Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Bibliografie Asistenti Farmacie - Excipienti

    Transféré par

    Diaconu Cristian Iulian
    24 vues29 pages
    Bibliografie Asistenti Farmacie - Excipienti

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    Bibliografie Asistenti Farmacie - Excipienti

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    24 vues29 pages

    Bibliografie Asistenti Farmacie - Excipienti

    Transféré par

    Diaconu Cristian Iulian
    Bibliografie Asistenti Farmacie - Excipienti

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 29
    fost imbundtitite prin diferite procedee, objiniindu-se astfel substange direct compresibile (DC). ‘Astfel, s-au fubricat diferite substange active, destinate comprimérii directe, sub forma de produse granulate, realizate in granulatoare cu pat fluidizat. Produsul este asociat cu diferiti excipienti adecvati: celuloza micro- cistalind sau amidon de porumb si 1-1,5% stearat de ‘magneziu ; apoi amestecul este comprimat direct. 6.2, Substanfe auxiliare Pe lingi substantele active, majoritatea comprimatelor con- fin materiale inerte numite excipient, adiivi sau adjuvanyi. Cunoasterea caracteristicilor fizico-chimice si biofarma- Ceutice ale substanjelor medicamentoase este foarte impor- tant, In functie de aceste caracterstici, se aleg excipiensit ‘cei mai potriviti si procedeele tehnologice corespunzitoare, in vederea obyinerié unor calitiiscontate ale comprimatelor. De obicei, se recurge la asocierea diferitor substanje suxiliare, in cant adecvate, folosind anumite criterii de calitate ale materialului supus comprimarii, Ca excipient, poate fi orice substant’ capabila si conti bu Ia objinerea unui amestec ce poate fi ugor presat sub forma de comprimat, ‘Substantele auxiliare sunt de origine diversi: pot fi pro- dase naturale (minerale, animale, vegetale), de semisintez sau de sinteza Excipiengi uilizayi pent fabricarea comprimatelor sunt rnumerosi. in principal, ei pot fi clasificati dup& wriizare sau dupa funetia Tor, in urmitoarele clase: * diluanti sau de umplere (engl. fillers or diluents) agengi lianti, aglutinayi, adezivi sau de tegare (engl binders); + agenti.dezagreganti (engl. disintegramss) si agenti superdezagreganti (engl. super disintegrants) ; + agenti antifricjionai (engl. antifrictional agents) care se ivid in trei grupe = lubrifiang (engl. lubrifiant agents); = glisanyi engl. glidant agents) ; ~ antiaderenii (engl. antiadherent agents): agenti modificatori ai dizolvarit (engl. dissolution modifiers) sau agenti penira eliberare controlaté (engl. controlled-release agents); «© agonti formatori de film (engl. film coating agents) + agenti absorbanti (engl. absorbent agents); «© aromatizanti (eng. flavor agents, flavoring agents, flavor modifiers agents) + edulcoranti (engl. sweetner agents); + colorant (engl. coloring agents) ; ‘© umectanti (engl. wetting agents) : ® antioxidangi (engl. antioxidants); + conservinti ‘engl. preservatives) fn funciie de procedeul de fabricare a comprimsatelor, substangele auxiliae se impart in * excipienti pentru comprimare direct, care se divid in dou grupe ~ excipient unitar ~ produse cnprocesate. ‘ excipiensi pentru comprimare indirect’. ‘Totusi, formulirile de comprimate nu contin tofi acesti excipienti, De exemplu, unii excipient ca antioxidantii $i ‘umectantii se uilizeaz numai atunei cind trebuie st se asigure stabilitatea i solubilitatea sutstantei active. ‘Altiexcipientica, de exemplu, modificatorit de dizolvare, se utilizeazi, in principal, pentru formulae de eliberare controlata a substantei active. Prin redacerea numarului de excipiengiinte-o formutare de comprimate, se reduce numérul de probleme care pot apiirea in procesul de fabricar. ‘O clast relativ noua o constitaie excipienti coprocesasi. ‘Acesti excipieni sunt preamestecuri de dow sau mai multe ‘substanje auxiliare, fabricafi prin provedec speciale, care prezinté proprietatea de a fi compresati direct, avénd proprietafi de liant si o curgere liber’ bund ‘Uni excipiengi prezint mai multe functi, ef se mumese ‘excipiengi multifunctionali sau multiuz si au aplicatii Yariate in funejie de concentraia in care se wrlizeazat (labelul 1). ‘in functie de rotul lor in asigurarea calitijit compri- ‘matelor finite, excipientii se impart in dou grupe “prima grup o constituie substaniele care contribuic la ‘obtinerea unor caracteristici satisfcitoare ale ames- tecului, necesare in procesul de fabricare, amestecare, granulate, sferonizare si presare. Acestia sunt: diluanyi, aaglutinanyié si adecivi, glisanit, nbrifianyi — 2'doua grupit sunt substanjele care confers compri- tmatelor, ca produs finit anumite caracterstict fizice