Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Carte Aplicatii Geo

    Transféré par

    Thomas Borbeli
    13 vues28 pages
    aplicatii geotehnica

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    aplicatii geotehnica

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    13 vues28 pages

    Carte Aplicatii Geo

    Transféré par

    Thomas Borbeli
    aplicatii geotehnica

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 28
    plicayi in Geotehaief (Laborator si Poiectare - Exemple) ( grame ternari~amestecuri de doud pimanturt | Sise reprezinte in diagrama ternari pamanturile care att curbele granulometrice A si [3 din Figura } 12 din exemplul anterior, Sse repezinte de asemenca si pimantul rezultet prin amesiecarea celor / douk paminturi in raportul A:B = 2:1 Soltis: 3 5 Conform Figure 1.2 phméntul A este alcituit din frectiunile nisip 4i praf in proceat de 20 % | respectiv 80%, iar pamantul B este ‘aicatuit din: 4% fractiune nisip, 71 % fractiune praf yi 25% 1 Factiume aryilt, Reprezentares pémincurilor A si 8 in diayrama temarh se poste observ Figura a3. entra objineres punetului C coréspunzior amestecului phminturilor A si B in raporul 2°) s¢ Traparte seumentul de dreapts AB in tei pls eyele, Punctul G se objine din condita ce marimile segmentelor BC gi CA st se uhseasch in raportul det 2:1 sara oatonm Figura 13 ch pkmintul C este alcdtuit din :fractiunennisip in procont de 16%, Frecfionenpra'in procent de 76%: fractiumen agi in procent de § %. Problems 4: Clasificarea pimAnturilor conform STAS 1243-83 : hoe sisitice phmintrile GE, F (Figuen 1.2) din punct de vedere al compozitie graoutometrice lor in vigoare de la noi din jer Solulie pout ile necoerive se clasifich dupi compozitia granulometricl in functie de existenia preponderentd a enumitor fractiuni grenulometrice conform STAS 1243-83. cd in modul urmblor: {a Figura | 2 41 Tabelul 1.4 reaultd ck phminturile G, E si F sel © pfimantal G este nisip fin; ‘© pémantul E este nisip mare; ¢ pimantul F este pietris. Problema 5; Utilizares diagramel ternare la amestecuri de pimint : | Se dau curbele grenulometrice « douf plminturi A si B ( Figua 8) Sk se objink curbele pranulometrice corespunzitoare pentru amestecurile phmanturilor A si Bin raportul de amestec 1:1, respectiy 1.2. folutie: ; folate mesecului « dou phminturi curba granvlometrck » pémnrlul rezltat se poate obling | analitic fird 0 noua incercare de laborator. agin Tone ‘sgczog iad) emodeste eswogesd eYTEY g senj onto (unugs0’o~so0'0) (qémaxg- amoung 16 x0m0geT) FORMIEID wH RERCTEY Goolehnicd (Laberator gi Proiectare - Exewpls) | | Tabelul 1.4 : Confinut in fractiune granuaré predominant Ne. | Clasificarea | in Procemte Crt | pamanturilor mcs TT Blocuri | Bolovénig | Pictrig [US| Nsie __ Nisip mare | mijleciv | fn 1__| Blocur 2__| Bolovanig 250 3__| Picts 350 4 _[ Nisip cu pietc | >50 as 350 [5 TWisip mare 330 6 _| Nisip mijlociv 250 7 _[Nisip fin 350_| Se fac notaiile rna- reprezintt numitorul raportului de amestec;, My reprezints masa pBmdnrului A; Mg- reprezint masa piméntului B Me-teprezint& masa pbmintului ce se objine din emester; Gu. reprezint& restul din pimantul A care