Vous êtes sur la page 1sur 10
Ziduri de spri 211 Elementele prefabricate sunt solicitate gi la o presiune vertical data area acestora cu pimantul de umplutura, incdrcare de care trebuie seama la calcului armaturii, Talpile elementelor se vor verifica la re sub actiunea forfelor din rosturile orizontale. Zidurile de sprijin din elemente prefabricate usoare au fost i sunt > pe scarii larg in unele ari. In Austria s-au executat anual peste de metri patrafi de elevatii in aceasta solutie, ajungandu-se la inaltimi uri de pani la 22 metri, Avantajele acestei solutii sunt: timp de e redus, volum de manopera si de beton pe santier redus, sensibilitate Ja tasiri, drenare usoaré a apei, executie si pe timp friguros, ilatea recuperarii elementelor prefabricate, incadrare in peisaj, t printre elementele prefabricate creste vegetatia, Ziduri de sprijin din pimant armat PamAntul armat este un material de constructie rezultat din asocierea si conlucrarea structurala a unui pamdnt necoeziv sau slab coeziv | si suporte compresiune si forfecare, cu un material de armare | si suporte si intinderea. Tensiunile de intindere din pamantul armat ansmise armaturii prin frecarea dintre cele dou materiale in zonele de E Armaturile sunt sub forma de benvi, fire, refele, grile, plase, etc. si cecutate din materiale durabile, nealterabile in timp si in mediul din t Ele au coeficienti de frecare cu paméntul suficienti de mari. area lor in zid se face dupa directiile dupa care tensiunile de intindere siv sunt important Prezenta armaturii intr-un pamént oferi acestuia 0 coeziune pe 1 de dispunere a armaturii, Pentru ca aceasta coeziune si se geze, este necesar ca frecarea dintre pamant si armatura si se ste fri alunecare. Aceasta este prima conditie de existenti a tului armat. A doua conditie este ca armétura si poatd prelua ile de intindere, iar pamantul pe cele de forfecare si compresiune. t sub actiunea sarcinilor pamantul din apropierea paramentului are a de a pirisi spatiile dintre armaturi, paramentul se realizeaza dintr- erial care poate impiedica aceasti tendinta. ovyd o no giurzaud as stinygay aye nes arepns ipurquit exe “LMpoU EMArou uIp ayunoy 2onseid aseur ap ajaiar yuns ajaluiFoad faynxa098 wuguopied vaunodwn aaj afaqure ad arefoosd uns tion] uy sauntz0109 awuarsizai “ajiqrmp ‘ajiqrautradut yuns ‘oonse|d asew uIP awoUqE; sizar 18 unigns unens quns ajauriquiawoad ‘auntzo109 1$ axepunut ‘swuaqsizas “2qiquinp ‘328 18 yde vf opqvouned ‘unigns yuns e9 ajafeesR (oonawis arqy wip areougey aeinsnpur apnxa) ajaynxaioad ‘9[o[LsR008 Pfounquiowoss ‘ajainxaioad :ayed oe ames wIp ‘2oonaiuisoaa- ‘newdwosaid woreq 18 use wor2q “woroq- :yourpro jnjajo “Iradno “{qeprxout fnjaio- sy tod eure mur wip apMZUUR nzwad ausojo§ ajarEUONEA, ‘atueseo ayy nu us tmipaur ap 18 rorojo1g “1oruyooN20[9 “TOTUTYD HuepexBap sopuoroey vauntioe vj ouamod aluarstzar pqIe ys ‘amoryzundsazoo axapunur v| viuarstzas eqre ws 18 ojdns ay ps- zudpuos juin yorysnes es ase> ofeuereW wp yy 10d apMyULTY “4661 a1sad ap gpiBav ap inutiuos mupTURd sOpOF nw-s nu ayENEUTENS UIp so[LBION| waned Uy ‘soresoge] ap uposacuy ud yINFar qupured wp 2p ungeas “gamguuze i$ 1wpuNed ax fads op prz."01°6 “Sty ——_sese00u areoa4y ap [mIUDI91J209 aunBIse ys- SumpUL wip [nyeLareW ap wiry porTojo1q nes yormMyDosD<19 Seay VORUTYD oTeAWsasse ayurzasd nu ys- ‘aomuisoo unasap 8 oomuedio qareu guruoo nu Bs- -urpuos 2qemorunn yoseauydopuy ys ainqan Zep ‘g[eunsnpur auiguo ap nes pesmeu jnun y ateod zezyjon MEERA (016 34) sisaoe ap twawesed aidsmp jmpdeo vy arexy ‘aumpune ur uns aun anu “iueuIed 9p a[RIUOZO UMHS ap dumIszoons uimpoye aise reune qugued up urfuds ap prz un “azwuun ug ToRUysIOSE apauTauy ap Wieandy Ziduri de sprijin 213 ca fire de poliester fesute sub forma de grild, acoperite cu un strat tor de PVC negru si protejate de un strat de bitum cu adaosuri de i gi adezivi . Fig. 9.11. Elemente de parament youne used wip JOpNpIZ v PUsNUT 1S YUUAHXA KAEUNTIGRIS ‘716 “Bia G @ @ © @ G +--+ ‘HU "9 anu Br as 7 vawmiyy “utfuds ap prz fe axvouo P| BO TONED ISeajaoR 200) as azepuny op twOURpe vasRaly “wae qUEuNRd ap mins01q owtigy 18 azpuny ap vawouppe yuns Faye as axvo ajrumsuauNic, ‘ouraqut menpiqeis vararyuiA- sourarxe mrigunqers wasoystian 18 sol.unisuuunp vasosaye- ‘quauresed nuquiad rarinyos voxadape- sgampuuse op mynd rasataye- tinqnpiz jndioo up weuresesa1 ap mynjeuareur vaso3aye- cauns reuse qupurd uifuds ap prz mun eareysajord ej asinomd aingan amo ajadeyy, 219 “(11 634) aonseid aseu ‘yeuue woIeg ap awouqejaid 1oe{d wip reIns0xo y aod (muouRINg sgiodo wy azound ap ejduns arojougar o gare ys- conaisa ay Bs “TIqIXay ay us ‘aTeIBUIDOA yETPaUN UIp afuNyOya enjaid eIeod Bs- sutpuoo 2jazeorguuin gosvautjdapuy ps angen jnyuaure.reg oruysioes suoURTUy ap weondy FIZ Ziduri de sprijin 215 Stabilitatea extern a zidului este asiguraté dac& sunt indeplinite rificdrile prezentate la zidurile de sprijin clasice, mai putin verificarea stului fundatie-clevatie (fig.9.12a-d). _ Stabilitatea interna a unui zid de sprijin din pamant armat este in ricol daca exist posibilitatea smulgerii armaturilor din masiv sau a acestora (fig. 9.12e-f). Aceste cedari pot s4 apara la toat& armatura ilitate interna generala), dar ele pot s4 apara si izolat, la un rind de armatura (stabilitate interna locala). Analiza stabilititii interne este strdns legatl de starea de tensiuni din ivul de pimént armat. Pentru un masiv de pimént armat omogen si iv cu unghiul frec&rii interne @ gi greutatea volumica y., la o ime h, in interiorul masivului exist tensiunile normale principale 61 =0, = y.hi $i 02 = On = koy =ky-hy (9.5) entul de presiune laterali k depinde de deformatiile laterale ale lui de pmant armat. Daca deformatia laterald este impiedicata, k este cu coeficientul presiunii pimantului in stare de repaus ko; dack tia lateralA este posibila, k se apropie de coeficientul presiunii active tului ky. ‘Miasuritori facute pe ziduri de sprijin din pamnt armat in exploatare pus in evident deplasari ale paramentelor acestora de ordinul imetrilor. in toate cazurile, deplasarile mai mari au fost la partea a zidului. Pe baza studiilor flute se propune pentru coeficientul k fa din figura 9.13a, de unde se vede c& pentru inljimi mai mari de k= key iar i i inaltimi mai T de 600m k= 6,00 (ko — ka)(1 — hy a Tr 3i = kf — h/6) + = i hal . Dupa unii H-6,00 se poate | peas | Lt Zidului medie k= a) K,)/2. Aga cum s-a b) Fig. 9.13. Schema de calcul “W 8 '4 2IeUOH}Des JojLNLOJ= wasENpEAA P| BUTEDS DUM vA 28 vaISEIe amousixa isms 1$ yzvauor{oe wusse pure ap jnatseut ad vse ee "YH ww z fee ee (66) Wat Z snysaudxa axw 18 1 = 'y nnjuad aurigo as axopunuy ap euixew iz0 wee | ay meee ee 86 Pay MO= RA? InpugE Up emIPUE ap ypuEG Hp axapurnuy ap mop 3a * = ‘oy = to vA EyeMOZUO waUNISaIg Ay — 7g (gompatoy, wringunstp ydnp) y va aunttoos ‘FIeons9a oxpour vaunisaad ser (79/"y,4h = 'A/W = '9 arse ajeoru9A a} RATRITDINUDDXD “O/¥,Yk = E/UIZPY' MK) = WW TIA = 14 apunLOJD poimusoxa sunisaidwod yr] grenoos ‘aIs9 (4ET “6 “8y) 'y vaunoUgpE 9p gIEIuOZLO wauntioas *Z/'y,H = "gq aieds uIP mjmupued vasosuydu 18 weioqfos iso ue upLIBd WIP INpIZ "> aYapar uF pUEAY (6) nappy =, sersoudxa wae wa 8 y= 'y nnuad y eA rune waropuIpUL (96) natyly = na'oy = nao = 'y ; : , ; Bay POUHTOUEpE B] TENNS Y INTMpUR E RIMyULTE Ap YpuEG o-nUIp vaxepuTUL z pups Weimjaoe oe eIMEWE op ajrzuaq anuIp viumsip sm ‘A ays mYULE ap aunpuys anutp vjumsip "seq “aepunU ep BLO} wD TUMIULE 2ysuen as “o vaunisua “imyuue 18 jugWEd anUIp TuyIay MUO “(CPO ~ Sp) Bi = "y wer Puts - | = %y aNzEA ‘poruysi0ss oaUTTUy dy 91z Ziduri de sprijin Pentru asigurarea stabilitijii interne locale, toate forfele 7; inclusiv rebuie si verifice relatiile: T(Tas)

Vous aimerez peut-être aussi