decagreganti, coloranfi, corector de gust, aromatizanti, stabilizangi etc ‘Substantele auxiliare folosite la formularea comprimatelor tcebuie s8 indeplineascd urmitoarele condi: ~ sit fie netoxice si acceprate de catre agentile de autori- zare din toate farle unde produsele sunt folosite; - si fie disponibile sub aspect comercial Ia un pret accep- tabil in toate farile unde se fabriea produsele ; — si mu fie contraindicate pentru anumite segmente de populate: zahir, sodiu; - si posede stabilitate bunii (fizica si chimica) ca atare, ‘at gi In asociere eu substantele medicamentoase si alte ‘componente din comprimat; ~ 84 fie microbiologic pure sau contaminarea microbiant ‘i fie inlimitele admise de standardele corespunzatoare; ~ si fie compatible cu colorani is ma modifice culoarea: ~ dacd produsele se clasific& la alimente sau suplimente nutritive (produsele cu un continut de vitamine sau rinerale), atunci excipient trebuic si fie aprobati ca aditivi alimentari; — s4 mu influenteze biodisponibilitatea substantelor active din comprimat. 6.2.1. Diluanti Diuangii sunt substante auxiliare solide care se adaugé in formele farmaceutice solide; pulberi, granule, compri- mate, pelete, extracte uscate, In scopul de a completa masa unitati de dozare la 6 anumiti greutate, atunci cind substanga activi isi manifest actiumea in doze terapeutice foarte mici. Se mai mumese si substanje de umplere ‘Agentul diluant poate simu fie necesar, daci doza de substan{i activ pe comprimat este mare. in general, un comprimat trebuie si edntireased cel putin 50 mg. Ca turmare, doze foarte mici de substanle active vor necesita fadugarea unui diluant pentru a aduce comprimatul 1a ‘masa de cel pain 50 mg. 404 ‘TEHNOLOGIE FARMACEUTICA ‘Tabelul 11. Cei mai uzvali excipient folositi ta formularea comprimatelor (KOTTKE M.K. - 2002) NF] Denumirea excipientului, Funetia ‘concentrafia in formuli 1 [Amidon 315% Tiant intrapranular/dezagrezant 525% Lian, granvlares ued 520% Dezagregant [2. [Cetuloz microcristalina (CMC) 0.20,5% Glisant 08% ‘Adeziv de film la acoperirea nucleelor de comprimat 5-20% ‘Antiaderent 5.20% Dezagregaat _} 5.95% Diluant/iant 3. | Glicert paimitostearat 05% Labrifiat 10.50% Excipieot pentru forme cu cedare cootroladt | Bileluloa Lani, granularea med sau uscatt Filmogen Ja formele ou eedare controlat 5 (DME) cs vss joash 25% Lian, gramaara ume waa a 210% Filmogen 525% Exciient penta Tonner eed eoneal | Poiitengico loos aria o15% Arlt tropa 540% scion penta forme cu ceare comma 7 | Pliviipioion Povo) [sis Tia, granular ined 4 si0e scien: de aopeirs 5308 Dezasregart 105% Eciient pes Forme cu cadre eonieoa 3 [Poimewsriag 10% ee Gs [520% Exepient pra Te cv clare como [10-50% Diane 5108 Excise aopeie | 9 Sia de omina w magnen 20% Tia FI 20% Decasgant Proprietiyile unui diluant ideal pentru comprimate sunt: * inertie fizicd, chimica ; ‘si nu fic hignoscopic ; * lipsa de toxicitate ; * biocompatibilitate + proprietiti biofarmaceutice adecvate = solubilitate in apa; ~ hidrofilie; * proprietisi tehnologice corespunzitoare: = fluiditate 5 ~ compresibilitate ~ compactibilitate * si nu interfereze cu biodisponibilitatea substanyei active. ‘¢.88 poati indeplini si mai multe roluri: adsorbant, absorbant, aglotinant, dezagregant ; ‘= pret de cost scizut (tabelul 12). ‘Cel mai freevent utilizatidiluanti sunt redati in tabetul 12. Pentru fabricarea comprimatelor, se pot utiliza diluanti insolubili sau solubili in api sau un amestec din aceste Phann* maltodextrins | 14 04s <4 |-comprimarea directs; ~ eranularea umedi CPhara? maltodextrins | 18S | 0.45 ‘<4 |-comprimanea direct; ~ granularea umedt Malicin® M040 Ost <6 | granularea umeds [Matin MSO 5 ost <6 | granvlarea umes’ ‘Maltrin® M100 10 ost <6 |= eramularea umeds Malirin® M150 15 057 <6 | comprimarea direct; = granolarea umedi Malia” Mii i Or <6 |comprimarea direct; = granularea umed Malia M40 5 030 <6 | -amestecuri de pulberi wscate Malizia” M500 10 034 | <6 _{- comprimarea directt Malia” M510 10 0,56 | <6 _|-comprimarea direct Maltin” M550 15 0.35 <6 |= comprimarea direct [ Marin” M580 18 040 | <6 _|-comprimarea directa | Malti” M700 10 0.13 <6 | amestesuri de pulberi uscate Malioza Maltoza este un carbohidrat de dizaharide disponibili sub forma de puibere uscatt prin aerosolizare (.spray- -dried”), Este solubili in apa si puterea de indulcire este de 33% din aceea a zaharului. Are 0 umiditate de cel mult 7% si o densitate de 0,67-0,72 gic. Produsul comer- fzat, ,Advantose® 100 Maltose” (SPI Pharma), se pre- zinta ca particule sferice uscate prin aerosolizare, cu 0 ypacitate de curgere excelent, dezagregant rapid si nehigroscopie. Se foloseste Ia comprimarea directa si la obtinerea comprimatelor de mestccat. Fructoza