indeparat al maul, ci, chiar dacd informal sige amupra terapiei prin migcere au au ydeckt* aproape S000 de ani, ese aeindoielnic cd fnja umand sesizasé cx mil timp Inante benefice pe care {te aduceau exercitile de migcare pentru reficerea sri de sinitate. Sub ‘un anumit aspect, se poate considera ch o terapie prin miscare, realizatt constient, -a niscut odatt cu Homo sapien. Perea Kinetotcapiel Goa Jungul silenilor este prin ea insii pledoara cea mai convingitoare pentru valoarea real a acestl terapi, atét de particular prin princpi, tcc g metodo do realizare. Pe de all pate, acest istirc mai are rolul de a subtniaevolsia con cepilor i a modalitijlor de aplicaro a aoestel terapi Aceste concept si metodologi, legate In tnceput do insesi conceplile siritualflozoice yi! Ge rituahrle pe care le-au generat acest, sau transforma i modlat Ueptat, lnicizindy-e sub influcnja tot mai putericS a achizfel unor nol eunoytins supra structurt conpolut omenese §i a finefilor hi, pe de 0 parte, ca $1 asupra_cauzelor si efectlor boilor asupen orgaismuluy pe de’ alta pate. Desigur oi de la practcile unor sisteme de exert terapeutice care ne produc ime si ameament, ping Ia exarciile de filters notcomsus cular’ proprioceptive sau de biofeedback splicate az exstt 0 foarte mare distant ~ si de timp, si de concepic. Primcle referic Ia un sistem de postu si migciri cu scop terapeutic se gisesc in serieile chinezeti de acum 4700 de ani. Este vorba de sie temul Cung Fu de calmare a duresilr si allor simptome din entorse, de- viafii de coloand, uncle boli chirugcale ee Ih ,Vedele" indene de-acum aproape 3000 de ani ae vorbesc pe lang e execifile terapeutce recomandate in reumatism! cronic 9 alte bol a toate acess, Grociei antic it revine merit cintea de a fi con sideratdIeaginul exercitiului Gzic ~ al gimnasic proflactice gi terapeutice Herodieus,profesoal lui Hipocrat, este priml medic gree care se pre- ‘ccupt gi seri despre vaioara exereifulutfizic, metodd tempeuticl pe cae8 Kinesiologie—stinga misedrit sca aplicat-o lui nsusi,vindeeindu-se de 0 boa incurabils. Elevilor hui ew {un fie mai debil Te recomandi sportul ~ boxul si uptele corp la corp, iar pacienflor febrli, mersul fri oprie pink la 30 Km! In cartea sa Ars gym Zastica" jmagineaz’ un sistem extrem de complicat de exerci, despre care Plinius eel Batran spunea e& na poate fi ingsles Eek s¥ ai cunosinfe serioase de geometric ‘Mali contemporani, ca si wrmasi ai lui Herodicus fi critic exagertile Hipocrat, cel mai de seam dintre ci, arti eX mimic nu este mai periculos penta tun febril decat exereitul fic’ si masajul ‘ipocra! nu murmai cd dezvolts ideca gi practica gimnasticii, dar el este primal care sesizeazd relajille migcare-muschi, -mobilizare ~ atrofic muscu- Fira, procum si valoarea exercifinlui fizic pentru refacerea fore musculsre Ba, mai mult, ef vede in kinetoterapie cel mai bun remediu chiar si pentru bolle mintale. Hipocrat poate f astfel considert primul medic care a intuit i aplicat nofiunes de recuperare funcional, ‘De altfel, este bine cunoscut cd in Grecin anticd exist o preocupare eosebita pentra cultivarea.caliifilor fizice ale eompului omenese, participarea fa Giverse jocuri sportive find considerati o asivitate de prim ordin, Bine- fngles, este de neconceput 0 astfel de paricipare fel o bund cunoastere valor’ diverselor exerci fzice, a unor programe, de antrenament dversfi- Cate fn aceste exerci $1 programe recunoayiem bazele mu numai ale ante hamentului sportiv de performants, ci gi ale kintologiei profilacice. Hipocrat feria, fd echivoc, in eartea sa ,despre articulafit": ,Organele au-gi conservl fapacitatea lor faneionala’ decit grafic utlizisil si & unui exerci adeevat. ‘Tan cot cere se vor porta astfel isi vor asigura o bund sinfate, o dezvotare armonicasi gio Tanga tineree" Si totus cinstea de a fi asti2i consider: ca fondator al kincsiologiei fi revine nul filosof, iui Aristotel (384-322 1H.). El dovedeste 0 inelegere ‘uluitare pent acel moment in ceea ce priveste actiunea muschilor Aristotel fereeazi un sistem de explcare a misciii care a slat la baza lucranior me- Tmorabile ale ui Galen (130-200 sau 210), Galileo (1564-1642), Newton (1642-1727) 51 Borelli (1608-1679), "Arstoel priveste migcarea mand ea pe 0 interaciune inte muschi si forele exteme ale mediului. El serie textual ,animalul care se miged igi face schimbarea de pozitie prin presarea conta suprafefel care este dedesubtal Tui", Aveasté idee va. deveni peste secole ,legea aclei si reacte ‘in aceasta monograie, In citeva capifole se va discuta importants aces- tui report inte fortle efectoare ale migcdrii i mediul din jur ‘Roma antic, cea ware 2 copiat Grecia in atitea domenii, a avut 0 inesplicabilé refinere In fafa exerijiuli fizc, a sporulu. Se credea chiar e& ‘gimastica «fost una din cauzele eafe au dus la declinl Greciei, Romanii Socoteau ef exereifiul fizic esto bun doar pentm sclavi, find destinat si practice nummai glediatori in arene ‘Ceestinismul a. accentuat si mai mult'refinerea fijt de exetitul fzic cere didea prea mult importanfi corpului, im detrimental spiitlui. Totusi,sina misearit Elevilor ui ex oxp la comp, ia 2st Ars gym ti, despre care vogtnte serionse ticd exageriile. mai periculos tei, dar el este attofie muscu avted muscalare. chiar si pentru lie care 2 intuit 8 0 preocupare 8, pertciparea im odin. Bine- 1k cunoastere. 2 ment diversi yuma ale ante laetce. Hipocrat > mug conservi xerciji adoovet xe, 0 dezvolare al Kinesioogici 2ste 0 inglegere fehl: Aristotel 2 luerrilor me- 1642), Newton {tre muschi gi se migen ig face este dedesubtul oo importanga aces iut ‘ credea chiar cl Sreciei, Romani ind dostinat excicitil fz, spin, Totus, Seurt istoric 9 ‘medicii Romei au fjcles valoarea kinetoteapici gi sa continuat si 0 promo- vere, dar find exagerile cunoscute in Grecia. Asclepiade (124-40 1H.) este considerat parintele gimnastici terpentice Ia Roma, pe care o recomanda in cxzul insomniilor ca gi in ascii, Comelius Celsus ‘serie despre rotul impor. tant pe care il joaed excreiiul fic si mersul pe jos tn refacerea bolnavlor cu hemiplegic gi alte paras, Galen, ia cartea sa Despre igient, acorda 9 mare atentie masajului gi exerciflor terapeutice dazate eu gj, m funcfie de starea pacientul La aproape 600 de ani dup apariia primei cy, exclusiv despre gim- nastiel, a lui Herodicus, spare fn secolul al H-lea ea.'0 a doua carte despre exerciile fzice ~ ,Gymnasticon", @ lui Flavius Philostratus (care nu era medi), in care rolul kintoterapiei este rezumat asf: elimi umorile, eva cucaz materile inutile, iamoaie piri tari, ingrag, transforma sau incdlzeste ele pei Probabil in secolul al Vea exn. a trit si Caclius Aureianus, care ne Iimpartgeste peste secole, prin scrierle rimase do la el, conceptii asupra Kinetotempiei ce deptgesc cu mult tot ce se gindise gi se sersese inainter lui, ba chiar si in perioada de aproape 1000 de ani dupa el. Lucraile, ane lizate i traduse in ultimele deceni, uuiese prin valoarea 3i actulitstea lor [Bl analzeazi valoarea hidrokinetoterapiei, desecic tehnicle de seripetoterape, cexercfile din suspendare si cu contragratii, In cartea sa Despre bolle cronice* descrie pe larg tehnicle exerciti- ilor terapeutice recomandste tn paalizi, reumatism, postoperator ett. tchnici citora nu li sar putea gisi nici ezi prea multe, crite. El intuicste exact §t itm) execiilo, si valoarea, gi momenta introducerii repausult, ordines xereitlor pasive gi active ete; tot ol introduce 0 nofiune noi — ,nalep sia, care sar taduce prin yacjinea de resabilie", adiok de recuperare (ler- menul de recuperare medicals fusese inttodus de Hipocra) Obscurantismal Evului Mediu se va risiringe si asupra preocupailor legate de exerci fizic, deoarece atengia acogdatd forte gi umusetii eorpa. tui era dezavaati de canoancle bisericest. In xastimp de un milena, Europa nt ‘numei ef nu aduce nimie now f acest domeniu ~ ca si in sltele de fapt —, ar ignort gi coom ce fuscse daju waver Totusi, in accasti perioadi, lumea arab preia preocupirile stigifice le Antchitfi in multe dome printe eare gi medicina, Cei doi mari me. dic si Oriontului, Avicenna si Fialy Abbas, sunt viditinteresafi si de excr siti fizio, pe care il preseriu nu mumsi in seop terapeutic, ci gi proflactic. Spre exemplu, Avicenna spunea: ,Daci camenit igi exerseaz’ corpurile prin migcare 3i tuned a momente potrivite, cf nu vor mai avea nevoie nich de rmedici, nici de remedii fn Europa secolulsi al XV-lea fnoepe si se manifeste din now pre- ccuparea pentru excriile fice. Din aceasth epock ne-au rimas scrierile Tui Pietro Vergerio (1349-1428), care atest interosul cresend penta astfel de ‘exerci, De fapt, aceste scrieri au stat la baza iniiativel tui Vitor ds10 Kinesiologi~ siina migedrit Fela, care, In 1423, a deschis I Mantua o scoald penta tinerit nobill, unde, atu de instru inj, se practicau si exercifile fice ‘Secolul al XV-lea, care a adas gi aparia tparuui, mai eunoaste po: blicarea 2 dow eli care reactualizeazl concepileintfnte in vechile sores feces despre igiend si valoarea excrijiuui fie. Este vorba de 0 enciclo- edie a lui Antonius ‘Gazius din Padova, inttueté Florica Corona” — 0 Pefpgore « oelor mai valoroase preceple, precept ale Iii Hipocrat si Galen secede ) stabiitate ) mobilitate controlaté &) abiltate Cova mai mult, seie de boli neurologic pot arunea: un pacient pe orcare clap precoce a acestoi dezvoltici de la care cinetologia urmeazi sil readued cit mal aproape de staea normal iia "Nal insstim aici asupra acestor otape de dezvoltare ontdgencticd a sectivtitilor fizice ale omului deoarece ole fic subieetal cftorva abort’ am. unite in aceasti monografic CCellatt-context ontogenetic al dezvoltiri activitiilor fizice, social- umane, se referi-Ia o serie de activitt fiice tpie umane, cum at fi *activtile uauale ale viefi (ADL-Aetivites of Daily Living): = jocuri; = danas ~ sportal; ~ activité mun = activitjile expresive (pictus, dosen, seulptui, modelaj et.) = transportur; = activity mitare si de = et ‘Aceasts categorie de actvititi fizice pe drept aste revendicatt de cite- va domenit profesionale: Educatia fzict i sportl; Igiena' munciy Igiena co- ‘munals; Recuperarea vocationalé; Expertiza capacitji de muned; Kinetologi; ‘Medicina tn general; Terapia ocupationali; Arta damsulii; Arta militar ete 2.4. KINESIOLOGIA $I BOALA Implicarea kinetologie fn toate aspecele activtiilr fizice umane des- crise mai sus se relizeazd altri sau independent de alte sins, discipline sau profes Dine gfinjele care studianl gi cle miscarea, kinetologia se detageuzi efinitoriu prin elemental esenfial propriu al kinetlogiei, Boala, clement fare face din kinetologie in primul rind o specielirare medicaldstnga misearit anele chiar rl: snetic pe de ste, in conte problem me Hare a celor 4 1 Tui complet ot tun pacient pe 2 urmeazi si ontdgencticd a sbordiri ama- fzice, social um a fi sings aj ewe); Aicatd de cite vei Igiena co- 3 Kinewologie; a militar’ ete ice umane des: ine, discipline ia se detaseazt vala, clement medicala Introducere in kinesiologle 7 Kincloga abordea boas tn , 1h poupesive (probable) boli, acct a asistngt profs do aradcl I gh 2 tanstoprofi), 4. i cetipurrca oli, wick ca osistenitermpeutcs (kincoterpi); 3. In evolufia cronica gi sechelard a bolilor gi traumatismelor adick ca assent do eouperre medial (kin de recipes). ‘Ca demu. goer in asiues de sistent medial ot uiizaas teanenul de skinetotrpie™ penta toate cele 3 tpt de medi") med Sinn profladiel, medcin tcapeutcl medica recoprstorie (emeni Sql de OMS - Onanisia Mondald's Sin. awa, e clement efejal penta aetiviateaHietotrapeu,deschide toile caiale toate cele 3 compensate ale Kncologe (cast ca disci, x profes). iseoterpeul tebue si abordeze sual boli sub aproape tate aspecte ei tori de ris, factor declagto cei ara; mocunismale feioptlopce care sta la barn somncor bli = about els = Moualaple de evoine Compliai,sehele, eile de vindecareafie, de hand fitmess, centre siti: medicale supra termi in ara noas- iile dezvoltae, loterapeut-kine” ea, Este un lub despre ito- 81 tlizim, sansambl de pili omenese, . Aceastl de: inetologiei antual de rec laxie de’ gradul ial peste kine tick medicals” 4 (sporty) care ti dour la cel ctologici, kine- st profesor de erivat pentru punem semmul walel cu col de reac’ programe val_mai putind submedie Introducere in knesiologie 31 Jn schimb, in domenil sporti, temenul ii streak pe mai depart toste deprusie de et utliat Educayia fizied este un alt teen larg rispindi, ou destull ve chime, si care de sproximaiv 30-40 se ania Ht loos esl de culeurd Fizied, ambi accgi temeai definindase foare asemnitor ‘Tot dupa DEX, edseate fziot inseamnt: yansambiul de misui caro au ca scop asigurarce dezoltiri xis amonicase a oamenilr,‘ntirea Hoi, fomarea gi pevecionrea cunostinflo, peiceperit i deprindeior de migcare necesare ait pon mune, cat $i penta actvitata sport Cultura fied este ™ ydecvctarea ermonioasé a corulii prin sport i gimastc, alt penny ites gf menjnerea sini, ct i penta formarea calito fizice nesesare n mune, sport ee, la cae se adaugs baza mate inifes, proces de formare al spzilislor; csipina care 5© ocupi cu aceasti dezvollare: cducata fic Lisind Ino pate uneleindverene ale acestor defn, ele sunt forte apropiate ce esen{8 cu gimastice, acentund inst st mai mult lipsa orice legis cu om! bolnav i cu tatares ii, Din acest moti ca efteva doen fn um, pentru crea un specialist al wmigeani utl sectoral medial, 2-2 stagat cuvntal medical ealturit fice (Cul Fziel Medical) rel- ‘id asl gi prfesionistl in materie- ,Pofesonl de CFM" cae, timp se 30-de ani, a activa ca un real kinetoteapeut ‘Datorttunor cont conjunctarl, 9 apt Ia not i rk gi Medicina Catt Fzice, de fpt specialitatea medicalt'a domenilsi sport pena « Inloeatermentl de Medicind Sportiva ‘Asipra acestortermesi my este cazal de a fice coment decarce domenil ci au interfreazi Knetologia, aceasta reprezeatind tas un mice de baz in asses sprivilor cu peiologie specific, a si in pregtizea ge- neralé a sporivilor de perforant sau amator’ azn cum se ata cove rei In conctuzie cred c& ar trebai si generalizim ferment de kinetologie si Kinetoterapeut, cu varianta kinesilogic si kinesioterapeut, pentru a nu se ‘mai, cea confuzit care uneori pot aduce prejudicii serioase att teoretice, cit 91 organizator-administrativeapitolul 8 STRUCTURA $I ORGANIZAREA »SISTEMULUI ARTICCLAR SINGULAR“ ax, osu 38 | 38, mugcriu. 