rmfine pe o sith cu diametrul dat, d, in procente din masa total Ma; y- teprezint& restul din piméntul B pe aceeagi sith in procente din raasa total’ My; cer seprezinta restul din pBméntul C rezultat pe aceeagi sit In procente din mase total Me, Masa de materidl A rdmast pe sita de dlametrul 4, este: Kw (2) Masa de material B rimusa pe site de diameitu d, este: Real, dee anMe 1 =a My Gg = tM 6g as) Masa de material C ce va tlimane pe sita de diametru d, este: M,e=R4R aay Meseg a Re : De unde rezultt Mana, La ae «sy Togas 13 1 i yeni (cau) p oz (Ot zt eS 190 S000 100% (yy au (eying - atmaanag ¥ 20,OGET) FREON) MH Aplicayi in Geolebric& (Laborator si Proicctare - Exeraple) Dack se tine seama de fapnul c&: M,=M, +My =M,0-M)) 1) arunci se obfine “ ya +4) an % Deci pentra A:B =1:1, cenult (9.495) _ (1.8) iar pentru A:B =1:2 se obfine (q. +246) a9) Folosind relaiile deduse anterior si curbele granulometrice din Figura |.4 s-au intocmit Tabelul 1.5 si Tabelul 1.6 pentru A:B=U:1 si pentru A:B=1:2, jar curbele pranulometrice objinuve sunt redate in Figure 14 Tabelul 1.5 nee a w % (qerqn) i (om | [OH fH é é = 6 2 3 |. 30 Cr 70 ' o2 | 88 2 io | S00 ons | too | 27 7 les oor |i | 4s ws | 725 anv | wo +} 75 1s [875 oon | 100 | 92 12 [960 oot | ioa | 97 t97__ | 985 - Problema 6: Dingrama ternnri — amestecurl de pliant Pentna construirea unui terasament de pimant intr-un amplasament dat, studiul geotohnic aferent proiectului de execute prevede ca pimantul folosit s& sibs curba granulometric® in domenil indicat in Figura 1.5. Paménturile din apropieres amptasamentului vitorului terasament au curbele granvlometsice notate cu A gi B in Figura 1.5. 88 se afle raportul de amestec, Ma, @ pamnturilor A si B pentru ca in final curba granulometrica a painénfului rezultat C, 64 se afle in domeniul cerut prin studiul geotehnic. Peaina an Aplicai tn Geotchnic& (Laboratori Proicctare - Exewple) | Tabelul 1.6 : a [e =) 1 : fam [a+ 204) qm (0, +24) (rmma) | (%e) | (%) | (4) () 6 jo |- |e 20 2 {30 |- |30 | too o6 jos |s |75 250 , : o2 |es fiz {na [373 0.06 |100}27 | 154 513 6.02 |100)45 |190 |) 633 0.006 | 10075 |250 | 835 0.002 | 100} 92 |284 | 948 o.oo {100/97 |294 | 98.1 Solute: 1 Conform reli! 1.6 din apicatia precedents rezk an nob 4.19) W~% : om unde: ‘ude de Au semnificaite din exemplul precedent. Foloxind relay d9 mai sus, ludnd pe de covespunzftor limitel superioare gi inferioaze admits & eeceiaiul eer de azudiul geotehnie pentra mai matte dlamerre te obyine domenil in cave ebuie sh ge ghseasch raportul de amestec na Caleulele sunt redate in Tabelul 1.7 si Tebelul 1.8, lar rezultatele objinute sunt seprezentiis in Figurm 1.6. Tabelul 1,7 se refer8 la determinares limited supertoare & ‘qumitorului raportului de amestec, iar Tabelul 1.8 la limita inferioart “Amestecu estor douk plraBnturi este posibil pentns orice dreapté parlel8 cu ordonata (vers Flav 1.6) cere nu intersecteazd granifele domeniulul ‘determinat. In cazul piminturilor A si B raporwl de amestes corespunzitor este A: B = | : 0.60 (Figura 1.6). : Corba granulometrict a pimantului C, eare ponte fi folost a realizares terasamentului proiectat, Sotinutt conform exemplului precedent si