Fructoza este un zalvir natural din fructe. Este aproape de doui ori mai solubil si cu 117% mai dulve deca zahérul Umiditatea este de 1-2% si densitate de 0,55-0,75 glee Produsul comercializat , Advantose®FS 95 Fructose” (SPI Pharma), este un amestec aleatuit din fructoza si amidon cu proprietiti excelente de curgere folosit pentru com- primarea direct Carbonat de calciu Carbonatul de calciu se prezinti ca o pulbere alli fini sau granulatd, Este comercializat sub forma de pulbere find .Pharma-carb LL” (CHR Hansen), cu densitatea de 1,0 glee si pierderea la uscare de mai pujin de 0,2%, $i "Oyster Shell Powder 4402” (CHR Hansen), cu densitatea de 1,0 glee gi pierderea 1a uscare max. 0,5%. Sunt recomandate pentru granularea umedi. Se mai produce sub forma de granule: ,,Cal-Carb® 4450" (amestec de carbonat de caleiu cu maltodextrin), ,Cal-Carb® 4457 PG" (amestec de carbonat de calciu cu amidonut pregelatinizat), ,Cal-Carb® 4462” (amestec de carbonat de ealeiu precipitat cu amidonul pregelatinizat) (CHR Hansen). Toate tiputile au pierderea la uscare de max. 1% cu densitatea cuprinst intre 1,0 si 1,3 g/cc, iar pentru Cal-Carb® 4462" - 0,95 g/cc. Se recomandé pentru Comprimarea directa. Clorura de sodiu Clorura de sodiv, fiind solubili in apa, se utilizeazi ca 3is 1,480 id b. Structura moleculard a dezagregantului ‘Aceasta poate varia tn functie de procedeul de fabricare ‘a dezagregantulsi. De exemplu, amidonul de porumb con- tine proporfi diferite din cele doui fractiuni zaharidice ~ ‘amiloza si amilopectina, Polimerul liniar ~ amiloza este responsabil de proprietijile dezagregante, iar polimerul ramificat - amilopectina - confera proprietifile de umflare. ‘$-a observat of variind raportul amiloza ~ amilopectin’, nu se influenfewzi porozitatea comprimatelor rezultat. {In cazul maccomoleculelor reticulate, s-a observat ci ‘efectul de reticulare are influenj4 asupra umflérii, care ‘este invers proporfionala cu gradul de reticulate, . Bfectulfortei de comprimare Forta de comprimare afecteazé timpul de dezagregare diferte feturi. {n primul rind, de aceasta depinde patrunderea fluidelor izolvare in interiorul matrtei, prin controlul poro- compactului Forje de comprimare scizate conduc la comprimate eu porozitate relativ mare, care permite patrunderea rapid a ape. La forre de comprimare mict, poate si se produc defor- ‘marea comprimatelor sau o posibild umflare si ca urmare, © dezagregare mare. La forte de ccmprimare mari, patrunderea apei poate fi ‘impiedicati de o porozitate redusi si 0 deformare impor- tanti a particulelor de dezagregant (tabelul 21). La forje de comprimare mari, apare o crestere a presiunii de umflare Efectul de comprimare asupra eficientei dezagregantului depinde mult de mecanismul de acyiune a dezagregantului Efectul umflarii sau structura pot depinde de forta de ‘comprimare atin care duce lao porozitae critic in mauris Captarea lichidului prin capilare, care este necesara acestui mecanism poate fi compromisi daci matriqa este ‘comprimati si are © porozitate mica 4, Solbiiatea matrite Mecanismul de dezagregare mi depinde numai de dez- agregantul ales, ci i de matrta comprimatulu Dezagreganftacioneazi mai bine te matie insoluble De exempla, matriee insolubile pe bazX de fstat de calciu tu se devaprezt adeovat Fark un dezapregant CComprimatele care conginsubstane ative sau diluani solubili in aa tind sie dizolve, decits8 se devagrese, Shiardacd avestea contin si agent devaregant Se presupune ef in Umpul procesului de dizolvare, apa acioncazi ca plasticizant, care poate reduce éezwoliarea fone de deragreen in plus, materialele solubile cae tnd si se umfle pot focma un gel vistos, care va impiedica pe mai departe pétrunderea apelin interiorul marge “Totus, adfugarea de dezagregant surteazi timpul de ezagregare, cu tots slubilitatea mati €. Metoda de introducere a dezugregantului in granulat ‘Acest factor a fost mult discutat : dacd dezagregantul se introduce extragranular, intragranular sau divizat in ambele locuri 440 ‘TEHNOLOGIE FARMACEUTICA Amidomul de porumb, alginatut de calciu si sodiu, acidul alginic gi alji dezagreganti produc o dezagregare mult mai rapid’ dack sunt adiugafi extragranular. Tn cazul altor superdezagreganti, ca: Primojel*, Ac Sol®, Polyplasdone XL*, utilizati pentru comprimatele cu ‘Tabelul 22, Efectul metodei de introducere @ decagregantului in granule, prednisolon prin granulare, nu se observé nici o diferenyi, indiferent dacd agentul dezagregant a fost introdus intra-, extragranular sau in ambele locuri. Pentru amidonul de cartofi, s-a observat un efect de dezagregare mai mare intragranular, decat extragranular (tabelul 22) ‘asupra proprietiilor comprimatclor Rezistenta la stirdmare ete een ‘Timpul