1 8314, Report ine pttoga S55. Repro mage 68 omit gt Hneotrapia.. 96 | 352. Rar ine pettoya 332, Reparees osu a7 much i Mtge 67 82, CARTLARL wenn a0 | 88 NERV & 121, Report ave palo 30%. Cea neon a esau a Knetoteropie 2 | 202 Reprres ner cnn 75 383, Raper Inve patoog 88, ARTIOUATIA wvemmrmnmns AB etn instore 77 901, Raped ie patos” | ar. accebront. Sas ” 84, TENOONUL $1 LIGAMENTUL ww 40 | S72 Orga ae tenon (lg) ot ST apres toon S78 meow tanaa oe arenas so | 274 Mecnocepto ena. 242 Rapor ne pag 275 ge nv poe findotgananta 9 ine ‘meena sant ‘oie & orreia 8 ‘Arporatkinctic,spartal locomotor, ssteml muscaloscheetal, six ‘tem neuro-musculo-artcular et, sunt denuii innit in literatura de spe- cialitate care evident se refer Ta aelasi ery, adied la totaliatenstructrlor ‘are iau pare fntro form sau alta [a migcare"; migeaea unui segment sau rmigcarea intregului comp Jn mod foarte coreet mu se poate vorbi de 0 unitate morfofunctio- alt a aparatulut kinetic ~ dato implicit unor multiple sisteme i stro. turi tm actul migelti, Tomasi este evident c& aparaul Kinetic poate fi con- siderat © este format din 3 mari components: ~ sistemul nervos care asigued comands pe beza informatiloraferente; = sistemal muscular care primesie comanda § realizeaaX forja motict 1 igo ~ sistemul anclar care segmenteaeS. corpl pemiténd micares in amie rite limite si direct.\NIZAREA NGCLAR*“ s Er) patton nwctrple 67 a ae patotog fetotwaple 77 sndon Goi) 81 teas 8 Semana "pateogss ‘ent lovscheleal, sis. iteratura de spe- tatea etrvcturitor ‘nah segment sat te morfofunctio- sisteme gi struc ie poate fi con nafilor aferente; 28 fora moticd rigcarea in amu- Structura si onganizarea ,Sistemulud articular singular 33 Se stie prea bine e%, In procesul fiziologic al migesi, cele 3 sisteme de mai sus sunt sub influenja mai mare sau mai mica a multor ator sis teme gi strict, [att céteve exemple: funefionarea normalé a apetatull car ic-vascular gi respirator este 0 conditie de bazi pentru 0 kinetied fiiole- ied influentind direct funcia sistemului nerves si-musculae ‘Tesutul moale (piel, fasli, aponevroze, fesut gros) poate bloca tn snumite siuagi patologiee mobilitatenarticultie, Studievea componentelor aparatului kinetic se poste face in diverse ‘modari, Noi vom prefera si pleeden de Ia componenta vizibils* a migedct, respect de la articulaia Tuaté ca element singular. Dintvun punct de vedere se poate considera cl sistemul articulasiei singulare poste fi privit si ca unitate morfofunctionala @ aparatui kinetic Structunile sau componentele ,sistemului artculaiei singutare* sunt aul, carljul, ligamentul, tendonal (care sunt denumite si componenta rigida articular’), anicuaja sinovils, mugchiul, receptoal sensitiv 31 nev 3.1. OSUL a element component al aparatuli kinetic, osul asiguré suportul me canic si plrghia oriclrui segment care se mise’ fn afara scestui rol in Kineticd osul este un rezervor de joni activi de caleiw si fosfor precum si un omgan hematopoietic prin miduva a. Osul este format dintro mutrice de’ fre osteo-colagenice. (osteoid) (35%) impregnatd cu sirusi de caleiu ~ th special fostei de: Ca~ (45%) care setermin solditatea, forja si elastictatea osului, Restul conjnutulai este api (20%, Unitates de baz a osului este Osreom-al sau ysistemul haversian re prezentat de un canal central care confine vase gi nervi, tnconjurat desta: Turi concentrice de matrice mineralizaé, Osteon-ul are un diamnelm de 200 ym. Sistemele haversiene se orienteaod pe baza traicetoriei presiunior principale exereitate asupra ost sul, cu tot aspectal Ini, este un organ into continal remodelare prin 2 procese bioiogice: de distrugere (prin osteoclste) gi refacere (prin osteo- baste). Ambele aceste tipusi de celule Tsi au originea in méduva.csoast (osteoclastcle din granulocte-macrofage ~ linia hematopoiticl, iar osteoblas- tele din linia mezenchimala a stromei miduvei “osoase), iat procesul do remodelare, fziologic, ineepe cu activarea osteolastelor, a resorblei osoase, 41 apoi ou activatea osteoblastelor, a formaeii matrice! osului care viteror se ImpregneazS cu siruri de calei. Aproximativ 25% din osul trabccular este ast) reformat anual si doar 3% din osul compact suferd acelay, proces Asadar, in decursul viet osal este th permanent remodeare prin cil Sao. cesive de resorbieeformare. Cu virsia, camtitatea de os reformat le fccare cielu seade, cici formarca osteoblast a™ Kinesiologie~ stinga misedrit formare osoasi. Astfel, la ambele sexe se instaleai teptat osteqporoza Ia un procent de pietdere d¢ 03-05% pe an incepind cu cecada a 4a sau a 5-2 Erista 0 remodelare poritivé eu apozitie de os pln Ix 20-25 de ani, apoi un echilibea inte pierdere si formare dupa care ve incexe piesderea (ig. 31.) 0» @ % & 10 Pig 3.4. ~ Bron mas ose cv wet Picederea osoast dupit menopauzt (sau dupt castrare Ia birbafi se face fnteam rtm de 10 of mai mare, avind la bazl creserea osteocastlor, deci cresterea resorbfei si mu deficital de reformace. ‘Menopauza afveteezs in principal osul trabecular tn timp ce virsta in duce pieedere a osuhui comical Reriodelaren osoasi (adie ecilibral fate resurbic si formare d= 08) ealizeazi un toarnover complet fn aproximativ 10:20 de ani pentru oasele ‘membrelor Ia adult (Alexander) Procesele biologice ale osuluis de crestere, Inrte, resorbjie gt refor mare sunt putemic influenfate de activitatea fzicl, vars, unele boli Migeares, presiunile in ax sau laterale sunt Sector stimulator; ai fom cosului prin gencraree uni pofenfial electric denumit ,efectpiezoelecsic™ prin Shunecarea (fecarea) fibrelor de colagen sos uncle fa de altele (Bost, Singh gi Kat. ‘Este cunoseut fapul i lipsa de miesre, imobilizaee, determin rapid cteoporozs ca si clfeile spatiale. Tnwers, supanetea oss a solicits mecanive (cle intermitente faoriaz nai ml remodclarea deeit cele contin), determing erst sle masse oscase. "AstEl alergitorii de eros, dupa 20 ée ani de slergare_ au 0. densitte cosoasd erescutl eu 20% la nivelul calcaneutui (Gar gi a radivsului distal i f eubitusuli) 51 doar cu 10% Ta nivelulcoloane! gi eapului femural in com- parajie ca persoenele de control de aceeasi vars Halterofili, dup 6 ani, au 0 densilate osoasd erescutd tn coloana lom- bard, col femural, mare trohanter dar mu gi in oasele antebraqului (Collet, Edwards, Gardon, 1989. Tn’ general, aja cum au demonstrat Beverly, Rider, Evans in 1989, con- Sow eral a al oe nob (Ge ote) Go 6 exerci frie,= stinga migedtit steoporoza It un ada smu a Sa ‘de ani, apoi un serea (fig. 3.19. 1 batbal) se fice toelestelor, deci vrs in mp formate de 08) ini pentru oasele sorbic gi efor. Inele bol aletori a forms fiezoelectie" prin fe allele (Basset, > determin rapid ritente faorinen te masse osoase ze ao densitate sdivsulat distal i mural tn com {in eoloana lome ‘rate (Collet, ans In 1989, co fe) dupa 6 Sept Structora si onganizarea , SIstemulid articular singular’ 35 ‘Aceasta este cea mat importanté concluzie, de refinut, pentru sustinerea raportului intre 08 si kinetoterapie, sul, desi mi ne di deloc impresia, este clasiicat printre materialele sfagile cici este supus ls forge diverse (compresie, neovotere,tratiune, tor Sime, forfecare) care pot deteamina ruperea (factura) cfc} osul ate tn’ coc- ficient mic de deformare (3%) inainte de a se produce ruperca, ‘Totusi con- sidenind forfele obignuite Ia care este supus osul fm curs vie zilnice, exist lun ,fictor de siguranjé" intre 2-5, adicd oul reristt Ia mitimi de 23 ori mai mari decat aceste forje obismute cotidiene (Alexander, 1984; Bicwener, 1991), Deplgires acestui factor de_siguranta determing. fractura, Nu. mai insistim asupra fiptului cd scest factor este direct proporfional cu densitatca de magsl seas, In fig. 3.2 sunt schematizate cele 6 tipuri de fore la care poate fi supus osul. Forjele de fnelzcare tind si deformeze: ost al Fig. 32 ~ Modal de pres fo) eerste ame os Massa sca (ivi ca materia”) determin rina incarefefo- sare aid aan STRESSSTRAIN, eentie cm. ae capone. Pe Gis in romlaegs ict strese = fo wnat de spat yo mista Mrs negapascl), it strain = vatiaia ce dformate Gangine) Bit de rial, fad 9 canfats dircnfnaa ‘Relajia‘stesslszain wom daca ova mai depre co ocaziapremn- Ai alo componente ale seat singuate Onl alo a We lau tote componente ~ spun de cea” (momenta de ses a care se toee din ret clastic reg plastic) ace staal sim; ~ cube zone elas (mull elas); ~ eb net plas (nal pls = falonea engi! absarbte de os Gatcterstise sce lai nv osi srt clea ca pen oie smicrd conjunc aniclars Gendn,ligmen) inne Ta eae36 Kinesiologie—stiina misedt ‘Au fost studiate in vitro toate oasele sub raportul cezistenfi lor la di verse for de solcitare, Coneluile sunt foarte variate i mu pot fi cuprinse intro astel de lucrare. Spre exemplu, $a constatat of femur are ova mai mare rezistenft la Inelcearen compresivi gi este foare slab in fla fefelor de forfecar, iar Ia tracjune are 0 rezistenfi medie. $i aja pentru toate oasele (uneori chiar pen fru anumite pani ale osselot), Relaja stressistrain ct variaia ci, in functie de os si regiune, determin si variajin propieiilor mocanice ea si organizarea intern celular ososs8 Bel, Legea [ui Wolff caracteizeexi astfel aveste reli: rice schim- bare ‘in finejia osutui este urmati de uncle schimbiri in arhitectura inter Si conformatia (aspectul) extemi, In concordanti cu legile matematici Schimberca in funeja osuhui insearand de fapt sehinbare in regiml de solci- tare 2 osului. Exeropll devenit clasic este cel al arhitecturittrbeculelor capt Tui si colulei femural a goldul normal sau la eat displazic. Procesal de remodelare osoasi care Tnsearmré pozitionarea trabeculard este influentat atit de forjele compresive, cét qi de tensiunea de forfeeare (forele laterale) aga cum se poate vedes tn fg. 32. Fig 23, ~ Aster tbeale pe dieile de fr campesve (li) de forte eh 3.1.1, Raportul ttre patologia osului si kinetoterapie Implicarea kinetoteapiei in afecarea sul este foarte Smita, osul nefiind o components dinamicd articular Persosel am putut descifia 4 di= reefit de implicer.stlinga mised fenfei lor la pot fi cuprinse se reste la forfecare, iar la neori chiar pen- gia, dtamina Jur oxen. De i orice sch hots inert te matematc ‘ginal de sole Mecllor cap varea trabecular ren de forfecare i de forcae (9, ‘oterapie ste limitat, osu xt descffa 4 di Structura $i organizarea Sistema articular singular 3 * Una cu caracter prfilactico-terapeutic a fast deja semnalati mai sus si se refer Is influntarea prin exerci & massei osoase. Sunt luct serioase ca obiectivizare prin osteodensitometre ci exerciile de tonifiere a muscu laturit paraverebrale ta femele cu osteoporozd vertcrald au delerminat dupa 3-6 luni o crestere neti a densititit osoase vertebale ‘© A dour reprezinti mult dscutatel moment al incepecii exereituhi fizic, respect al mersului dup o fracturi (veri mai departc) © A tia se refer Ia influenfele negative ale kinetoterapici supra ‘osu. Este vorba. de pericolul unef kinetoterapit intempestive. la pacieni Virstiet osteoporotici (pericol de factor), de contraindicaile mised i infoctile osoase sau de atentia deosebitt dati ineSreltil prea prococe sau a mobiliziit segmentului cu facturi ined ineomplet calusall, ‘© A patra este reprezentall' de ceca co se numeste yfractura de obo seal", enttate reali det controversati ca mecanism de partie in cadeul citeia ins oboseala musculoatculard ca rezultat al efertu este de necon- 3.1.2, Repararea osulut Jn strctoraea si conceptia acestei monografi consider cf abordares pe Seurt a procesclor de reparare a structurilor eare participd le migeare exe Uuild deosrece completeazi perfect notunile teoretice si practice cate sia la baza gindiriy asupra unui program kinctoterapic care se desfigoaré do la sparitia lezionala pink Ia vindecarea sau stabilizarea Se stic el fesare jesut lezat are un proces propriu de ,cicavizare", vindecare, care va determina sau nu 0 sechell anatomicd ce poate fi (sa ‘u) cauza sechelei functional, Pentru os leziunea in discuje este facture. Tobuie de In inceput refinut Kosul este capabil de o regenerare (reparare) completa Dupé fracturi se parcurg 5 stadii care condue la reftoerea osului sta: lil do Rematom, de proliferere celulaig, dc valus, de consolléare $i de re. modelar, Intrun focar de ffacturS pot f contempordne 2-3 sta 1, Stadiul de hematom, Denumirea acestui stadia a rimas de Ta 0 eon ceptie mai veche, ech szi se slic oi hematomul na este nici necesar, nici semnificatv pentru procesul ulterior de refacere, De fapt neceser” este edemu! care asigurd materilul biologic de refocere a osului, asigurl con. Yinvtatea fesurclor si contactal intre margin osului rupt (mulipliarea oehi- Jara ma se poate realiza in spatii goale), eresaad medial in care se va fice ‘multiplicares celular, Hematomul, respectiv ede, provine din focaral de fractu a i din leciunile festului moale din ju.38 Kinesiologle ~stinga mised In acest stadiu se produce moartea tisulard a capetclor frac turate (prin ischemie local), osteocitele mor pe © dian de citiva milimetri De asemenea se produce osteolii. 2, Stadial de proliferare celular, Moarea celular din stadul ante- rior declangeazi informatie mitozele si proliferarea celulard. Accasta se pro- ‘aoe in cele 2 loourt formatoare de os adicS subperostal si subendostal unde fe alld procursori osteoblasilor. Aceasta prolifera celularé formeaz’ punt fisulare intze capetele de fractur ‘Moartes celular este semnal mu numai pentr. formare cellar, oi si ppentra proliferates osteoclastelor care vor liza osul mort de la capetele frac- tara 3, Stadinl de calus de fapt su este obligato dact ar exista 0 im pactare perfeeti a focarului de fracturl eeea ex ar permite o perfoets vinde- are fine calusare. Desigur ef in mod curent vindécarea fracturi.te0e prin stadiul de calus. "Fesutul proliferat din care fragment atinge un prag de maturare cfd celulole precursoare dau nastere Ia osteoblaiii care incop si sintetizeze ‘patricca osoasé (colagen + mucopolizaaride) ce va incepe captarea de pati (Girur de calcu). Acesta este calusul moale. ‘Aces calus obliterez canalul mediular 44. Stadiul de consolldare reprezinthtransformarea continu a calusir li_moate prin apocifie mineralé (caleiu) pentru clparea une! rezistenfe tot mai bane. maginile radiografce semnalearA imagiic aoeast® transformarc. 