Tabelul {9 ese redath in Figura 15. Tagine 1S sur.0ig, oz a (arm) p c Tso 0 oso TC surat {auton - seromong 14 0120967) EoTsIOA uy seandy 1000 5] emai Aplicafi tn Geolehnicd (Laborator gi Proicctare - Exemple) ‘Tubelul 1.7 4 Cs w w Me (cum) % ~ (i) cy) 6 Z - fi : 2 u - * - 06 35 : 3 107 92 66 2 2 256 106 aS 1s a7 119 - [aor 93 6 1 079 1.006 100 0 85 083 4.002 100 #0 2 967 p.00 100 "7 35 063 Tabetol L& i 4 % ® % ™ (rom) %) 2) eo ca) 3 z = : = 2 it Be a 0.60 06 38 : B 082 02 6% 2 45 09 0.08 85 1S 16 ons 0.02 7 36 90 0.3 0,006 Wo 0 97 05 9,902 00 0 09 . $001 00 "7 100 2 Tabelul 1.9 4 % %® 06a (mm) a) ow %) é : - : 7 2 uv bat a 69 06 as : . 219 02 66 2 12 420 0.6 5 15 90 588 0.02 7 « [36 26 Tao 4.006 100 a 402 87 0.902 100 %0 40 928 0.001 100 aT 522 95.0 Tre Te Aplicagii tn Geotehnicd (Laboraor gi Proiectare - Exemple) ‘ GRANIA INFYRIOAR: 2 ehh ia ‘ 06 OPT SPrERIOH a2 % tS 006 oe + ons 1 oom 001 * wi of 3 4 x 6 Froblems 7: Indici geoteh: Un strat de pamént nisipos are y, = 26.0 kN/mn’, 0 ummiditate de 8.20 % si y = 17 kN/m?, SA se calculeze Yo. & Sr Yan ¥. Care este greutates de ap necesara pentru a satura un metry cub de pamant nisipos? = ets7uN le 08 [ESB 00 ans 26.60 09 409 29) 26,64. 422 x10 219 811A Ie i] “T0071? lel Yond (26,6~ 10) =9.814N Im? Greutatea totala a apei necesare pentru a satura un volum V= Im’ de cisip uscat este: n Gig = ry oF = 10% 0.409» 1.00 = 4.094 5 Ge = Po Gaa¥ =10x0409%1.00 = 409K Togs OAT Aplcaii ta Geotehnich (Labortoc 4 Proiestae- Exemple) Greutatea apei existentd In pimint datorité umiitarit naturale w= B. 2s este’ w 82 Gq, = enh = 915.714) = L29KN T0097" “00 mM Greutatea apei necesart pentra & saturn Im” de pimént este: G= Gu - Gy) = 4.09 ~ 1.29 2.8 KN Problems 8: Indici geotehniei ~ (O argil& grash cerugie are greutaten volumic8 y = 6. § KN/m’, grevtatea specifick y= 26.6 Nim! gi umiditatea wor 32.5 %, SE se determine Ye, &, Sa Ya imanturi coezive Conform definiiilor gi relafiitor din exeroplele anterioare se obtine: 5 12.640 I 9 = 2082126 199-48 100 = 52.6% 2 266 n 826 io}___ 100-130 13h 100 100 325x266 325x268 9.785 7, =| oxi iox100 8S ( | —0.526)26.6-+ 0.526% 10 = 17.89KN Jn! Ih tooo 100 Problems 9; Gradul de indesare »! phmanturiler necorstve St 2p determine cantitatea de nisip ce trebuieexcavathdint-o groape de fmprumut pent celizares ae oetey liner de rambleo cu inltimen de 4.00 m, platforma de 9,00 m si pants taluzelot 22) Tr rey unde al rableului este orzontl. Porovitatea mexim tm, & nsipull exe 48 °°. poroziaten minima, opin este 38 %, iar poroziaten to eare naturall, s, ee 40 %, Gradvl de ndesare al nisipolui din rambleu trebuie s& fie, lo 0,9 Volumul de nisip dintrun metru liniar de rambleu excoutat este: 9424x249 v= x4 = 60m? Porozitates aisipului din rambleu se va'determina plecind de Ia vaicaree gradului de indesare, prin jntermediul valorii necesare a indicelui porilor: Tagina 1 Aplicafi in Geotehnick (Laborator gi Proiectare - Excanple) Rezultl: a= 0,92--e, 0,92-0,425 de unde pee = OAT. a : Voiuimut total al scheletului solid pentru nisipul dintr-un metry liniac de rambleu este: t= 60(1~0,32)= 40,8? La porozitatea naturala n= 40 % acelagi volum al scheletului solid corespunde