de dezagregare (6) Tatra [ Ambele | Extra~ | Intra [ Ambele | Extra ‘Controt 65, 64 al Primojela% ga [30 | se | 38 [at o ‘Ac Di Sol°4% 38 [48 [87 | 10 | 6 [48 Nymeel 25 168% 40 [43 | 65 | a99_[ sao [488 Polyplasdone xLea% | 3a | 60 | 61 | 31 | 40 a ‘Amidon de canofi20% | 3.3 [3.4 21 @ 20 iio Efectul dezagregantului adaugat in granulat in diferite ‘moduri poate fi influenjat si de alfi factori ca: tipul de aglutinant, de diluant, solubilitatea matriel ‘Totusi, 0 adaugare combinati extragranular si intragranular ‘a dezagregantului poate conduce Ia 0 dezagregare optima a comprimatulu. f, Bfectul reprelucrarit Efectul recomprimarii unei matrige de masii micro- cristalini umedi, ce confine supradezagregant, asupra ‘cineticii forfei de umflare are, de asemenea, important ‘Tabelul 23. Supecdezagrezantiutilizati pentru comprimate Se consiaté o reducere a fortelor de umflare, dar nu exist © corelatie cu timpul de dezagregare a comprimatelor. ‘Superdezagregantii se clasificd in tei grupe, pe baza structurii lor chimice (tabelul 23) = amidonuri modificate ~ celuloza modificaté ; ~ polivinilpirotidona reticulata. La acestia se adaugi noi superdezagreganti ca: = guma Gellan si xanthan SM". ‘Tip structural eae Deseriere 1, Ammidoauri modificate Txplowb* ‘rupele carboximedl introdue hidrofil ‘Amidon glicolat de sodiu | Primojel reticularea scade solubiltatea Tablo® 2, Celuloza modest ‘Ae DiS carboximlilclulouk sodicd care a fost reti- CCroscarmeliose, NE Nymeel ZSx® —|culati pentru ca material <4 devin inso- Primellose® bil ane Sotutad® |. Polividona rico Crospovidone M® | PVP reticulati; masa molecular maze i Kollidon CL® —|retcularea 0 transforma in materi Polyplasdone XL__[ insolbil tn ap Amidonuri modificate dimensiuni, in timp ce celuloza se umflé in dou’ dimen- ‘Amidonglicolatul de sodiu se obtine prin reticularea carboximetilamidonului sodic. Este o pulbere cu particule sferice, de culoare albé, fra ‘gust si Pir miros, cu proprietati de curgere bune. Practic insolubifi in solventi organici, Absoarbe apa destul de energic, se umfli si conduce la 0 dezagregare rapid’ a comprimatelor. ‘Amidon-glicolatul de sodiu se umflé de 7-12 ori in mai putin de 30 secunde; el se umfli egal in toate cele trei ‘Tabelul 24. Viscoritatea soluyiei 25 siuni, lungimea fibrei rimane aceeasi ‘Se recomanda si se foloseascd in raport de 1-4%%, dar poate fi recomandats si pind la 6% la granularea umed find eficienti, inclisi intragranular, Pentru a_ mari eficacitatea, se propune s& fie nclus $0% intragranular ‘50% extragranular. Este comercializat in diferitesortimente Tablo® (Blanver Brazilia), Vivasiar®, Primojel® URS). in tabelul 24 sunt prezentate unele catacteristici fizice ale amidonglicolatului de sodium (Vivastar™) pentru diferitetipuri de Vivastar® Lae ? P0100 [P1000 |P1soo }P3s00 | Ps000 Vistar Viscoitatea . > 2.000 Vicon |muetevicos | < 90 | < 2.000 | > 1800 | 7 $595 |> 50% ‘Notd : *P-amidon de cartof, dar valabil ‘i pentru cel de grdu, porumb si oree Se mai intéineste amidonul carboximetitat, sub denu- mirea comerciaki de Explotab® (Edward Mendeli Co.), avand proprietiti aseminitoare. Aceste amidonuri modi- ficate, in prezenfa apei isi mérese volumul pani 1a 200-300% fai de 20-25% la amidonu} obisnuit. fn ultimul timp, este comercializat un nou produs modificat al amidonului mumit Sia RX 1500®, unde amidonul de porumb este modificat pe cale fizicd, prin conmpactare in prezenga apei. Conjine granule de amidon de porumb intacte si particule gelatinizate. Particulele se tumfla considerabil in contact cu apa si pot cauza hidrosolubilitatea, Acest dezagregant are gi capacitagi bune dde curgere, ceea ce il face utlizabil in viitor. Un alt produs ‘comercializat, obfinut pe aceeasi cale, este Esma Farin®. Celuloza modificata Crosearmeloza sodica (carboximetileeluloza sodici reticulati) este o pulbere cu o curgere liberi, de culoare albii cu 0 capacitate inalta de absorbtie si de umflare. Se tumfli de 4-8 ori in mai putin de 10 secunde. in stare brut, particulele m au proprietifi de curgere bune, din cauza ‘morfologici fibroase, cu lungime variat, pentru a creste ccurgerea, produsul se macini. Marimea medie a partculelor nu mai mult de 2% - 200 mesh si mu mai mult de 10% ~ 325 mesh, pH - 5,9-7,0; gradul de substituire ~ (0,63-0,85; substangele solubile in ap - nu mai mult de 5,5% ; pierderi lauscare nu mai mult de 6%. Are actiune capilard inalts, proprietiji rapide de umflare, compatibilé cu majoritatea substantelor active si auxiliare, si cost sclizut de wilizare, Se recomanda in raport de 0,5-2,0%, dar poate fi folosita si pind la 5%. Este in aceeasi misuri ficient atat in comprimate solubile, cat si insolubile. ‘Accelerez’ procesl de dizolvare, Deoarece