5S. Stadiul de (reymodelare. Stadiol anterior se termini ov formarea ‘unui ,mangon" cate fneonjarl osu, canalul meduler continand s8 fie obli- feral, Este un calus ou atit mai hipertrofic cu cit: ~ periostul a fost mult decoat; ' existat Un hematom mare; — fmobilizarea a fost instabild permijind mii flacturiri ale calusitai de apozite. CCalusul este mic edn: = imobilizarea este ferm; = focanal de feacturi a fost lief, fixare exter’) Stadiul de modelare reprezinil 0 siti de provese de resorbjc a ealust- Tui cu reformarea osulul pe dizefile de forfi namale care in final refue ahitectura nonmal a osulsi, De fapt mi putem vorbi despre © .modelare* UmnicS, cf de seovenfe succesive de remodelici* pén Ia repararea final Realizarea acestui proces se face prin activtte piezoelectric’ care este stimulaté de Inedteare, exerci fzioe recuperator, mers, stimulate elecricd Si magneticd. Activitaten piezoelocticd negativi indepdrteazi material in exces remodelind osu Este 0 problemé extrem de important a kinetoterapiei tn cadrul pro- pamelor de reeuperare 1 sochelelor de facturt efci flind prea conservator tat cu presiune (osteosintezi itasinge misearit capetelor fac- Siva mime in staid ante- Aceasta se pro- abendostal unde formeaz’ pun celular’, ci gi a capetele frac perfect vinde- star teoe prin maturare cind Sh sinttizeze drarea de apatite sina &ealuaue se rezistenfe tot 4 tansformare. i eu formarea sind sf fe obli- sti ale calusitui teosintezs_ mote sorbic a caluso- 2 fn final refac re © ,modelare’ srarea final. leotics care este imulare electicd 2 materiadul fn i tm cadrul pro- 2 conservator Structura si organizarea ,Sistemuli articular singular 29 ptem intrzia sau chiar compromite procesul de modelare osoas’ si invers, print-o impetuocitate prea mare putem bloea consoidarea fractur Din plcate, au eisté indicatori precsi af stadiului de consolidare, ai rmomentuhii optim de ineepere a actvititit fiice. Orientarea se face pe un ‘cumul de factori si binelnfeles pe experienja medicuui, Intl principal fe- tori de consolidare a une’ fractur: Virsa: durata consolidait craste ou vitta; = Sediul fracurt: —oasele spongioase se refac de 2 ori mai repede decét osul compact; zonele osoase bine acoperite d= mugchi conso- Tidesz! mai repede decit cele subsutane sau intaariculare, ~ Aspect fiactui: ~ cele oblice sau spialate se’ refac mai ‘repede decit cele transversale, cele Piri deplasare avind periostal integ con solideazi de 2 ori mai repede decit cele cu Aeplasare si periost decolat; ~ Starea de ,sinate" 2 segmentalui factuii: ~ existenja tulbarirlor de cireulajie locals = osteaporoza local; infectia local leziuniletesutului moale supraiacent, toate vor Sitka calusaros, istanjare prea mare @ capetelor de fiacturd (estensit prlungite) imobilizare imperfect sau po ducati prea seus materiatul de osteosintez# metalicd ce inhiba acivitatea osteoblaticg; interpunerea de fosut maoale inte capetele de fractuct; = Stares de slnitate general pasiontuel boli cronies (metabolice, cariocirculaori ete.) Ca mijloe relativ obiectiv de apreciere este radiografia, computerul fomograf sau rezonanfa magneticl ar putea da aprocieri exacte dar costal cestor ultime examin este mult prea mare pentru a fi utlizate in acest sco. ~ Aspecte iaizogene Existi, ye bazi de expetienji clinicd, tomene variate pentni diverse fractui, la diverse nivele dupa care sar putea incepe ineirearea sat kineto- termpia. Aveste termene sunt doar orientative. Important este ea introducerea actviiit fzice si fie progresiva sub observatic medicalR permanentéputind doar astfel asigura precocitatea necesarit inceperii kinetoterapici ex limitarea ‘maxima a eventualelor neplcet40 Kineslologie stlinga misedrit 3.2. CARTILAJUL Carilajl care acoperd supraefele osoase aticalae (diatrozele) este un cantla hain, noted, Iucios. Format din matice si ele carilaginoase (con- {rocit) proveaite din celule mezenehimale, care conroleazi tumoveral matti- Car'prin producerea de colagen, proteoglicani gi enzime care int in met bolismal cats ‘Matricea este constituté din 60-80% apé, colagen (10-2036) si anume ‘bre de colagen tip Il in mare majontate, st proteogicani (10-15%). Cartiaj confine si lipide, dar nu se canoaste roful or Fibrele de colagen ‘impreund cu agregatele ¢e proteoglicani formncazs rejeaua de baz a matic ‘Poscoglcanit sunt formafi_ din subunitifi ale glicosaminoglicanilor (GAG) si anune condroitin 4 sulfst (seade cu virta), condroitin 6 sult, {Gitin Sutte (reste cu virst). GAG + o-proteini formearS aggrecan pro- teinglcenul care Ampreand cu acigul hiluronic forneaal agregaele de pro- teinglcani (fig. 3.4). Fe oxen 7 Proeotnt poeta Fig. 14 ~ Compleat fee eolge-pateglcan din cart aru. CCariajl este un material viscoelastic adic8 Spi modificd grosimea cind ‘esto super presiunit prin schimbri ale repartfic apet confinute. Cartiljul xe fipsit de crculaji $i inervafie proprie, ceea ce fnseamnit ed nu are caps tate de rogencrar, iar Tezarea hui mu este durcroasi, Cartiajul este cum se Spare, ancural, alimfii, avascular find 0 structs braditvols dar reistind 1 factor agresivi chiar mai bine, deest osu ‘Cartiajl, desi confine 60-80% apa, riméne ca o mare afintate de imbibite de aps, proces care sti Ia baza hrane Ii ‘Ncast‘hrand vine din lichidul sinovial prin miscarea continu « epei in interior Tui determinata de presiunile si mosilizarea permanent la care Gh supus, De aceea a afuns aproape o lege cf ymobilizarea articular este necesar viii cartiajului™stinga misc ttroaele) este un Slaginoase (con ‘mover! mate 20%) si anume 1596). Cartilajal ican’ formes saminoglicanifor droitin 6 sult, B aggrecan pro” rwgatole de pro- A grosimea cand Minute. Cartljul ‘ck mu are eapae ‘jul este cum se 28 dar rezistind are afinitate de continu « apei ca articulard este Structura $1 organizarea ,Sistemulud articular singular” 41 Hrana cartlajului se face si din zona osului subeondral cdci ar exista hidicd permanenté inre aceasta si cast CCartilajul are 0 lubsificare excepyionala gate realizeazX un coeficient de fiecare extrem de mic. Penta comparatc frecarca pe o supafsjf metalicé. le cioasd si dat cu ulei are um eoeficent do fecare de 0,05. O pat neincieat, pe wheats, realizeaci 0,03. Frecarea cartiajului are un coeficient de 0,005: O01. Aceastl Iubriticare est realzati in 2 modari (Mow, Proctor, Kelly, 1989) 8) Prin ,lubrifcarea de interfaqz" data de absorbia glicoproteinei (Cubricin) prin Suprafiga cartiajuui articular, proces pus im valoare mai ales stunci end coniactal suprafefelor este sustnut printeo inceare mare i pe petioadi mai lungs, ») Prin filmul uid Iubrifcant format din amestoeul condromucopro: sinei seeretatt de condrocite si ac. hialuronic al lihidului sinovil. Acest ‘mod de lubrificare aefonesz% atunei cind inekrearea este mic, dar capetcle aticulare se mised Teped, ‘Acest al 2-iea sistem de Iubrificafie donumit“Iubrificafie hideodinamica” separd fefele artcularo ite ele ‘Miscarea capetelor articulare determin forje de forfecare, forte la- terale, deoscbite de cele de inciteare, Sistemele de lubrefiere au importantul rot de a anihila cea mai mare parte a acestor forfe, mat ales end artculajia se miged find inedccat, ciel 'm sceasti conjunctur forfele de forfecare sunt mai mari deedt miscarea at culard Tiberi de Inctreare, Compresibiltatea si elasicitatea cartilajului sunt esle 2 proprietiti care asiguri rolut de amortizor pentru osul subiacent. Migcarea apei in inesiorul Iui are rolul esenjal. fn zone de presiune Muidul este repatiat spre: zonele ‘ovine revenind imediat dup tcetarea presiuli. Dar o presiune care se pre- lungeste prea mult face ca fluidul si fe evacuat spre estturi ystorednd de lichid carilajul presst. © compresie pretuneiti aduce mari prejudilt hein catilajlui eu geabiceaprocesului degenerativ. GGrosimea cartljulutvariaza inte 1-7 mm fn functe de gradul de com: sgruengi_a_suprafefelor articulare. De ex., in articulaia gleznet el este tult ecit la genunchi sau gold. Grosimea si rezistenta cartiljult) ‘gradu de icsteare tund evident mai mare in zonele eu incktcare rai importants In afara migearilor realizate de ape din cari, rolul amortizor este dat side celulele carilaginoase cispindce tn ochiurle maticei. Se pare cl impor. {ana biologicd a condrocitelor este mai ales de a regla tenstmile in massa catilaginoast exact pe princjpiul unor pneuri celulre In afar de catilaul hialin care acoper’ capeele osoase articulare, mai exis ,ibrocartijul" — o structri relat dferef prin existenta unui esut fHbros cu fibre de colagen tip I (cantlajul hiain avand fibre colagen tp II) cae rind inte ele condrociele. Aceastlstructrs mai Rbroes paseaz’ fibro- cartlajul in pozitia unei strsctui intermediare inte cartila) si structura tendo- Tigarnenaraa Kinesiologie siinga misedril Fibrocartiaj gisim la niveul meniscuilor genunchiuli, fm zona de spi jin-¢ scoperisului aeetabutlu, Ia nivel legSturit coaste-stem (zona condrel), fculaia intervestebrala, la nivelul simfizei pubiene, diseul intervertebral In inserta tendonulsi si gamentalui pe os ‘ola acestui Abrocartils} ‘ispersa Forile de tensiune de ta ivele,aducind in plus o rai bund Sexiiltate a regiunit (orae, pevi) Cacilajul dureazd toatd viaja. EJ nu regenereazd. Lezarea lui ‘este iroversibilf, apare o cicatrice conjusctivl(Jesut nediferentat) care, chiar faci ia forma carlajului, mu are gi proprcttle de amortizare si glisare ca tle carla Condrocitele distruse nu ge mai refte niciodt “Torus, se pate cH gi cariajl are tumoveral lui eu reinnire, ceea ce far insemina ‘cl cola carlaginoast (condrocitl) este activi. Dar deoarece feeste celule sunt aga de rare si risplndit, metaboisml carilajului tn inte- fralitatea lui este foarte jes. Cartlajul suferd modiicri ou virsta. Condro- Gitele nu se mai reproduc, dar crese in dimensiuni,Proteoglicanii scad si ca Gimensisn: si os masst gi, In schimb, creste keratin sulfatl, Scade-cont ful in apd $i protene, 3.2.1. Raportul intre patologia cartilajului $i kinetoterapié ‘Acest raport se reduce pe trei aspecte: ' Menajarea ineireirit articulare (articulaii portante), cid confictal Inte inclicare gi rezistenfa cartiljulul este. deschis indiferent din ce parte Rezolvarea inseamné purtarea bastonului, slibit, etarea ortostaismul pre- lngit « pozitilor fixe prekingite ete. mainte gi dup intervenile operator corectoare deposturrilor ‘ Proflexia degradiri carilajului prin mobili ariulare 33 sciderea * Consoidares stbiiiit(Congruentsi)articltici prin antrenareastxbi- ‘tag museulare penta a evita wzura catljului la nvelul articlailor instabile. 3.3. ARTICULATIA ‘Tratatul de anatomic Testat definoste articuliia ca ansamblul elemen- telor moi prin care se unese dou sau mai multe oase verine, Aceasta ar insemna: capsul, ligamente, tendoane, chiar muschi plus capetsle osoase ‘Strcto sensum se consider articulasie doar spaiu! virtual dintre cape- tele osoase, spain felt de capsulé si sinovie. In acest fel, celelate struct (epifze, ligamente, menisean, tendoane) se individulizear4 ea struct si fane fi, dar ciméndnd in cadel definite! cuprinzitoare dati articulate: de citre Testut.stinga migcdril in zona de sprie (2ona condralt), Intervertebral § tensiune de la (trace, pelvis). a. Lezarea ii iat) care, chiar ure gt glisae ca {. Dar’ dooarece “iljulut tn ine varsta. Condro- anil sead gi ca ‘Seade eonfinu- sinetoterapie find conflict nt din ee pare, astatismulul pre- ene operator slare si selderea antrenareastabi- ‘lailorinsable samblu! elemen- cine, Aceasta ar wpetele osoase. iealatici de citre Siructura $1 organtzarea ,Sistemului articular singular” #8 In comput uman existl 209 oase si 200 de articulai Artculaia are dows functi: = permite migsarea scheletuui, a unui segment fajf de atu = transmite forte de la un segment Ta alu Exist mai multe clasifeari ale articulate: Cea clasicd are la baci modalitaea de unite a capetelor osoase cu diferentier ulterioare dup forma capetelor osoase e buza modului de unire exist 3 categori de artculati 1. Articulafitfibroase (sinartoze); unitea se face prin fesut conjune- liv fibro, strns, capetele osoase avind 0 congruent compli eeea ce prac tig face si dispar aproape complet orice migcare (ex. artculaile cranflt adevirate. suter), 2, Articulate cartilaginoase (amfarrore) unites flctndu-se prin fibro catia) gi permifind o oaresare migcare. 