unui volurn de nisip. din groapa de impromut calculat cu relatia: © determinare ,in sina” @ greutiyii volumice in stare naturalé.a paméntutui, pentru controlul calitayi ‘onor umpluturi a dat urm&tosrele rezaliate: ~ volumul de pamént prelevat, V = 250 cm’, - greutatea pimantului prelevat, G= 4,5 N; ‘greutates phmantului uscat in etuv’, Ge 3,8 N, Dack preutatea specificd w pAméntulul este ys ~ 26,4 kiN/m? a8 se determine; ‘umiditatea plmintutvi analizat; ain ~ greutatea volumicd a paméntului in stare uscatk; = porozitatea giindicele porilor, = gradil de saturate, Solute: 2) Conoscnd greutie G i Gu, umidtatea phmdntu analiza se caleulegr4 dup& cum uemtensh a SSM eos cw we Ram ‘ joo G, r b) Greutatea volumict fh stare uscatf se objine folosind greutatea péméntului dup& uscare in etuv Gasi slash V dupa cum urmenzi: a 38 0.0152 fem =15.2kN Im? =4 2) Porozitates .n"* a p&mintulul se obtine folosind greutatea volumica in stare uscaté si greutatea specifica Aplic 11m Goole (Leboenor yi Proiscire - Exomple) Indicete porilor,¢, s¢ objine folosind n, astfel a a6 100 4d) Umiditatea de saturayie este; ” Te Aan Maa 2 100" 42810 7g say w= 28% 00 7% 15,2 Gradul de saturafie, S,, rezults: jot el ones Conform STAS 1243-83 in functie de valoarea gradului de saturatie S,, pamanturile se clasifick ca in Tabelul 1.10. Tabelul 1.10 Pimant S Useat Umed Foarte umed Practic saturat Rezulfé c& pimntul analizat, conform clasificirii de mai sus. este un pAmant umed. Problema U1: Indici geotehnicl ~ materisl compactat la umiditate optima jntr-o ganja cifindricd de 100 mm fnbljime si SO mm diametru, urmeazd si s¢ prepare prin compactare, 0 probl avand umiditates 16% si procentajul volume de aer, 18 % Materialul initial uscat in etuva, ate 7s = 2.67 effcr’, Sa se calculeze $) yreutatea de pimint $i volumul de ap necesare pentru prepararea probei, 2) greutatea volumict {a umiditatea de compactare, 7, si greutatea volumicd in stare cuseatl Ye, 3) indicele poritor, ¢ si gradul de saturntic Sy al probei compactate 48) volurnul stanjel cifindrice, respectiv volurmul ocupat de plmantul cu umiditates w = 16 %, in om este: ¥, 196,25em" Volumul ocupat de aer este 79g 962 Volumul ocupat de ap corespunzktor umiditayii w = 16%, functie de greutatea x a piméntulul scat necesar pentru realizares probe, este: jy = (om?) 100 1 Volunwul corespunzitor scheletului solid 75 = 2.67 gflem’ este, V, == (em) : nh 5 325em" Din relatia: Vis Va+ Vw + Vs recut: Tiga Aplicatii in Geotehnied (Laborator si Proisctare - Exemple) - greutates de pamint uscat ve te i ofp = IOLOSAgf ah 100" y, si volumul de apa. 301,054-1%. ee Too 48,1700" Ye 1 3) greutates volumic& corespunztoare umiditagii de compactare este: s4F a7. _ 301,084+ 48,1701 ¥ 196,25, = 1789p /em* Grevtates volumick in stare uscatl este x _ 301,054 534gf fom? TAT V6,35 7 Ne Greurmea yolumicA yg se mai poate calcula gi folosind valoaren greutéjii volumice y calculate anterior dupa cum urmeazk S34gf Lom! + to0 ©) poroaitates probei de pimant este na Ts=% 99. 