croscameleoza este cel mai eficient agent superdezagregat, se considera cc viteza, forta si extinderea umflarii au rol important in dezagregare. Este comercializat sub denumirile : Solutab® Blanver), AcDiSol® (FMX), Vivasol® URS), Polivinilpirolidona reticulata (Crospovidona) Crospovidona se prezinti ca agregate de particule, Se prezint& ca agregate de particule mici topite impreun’, ceea ce le confer o structur’ spongioasi, cu aparen{i poroasi inalti. Reducerea mirimii particulelor cresle aria suprafetei pe unitatea de mas’, dar scade porozitatea interparticular si aspectul spongios. Este 0 pulbere cu o curgere liber’, compresibild, de culoare albi, higroscopici. Este un’ homopolimer sintetic al [N-vinil-2-pirolidonei reticulate. Complet insolubil& in apd, acizi,aleali gi solventi organici. Se umf si se disperseazi repede in api, dar nu formeazi gel, chiar dupi o expunere fndclungatd, Este inert chimic, Are capacitaji de absorbtie inalte, formind complecsi fizici reversibili ew diferite nolecule. datoriti legiturilor chimice covalente: pH 5,0-8, 0 (sol 10%). Umiditatea (KARL-FISHER) < 5,0%. Se foloseste la prepararea comprimatelor prin granulare tumedi, granulare uscata si comprimare direetA in raport de 1-38. Poate fi adiugatt la alti dezagreganti pentru a regla gradul de gonflare. Crospovidona se umfla putin, iar dup comprimare, revine rapid a limitele original, Captarea apei saw actiunea capilar este, de asemenea, consideratii nu un factor important al modului de actiune a PVP reticulate, ca dezagregant pentru comprimate. Unele caracteristci sunt prezentate in tabelul 25. ‘Tabelul 25. Unolo caracterstcifizice ale Crospovidonei Denumirea ‘Mirimea medie a | Densitatea | produsului particulelor (um) _| (glee) Polyplasdone XL. 100 02 Polyplasdone XL-10 30, 03 Polyplasdone INF-10 1 4, CCaracteritici asemanitoare cu superdezaprepanfi prezintt si guma gellan gi xanthan SM®, care sunt inclusi in aceasta categorie, Guna Gellan: polizaharida anionici de tetrazaharide liniare, care deriv din Pseudomonas elodea. Prin adiugare de 4%, gum Gellan in comprimatele de ibuprofen, acestea se dezagrepi in 4 minut, fayi de comprimatele fabricate cu amidon sau Avicel PIT 102, la care timpul de dez- agregare este >15 minute, dar comparcbile cu tabletele fabricate cu Explotab, AcDiSol si Kollidon CL, care se dezagren’ In 4-7 minute “Xanthan SM® este un nou derivat de Xanthan cu hidro- file mare i tending de gelificare micl, Comprimatele de aspiring cu 3% Xanthan SM se dezagregi in 10 minute. 6.2.4, Agent antitrictionall: lubritiant, antiaderenti si glisarii ‘Aceste tre clase de materiale, de obicei, se descriu impreund, deoarece au proprietiti care se suprapun, Ele indeplinese ‘mai multe funeti in procesul de fabricare a comprimatelor = redue frecarea intre particule (granule) si intre parle Jaterale ale comprimatului i matritd (ubrifiang) ; = previn aderenta (lipirea) materialului ce comprimat, de suprafaa matritelor si poansoanelor (antiaderenti) ; — favorizeazd evacuarea comprimacului din matrité(glisang); = faciliteaz4 curgerea granularului in matriga (glisanti) ~ tabelul 26, Tabelul 26, Agenti antfricjionali tilizati pentru comprimate (KOTKE M.K. ~ 2002) E Lubrifiangt ‘Solubiit Tesolubit Reid wearie Ceruri Acid adipic ‘Monostearal de glicerl Benzont de sodiu Polmitostearat de glicerl 4, 1 ~ Leweint Parafini Lauri sufat de magneziu | PaafinVichida Lauri sulfa de soda Politetrafucroetilen Polioxietilenglicol monostearat | Stearitfumarat de sodiu PEG 400, 6000 si 8000, Siruri de calc, magneziv si ‘Tracetat de slicer ine le aciului stearic Zaharor’ monolaurat Ue vegetal hidrogenat ‘Ulei de castor hidrogenat Tale TE. Glisangi TI. Antiaderenti Amidon ei mai uit lubrifang ‘Carbonat de magnezia Amidon Dioxid de siliciu coloidal | Tale Silicat de cate Tate Tiislicat de magneziu 4a ‘TEHNOLOGIE FARMACEUTICK 1. Lubriftanti Acesti agenti se pot clasfi solubili Lubrifianyitinsolubili acyioneaz’ interpundndu-se ca un strat intermediar intre componentele comprimatului si peretii matritel, ai masinit de comprimat. Din acest motiv, ei se adauga in amestecul final, dupa granularea acestuia, 0 greseala comund in operatia de comprimare consti in adiugarea simultand a dezagregantului si lubrifiantulai ‘Aceasta conduce Ia acoperirea dezagregantului cu lubti- fiant i are ca rezultato soadere a eficientei dezagregantalui ; de aceea, in prima etapa, se va adauga dezagrezantul Cei mai multi lubrifianti utlizagi sunt insolubiti si ca ‘urmare pot afecta eliminarea substantei active. De asemenea, ei pot reduce semnificatv rezstenta mocanic ‘8 comprimatului. ‘Mult utilizati sunt acidul stearic si sérurile sale de mag- neriu gi de caleiu, dar acestea pot reactiona cu unele