8) Simfizele (pubiand, intervertebralé (dis), sacroiliacs) fie parte din acoeasi category ¥) Sincondrozele, articulaile unite prin carla hi culailor ce compun. coxall 3. Articulafile sinoviale (diartroze) sunt asiculati cw cavitate ati lari, sinovie si capsult, carla articular, avdnd posibiitsi ample de misea {in mai multe direc In aceasti a 3-1 categorie ~ care ne intereseazK cel mai mult tn kine- tologic ~ in fanfic de forma espetelor osoase se diferentiazé mai multe tipuri de dianroze: 8) Articulatit plane (arto): ex. articulagia carpuli, tarsuui avind tigeare mai ales de alunecare; 1) Articulaitsferoide (enartroze)’avind un cap os0s madelat concav, iar cellalt convex (ex. gold, umt); ©) Articulate cilindoide sau balamate teobleacd (ot); = wohoid (radioeubitalésuperioar,atlanto-axis) Articulajit elipsoide care au condili (ex. genunc ©) Artculaiiselare, capul osos avind form eoncav’ int-o diteetie gi convexd in alta (ex. Ia police tapezometacarpiand) Migcarea articulard se realizeazd in planuri variate (,grade de liber- tate") in fimefie de tipul diatrozei Din acest punct de vedere, atiulafile se clsifcd fn * Antculaii cu 1 grad de bert (migeare articulate de Ia punetele a, ¢, 4 ‘* Amtculai cu 2 grade de lbertate (punct «) ‘ Avticulapi ou 3. grade de liberate ¢punctl 6). xis, asaday, artculafii care se migod de-a Tungul unei axe (uniexi- le) sau a mai mulior axe (poliexale). Articulafile uniaxiale, numite si jbalamale", realizeacd doar flexis cextensia segmentult distal pe eel proximal, Tip olasie de articulate uni lf este ariculajia iterflangians, dar gi cotul, gemunchivl, meiacarpofal in ca tn cazul art rm singur plan) ca44 Kinesiologie- stlinga misedrt slenele ete, Aceste balamale au capetele aticulare coreave-convexe permitind stunecerea. Distarja intre capetele artcularo determin gradul de amplitudine de rmigcare, ‘Singircle ariculayi 1a care nu are import) distnia intre capetele ‘osoase sunt articulaile cu sctiune de pivot (ex: eapul proximal al rediusw: Tui cu humerusul in migearea de prono-supinai) In cazul belamalelor cu contact strns si supmfefe plane, migcarea este foarte limita ea ih cazul artical intercarpale sau intertasiene. Ariculafile poliaxiale denumite $i bla gi dulie" ssu ,ovoide" cum sunt articulajia sold Tai si umiruhat permit'toate tipurle de mij Alte artculajit poliaxale (ex artcalaileelipside) cum sunt cele ale prnilor permit fexia-extensia, abduciia-adducjia, dar au si roti ‘In schimb, poate realiza‘cieamductia prin conbinarea celor 4 direct de migcare “Articulafia de la baza policelui (arculaia seri) are de asemenea 2 grade de liberate plus circumducfia Lisind la 0 parte primele dou categori’ care mu ride probleme deosebite de discutat, vom rine la cea de a 3-a eategorie ~ diartrozee, Cele 4 subgrape ale acestor articulait au fst rviaite de Mac Conaill sub aspect anatomo-funcjional si grometsic, coneluia fai find: exist nici 0 suprafafi osoast articulard care sf fc real plat = suprfefele artculare sunt fe ,ovoide, fic ,selare®, Cele ovoide au tun cap concay (considerat ,femela) fi colilalt convex (considerat ,barba- ful), Cele selare (in ga) av” cele 2 tipusi de curbur pe" un cap os0s, ordo- nate fiecae int-o dizecie. Desigur c& exist dferenge mari in gradul acevtor eurburi in fenctie de atiulaie, Pleeind de ta accasti realtate geometrick articular si analizind mip citle segmentelor prin accastl prism, McConall irtroduce o nous termino~ logie (si viziune) asupra acestora Migearile voluntare, fizilogics, pe cafe le putem exccuta Ta nivel aticaaflor sunt migelri jogilatorit* sav ,pendulae* (Nexie,extensie, abdue- fie ete.) care se realizeazt in jurul unor axe mecanice. ‘in afar acestor migelsi pe care Je vedem, exist intracapsular 0 serie de migedri ale capetelor osoase Jn raport unul eff de altul care formenza |jocul articular" gi eare se produe (sat na) Tn momeatul miscailor osiltori. ‘Aceste migciri sun: rlsre, alunecarea,rasucitea, compresia. si tact. nea, Despre aceste misedri se va discuta pe’larg intran alt capitol, despre rabilitate ‘Artcuasia are 2 principale funcjiuni tm cacrul aparatului locomotor: stabilitates si mobiltatea, 1 Stabiltatea este 0 conditje major3 pentra articulajile portante dar Dineinjeles este imporanti gi penta articlalia membrelor supetioare. Arti-amplitudine de ¥ inte capetele ‘mal al radius rmigearea este sre, Ariculfile rcaltia gold sunt cele sle raga color 4 direst de ssemenea 2 ‘dick probleme ~ diartozele de Mae: Conall 1: fie real plats Cele ovoide au: asiderat bebe cap sos, ordo ss fn funete de analizand mig: ta Ia nivelul fextensie, abluc- capsular 0 serie care formeazi ‘Gilr oseilatoi, presia si trectir capitol, despre tului locomotae ile portnte dar supetioae. Anti- Siructura si organizarea ,Sistemultl articular singular 45 culatia ofeet punctol do spin pentru a se realiza miscarea de cite levieral- fos al unui segment. Pentru ariculatis membrului inferior, datoitt stabiliti articolare putem menfine orostatismul si potem merge. Stabiitatea are 4 mecanisme principale: 8) forma componentelor osoase artculare; ) rolul de ,frinare al igamentelor gi capsulei; 6) actvitates tendomusculari care traverseaza articulatia; 4) propriettile adezive ale fluiului sinoviel reinrit de presiunea atmosfercl 8) Forma eapetetor asoase, espectiv caracteral congruent aticlat Gu cit 0 articulaie este mai congruent, cu atit este mai stabilE. Con- sgruenfa reprezints mirimea gi perfeciunen contactului celor 2 capote action Jare prin modelare reiprocs Coxofemurala este articulatia clascd pentru a exemplifica scest me- ‘anism al siabiliiji articlure. In schimb, scepulo-humerala asemandtoare ca athitecturd are o foarte pros’ congrucn(d, sablitatea ei find. determinati de alte mecanisme. 1) Frénarea migcirii aniculare realizatk de Tigamente (si capsull) reprezinté pentru majoriatea ariculatilor mecanismul cel mai ef cient al stabliti (.stabilitate pasva"), Insp ratiunea (funcia) acestor strucuri care se tntind de Ja un os Ta altul al artioulaied este acela al stabiliztit ariculare Un element extrem de important este fiptul c& procesul do ,Stabiliare pasiva" realizat de ligamente se face firl consum energetic Pentru gold gi gemunchi ilieStarea™ in extensie # acestor artculaii stat de neveser ortosttismulii, realizindu-se in mare parte Ligamentar evonomiseste mul energi ‘in contrast cu aceasti realitate, Ia nivelul goldului si genunchiului, ne spar glesna si picioral 2 ciror stabiltate se buzeaz mai ales pe contractia rmusculari fn ortestatsm. Avem asfel cea mai bund explicaie a caraters: tit musculaturit acestoi regiuni care are tendoane foarte lang actne de sligamente" aga cum se cansider, Tnsuficenfa ligamentar slabiné stabiitatea aniulart i permiténd ampli tudini de migeare mai mari detenniné cu timpal lezarea aticulars. Hiper laxitatea poate fi si generalizath ©) Musculatura realizeaz% ,stabilitetea active Contrecia musculast ‘nseamn scurtare muscularf, ceea co va permite tendonului si stabilizeze articulajia pe directia de miscare ariculard. Deci ,atla de stabilizare devine tendonul. Dous sunt exemplele clasice care se ‘dau, Pe de-o parte chings tendinoasi a rotatoilor scapulo-humerale si, pe de al parte, tendon evadri= ‘cepsui ew prelungiree lui rotuliand. Age cum so va disouta inten alt capi- tol, din energia consamaté de contacjia museulaxé o mare porte (aneori cea ‘mai mare parte) se cheltueste in functia de stabilizare articuarl (prin teal6 Kinestologle slinga misearit zarea forte! ,o8 po 0s") gi mai pujin pe migcarea propri-zist artculard ge erat de mig €) Adecivtatea ichidului sinovial este un proces deseorignorat. Chiat find, spre exempla, musculatura unruly este re'acati si membrul até prin gravitaic dea fongul corpului nu se produce nici © decoaplare ati ‘ulard datorts unui proces et de lipire" a celor 2 capete osoase arti- cule, ‘Blemeatul de bazi este presiunea atmosferici care preseazi din exte rior si se opine astfel decoaptiil (cislocéri). Ca aceasta 8% se product, ar teebui, deci, o for col putin egal cu presiunea de o atmosferd pentru dezope humerous condi near fo muni ud a 4 el sat. In acelasi timp, existé un factor de adeziune realizat de lichidal sinovil Inte cele 2 eapete articular. Adevarata explicatie a 2gomotulul pe care aaurim cfd ne teacfionim degetele este tocmai ,.uperea" scestei adezivitag Presiunea intraartlewlard in repaus este substmosfericd, Orive erestere de lichid arcular va duce la ereserea presiuni intraarticular. Aceasti crestere presionalé esto mult mai rapidi tn cazul unei cavitii sieovle cr ga plete prin pret fora de prosee iam sori cronice (ce in poliatita reumatoi fico arcs nomal, pe timpal mig yo ta amplitude, pre- siunea intrarticulard seade, fateo artculaie inflemats, Iucruile se petec ‘exact invers, presinnea intraarticular eres CContractia museulatuii peiaticulare este clement de baz’ de crestere 1 presimit intaariculare atingénd clteva sute de milimetri Hg. Presiunile crescute intraarticular sunt surst de dures. Detorté fapeu- Iwi e& pozitia de semiflexie reduce tensiunea aticulari, existl pericolal instaieit fexumurilor ariculare la pacieniii cu, poliarriti reumatoidt ici sceasti pozitic le diminat durrie ‘Alit duretile cat si deposturarea artcularS sunt factor! care prejudici- 0H stabilitates articular Forjele de incdreare cae apar in posturile de sprijin articular no beneficizs de mecanismul de aniilare aja cum se intamplt cu forcle de forfeare ici Exist stem de distribuie 53 absone a forelor de incieare cate protejeazi structurile erticulare. Acest sistem este format din: muschii Scheletali, cartila si osul subcondral, ' Muschiul este cel mai important pentru dstibutia energiei de incdr- care. Astfel, in mers, in moroentul in care eilediul izbeste pimén- tl, toate 3 artculafile membroul inferior sunt tn flexie, ceea ce ine searani cH musculature extensoare fntinsk preia impact presiunilor ezvoltate in momental pipitului, Acceagi mportant preluare se ree lizeezi in sictuet cu aticlaile lectate comparativ cu o sirturé cu ‘membrele infeioare extinse complet cind anticulsile vor primi toatk Sncircareesing mised articular ge- 4 ignorat, Chiar smembral aiden coaptare_ art 40 os0ase artic saz din exte se product, ar rmosferd pentrs rolui at f rela. lichida sinovial tulad pe care tl sste aderivii ‘subatmosfeic, 4 intraariouare. 1 nei cavitt rocese inflam aplitdinea, pre- auile se petrec a2 do erestere ig Datoret fap existl_pericolul cumatoidl. cci care prejudict sprijin articular ampli co forele lor de ineareare at din: mugehit vergei de inci beste lima actu presiunifor preluare se ret: en o situ on ‘vor primi toa Siructura si, organtzarea ,Sistemului articular singular’ a + Cartiljul aga cum am vizut ~ absoarbe o mare parte din presive nile de incircare si, in plus, sisi grosimea cartajuhui este mai ‘mare fn. zonele de’ sprijn, Osel subcondral - dup cum se stie — are 0 structurs trabecular, Rostul acesei structuri este de a conferi osu in aceastl z0nk pro: Dretitiflexiile si clstce. In acest fel, el este capabil de a stoca fnergic de impact la fel cum funeionea2’ arcurile de la un fotli, Aceasti energie 0 resttuie ia momentul cind presiunea inceteaz, fa§a cum se comport si areul fotoliuli. Spre deosebire de. muschi, care preia gocul presional prin consum energetic, osul subcondral preia presiunea fri consum energetic, Evident cf aesasth proprctate osului subcondral are o capacitate limitati de actune In attculaile cnartrozice (sferoide) osul sabconéral al eapului arti- cular concay este mai gros decit al expului convex deoarece pre- sunile sunt mai mari pe eapul concav. I. Mobilitatea articulars este principala functic doar « anumitor ati cli sin special a dartrozelor, aiculatile sinoviale. S-e spus cl ,migcarea , mai evident inst find aséqiunea invers, adic ,imo- bilizares inseam distrugerea sticulsjiet. Inet din uler, absenga migcinlor ar duce la o serioasi perturbare a dezvoltisi artculatii. In orice moment al viet, imobilizarea aticulari determing leziuni ale cartiajlni, cw pierderea roleoglicanilor, apaijia tesutulai Abrogrisos care umple articulaja. si care, timp, prin’ organizare, ‘blochesza defintiv orice migeare.(ankload) Propriocepfia este afectaté disparind receptor aniula ‘Teuturle perarticulare i ele suferk printr-un proces de adaptare a Iungimi fibrelor de colagen la pozitia de imobilizare. ‘Asupra nofiunilor legate de migcarea ariculard se va reveni in capi- folul despre Arsplitudinea de migcare", ca si tn cal despre ,Elemeate de biomecanice” CCapsula artculara este un jest conjusetv fbros in continuarea perios- fului, prinzindu-se ca un manyon de epifize, perost, bueletal fbrocariagi- ros, dar nn si de carl. La articulate foarte mobile capsula se intinde si cifia centimetri prinzinds-se de metafizi In anumite zone, eapsula este Innis en structun Rbroase Tasciculare (ligamente capsulare") eaze mies ‘mult reeistenfa. De altfel intro structuraligamentelor sia capsulei exsti aprospe 0 identitae. Capsula mi este continu Hisind uncle goluri prin care Sinovila (stratal internal capsulei) se invagineaot sub musculature. periar ticulart fommind funduri de sac, pungi sinoviale, formatiuni ce faciiteaza slunecarea tendomuseularé in timpul migcarlor arculare Capsula delimiteard eavitates viralé ariculari (Cavtatea sinovialf) si foate structurile care se afld in sceast? cavtale reprezinth structur,intraar- ticular" (capetele osoase, ligamente ~ cum ar fi ligamenta rotund al gold i sau cele Tncrucisate ale genunchiului). ‘Sinoviala ese 0 membrand subtire conjunctive-istiocitars care tape teazt intern capsula continulndy-se gi in zonele firk capsull, in fundurile de48 Kinestologle— sina mised sac (veei mai sus). Sinovila ecopert toate structrle spatului articular cu exeeptia discuclor gi a meniscurilor, oprindu-se Ia marginea carilajulu, Sinoviala are 4 tipuri de cele: tip A, celule pentra fagoctoza tip B, celule aseminitoare Abroblagilor care produc lichidal sinoval; tip C, cclule intermediate si tip D, celule nediferentiate eu rol revrator. Tntraarticular sinovia face niste plusi bine vascularizate (vilozity si- novia) Sinoviala ca si capsule au vascularizatic i inervajie bogati. Circultia din sinovie asigurt prin dala plasmei sanguine fornarea lichidului sinovial Reveptori eapsulei i sinovislet sunt proprioceptori importanfi in mecanismul de feedback al contolului motor cum se va discuteIntrun alt capitol, Exist {de ascmence 0 bogike de receptor! algogeni ca si de mecanoceptor “Tesutul conjunctivo-histiocitar a} sinovialei reagioneaz& infens prin ps liferre in momentul im care articulaya nu se mobilzeari. Acest jesut tine conjunctive-grisos care umple articultia in perioads de imobilizate se poste organiza ducind la blocare in cazal in cire imoblizarea se prelungest. Retnceperea precoce a mobilzirii arcalare determin esorbjia cu disparite faces fost intraarticular esi membrana. sinovialf articular are o serie de func importante (organ propriocepiar $i nociceptos, rol de ,curajire® 2 artculaie prin funcfia. ‘macrofagic, fabric ichidul sinovisl, fru plasmatie)totusi ea poate fi extir- pati (sinovectomi) fini ea ulterior artcalatile si sufere prea mult, Este ade- Wirat ei ea se poate relace (daci au rimas resturi de sinoviali) tn cdteva, Tu pli la 2 ani Lichidul sinovial este un vertabil,jesutlichidian (ca si singel) c&ei este format printeun proces de uitafltare plasmatiel Ia care se asociari 0 fclulrtate variati (globule albo, mononucleare, limfoeite, fagocite - cca Soom), Este un lubrfint ideal aga cum se araia mai sus. Lichidl sinovil ‘contine deci plasm ultrafiltratS, ae. hialuronic, proteinaze, colagenaze 1 prostaglandine. Ne confine hemali si nici facort de coagulae. Vascozitatea ii este data de achiafuronic si t situatia scldedit acestuia apare 0 proastl Iubofiore, rezistenfa intrartcalard Ia migeare ere, cartiljul se uzeazt. Varsta i imobiizaree sunt cauze ,Saiologice” ale scideriiIubifeitexistind esigur gi multe alte cauze patoloice. RRolul lichidulst sinoval (ubrfiant, nutitiv penta carl si cleius al eatl. Cicculayia hidalu sinovil in mecanismul {capital Exist voceptor intens prin pro- est feut tina vilizare se poste se prclungeste. tia cu dispariie nef importante fick prin fanetia a poate fi extir- ‘mull, Este ade- vial) fn