Sfecla este un gen de plante din familia Amaranthaceae.
Specii slbatice de sfecl pot fi gsite pe ntreaga coast a Mediteranei, pe coasta atlantic a Europei (din Grecia spre Siria), Orientul Apropiat i n pri din Asia, inclusiv India. Acest gen este format din specii bienale sau, rareori, perene. Este cultivat specia Beta vulgaris. Sfecla roie este o plant cultivat pentru rdcina sa crnoas folosit pe post de legum n alimentaia omeneasc i ca plant furajer. Ea este bienal, deoarece n primul an se dezvolt din semine i crete, slobozind frunze, iar n al doilea an formeaz semine. Ele se seamn la o adncime de 2-5 cm i la o distan dintre rnduri de 20-25 cm. Rdcina are forme diverse:rotund i turtit, sveric i oval-lunguia; culoarea-de la rou aprins pn la bordo, poate avea i dungi albe sub form de inele. Perioada de vegetaie este de 110-120 de zile, frunzele se nltur peste 50- 60 de zile. Sfecla roie se seamn la sfritul lui martie-nceputul lui aprilie, seminele mai bine umede i ncolite, ntr-un sol bine umezit. Cnd ies la suprafa, puieii se rresc i se las doar cei bine dezvoltai. Prima dat ei se rresc cnd au 1-2 cm. Apoi nc de 2-3 ori astfel nct distana dintre plantele vecine s fie nu mai mic de 15 cm. Din sfecla roie se prepar diferite bucate, precum i diverse medicamente din medicina netradiional. Ea conine vitamina B2 i substane care mresc hemoglobina n snge. Legum este un termen culinar generic care desemneaz orice parte a unei plante consumat uzual de oameni ca hran, fiind o plant cultivat sau necultivat care este cunoscut i apreciat de cultura populaiei locale, dar nu face parte dintr-una din urmtoarele categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Aceste plante fiind apreciate datorit coninutului lor n substane nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grsimi vegetale, vitamine, substane minerale, uleiuri eterice, acestea din urm avnd rol important n digestie. Legumele pot fi clasificate dup o serie de criterii:
legume de cmp care se cultiv pe ogor sub cerul liber;
legume de ser;
legume dup partea folosit ca rdcina, frunzele, sau
alte pri ale plantei; legume dup familia din care face planta.
Legumele contin aproximativ 80% apa si sunt sarace in glucide, lipide si
proteine. Cel mai mare continut este in vitamina C dar si in caroten. Avand in vedere faptul ca organismul uman nu este in masura sa sintetizeze vitamina C, aportul de vitamina C este foarte important. Vitamina C se gaseste mai ales in frunzele verzi cum sunt cele de patrunjel, leustean, marar, telina, spanac, stevie, dar si in ardei, ceapa verde, cartofi. Consumul de legume proaspete este mult mai indicat, deoarece prin prelucrare termica acestea pierd o mare parte din constituentii nutritivi. Pe langa cantitatea ridicata de vitamina C legumele mai contin si alte vitamine si minerale esentiale bunei functionari a organismului: 1. Carotenul (provitamina A) se gsete n morcovi, carote, ridichi, sparanghel; 2. Vitamina E se gsete n fasole i mazre verde, varz, spanac, sfecl roie; 3. Vitamina K se gaseste in: spanac, loboda, urzici, conopida; 4. Potasiul se gsete n: morcovi, salat, roii, castravei; 5. Calciul se gsete n: sfecl, spanac; 6. Fierul se gsete n: ptrunjel, urzici, spanac, ppdie; 7. Fosforul se gsete n semine. Hreanul (Armoracia rusticana), cunoscut i sub numele de usturoi, rdcin-slbatic, tormac, este o plant legumicol peren, din familia Brassicaceae, cu tulpina subteran cilindric, groas, alb (folosit n alimentaie drept condiment), cu frunzele mari i cu flori albe. Se presupune c hreanul este originar din sud-estul Europei i din vestul Asiei, ns n prezent este popular n toat lumea. Poate atinge pn la 1,5 metri nlime i este cultivat n special pentru rdcina mare i alb, ns chiar i frunzele sale sunt comestibile. Hreanul pe lng ntrebuinarea n alimentaie este i un bun medicament, fiind utilizat n tratamentul afeciunilor renale, reumatismului, bronitei, afeciunilor dinilor (parodontoz), bolilor de inim, inflamaiilor articulare, sinuzitei, paraziilor intestinali. Hreanul are multe caliti terapeutice, fiind utilizat i la stimularea poftei de mncare, tratarea gastritei i echilibrarea tranzitului intestinal. Aceast plant medicinal se recomand a se consuma proaspt, sau ca principal ingredient n prepararea anumitor produse naturale (exemplu: tinctura de hrean).