substanfe ca aminofilina Parafina lichid® si ulefurile vegetale hidrogenate sunt mai dificil de dispersat decit palberile solide de tubrfiang “Talcul este mai bun ca glisant, decat ea lubrifiant Dintre lubrifiantt solubili, mai eficace sunt laurilsulfati Ei confer 0 vitezi de dizolvare mai inaltk decat lubri- fianii_insolubili. Proprietatile de lubrifiere, rezistenté mecanici a comprimatelor gi dezagregarea se pot regla prin asociere de lubrifiangi cu stearati solubil Laurilsulfatu de magneziu prezints proprietiti adecvate in acest sens. Alki lubrifianti solubili sunt: PEG 4000 si 6000, dar acestia au o eficactate mai mici decatstearatul de magoeziu In cercetare, se afl asocierile de polimeri ca monostearatii de polioxietilen si laurilsalfatii de polioxietiten. Jn tabetul 27 este prezentati functia preponderenti a tunor lubrifiant ‘Tabelul 27. Bfectele comparable de lubrifiant, de eurgere si antiaderente ale unor lubrifiant {in dou grupe : insolubili 5 Bfect | fect Bfect Lubrifiant | tubriiant | de curgere|_antiaderent ‘Stearat de magneziu | +++ = + Stearat decay | ++++ | — + Pain +++ | Sete Acid stearic +ee | ete | eee Te veep +oee ‘Amidon ~ [seat | ate PEG 4000 +e + + +444 = optim, +44 = bun; ++ = eficace; + discret; ~ ineficace Pentru a realiza 6 lubrifiere corespunzitoare, se recurge adesea i asocierea de excipient cu rol lubrifiant si glisant: stearat de magneziu + tale (1:9); stearat de magneziu + aerosil + tale 1:1:8; tale + alcool cele (91). Lubrifiantii_ fae posibildoperatia de comprimare, datorité facilitirii alunecirii granulelor din palnia de alimentare, ca rezultat al formar la suprafaa granulelor 4 unui film uniform, care diminucazi frecarea si permite © umplere mai regulati a marie, asigurdnd, totodata, un dozaj uniform al comprimatelor. Acestia diminucazl uzarea poansoanelor si mattifei, ugureazi efortul masini Lubrifianii conferd comprimatelor un aspect elegant, cu suprafege netede, fuciltind inscripionarea. Aceasti proprietate depinde de natura lubrifiantutui. Stearatul de ‘magneziu atribuie comprimatelor un aspect strilucitor, pe cand talcul le confer o suprafata neteda, dar nu gi stra lucitoare. ‘Actiugarea unui lubrifiant potrivit este mult mai dorité, mai ales, atunci cdnd materialul de comprimat are tendinta {de a se lipi de poansoane $i matrie. Imediat dupa presare, majoritatea comprimatelor au proprictatea de a se dilata si tendinta de consolidare si lipire de peretii matritei. Pentru ‘apreveni aceasta, se adaugi lubrfiantu potrivit. Eficienta lubrifiantului depinde, in mare misuri, de modalitatea de 4 fi adiugat in materialul supus presérii, De regula, se flosese sub forma de pulberi fine ecute prin sik de nylon, cu mirimea ochiurilor de 60-100 mesh. Acest procedeu se numeste ruperea (engl. bolting) lubrifiantului. Pulberea fing de lubrifiant se amestecd cu granulatul inainte de comprimare, acordand 0 atentie deosebita timpului de ‘amestecare, deoarece aceasti operatie, deseori este mai decisiva, decdt selectarea lubrifiantului, Timpul tebuie st fie suficient, ca lubrifiantul si fie distribuit pe oatd suprafata particuletor. in acest caz, oficienta lubrifiantului este maxima. Descori, tubrifiantul se adaug8 sub forma 4de suspensie sau emulsie, impreuni cu agentul de granulare ‘Acest procedeu se foloseste pentru a reduce numirul de ‘operasi si timpul necesar pentra tot procesul, inséeficienta lubrifiantului este mai scézuté Cantitatea de lubrifiant adaugata variaza si poate fi pentru majoritatea lubrifiantilor de la 0,1 pand la 1,0%, in unele cazuri, ajunge pani la 5% si mai mult. Aceasti cantitate depinde de tipul lubrifiantului si proprietiile substanfei medicamentoase. Pentru unit lubrifiangi, proportia este limitaté de farmacopei, asa cum ar fi talcul, care poate fi folosit pina la 3% ; acidul stearic, stearatit dde caleiu si magneziu de pand la 1% si aerosilul de pana Ja 10% din masa comprimatutui (FR X), Lubrifiantii, in majoritatea cazurilor, sunt materiale hhidrofobe, care in functie de cantitatea lor in comprimat pot determina marirea timpului de dezagregare. si/sau izolvare a substanjei active © problema primordiala 1a fabricarea comprimatelor golubile 0 constituie selectarea adecvati a lubrifiantului, in aceste cazuri, sunt recomandati lubrifianyi solubili benzoat de sodiu, amestec de benzoat de sodiu gi acetat de sodiu, clorura de sodiu, leucind, PEG 4000, PEG 6000, triacetat de gliceril ei mai utilizatilubrifiangi sunt: stearatul de magneziu, stcaratul de calciu, acidul stearic, talcul, amidonul, uleiurile vegetale hidrogenate, polieilenglicolii (tabelul 28) 1, Glisangi ‘Aceste substante auxiliare se adauga in formutarile de comprimate pentru imbunitigi proprietitile de curgere ale