cteve si singele) ei fagocite ~ cca Liehidul sinovial 2 eolagenaze re. Viscoztatea pare 0 proasik ajul se uzeazt brifertexistind il si cdtiuy al se poate degra- netoterapie expect redoar furerea, clement Structura si organizarea Sistemulu articular singular’ ” Blementele patororfice intresticulare generatoare de deficit mator sunt ~ Fractura intaarticularé i apoi calusul exuberant sau corp sin ints articular Acest aspect nur are tatament conservator ci nmal orapedochi- rurgical; LLuxatia capetolor osoase, Rezolvare de asemenca numai_ortopedies ~ Retracia (Contracture) eapsulei care compromite jocul articular al cx- petelor osoase si in acest 1 blocheara migearle oscilatorit ale. segmentclor ~ inflamatia (sinovta) tn stadiul acut este disfuncionalt pr Inflamatia cronied este distructva pentru toate structure intraarculare inclu siv cartilajl sos, Blocarea mobili este consecnga ducerii (la incep) $i nai ales ~ tari ~ 2 imposibilitii alunectri capetlor osoase aticulare (ipsa lubrifieiei, piederea congruenei, dezaxiri, retracturi capsular, panus invaziv); ~Profiferarea fesuului fibrogrisos invadant intro articlaye imobili- ‘zt timp indelungat, = Procesal degenerativ primar, dar mai ales secundar articular. Obiectivete Kinetoterapiei vor fi Menfinerea mobili articulre inc de x tnceputul procesului pato- logic (mobiliziri pasive eu mina sau aparate automate, mobili $i setive). Stretchingul na ere logick decit in cxzul implicri Geficitul de mobilizare ~ Posturarea de menfinere sau redresare a alien segmentelor; = Mobilizaei pasive de reficere 2 jocului articular, ~ Seiderea tneaccitit (pentru aticulayille portant). n durcre 3.4. TENDONGL $I LIGAMENTUL Vor prezents irapreuni ace te dow strasturi datorittfaptului cl au_mai multe clemente comune ocd elemento care sd le. difren Sze, ne cecsea din urn se dete ist for: tondonul leagi up dos, a igamentl lag (0 de 08,,ceed ce deeming unele iferenfe in. organizarea._structuit fibrelor de colagen (fig. 3:5). Arar- Jamentl fibrlor colagenice explict de ce tendonul recisth fark defor. ‘mare la fortele de traciune in ax (forte declansate de muagchi) der se ‘eformeazi repede la farele latero Iaterale (de forfecare) sau de com- presi. Fig 35. ~ Ofenace file de colaen. =50 Kinesiologie stinga misearit Ligamental care trebue s& stabilizeze artculaa in diversle ci diestt ‘de mobilizare nu este deformat de nici 0 fort (orfecare, tractine sau com- presie). Se vede in figurd cf tendonol are o distribuye longitudinal fibrlor bolagenice in timp ce Tigameatul are fibre alisiate paralel, oblice si sitalat, entra comparatic este tecutl in figura si orptnizare fibrelor colage- nice din piele eaze explici marea rezstenga la defomare, supletea piel, in- diferent de direcia forcor aplicte (ibrele colagenice sunt orientate in toate irecfil). igamental si tendonul sunt structuri conjunctive foarte dense, rezis- tente, formate din: fibre colagenice si de elastin’, protoglicani, ap si celule (fibroblast) care sintetizearA si secrett.proteinele colagenice gi de clastins Predoming colagenul de tip 1/eu mare stabiitate i reisten eca 70-80%). Tbra de colagen a acesor strcturi are cea mai mare rezstenf, com- parabld cu fbra de ofel pentru un acelayi diametu Fibra tendonului este cea mat fungi fbri din corpul uman, cici ea ia nagtere din perimisiumul rugehiului ajungind in stcturle osoase profunde Structura intima a tendonului si Tigamentalui explicd.propriettie fizice si respectiv funcjionale ale lor. Yom deserie aceasth strcturi poring de la lomentcle microscopive spre cele macroscopic, ‘Astfel molecuis are 3 lanfuri poipeptidice, fommaiune denumité triple spirala", Ficcare lanj conjine cca 1.000 aminoacizi (proline, hidroproiine slicing), lang denumit anal afi ‘Moleculele colagenice se orgunizeartastfel: 3 molecule agezate spirslat formeacd un mic ,snop". Trei astfel de ,snopari® se agazi seriat, cap 1s cep. (Cinch astfel de-scrit se aranjeaza in parle, iar cea ce rezutd reprezin microfibrila” teadonalui sau ligament ‘Un grup de microfibre arenjate ca un snop si care sunt menfinute strins unite prin punfi tansversale formeazi ,fibrile" (8g. 3.6), Rezistenja tondonului si ligamentolui depinde de sural fi stares aces tor punt logstur) transversslo dintre moloculcle colagenice. Varsta, sexu, nivelul de setivtete fzie (antrenementul) determin aumiral gi starea puntlor transversal, respect a rezstenfei acestor struct. Se aria mai sus cf fm alti de fibre conjunctive (colagen si elastind) tendonsl i ligamentul contin proteoglicani gi api, matrices extracellar, Combinaja proseoglicailor cu apa éa un gel cu 0 viscoztato variabili, vat abilitate determinaté de activitatea fizid (miscarea face sh scadt vascoztatea), -Aceasth propretate 4 unui fesut de a-fi modifica vascoztatea in raport cu migcarea se numeste fFxotropie Se expick astiel starea de redoare resi dinineata I ne dup re- pausul prelungit noctum gi invers, ugurinja de a execua activi ample fizice up un scurt program de sincdizito" adict do mobilizari ample si repeat. ‘Tixottopia explick rezistenta unui fesut la Mninderea iui (cu 0 vitezi ata), O viscoztate mace Tnseamni o recistenfi mare la stretching. Fortind Tninderea la vitez! mare riseim ruperea, dack fesutului nu i sa sckzut vis. cozitatea prin exerciil prealabile de ,incalire*= stinga misearit erscle oi drei ‘june sau com- inal. fibrelor lice gi spirale fibrelor colage- pleea piel, im wientate fn fate te dense, rez ni, ap gi celle 1 de elasting cea 70-80%), redistent, com- >soase profunde. optietitilefzice T pomind de la denumité tripla hidroproine. asezate spicalat fiat cap Ia cap, szultd repreznt sont menfinate 6). 15 strea ace Varsta, sexu, A starea pungilor agen si lasting) st extracellars vatabil, varie ax viscozitea). alates in report seulare dpi re- ‘84, ample fizice ape i repeat, ai (eu 0 vitezt hing. Forging ‘a selzut vis Siructura si organtzarea ,Sistemulul articular singular st Motus colopscics Soils pt Fig. 36, ~ Stet tendonl (apt R. M. Bok Fenomenal do tixotopie poste fi ujor exemplificat prin ,compor mental Ketchupalul". O stilt cu ketchup, care slat mai multe"ore, chiar {nfoast cu gue in jos, Ketchupul au cuge. Trebuis si agitim bine stile ca poi accanta of cargh yor din soll Agiarea (mares) a deteminat 0 mo- rainat structural ink si troponi Imflgurate heli- J care este im a globulark (G- 2ule confine 374 a helicoidel. de © tropomiozing, >etind (ig. 3.9). nit ‘omiozin tin dela leg Siructura si organizarea ,Sistemului articular singular” 6 actin Troponi® —Hopomioci df edn Tropomeaie Fig, 39, ~ Mlofimentl sb (do Hanson) (er et + Unigica TW-C cae leg eves Ca In fine do coneetaia Car Aca nate we 8 hea dept pena C3" 82 ones Ca sa Mee" In contractie, tropomiozina si troponina au © influent important asupra | eave! “teponiouma Sas actin parsing a marca ‘Sip trsare Se comecte mal petngi Mahieu capaciae cer Gade contac ttc ume topal In Wopenioso.Toponin est wn siotr oman pn lope encu! Fan oie aa an epom Tetele ei foe de oun se cone unm nel sont al sarcomere ntemedi band 2 ae Saat 2 aco mare Sele, ecambndy forma a d vece anal Langince fvedaa atl de ao Hed scare itive apt define Duph Sst Ang (1982) Me fice tendel ene 0 conor anetuent! fe 3) Fllonenta gros cae compu din min, sole prote arn Jeet ui format i Huete teal ecu 1600 8 hngime BER Botine mae out cpt abt (a cre canine APE 9 | Sa ce satel 9) | ase ont eS fora din fapnete de mero ok (ronan igh EMD) mermionbl” pe (meron ea hing on eu olla diet \ Yosntse subd tr? segments (Ss) (Og 2.0). \ Hitbalgur te fra open 400 meee de min eae | ‘au un aranjament special. Moleculele sunt aliniate in perechi, subfragmentul | 8 Gnd nent Tah gn ce Sp onsen umdoe exe tama rotat cu 120° ff de precedenia ete. In aces fl subftagmentele 8; tneon oars pe toate pire Hlamentl gros (ig. 3.11). Acese subfingmente S;e Kinesiologie— siinga misedrii rane pone wanes my ina Sooceooonnban arp Fig 210. — Fragment moles de mio. Fig. 317. ~ Miia gos (8ap8 MLL sink (Capt R. Wise * Pian) reprecinl pune tansversle"(orossbridg) ei ele au capaciaen site ‘efioneze Gu acting, Fiecaze lament gros pein pune de legtur (tansver fel) poste ina in contact cele 6 Slate subi (ati) carl noon jar (veel mas) eects de ronda dout zone flexible" un et a jones fiagnentdor HMM ca LMM 41 a doua la 2oaa de joniune a aubtapoce. telor Sy-Sp cea ce permite HMM si se ditecioneze spre lamentele sufi din vec, ‘Nira de Slamente groase ete varabil n fanfic de mush, De compl, cvatiopstl ae 1600 flamente goaseha Clascheteat In 1985 Cooke denumesteytoschlet” un set de stuctur care deerninsorganiarea sacomeror alt agit cl itn afar In Aces sttctat realizeass cadrul fle pentru interacianes proteinelor contractile Porjianea exosaoometied tcioeceletaul menfine una Singh alta ali ase miofniele adiacena ar cot endosarcomeich menjine orintren $i are jamental Slamentlorgrosse 9 sti ete formst din «filmentejntermediare™ ic longitudinal dea lungol sereomerui iat aliele Wansvesal Inerucigied sercomerl, Aspecal ete do pri Tilamentele intermediae sunt proene vale (desmin, vimentin, syne sin) Joealzale la aivelal beasio Z'tietad conckiansa tae nfbikle 0 Scene gi sarcolemmal departe continuéndi-se cu matin extacellard a feautlu conjunet (belt mugehilu). ‘Citosshelet endosareomerteacioneaa ca una teilea sistem Same tos (elle coud find miorina si actin) avind stctck tot poe (in $i seta) Protea ta. pare eA esis fespocsabila petra. saree Ge Tepe 2 elasitait mgchiuh, iar protena nebulin mesfoe rtrd dispciivall actinic (Waterman Stores, 1991) (iB 3.12). ‘Retletul sareoplsie ext 0 srocluk proprie aychiuli. Bste 0 rej de tubur gi elsteme care Inconjoart moire find In legiturt cu siemol tubular transversal (stem 1). Tubuilerecutult 10 eiapun Tongtainal 5 paral cu axul lung al miofbilor (sistem tuber osese feu tic, reistenta la ATP-arei actino- redust, rezisten- race in marker Siructura si organicarea , Sisiemului articular singular" 65 ) Fibre rapide $i recstente la oboseald au timp. de contratic rapizi, cconservi forja chiar dup’ multe contrafi, sunt bogate in enzime glicoli- fe gi oxidative ca gi tn activitte ATP-azict °©) Fibre ce obosese rapid: au rtm de contrat rapid, fort foarte mare dar nu pot s& menting acese caractere decit pont cétova contraciitebuind apo si se odihneasca, Au activitate glcolitic® si ATP-azicl inensi, dar capacitte oxidativa slab 4) Fibre intermediare: ax contracte rapid $i o mentin oarecare timp, desi in coatratile repetitive nu genereazs fort mare, ‘Astfl de bre sunt pufine evind un comportament mu prea clar prin« tne cele de sip rapid, Studile au aritat cB aceste proprietiti ale flbrelor musculare care le liferenjiacl sunt fn sttinst dependeng’ cu lanjurile grele de miozina care se prezinté fn variante isoforme. Astel, mamiferele ar avea cel putin 9 ‘tipuri isoforme de lanfuri grele miociice Cele 4 tipuri de fibre musculare de mai sus de fapt se clasifca in 2 tipusi principale: tip U si tip I, iar acesta ulimul avind 3 subxipuri: tip Ta, tip Mb tp He care aw desigur uncle doosebii in tabloul 3. sunt consemnate pri tipuri de fibre. rusLout 44 ile carateistiel ale celor 4 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CELOR 4 TIPURI DE FIBRE Tele | “Ter, Tere Caio Rage [Rogen : Mola eT wet [ra ‘Gisosen Pus | Wak [Mik [ire Na Pa (oie Nl Pais Conese dmesbolion SLO. Seo. [iets motos SRO, SET Comets Rapid Rapid Resse i oboe Saou ——[ aera ‘Ati rat Sei | Items intent seas cats) ecfonines Samoa (Basins ave Creve — | Mode SLO = sect len os SRO.G "Sous rps onde ole SRO = seed pt phi St = sen ke SRRO = seca rept sennzl a obese, SRO ~ sees! tpl ~ ebaste SSR = sonst gl eoneial ine tip yop Th, Persoanele sedentare, copii, au 45.55% fibre de tip 1, Atle de per. {formanti igi dezvolti tipuri de fibre muscular in corelare cx caracterstcile66 Kinesiotogie—gtinta migedrt sportului respectiv. Aste, sporturi care cer o rezistenjt creseuti dezwlt 0 larg repartfie de fibre tp I, tn timp ce sprinteri gi dezvolt fibrele tip I. Desigur cf nivel performanjei depinde de mat multe elemente (Fziologic, biochimice, neurologic, psihologice) si ma numa Ce tial fee. predominant in anumii’ muse, Fibrele tip I, ia general, au un dismetru mai mic decat eele de tip I, ceee oe determin’ fore diferte. Adiupind faptal c& si viteza de contracic teste mai micd la tpul T se Injologe usor difereny funcjionala ire cele 2 tiputi de fibre musculare, 5.1. Repararea muschiului Dac forte muschiului este dat de calitatee si canttates mateiallui contract! (fbra musculard) rezstenja Ini Ia rupee este. dati. de ,scheletul fibros asic se efirmd eX ,mugchiul nu este capil si se repenereze". Afi mafia este privté azi eu mai mult discemimant. Asefel in leziunile difuze musculare dar care nu intrerup fibra muscular, regenerarea este regula, Tezitnile ware ale Sbrelor musculare care determin doar thtreruperi rmici ale aoestora se vindeed prin cicatrice conjuctive total nesemnficative pentru functia muschiul. ‘Leziunile severe, eu intreruperi mari care realizeazi adevirate dias tazisuri musculare se fepars, prin invadare de ciarice interstialé, cicatrice cate ia aspect de ,tendon intermedia. In aceste condi, functia musculars este afectati si desigur rémine pericolal unor noi ruptur Exist situa in are se poste constata o real regenerare a fibréi mus- culare. O asifel de regenerare (,regenerare mioblistic*) mu este Ths posi Dilg deoit prin conservarea merabranei bazale ceea ce, teoretc, se intdmpli TRegenerarea mioblasti’ pune gi alte condi pent a se realiza. Aste: = Bste necesari @ foarte bund vasclarizale in zon8 pentru a se asign- ra un aport orscut de On. =Si existe o bank roinervatic pentre maturarea fibrelor musculare si penta diferenierea to fibre lente i rapide. "$8 se exercite 0 tacfiune longitudinals patra orientarea fibrlor de colagen gi a noilor flbre musculare ‘Celulele mioblastice ce proliferea2l dupa levarea muschiului se ali- 5 Fuzionesri penta a dao mare celuld polinaclearé numitl ymiotu bul" eare evolueazi reforming fibrele musculare striate cu miofbrie cen- vale {In afark do cicatizarea musoulart", tn rugchiul tezat are loc si 0 .cicatrizare conjunctiva prin apaitia fibroblatilor care sintetizeazd ifertele Tpurt de bce colagenice. In acest fel, se reface lesutul conjunctiv muscular,= stinga migedrit cut deavolts 0 "NG bree ip T lente (fziologice, bre predominant at cele de tp, za de contractic alt tre cele 2 tatea material a8 de scheletal ‘egenereze". Aft. Ueciunile difuze este regula & doar intreruper 1 nesemnificative i adevirate dias- ial, cieatice functia muscular are a Aibréi mas- este inst pos sitic, 9 ntémplt se realiza, Astick: venir a 80 aig 1 museulre $i niarea fibrolor de wschiuhut se. alle 2 numiet ymiom- 4 miofibile cea: zat ate loc $i 0 cclzeasi diferitele Jjunetiv muscular, Structura si organizarea , Sistemuli articular singular" a dar se formeazi si cicatricea conjunctiv intramuscular, clnd yesutal mus: cular propriv-zis nu s-a mai reficut, Ca si 1a 08, probleme este a duratei imobilizirii i reluarea mobilizi, Exagetarea ambelor este nefasti pentma procesul de cicatizare, Mult timp a circulat 0 afitmatic clasick: yomul tite i moare eu scelagi nur de fibre’ muscular. Asti, Iucrurile na mai sunt chiar ett Ge categorice cici s-2 constatat c& rugchiul ae si o populaye de celle de rezervi® sau ,sitelit” despre care se crede cf, in anumite condi, pot fi activate si sA"Inlocuiased prin noi fibre fbrele’ musculare distse. La ani- nal, i mai ales la piri, acest fapt este dovedit in mod claz. La om, mai sunt necesare studi Problema ridici ins msi multe aspecte. Se stio 8 forja muscular ereste prin creterea dimensiunif mugehiulsi. Aceasta 80 considera cd se pro- ‘duce exchisiv prin hipertofiafibrei muscular, adicd eresterea volumul fibre iminind_acelapi numar de fibre. Dac cele de mai sus sunt rele trebuie ‘i acceptim si procesul de hiperplazie, de creytere mumeried @ fibrelor care ar contribu Ia cresterea volumulul muscular prin antrenament. ‘Teoretic, ar trebui admis ci accasth mire de volum a muschiului si aida In bazi imu numai fra mosculart, ei si fesutul interstijal conjunctv, Deoarece proportia acestula tn mast muschiulul © micd, contibatia. hi la Aimensinnea acestuia mu este loath in considerae. 3.5.2. Raportul intre patologia muschiului $¢ kinetoteraple Muschiul, chiar msi mult decit articulate, epreznsl un obiectiv central al Kinetoterapici, absolut in toate stile patologice care afecteazi aparatl locomotor indiferent de etiologic (postraumaties, reumatologicl, neurolo: sic). Un domenin vast de interes al acestoi report i repreznt®antrenamen- ful In fort care se fice, evident, prin intrmediul activitait muscular, antre- rament care face ‘parte integrants ca element primordial, ia. programele de Kincto div bolile cauio-rasculare $1 bronhopulmonsre, ea gt din programele de profilaxie ale sedentarismului, stessuhi, stirilor nevrotice ee In sfiryit, muschiul riméne de asemenca principalul obietiv al antre- ‘namentelor sportivler. Paradoxal este faptul eS tocmai fn patologia musehiului (0 anumita patologie) kinefoterapia are limite foarte setioase pind Ia conteaindicatie (ca in unele miopati Exist astizi obiective foarte precise ale kinctoterapei care se adreseezi ‘mugchiului. Exist metodologii diverse pentru objinerea.acestor objective. Exist, in sfiryit, exereiii perfect codificale pentna fecate grup muscular Despre toate acestea, se va discuta Tnteun capitol dedicat exclusiy muschiu- Ii aga cA mu mai este cazul si insistim aici6 Kinesiologie~ sting mised Despre mugchi va mai 6 vorba gl tn alte cpitole. Se resomand& cit toruui ca si studioze gi acole referti pentru a aves o imagine edt mai exac- ‘f asupra aceatui organ-cheie al migeli, efectond 3.6. NERVOL Demumind acest subcapitol ca ,nerv* suntem congtieni i este 0 expr mare simplisti (gi chiar inexact) cici procesul de inervare muscularé din cadrul schemel aparatului kinetic implica o suitt de structuri bine diferent ate din cadril sistemului nervos. L-am denumit totus astfl pentra a. nu ne abate de la modalitatea de prezentare a acestui capitol in cadrulinsruri ele- mestelor componente ale aperatlui kinetic. ‘Cum se va arita in capitolul urmto, sisterul nervos reprezinté. struc tura cea mai complexi a aparatulu kinetic, act «e jconcepe migcarea, aii se comand" aceasta, aici se ,modeleaza™ si ,edapteans® in functie de ce- Finfele cele mai diverse ale unui gest, unei mise, aii se ,inreisteazi™ si 0 ,corecteaz8" erorile pentru ca ttul s8 fie perfect. Desi sflritul secoluui trecut a imbogdit enorm cunostinele despre sis- emul nervos au rdmas inoK foarte multe semne de intrebare pentru secolul factual. Azi stim mult mai multe despre structura si fietis unei celle ner ‘yoase deeit despre comportamental unui grup de celule nervoas, 3.6.1. Celula nervoast Sisteml nervos are dovat tipuri de celle: neuronii gi nevroglia care sunt de 9 ori mai multe ca neuron, [Nevroglia desi atit de bogat reprezental fn sistemul nervos este mult ‘mai putin studia si cunoseutl docdt neuronul, Funcjile ei sunt tn mare rdsoré mai molt banuite, Tain rezumat care ar fi rostl nevrglie ~ a realiza repararce si structurarea neuronilor dup lezarea acestora; = repreznti un suport protectiv pentrs newoni; = ‘sist miolinizarea (prin oligodendrocite in’ SNC i prin celulele Schwann ia nervul perferic); ~ asigurd fagocitaes neuronilor legaii prin microglia care prolifereazi In jurul acestor neuroni si se transform In macrofage care corti" zon; ~ inervine in metabolisml sistemului nerves prin modulaea ionilor, 4 newrotransmijitorlor si a metsbolijlor necesai pentru o funcjie normal~ sina misedrit recomandl citi= ve eft mai oxac- muscular din i bine difereny pentru ama ne ul tnsruti ele- repent’. struc- migearea, aici 1 fungfe,de_co- fnregisreazi™ gi injele despre sis- +e pentra seco tuned celule ner si nevrogiia care norvos este: mult Seat fo wnce lezarea acestora si pein cotulete care prolifereeni aodularea ionilor, functie normal Siructura si organtzarea ,Sistemului articular singular Newronul (fig. 3.14), celula " desi posto avea morfologil variate = de receptie a informatie’ (input); = de evaluare 2 informatie! cu analizrea oporuniafii tansmiterii aces- teia mat departe; ~ de transmitere a unui semnal de iesre (output) spocitice a sitemului nerves, icone Fig, 3.1. ~ Newaul (dup B. Ulin) NNearonul_populeazi creierul (,neuromul central") si mduvaspintri neuronal perferie). Jn medie, exists 100 de miliande newroni central ($1 de 10-50 do“ori ‘mai rulte celufe glite). In miduvd, sunt 13,5 milioane neuroni. Daci! am ‘numfra un neuron pe secunds, ne-at wobui 3170 de ani si mumirim pe {ofi. Celulele neuronale formeazd substan gri a crcicraui si maduvel, La reer, aceastt substantA reprezinti doar 40% din masa creleruli, ceea ce Inseam cf majoritatea creierului (60%) este lipsith de neuron, In sehimb, substanja gri consumil 94% din Op total al creierului, in timp oe substanja alba doar ‘6%, ‘Un neuron are fate 1.000 si 10000 do sinapse pein care intr in leg ‘i cu alji neuroni, ea si cu flrele musculare0 Kinesiologie— slinga misedrit Diametral unui neuron este extrem de varabil Sate 4 psi 100 yin medio 10 1). Dact am pune neuronii unit léngi ali, am totaiza peste 000 km. Ca lungime, dierenele sunt gi mai mati: inte 1 p gi 1m, In acest fl, nouronul poate fi cea mai fungi celuli din corp. [Neuronul este gi cea mai ,veche™ celui din organismul uman, cict e2 ‘nu ge regenereszi in timpul viet ci din contel dispar ~ odatf cu varsta ~ rmilioane de celule. Este singuza eelulé care mu st rogenereaz3, In ulti ani, feast rere incepe si nu mai fie chiar exacts, edei in 1998 s-a dovedit © fn hipocamp apar celule neuronale noi. Structural neutonul are 4 componente reponale bi endbitele, axonul, terminelal presinaptic. ‘Soma (corpal celal) format din: membrana celularé (axolems), nuclei, bozomi, reticulum endoplastc, aparat Golgi, cerpusculi Niss, Dendritele sunt prelungii ale somei prin intermediul earora nevronii intel fa contact i acfitne ual eu alta ‘Axonul (Bibra nervoasi) est 0 sinicturl tuhularl ce pomeste din cel intro zond aumit8 hilul axonic (hilloe). Azonul este conductoral prin ‘are influxal nervos (potenyalul de actiune sau somnalul electric) se propagi de Ia colula nervossl spre perfec. Axonul di pe parcurs ramuri ~ denumite weolaterale, far terminal se ramificl inten nunt variabil de termina Dup& prezenja sau absents inelisului de milins a axonului, existé fibre nervoase miclinzate si nemielinizat, Mielia este produsi de eelulele Schwann, ‘Un axon mielinizat este format din continuarea membranei celulare (solema) si din cilindrax — format din axoplamni ex nourofilamente, neu rotubuli, organite ‘Teaca de miclind acopesi cilindaxel find itreruptl din loc in loc de nigte stangulatii (nodule Ranvier) nivel la care axolema dispare CCelulele Schwann bordeaz cilindraxul ‘Axonul nemiclnizat (fibre Remack) este acopert de o teack Schwann, are un diametra redus Terminajia presinapticd este z0ra terminalt a ramutilor axonale care se impliek in formarea sinapsei Tn fig. 3.14 este desenat un’neuron clase". Spunem clasic deoarece forma neuronilor poate fi foarte variatS aga cum se poste vedea din fig. 215. Neuronii bipolari au 2 procese entine de la corpul celular ex. celule ale, celulele epitelivii olfactorial). (Cei pscudounipolas, ca in celulele ganglonare din radicina dorsal, pat si aib mai curind 2 axoni decét dendrite gi 1 exon. Unul soseste de Ia perfec, pele si mugchi, find bre aferene, iar celilalt pleacd din ce- hula neuronala in maduva, "Neuronit mulipolari au mai multe procese de la celui, dar numai unul fest axon, Ag2 arati neuronii motor! spinal, reuronii piramidali, celulele Purkinje din creies distinct: soma,= singe mised 4 si 100 p Ga im totaliza peste Tugilm In sl uman, ciel ea nda cu vrata — 2 In ultimii ani, 1998 s-a dovedit, distinct: soma, (axolema, nucle, isl, Pecora neu omeste din celals ‘condictoral prin sete) se propagi de termina sxonului, exist oust de celulele smbranei_colulare vofilamente, neu- din Joe in loe de sispare. o teac Schwann, ‘lor axonale cate 1 elasie deoarece dea din fig. 3.15, (ex: celle et ‘dicina dorsal, Una. soseste de at pleacs din c= 5, dar numai unl ramidali, celulele Structura si organizarea istemulué articular singular” 1 nowon ipetar ot Pig 218. ~ Tp de nero Inditerent de aspectul anatomic, existh o diferent nett intre dendrite si axoni (tbloul 3. ABLOUL 2.1 DIFERENTELE DINTRE DENDRITE SL AKONI aoa Denia "Fis iin ca To dhe | * Ade fons seat neve A ST EE Tenoai Deo! | arenes ul endl TR i sbosse ‘aos Nass mii Rar ng a Sinapsa se formeazH la orice nivel al neuromuluis axodonditic, axo- sxonie, dendro-dendrtie, dendro-somatic, dar 80% din sinapsele prin cate clola neuronall primeste informafia (inputs) sunt la nivelul denditelor Ajuns la mugchi nervul se divide in ,ramuri primare’, apoi fecare inte acester in ,ramuri miei din care doar eft un ram va contacta 9 fibri’ muscular’ prin jonefiunea mewromusculard (placa final motorie) care nu este © sinapss nouroneuronald ca eele de mai sus, cf neuco- ‘muscular (fig. 3.16), ‘La suprafafa fibrei musculare axonul formea2% o arborizate terminal (fig. 3.17). Axoplasma nervului na intl. in contact cu sarcolema fibre! mus ula, terminate nervuui find prinse in nigte ganjuri de pe suprafeje sar- colemei care este plicatuatt in polisada”. Acaste nereguleritii ale sarcole- ‘mei ay fost mumite de Couteaux ,aparat subsouronal” care teprezit=== n Kineslotogie— stinga migedrit <= amen primare fascicul muscular Fig, 3.16. — Sb sera sce (up SE Pee) L Jonctiune se considers cx are 3 Pani (ie 3.18), ®) Partea presinapticd ce- a prezentté de terminafiaaxonului ‘emielinizat, terminate care are I ‘apt un buton terminal axonal pln ‘eu 1520 milioane de vezicule cu acetiloling; 1) Fanta sinapticd, adick spatial dite sxoplasma gi se postsinapicd, a jonctiuni nevro- ‘musculare. In acest fel, aceastt plasm sau, altel spus, inte mer ‘ig 517 — Avorn terval saonlé po 0 brana seesinapticd si cea posts Fiat maser (dp Bosra). apticks uctou muscular fie Fig, 5.18. ~ Pca icone (Bop Coxe).sing mised ‘scular er) onetiunit neuro fel, aceastt idee ca are 3 sresinaptied” insta exonulei baie care are la ninal axonal pin ‘de vezicule. cu sinaptica, adica alasind si sarco- pus, inte mem 1 cea postsi- Siructura $1 organtzarea , Sistemului articular singular” B ©) Aparatul subneuronal (vezi mai sus). Fibrole museulate albe au 0 singuri jonefiane mioneuronali in timp ce fibrele rosii au mai mult, Din punct de vedere functional, exit 3 tipuri de neurons aferensi, iner- neuroni,eferentt (He. 3.19) Newronitaferenti sunt primitor* de. infore { afi ‘de poteniale de ac- inne’ sensitiv-sensoriale de la perferic ime ‘Aceste informait intel in sistemul nervos central, ace Vioneazé Tocal (ex. ref. 4 ele), adict. are loc gi 0 transite [ocala de co: - Muschi mandi (utp), sivSa0 sunt Roa eaor 2 nour istrbuite prin SNC. spre centr, Fig 519. ~ Rela clo to oso ‘Neuronit intereatart (Gotemeuronii) reprezintd marea masst e nevronilor (99% din total) find -stafie™ infermediare care moduleazs intermctimnee inte input st output In Sens excitator sau inbibitor, ‘Aceasti modulare a interneuronilor poate fi = direct (cand acesti neuroni int in eircuital aferenpi-eferenta; = indirect (end infemeuronul poate altera excitabilitates legaturi afe- rengi-efeents);, inemediard prin influenjareainputului primit de neuronii efeenti de In structrile SNC, Neuronii eferengt sunt transeititori de informait (potential de acti- ume, ourputuri) de ta SNC la organclo efectoae. Dacd outputul este tims citre muschi, neuronul respectiv esto denumit NEURON MOTOR (motoneu- on), Este de fapt neuronul eferent care ne intereseazl fa contextul pro- blematicit tratate in prezenta monogrefic. Celulele motoneuronilor sunt in creier si 19 substanja cenugie medu- lard, iar axonit Tor ies din midova prin rldeinile enterioare formnd nervii pesiferici, Existt 43 de perechi do astel de nervis 12 nervi cranieni 91 31 dde nervi spinall eare tmpreuna formeszi ,SISTEMUL. NERVOS, PERIFE- RIC', norvul spinal aviné amdndoui companentele de fibre: aferente 51 efe- rene, Motoneuronul medulae (localizat in cornu anterior) este demutit alfa existind us nesron alf-1 (alfa fic) eu som mare, axon gros, eu condKixesiologie— sina misedrit cere rapid (60-100 mvsee) care igi are terminafile pe fasciculle muscolare fazioe (albe) gi un neuron alli? (alfa tonic) cu celuli mai mic’, axon sub- fire, eu conducere lent, care isi are terminaile pe fsciculele muscular t0- nice (cos. ‘Alfismotonenronul este considerat de Sherrington ,alea finald commu deoarece Ja el ajung fbrele temminale ale ctilor