materialelor in pélnia de umplere a masinii de com- primat, eft gi pentru rearanjarea particulelor solide in timpul primului stadiu de compresie. Glisannal se interpune intre particulele solide si reduce tendinga Ia adeziune, scade frictiunea interparticulars Inplus, glisantl se poate adsorbi pe suprafeele neregulate ale particulelor de material; ca urmare, el trebuie 8% se afle in stare de diviziune find, pentru a putea fi dispersat in amestecul de pulberi ce va fi supus comprim Cel mai utilizat glisant este amidonul de cartofi, care este gi agent dezagregant; se foloseste In proportie de ‘Tabelul 28. Agentilubrifianti pentru comprimate (ARMSTRONG N.A. ~ 2002) Labritint Demure comeriat Propreti ‘Acta Farmar ie is nsolubil in ape Acid sare nsoabi in ap Anidon ‘ubrifan moder ‘Bebenat de gliceril i Tnsolubil in apa Tauris de magieie Soli apt cad — | Laurilsulfat de soditu 12 Emicoi®, Stearowei C® | Solubil in apa; lubrifiant moderat, dar eu pro prt de umedare bur, src Sata Fueticagicat tom we 6060 | 2 arbowa™ Seiki in apf; fect modest, Senumi i] sacogol Tanner de pees | 053 [sat mape ‘Stearilfumarat de sod 0,52 [Ugor solubil in apli rece, solubil in apa cald’ Stearate calcu 0.52 ins in pe Stearat de magneziu 0,25-5 oe Tnsolubil in api; lubrifiant excelent, reduce | utes compe, prtungese deereee i ae timpul de dolar a Sara de wne O57 ie vegetal dog eave Senex [slab in apa social oo le rate 10 1 nap a idrof, rine moderat pind Ja 10% ; peste aceastt concentrafie, poate avea efect ‘opus (de exemplu: proprietitile de curgere pot fi inrautitite). “Talcul este, de asemenea, mult utilizat; el este si ant aderent, pentru cd seade tendinja materialului de a se lipi de suprafata poansoanelor. ‘Se foloseste in cantitate de maximum 5%, deoarece este retardant al dizolviii, din cauza insolubilitatii sale, Ati glisanyi: aerosil 0,25%, silicoaluminat de sodin 0,75% ; dar acesti agenti pot capta umiditatea, ceea ce le stade proprietitile de curgere Recent av fost evaluaji noi agenti ca filosilicatii smectite, paligorskite si sepiolite {in tabelul 29, sunt indicati glisangii utitizati pentru fabricarea de comprimate. ‘Pabelut 29. Giisangi utitizasi pentru comprimate (ARMSTRONG N.A. ~ 2002) ‘Gone. ‘i i ‘Agentgtinant | gga po | Denumie comeriat Propretii ‘Amidon [210 a | Carbonat de magneziu 13 Celulors, pubere 12) Bieea®, Sola-Fioo® | a Dionid de sifu, colonel | 0:05.05 | Aerosil, Cab-O-Sil® _ | Glisatexevtent (Oxid de magieziv | 052 a 052 ae 1:10 Tasoubi in ap dar scirofab adroit) | 1. Antiadereng Unele materiale aderd puternie de metalul din care sunt fabricate posnsoarele sf matiele; aceasta conduce Ia Comprimate cu supafefe rugoase, efet mumit de yciupire™ (Cand picking, 3 poate aptee i forlavile cu umiditate in exces. Cet mai utiliza antiadereni sunt: amidonul si taut fn continuare, sunt descrsiprineipaliagenianifticto- all bli penta fabricarea comprimatctr. Stearat de magneziu ‘Stearatul de magneziu contine proportii variabile de palmicat de magneziu si de oleat de magneziu. Contine cel putin 3,95 sicel mult 4,8% Mg, raportat la substanta uscata Este 0 pulbere microcristaling usoara, onctuoasd, alba, {fri miros sau cu miros slab caracteristic, Practic insolubil in apa gi alcool. Indice de aciditate : 195-210. Pierdere prin useare cel mult 5% (FR X). Este unul dintre cei mai {folositi ubrifiangi. Fiind o pulbere foarte find, are den- ‘itatea de 0,25 giee. Se considera c& steararul de magneziu, fea lubrifiant, are o actiune marginala, care este caracte~ rizati prin aderaren gruparilor polare ale moleculei de peretele matrtei, iar lanqurile hidrocarbonate sunt orientate Spre materialul de comprimat. Eficienta este determinatt de gradul de dispersie avansat al particulelor. Dupd cum 2 fost menjionat, canttatea de stearat de magneziu in com- primat este limitatl (pani la 1%), deoarece, datorité carae- ferului hidrofob, prelungeste timpul de dezagregare a com- ‘primatelor si micgoreazi viteza de dizolvare a substangei active. “44 ‘TRHNOLOGIE FARMACEUTICA fn tabelul 30, sunt indicate cantititile de stearat de magne- iu, necesare pentru prepararea unor comprimate cu diametrul ‘Tabelul 30. Cantiitle opsimale de stearat de magneziu (%) necesare pentru prepai de 9 mm si masa 400 mg, cu diferite substanje in functie de agentul de granulare .e4 unor comprimate, ‘dependent de lichidul de granulare (Arias Pharmaceutie Bulletin) S)) Msae | Mat] Mig pas) Sole de | suoaums |*2"| apt | deamon | eens | ema raid | ghost | melon : ix | 10% 10% 5% “ ‘eater [30 [30 | 30 [as 2 22s 2 fwtaaod | 05 fos foo [0s as 75 0s fiewa | as [os] os | 0s as os) 8s Destort [is fis [1 1 iti 1 1 Zawort [05 [os | os [05 5 as [3s Maio + waa ty | 06 [os | os | 07s ons ons 1 Manito + as| ors | 12 : E E ee ites te [ees 5 tas | tas 12 ahah + : 7 ; zat | 95 [os | os | os os |e ar ani + Mania yl 225 [ 1 | 078 ft a 1 1 Stearat de catciu Srearatul de caleiu este un amestec care confine proporti variabile de palmitat de calciu si de stearat de calciu, cu ici proporfii de alfi acizi grasi. Contine cel putin 6,4% sicel mult 7,4% ca raporiat la substanta useati. Fractiunea ‘de aciai grasi (acid stearic) uebuie si fie nu mai putin de 40%, iar suma de acizi stearic si palmitic nu mai putin de 90%. Este o pulbere cristalin’, onctuoasé, albi, flr miros. Practic insolubil in api si alcool. Pierdere prin uscare cel, ‘mult 6%. (Ph. Bur). Ca lubrifiant, se foloseste in proportie de 0,1-0,25%. Acid stearic (Stearinz) ‘Acidul stearic este un amestec de acizi grasi, prepon- derent stearic si palmitic. Prezinté cristale sub form de fulgi, onctuoase sau cristale lucioase de culoare alb& sm gilbuie cu miros de seu. Fractiunea de acizi grasi (acid Stearic) trebuie s& fie nu mai putin de 40%, iar suma de acizi stearic si palmitic, nu mai putin de 90%. Este usor Solubil in cloroform si eter, solubil in alcool, practic insolubil in apd. Indice de aciditate: 200-210. Punct de topire: 56-70 °C (FR X), Este un bun lubrifiant, folosit n proportie de 1-2%, insti mareste timpul de dezagregare ‘a comprimatelor, Se poate adsuga sub forma de pulbere foarte fink sau sub fori de solusie alcoolic’ (eteric®) care se disperseazi peste granulate. Au fost propusc $i lamestecuri de acid stearic cu tale sau alcool eetilic Tate Taleul este bidrosilicat de magneziu natural, purificat si pulverizat. Mai poate confine diferite canitgt de silicat de aluminiu gi fier, Este o pulbere foarte fink alba, onetuoast la pipdit, aderenti, Pirk miros, ir gust, lipsiti de granu- lagi nisipoase. Practic insolubil in apf. Talcul purificat ttebuie sf fie liber de fibre de azbest microscopice. Este Jimitat pentra unele substange, la care, in prezentafierului, sunt caalizate procescle de degradare, Este folosit a lubri- fiaot, deoarece are un bun efect antiaderent si imbunati- teste partial luidicacea granulatului. DatortS onetwozitii, cristalele de tale alunecit intre ele, iar in prezenta forjelor de frecare tangentiale, acestea se desfac lamelar, find favorizata de prezen{a apei dintre straturile cristalului. Sunt recomandate si uncle amestecuri: tale, aerosil si Stearat de magneziu in proportie (8:1:1); stearat de magneziu, tale (1:9); emulsie de silicon, aerosil i tale (11:8), Aceste amestecuri pot fi utilizate in concentratie de 3% Amidon ‘Amidonul nu are proprietiti directe de lubrifiant. fn schimb, confer proprietiti bune de curgere materialulut de comprimat si proprietiti antiaderente, fiind mai activ decat calcul si PEG 6000. in mod obisnuit, amidonul ccomtine circa 10% umiditate, de aceca pentru a asizura o ccurgere mai bun, amidonul se adaugd sub forme uscat, cu un continut de umiditate de pind la 5%. Uscarea se cefectueazi cu atenti, la eemperaturi ce nu depisese 45-50 °C, pentru a evita modificarile ireversibile, care pot influenta ccapacititile de curgere a amidonului. Proprietatea de gli- sare a amidonului creste, find adaugat extragranular, inainte de comprimare, in proporiii de pind Ia 10%; totodatd favorizeaz exactitatea dozirii si dezagregarca comprimatelor. Se recomandi asocierea amidonului cu 0,5% oxid de magneziu sau 3-10% stearina. Dioxid de siticiu cotoidat Este recomandat ca glisant, in concentratie de pan ta 1%. Se gliseste sub denumirile comerciale de Cab-O-Sil, Sploid sau Aerosil. Cantitatea optima de aerosil necesari pentru a acoperi suprafata particalelor substantei active se calculeaz’ tn functie de densitatea substantei (P), diametrul particulelor substanei (D;) si respectiv densitatea (2,36 g/cc) si diametrul (0,015) aerosilului, dupé formula : 2236x0015 PAD, cantitatea de aerosil necesari = FORME FARMACKUTICE SULIDE CU FARIICULE AULUMERAL Poliesilenglicoli Se recomanJi polietilenglicolii (Carbowax, PEG), cu masi moleculari mare, cum ar fi PEG 4000 si PEG 6000, ‘care se adaug’ in proportie de 4%, sub forma de pulbere foarte fink. Asigurd o bund lubrifiere a granulelor. Deoarece aceste substanje nu au proprietii antiaderente, se mai adaugk antiaderenti. Se pot adauga si sub forma de solupii 2-10% in solventi organi Behenat de glicerit Este o pulbete de culoare alba cu particule sferice. Indice de aciditate numai mare de 4. Punct de topire : 69-74 °C. Conjinutul de ap mai putin de 0,5%. Continutul de T-monogliceride de la 12 pink la 1%. Se recomandi ca Iubrifiant in report de 1-3%. Are 0 compresibilitate mai inalti decat stearatul de magneziu si reduce forta de ejectare a comprimatului, Forta de adeziune este mai mic

    Vous aimerez peut-être aussi