descendente porite din co tex, diencofal, runchi cerebral, cu informayii de comandi (vezi capitoele uumitoare) si de la el plesck ultima comandt integrativé spre efector (onusehi, Tn comul anterior medular mai exist un tip de motoneuron, gama, al cirui axon se duce la fusul muscular, Exist un motoneuron gama dina 31 unul state (vezi capitolul ute). ‘Axonit motoneuronilor medulai formeazs ridicina anterioar care ate sunnatomele tipuri de fibre nervoase eferente: fibre mielinice groase (8-14 p) (xonii motoneuoniler alfa) si mijloei G48 4) (@conii motoneuronilor gama); fibre mictnice subtii (sub 31) ~ fibre vegetative preganglionare Raidicina posterioari confine fibre nervoase aferente, sensitive avand protoneuronul sensitiv in ganglional spinal. Exists o variate relativ mare de [Hhre aferente mielnice si amilinive tn ridicina posterioari ~ fibre mielinice groase (ip 1) de 12-20 yeu conducere rapid, care conde sensibilitatea proprioceptiv; ~ bre milinice mijlocit (tip M1) de 5-12 y eu eonducere mai putin rapids, care conduc sensbilitateaproprioceptié s tactil; "Ree mielinice subgii (Gp Ill) de 2-5 4 cuconducere len transmit sensibilitates somatick dureroasd si pe cea termi fibre amielnice (Sp IV) de 0,3-1,3 u care transmit sensbilitatea vis- ceralé dureroesi, Aceast clasificare aparfine tui Zrlanger si Gasset © clasifcare a tuturor fibrelor nervouse sensitive sau motorii pe baza vitezsi de propagare a influxului nervos este urmioarea: “Hibre A! cu axoni mielinizti avind dametral cel mai mare. In aceasti grup intl 4 subgrupe de fibre: alfa (vitecX 60-120 misee) dre motor beta (vite 30-70 mseo) fibre ale sersit cculaturit lente; + gama (vitezt 15-40 m/sec) fibre ale fusurilor musculare; * delta (vitezi 5-20 muse) fibre rapide ale sensibilittit dureroase, = Fibre B (viteai 3-15 msec) cu axoni mielinizai si cu diametm sub 3 41 sunt Aibre vegetative preganglionare gi aftrenje vegetative, = Fibre C (viteet 05-2 msec): amielinice, cu diametral de 0,5-1 1, fibre ca copdacere lenti # dure, pe sare Je gisim si in ‘ibrele vegetative postganglionare [Nervi eare asguri inervarca muscaltuii state confin fn marea lor me jostate, Gre mielinizate de diametre diferite (2-20 p). Aproximativ 40% din roprioceptives i tactile gi ale mus-= stlinga igo rulele museuare nie, axon sub- ‘muscular to final comun* pomite din coe (vezi cepitolle A spre. efector cron, gama, al 1 gama dinamic sl) si mil reggie, ren are de cre rai, ate were mal pti wi Tet cate costes vis ase toto pe buze mai mare. In aie alle si ale mus- soulae lt dureroase sdametru sub vegetative, ral de 05-1 3, im gi in fibrole marca lor ma- imativ 40% din Structura si organizarea ,Sistemulul articular singular” 15 fibre sunt aftrenje sensitive din grapul fbrelor cu diametra mare (9-20 y)s restul de 60% sunt aferene, motori, 1/3 find din grupul game, iar 2/3 din srupul_ alts Nerval periferic confine pe ling axonal motor si cel sensitiv si axonul nervului vegeta ‘Sistemul nervos autonom (vegetati) are 2 neuroni intte SNC si orga nul efector: primul are soma chiar in SNC, al doilea in afra SNC in gan lionalautonomic™ (vegeatv). Anatomic si fictional, SNVul se divide tx © Simpatic: prima esha din SNC este in mduva toracie, iar a 2-0 fn afuri dar foarte aproape de. SNC; © Parasimpatic: prima celui este in cries si thiduva sacrat iar a 2-0 1m ganglionul vegetaiv din organul efector 3.6.2. Repararea nervulut Necval se regenerea (et sngura struc a sistemuli ners care se regenereai), Fibra nero, clndan, leat Gree, ish incepe ime- iat degeneraea port” penfrice (dgsnerre wallerang). Dact in-un tootv sau lol regencares nee, se isaac si degencrres revograd, Spre corp celular Dacd In 18 lun nu a fet regeneaea iar pach otra ar Ti acest pack o regenerate ulterior devin ils Regenerreaoepe de la capil proximal a seiunt erm i se derulzl concomitent cu degenraea, Viteca de evans’ a Tegner ese foarte vais, in mecie cu I-t mh fn caste snastomoze microchirycale a ner, axons ep sereai ih zona rexpectvt fn 10-14 ile Recuperarea nervuli se relizeeal prin inmuguries™ exoouli, prin rolifrarea’unor ramari colaterle subi sare” niente, crese, dor donat in toate directiile inclusiv retrograd. In prezenja unei teci Schwann. integre, mugust axonali do reenerare gives © periectl drecionae sre get nina! donc Proesil de roonsrare a nerulsi so fie dy sav mai pin Sxc. It pe cele ma important: ™ uct lesanea te mat distal (ath de compl coll) cu ait ese seoiuni nerve ‘2 fuxului ner x §i orice uit Tit Se instaleazs cate distus dar srareawalleriand indemae direo- onotmesisul este te fibre ul fusiform’ san ar troia muscu ‘me sau nu ape ploraea chive fa lini bur Th axonotinesis iunilor de nerv. Tezarea tocit de sali medicale" alare (doar hipo- ae epar doar ca Tn 2-3 luni vine piu Siructura si organizarea , Sistemulut articular singular” n 3.6.3. Raportul intre patologia nervului si kinetoterapie Aci inti in discutie, de fapt, patologia neuronutui periferic gi a axons: ui st, Kinetoterapia evident nu se adreseazi direct structrilor neurologice (neuron motor, neuron sensitiv, nevi afereai sau efetens, plied moter), ci consecinjelor in plan motor (dar gi sensi) ale patologicl aoestor struct Pe prim plan so situeazi sciderea forfei musculare pnd la periferie co toate clementele subsidiare ce decirg din aceast stare (Qezechilibea agonist antagonist, deposturri, limitare de migcare artculark cu redori consecutive, atrofi, musculare, tulburisi vasculotrofice etc). In al doila rind, este vorba de tlluritile de sensbiliate @ elror rec perare poate beneficia ~ into anumité ctapé ~ de un program special inclas {ot in kinetterapie. ‘Trebuic ins avut tn vedere cli motoneuromul medular reprezints, cum Sa mal amintit, ealea comuna finala" a fatregului SNC, deci va participa si la patologia neurologic centralé dick Ia sindroamele hipo- sau hiperki- nice la cele diskinetice, Ia tulburisile de eoordonare ale migerilor voluntare, la defctele de tonus 31 postal Do fept, patologia neurologies eprezintlteritriul cel mai vast al kneto- terapie, iar ccasti. monografie va, incerca si justfiee teoretie gi practic aceastt realitate, Din acest moti, nu vom mai insist aici asupra raportulut ine patologia nervului si kinetoterapie, subiect asupra cla se va reveni Jn mod repotat in capitolele urmdoare, 3.7. RECEPTORUL SENSITIV Exte ullimul element care trebuie Iuat fn considerare din ceca co am huinit Ia inceputul acestuicepito ,sistemal articulatiei unice", respectiv date oupra structurit i organizArii acestui sistem. ‘Nu oe poate conoepe un gistom crcet pentru migeer gi fm migeare ce (© mare manevrabiltate decit in prezenfa unai mecanism complex de feed Back care s& controleze permanent sistemul. De acces, numtrul. neuronilor aferenji care realizeaci feedbeckul este cu mult mai mare decét cel al neuro- nilor efector care comands migearea, Feedbackul este porit de la nivell receptorilor sensitvo-sensorali care an capacitetea de a convorti diverse forme de energie (lumina, etldrd, pre sune, sunet ete.) in energie electochimics sub formé de potenfale de acji- lune cate, ajunse in SNC, sunt uilizate la monitorizarea sti sistemulul loco- motor. Acest proces do convesie a unor tipuri de energit in altele este do snumit TRANSDUCTIE, Receptorii se clasificd dup diverse crite, AsteB Kinesiologie ~ lina misedrit ~ up localizae: — exterooeptori ! = interoceptori = proptioceptori rmecanoreceptori temoreceptori otoreceptori : presoreceptor = chemoreceptor = nociveptort up morfologie: — termina nervoase libere terminal nervoase incapsulst, La nivelel ,sistemolui artculatiei unice" rentru @ controla migcirile este nevoie de eal putin 2 informa permanent: "UNDE? gi CAND? este perturbat sistemul de vre smediul Inconjurtor Raspunsul la aceste Tiree Mt daw: 1. Proploceptorii care depisteazl stimuli c> sunt produsi chiar in sis- = DupX fanei; eveniment. dt 2, Bxteroceptori care detetteazH stimuli exter | Proprioceptorl includ fatul muscular, organele de tendon, receptor articular | Exteroceptrit includ: ocii, urecile, eceptrii cutanai (acti, de tem peraturs, dure etc) Tn cele ce urmeazd, vom diseuta despre proprioceptori si receptor I cutanaf 3.7.1, Fusul muscular [Este un organ receptor specializat care funcjioneazi independent de consinga noaste, Este o formajune fusiform’ (0,7-4 mny0,1-0,2 mm) tnve- fita de 0 capsul formaté din lamele celulare (Gbtocte alungite) intre ca ‘exist fibre colagenice orientate In axul lung al fasului. fn interior acoste Capsule se af 3-10 fre musoulare (numite bre ,intrafusale" pentru @ 6 Giferenyate de cele yextafusele") "Anatomic, fusal muscular este plasat pete fibrele muscular. Un muschi care trverseend o artoulajie ere inte 6 si 1300 astfel de fusuri mus cule Fibrele musculare intrafussle au mult-mei putine miofilamente desit cele extrafusale, motiv penta care au o fori foute slab (de 36 de ori mai mic& dooit cole extafusae) ‘Exist 2 tpuri de fibre intafusale dup modul de organizare « mucelor: SMfbra mosculard cu lan} nuclear (sont mai subyiri, iar nucleii sont aranjati in lat)stinga migeari nvola migerile eveniment din ssi chiar fn si don, receptor (aot, de tem- fil si receptor independent do 0,2 mm) fave wgite) tre care terion acstet ue pentra_a fi smusculare. Un de Fususi mus filamente dest 36 de ori mai sare @ meceilor jar nuclei sunt Structura si organizerea ,Sistemulul artielar singular” ” ~ fibri. muscular cu sac nuclear (Sunt mai groase eu nuclei in cior chine, arenjfi in zona ecuatoral) ‘Ambele aceste tipuri au miofibrilele plasate doar polar, spre capete; In ona central, ecuatoriali, neexistind mioflile Esti, de fipt, 2 tipur difeite de fibre muscolare cu sac nuclet, unul tip sec nuclear dinamic, celal stat [La mamifere, existi 2 fibre eu sac nuclear (anul dina si un numir varabil de fibre cu lant noch iced $ fibre) Exist o varitate foarte mare ia numéral fusurilor musculere dinteun smugchi. In general, Ins, densitatea lor este mai mare in mugchii mici respon- sbi cu migedeile fine $i cu controlal postural. Asa, spre exemplu, cele mai ‘pumeroase fusuri le gisim in muschii mic} intervertebral ai gitulu, ir prin tae cele-maiputine in fesieral mare Nu exis inst reo diferengi de repartte inte musculatura flexoare gi cea extensoar, Zona centralé a fusului confine o substan gelatinoass care ar avea rolul $f faciiteze alunecarea fbrelor musculare intafusale Zona centrali nu este contactilt, ci doar zonele polare unde sunt plasate fibvele musculare intafusalo arajate in paralel inte ele, dar paralel si cu fibrele extrafusale Inte care se aflé fusul muscular, Contactul inte membrana conjunctiva a fusului la nivelul polilr si sizuturile conjunctive ale muychiului este foarte stins, mativ pentru care modifcfri de alungire ale muychiului se transmit imediat fusulut muscular Modificarle de lungime ale muschiului sunt inst direct dependente de migearea articulack in direojia determinatt de contract muschiului respect In acest fl, fusol muscular devine proprioceptrul care informenzi $i asupra poritei segmentelor in spatiu. A) Inervatia sensitiv Pe fibrele musculae intrafussle se afl dout tipuri de receptori sens tivi (Hg. 320). 8) Receptoral primar, o terminate sensitiv anulo-spiralé aleatuitt din fibre miclnizate ce se Tnfgoart ca pe mosor, pe ambele tpuri de fibre intra fusale, fn zona Jor central Rovepttrpimar Sac mutoar Formapinoa atin! Fig 320, Affe scskive se fst muscair (ap P, Saliva).80 Sinesiologie —stinga misc De Ja acoiti receptori, pleact fibre nervosse aferente tip Ay (1); 1) Receptoral secundar (oflorescenta Rulfini) ca un buchet, mai mic putin mnielinizat eu sediul mai spre periferia frei musculare, predominind pe fibra musculart cu lany nuclear. De la aceyi receptori, pleact fibre ner Yoase de tip Ay (Ip) Reamintim ci nervii sensitiv (aferenti) sunt grupati in 4 categoit (LIEIU-IV) in ordinea diametralni si, respects, a vitezei de conducere. stil ‘A; are eel mai mare diametru §, deci, viteza e conducere cea mai mare in timp ce Ary are cel mai mic diametr gi viteza de eonducere cea mai mic’. Ficoate fbr mescularé intrafusald are tnre 8 si 25 de aferenfe de tip ‘Ay si Ay Nu toate fibrele museulare au aferenfe tip Ap, dar toate au afe- renje tip Ay CCelula (Soma) acestor aferenfe se afl te gangtionsl lang miiduva B) Inervatin motorie a fusului moscular este asiguratt de motoneu- ronii gara medulati care trimit fre eferente spe ,plicile terminale* neuro- ale, De la neuronii guma static, eferenfele aang la plicile terminale din zona juxtaecuatoriali # Sbrelor intafusale, iar eferenele de la n.gama di ramici ia plécile terminale din zoncle polare (ig. 321). nil dorsale Foe goma dinamo roo se ila mur (ip P. Sula). Deci neuronié gama inerveazi exclusiv fbrele musculere intrafusale dap cum motoneuron alfa inerveaz8 excluiy fibrele_extrafusle ‘Mai exist Instn grup de motoneuroni (beta) ai eiror axon inerveazt ambele tipuri de fibre muscular (intra/ si extafusale) pentru cele intrafusale ‘vind plicile motorii tot in zona polar e fibrlor musculare Inflaxal nerves de la motoneuronii gama dinamic si beta. determing contracfia ibrelor intrafusale (miofibilele) deci scurtarea lor tn zonele polare, feca ce dive ln Intinderea zonel ecuatorale, it aceasta Ia excitares recepto- Tilorsensitii caze genereazs potentiale de acyiune spre SNC. Dar fusul mus- tslar poate fi exctat gi po o alté cale. Find agezat paralel cu fibra muse Jack extafasala intinderea pasiva a muschiulul determin exctarea revepto- rilor sensitiv’ intrafusali din ooa ocuatoriala (Vezi capitol urmaton).sting misearit tip Ay Gs suchet, mal micy xr, predominind plesed Sire ner in 4 catogorit conducere, Astfel ea mai mare in re cea mal mic, le aferenle de tip ar toate an afe- rdicinii dorsale terminale™ neuro- ile terminale din ie la ngama d= l| Sule. clare strarusate fuse vu cole intrafusale si beta determina fn zonele polar, cexcitarea recepto” ‘Dar fusul mus- Ten fibra muscu- cexcitarea rocepto- al uniter Siructura $1 organtzarea , Ststemulud articular singular 8 3.7.2. Organul de tendon (Golgi) Este un receptor sensitiv simp, ci mu are decdt cale aferenti fick cconcxiuni eferente. Ciile aferente ce pomese de la el sunt fibre mielinice troase de tip Th, Se prezinté ca un corpuscul de 0,5 mm fnconjumat de 0 capstit conjunctiva: format din fibroblast, plasat lang’ _— sore jancgiunes tendon-mugchi ig. 322). "an | pe oercsce =, Por gen care so ordoncaxt fn sere fh de. 15-20 de Fibre musculare ex tendon fusale eu eae sunt tn strinstconexiune, Din eon traclie a fielor exta- fusale va determina 0 fntindore a ibrelor cole sence din corpusul care va excita terminal sensitive insacapsulre. Acste terminapi sunt amieince, dar dup ce pksese crganal Golgi reprezentind Sbreleaferente Tb devin tmilnizate ‘Ongenal de tendon Golgi este considert Monétorul forget mus eulare act un moje este Intns pasiv sau activ (prin sctivarea fbrlor ms- culare) benileeolegenice ale capsule onganului Gol itt terminaile se Stive declngnd un potential ce aun afereat. Dar poura a se oine aceat ‘ttre (ects) tebe ce sing un antmit gad Ge font care ete tn fone- fie do model fm care sa ficut acvurea Mibrelor muscalae. Deck s-0 ficut prin intindere (stetching) pasiv este necesri o for de 2 N (newton), dack Sa ralza prin srtching atv este necesai doar fort do 30-90 mN (IN ="Ou kg. ford — aproxinatv) In mod obigait 0 contacic puterich rmusthuludoclangeaedreflexul Golgi. A se vedes si captelal urmitor Fig 322, ~ Orga de tendon Calg 3.7.3, Receptorii articulari Spre deosebire de cei doi receptori de mai tus accstia mu reprezintt o ire bine defini st structurai, Ca localizare sust rispinditi i capsula8 Kinesiologie~ sina misedrt articular, ligamente, tesut conjunctiv moale, Ce tip de receptori sunt: tex ‘minafile Ruffini, teminafile Golgi, corpusculii Paceini, terminate. libore nervoase. De Ia acesta pleacd fibre nervouso aferente care fae parte din toate cele 4 tipurt de fibre (LIILIV), © Terminatite Ruffini sust reprezentate de 2-6 corpuseuli globulsi, subir, incapsulaji cu un singur axon aferent raclnizat de 5-9 rn diametra, Sunt mecanoceptori statci sau dinamici care semnalizeazS continen poziie articulajei, deplasarea segmentclor componente, si viteza acestei deplasini, presiunea intaarticalar’ (lohansson, Sjolander, Sojka, 1991). * Corpusculii Paccini sunt tot ncapsuliti ‘mai groase) avand un axon ferent de 8-12 jm. Avind praguri joase de excitajie mecanicd se pare ef etecteazdaccclerjia aticlars (Boll, Bolanowsk:, Holmes, 1994) * Terminate Golgi sunt ineapsulri subjei ale unor corpuscult fosi- formi (Seamns ca oxganul de tendon). Axonul aferent are un diameteu de 13-17 um. Acesti receptori au prag inalt de exetayie monitorizind starea de tensiune din ligamente mai ales in momtentul amplitudinii maxime « misdrit articular, * Terminatile nervoase libere rasphadite in aprospe toste strcturile reprezntd sistem nociveptiv articular. Axonil acestora at diametra de 0,5- 5m fiind cei mai subji. Se activeard cind atculafia este supusé unui stress mecanic intens sau unor agen{i chimici (cx in procesul inftamator) Roll receptorlorarticulari in controlul muschilor apare evident in coa- ile patologice. Spre exempla int-o hidartooi a genunchiului apare rapid © seidere importantt a controlului cvadzieepsulti chiar in absenja oricdrel, dure (Stokes, Young, 1987). Aceasti perturbare contofuui este depen entd de volumul lichidulsi intraartculer care ccnduce la 0 scdere a acti- vitifii maxime @ cvadricepsulsi cu 30-90%. Imers, indepirtaree lichidului smelioreazi mult activittea mugchiul Un alt exemplu: ruptura Iigamentului incrucgat duce la selderea forsi cvadricepsului si hamstringsului prin aeelasi mecenism al unor aferenje xtc clare patologice (Grabiner, Koh, Andrish, 1992). Studiile autorilor de mai sus au mai arila: of aferenfele. sensitive de 1a acest receptor! se rlspndese tn tot SNC (meuvS, ereier), dar efectul lor cel mai important ge manifesta asupra motoncwonilor gama (si mai pul fe), modulind activitatea fusului muscular si mai putin outputul motoncu ronilor alfa 3.7.4. Mecanoceptorii cutanati Sunt exteroceptori care Hispund la informatie venite din media si care influestea28 articulatia, Mana gi picioral sunt segmentele de comp unde’ acest ‘mecanoceptori joach cel mai important ro+ stinja migeart ceptor sunt: ter ‘erminajile libere ac pare din toate gusculi. globule 5.9 jm diame continu pozitia vested deplasir, 2) avind wn axon anicd se pare ci 1994), corpuscali fusi- un diametra de arizind stares de vaxime a migeiit toate structarile diametn de 0,5- ste supusl unt ul inflamator) iului apare rapid absenga orieirei lulu este depen- > scidere a acti- incarea liehidului a sefderea fore aor sferene arti- wee. sensitive de ), dar efectal lor va ($i mai putin stpotal motonet in mediu si care corp unde acest ‘Siructura $1 organizarea ,Sistemulul articular singular” 3 -Agadas, spo exemple, seiderea sensibilitii scestr receptor ta pion, care cvlueasi cu vista, explick perubisile postural gi de mers la brs Tem cazuri patlogics la pemene tine (Horak, Shupert, Mitka, 1989) sa0 selparea din ming a obiescor de cite virtch ‘Mecenoceptortculana ii due informafile fm SNC, detrminind co- menzi efrente pein motoneutonul alfa. De altel, i temmoreeplart 38 noc ceptor cutanatt acjoneazdalituri do mocanocepiot fn acelsi sens Exist 4 tipuri de mecanoceptor cutaa}is digeul Merk, compuscuit Meisner (ambi la suprafia poi), teminaile Rafi si conpusculit Paccai (Ge profunsimea pal. Discul Aferkel ete iat“ la pesunile vertiale pe pice, nu i la intindeea lateralé a pio, Réspunsl inal este foarte rapid (spins de apirar), rai api descfcisile potnallor de afune devin lens * Copusculll Meisner sist sensbi tot la presiunea tegumentelor dar cea sustinth Aw o capaciate de descicare « poteniaelor de asfiune care feade Uepat. Copusclii au mai mui axon Secure # Terminate Ruffini swan singe sxon si sunt excita de Tnindeen pielii pe supraffe mar. Sensbiltatea lor depinde do dissin n car este tr tisk pele; ate, o anamith terminase Ruffini va fi excitats doar clnd pie- Jes ete Tins fn-o anomits deci. Ininderea pic pe dexie perpen cola cu prima va inhibe excita tn acca terminal, dar va excita o ali te tinaie Rain, inhib de deta de iindre care a exit prima tema ‘acd intinderea se menjine prelungt, rispunsul acestorterminait se adapicazi si sade sau dispre. * CorpusculitPaceini sist inervaj tot de ws axon. Sunt receptor volo- rinog. Sunt activa de schimbisle rapide ale stimlilor presional 3.7.5. Raportul intre patologia receptorului sensitiv si Kinetoterapie In cadrul lesiunilor sietemulii nervoe central, ca gi_al celui perifricy prezenta tulburisilor de sensibilitate alsturi de cele motoril, complica foarte mult staea pacientlui si ereeazi mari difculiti programelor de reeuperace funefionala micarticuars Lipsitt de feedbackul propricceptiv migearea mu mei poate # coordo- ‘ati decit prin telereceptorul vinta. © astfel de coordonare mu va avea nicio: ati caltile gi finejea feedbackului porit de la receptorit sensitiv ai ,sis- ‘emului anicutatiet unice” in acest motiv, se acordé in kinetotrapie o atontio specials exerciti- ‘lor de coordonare, echilibru si contol Tn coca ce priveste receptor cutanai, ei ridict si o alt problem. fa leciunile de nervi sensitiv refacerea lor se’realizeaza prin inmugurite (vezi4 Kine lologie sttinga migedrit fn continuare), mugur re ajung la‘tegumente dup un simp vatibil, si de cele mai multe ori crednd o hartd a noi} sensbiiati diferti de cet ante- Float leziunii gi eare a rimas tnregisati in SNC. Aga se fice c& pacien- tl mu poate localiza exact o exctaic a pic, cose ce erceazt difculii $i uneori neplicer mari. Resducarea SNC in vederea refacerii reprezertrii noil hil sensitive feste de asemenes 0 sarcink kinetoterapiei despre eare se va diseuta in alt parte a acestoi ci= stlnga migeirit vp variabil, gi de 3 de cea anto- face 8 pacien- 22 dial gf ii tt. sonsitve vm diseuta tn alk Capitotul 4 FUNCTIONALITATEA _,,SISTEMULUI ARTICULAR SINGULAR“ 43, UMTATEA MOTOREE UN ven 66 44S: Ratt for 9 ‘551. Componente newonail | fowls otnacore oie « cat w 44:2 Mpa do UW gd fe sar. Reasepind oo 4124, Potonjaiie secon on 52 coe w S211 Paseo ose 4419, Rolesie once ab cae = ae 18 A212 Pawn ane ey ere 43. CHRUAREA BOTATECORACT 0 ate 481, Decinba Co 400 anes 4432. Clu punter ranevere (owe) vee fro besese te 42 Sewateton wr fats) 1 444 Reeoononul De UA eG. 443.3, fon i isa) TNE Sroonmoclon Wo | 5 $424 ‘a pepe 123 (ato Gage 19, ate Rs te posts 4445 anon fore gimp 104 ‘ori cad sana Kemee & ood Bere) 15 onto vat ooo 16 eee te fa capt stesor au font dese le 7 sc anomie ce foansch tema rar sgl" ae eomatl ee lu pv a ro Se ee inset cpl sr wl Ge ums cal sca mire nil teat ine pase fogs comple o comma Srl Caine cota” sy la ell cot od’ escola86 Kinesiologie— sting mis {n ultimit césiva ani sau ficut progrese extraordinare asupra ,fiiolo- siei migcari* care an limurit © mare parte din punetele obscure ale’ acest adevirat mizacol biologic care este migcaree ardeulars ‘Agadar, acest capitol va analiza’ modalitiile in care structuile sist- ‘muluj acfioneazd fecare in parte si toate Ia un le pentru a produce migcarea 4.1. UNITATEA MOTORIE (UM) Donate {UM ~ consider ca cea ma 2 tick une font neuomuscy ta Vt decral e985 ae fi Com cite Liddel si Shevington, Exe un compl ecutmacat? fons dn newton dedi onan a Icing aos ful belo clo la ue aang mine sao noe a evident ch tate ele runcul ale UMS ver coms bipeean Nason poste fe din cor nal aneor medaa wu ca ere ANS Fire musutro fot mal pone aves a To0°4 10 de UME Deg UM cae Ovens sat eh Totus oe Sieh a les un eomcpt igi rin ele ce Umea wna opus tema cot come <- Terminatile axonice Fig, 4.1. ~ Unies moi, 4.1.1. Componenta neurala a UM Accasti component se referd la celula nearonald, axon si dendrite Aspectul morfologic al neuronutui (dimensiunes lui) are un rol deosebit de important pentru functis tui, Marimea neuronului este apreciats m1 numal prin diametrat some, ci si prin mirimea suprafei ei, prin mumarul de den- ite cx si prin grosimes axon Dupi Hanneman (1957) exist perfect corelere intte mirimea new: ronului st exctabilitatea sa Aprecierea fenomenuini de excitablitate neuronal’ a fost realizatl de Stuart si Enoks (1983) prin microelectovi ntrodapi in neuron pe baza unor parametri de rispuns celular precis. Asttel:‘ pal de distribute al inpoturilor olet +a conslaat ume lowe pur Tusile se distribuie uniform le totalittea motonexronil Heckman si Binder descr 3 tipurt de distabutie ) Un input mic, sirac spre motoneuronii mari ~ care determin cel mai mic ,eurent singptie efeciv', input venit pe ealea aferenelor de tip Ty de la fusul muscular, ') Un inpat uniform rispndit Ia toi: motoneuron, eu caracter inhibi tor, care vine de la fasul muscular, muschilantagonijti gi de la incerneuronit inhibitor (celulele Renshaw. ©) Inputul mare, cel mai important, ee euprinde motoneuronil mari vine de ta etajele superioare (tunchiul cerebral, respectiv nvcleul ro9u) precum si de Ia aferenjele receptoilor cutanaf88 Kinesiologie ~stiinga misedrit 4.1.2, Componenta musculara a UM © bes muscularé mw primeste somnal eactator decat de la un singur neuron, Dar un neuron exciti mai multe bre mesculare Raportul dintre un neuron si mammal de fibre musculare pe care le inerveezi poartt numele de , Raportul de inervaie” sau , Coeficent deiner apie al UM". Rapor mare inseemnt numér mie de fore rusculare (dint tun much) inervate de un axon. Rapearte mat. (1/10-1/15) ex spre exempl mugehii extraocular. Muschi care au rapoarte mari inseamnt ch penis a fi excita in masf toate fbrele musculere ale lo: sunt necesari mulfi neuron ‘Age spre exemplu mugchiol drept exter oculx primeste inflaxuri nervonse Ge la peste 4.000 neuro Invers, rapoare de inervatie mici (1/300 ~ chiar 1/1900) inseam c& cel mugchi este sub comanda unui numar mai mie de nesroni citeva zeci sau sute, Pistrind exemplul de mai sus, dreptul extem ocular care are circa 26,000 fibre muscular este inervat de 4000 nevroni, iar bicepsul brakil care are tot 20.000 fibre musculare este sub comarda doar a $0-60 de neuron, died in primut caz raportul find de 1/5, iar in al doles de 1333, ifia raportalui ne aratl si tn céte ramus terminale ge imparte axonal respectiv (in 5 la UM a muschiului ocular gi in 333 de ramuri la UM a bicepsuli), ‘Cu edt un mugchi va aves rapoarte de inervare mai mati (un axon va inerva mai pujine fibre) cu atét much respectv va avea o activtate mai lferentat, oui fn. ‘ca constatat ci, pe misur ce se avanseaeE in vars, aumirul de fibre ‘muscular inervate de acelasi neuron, apartinind deci accleiagi UM ereste ck raportal de inervatic se face tot mai mic. Acest proces are a baz degencrare treptati a motoneuronilor, cei simasi dezvoltiad mai multe rami (Gnmugurind) pentta a prelue fibrele rimase fe inervatc. in 1991 Me.Comas arati c& scelaji proces se petroce si In s leterali amiotroficd, sttofia musculart spinal, poliomielit, neuropatia dis betics, dar desigur Ia alte nivele de intensitat. Tn general, fbrele musculare inervate de acelagi neuron, apavsindnd aceleiasi UM, sunt grupate spatial in aceeasi cond. So spune eX fae parte

Vous aimerez peut-être aussi

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5813)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3045)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  D'Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  D'Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20099)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13228)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3310)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  D'Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7503)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  D'Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (10370)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2487)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (25893)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7866)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20391)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2559)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2571)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9974)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12954)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2507)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6538)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  D'Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5734)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9763)
• Life of Pi: A Novel

  

  D'Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13473)