100 = 47,55% "267-1554 i Vs 26% iar indicete poritor, e, are valoarea: i Gradul de saturatic, S,.are valoares: re 26788. ” 106 10,576 ee OTatx1 Conform Tabelul 1.10 rezult& c& paméntul anslizat este urved. Tagua Sa ‘Aplicayi in Geotehnic& (Leboraior si Proieciar - Exemple). —° Probleina 12: Incereares Proctor ~ determinares parametrilor de compactare 0 incercare de compaciare Proctor standard in laborator furnizeaz® rezultetele redate in Tabelul 1 Tabelul 1.1L wit) i, Ta ‘Jia 10.00. eo “Tae, ] Goin) [20,90 [210 26 23 203 inv] a) SA se stabilensct umiditates optima de compactare, greuisten specifick find 27 Kim’. by Sb ue tmeese curbele ya f(o) pentru stares saturalé $i pentia S,~ 0.8 f) Se calculeazd vatorile yu ~ 14(14w/100), pentrs fecare umiditale obtinéndt-se valorile din ‘Tabelul 1.12. | Tabelul 1.12 wed [1720 i530 ema YUN) 117338 18.20 19.20 1.35 | 18,65 17,60} Dup& reprecentaren grafick a funcfiet a= fw) se determing umiditaten optima de compactare Wi =10,8 % (Figure 1.7). ji b) Din expresia umiditpii de seturayic. 2 ! ears wg = 100-100, reaulth relagia " a 00" a 100 din cate, Talocuind valoares porozitéti, n, Functie de te ou relatia a) Taina Daa Anlica(i th Geotehnien (Laborator gi Proiectere - Exempla) oy 20 gemasi, wo 18 way Figura 17 Considerand valorile umidititit din Tobelul 1.11 drept valori ale umiditdtii de saturatic gi folosind selajia (1.11), se obfin valorile ye, corespunzatoare stiri saturate a p&mantului (Tabelul 1.13). sett Tabelul 1.13 Sm) 1721152] Bal iool ee [74 t ya(kNim’) | 18,4 | 19,1 | 30,3 | 21,2 [ 21,8 | 23,8 Dack se considert cf valorile w corespund unui grad de saturafie 8, = 0,8 (deci wei = w/0,8), 50 obi valorile ye din Tabelul 1.14 . S708 ' = ‘Tabelul 1.14 eee i 7 wu (4) 1215 [19.0 [152 [135 [iio [92 Nim) [17,1 [17.8 [19 [20.2 [20.8 [21.6 Reprezentarea grafick a relajiei ye = f(s) pentru diverse grade de saturajie 8, (Figura 1.7) usurezi, aprocieres porifici curbel de compactare, prin raport cu starea de uriditate » matcrialulul. Tame Aplicatit t» Geotehnied (Laborator gi Proiectae - Exemple) Prablenin 13: Contracfia i umfares piminturitor a idicele de contractie- umMare Un pimant are greutates volumic& in stare natural, ¥= 19 N/m’, umiditatea w = 17% $i greutater, specifict j= 27.kNim®, Curba de contractie-umflare obfinuth in laborator este redat& in Figura 1.7, St se calculeze indicele de contraciie-umflare gi sk se specifice categoria in care se incedreaza pméntul conform ,Normatiy pentro profecrares si executarex construcfilor fundate pe piméntur cu umflba gi contractii mari”- NEOO1-96. Jute Greuiatea volumict in stare uscatl, ya, este: 16,24kN/m* Porozitatéa, n, este: a joo = 39,85% Umiditaten de saturatie wou este: 4 Y~ 3985 10 yg 100 16,24 4 5M% wow Toga aa Aplicajii in Geotehnied (Laberstor gi Proiectare - Exemple) Din Figura 1.8 rezultd limita de contracyie w= 17.5%. Indicele de coutractie ~ umflare este: Wyo 2454-17 Wag Wy 2454-17, 1,00 Conform NB001-96, in functie de valoarea indicelui de contracfie-umlare pot apare urmAtosrele sivungi: i | { | 7 | Keo 0 - sunt posibile numai fenomene de contractie; | O35 7 Din Tabelul 1,18 rezultf cd pimantul analiza: are o plasticitate mare, Conform STAS 1917-73, in functie de valoarea Ic, phmantucile ay uraétoarele stiri de consistents Tabehul 1.19 ‘Stares pimintuivi [To Curgatoare <0 Plastic-curgitoare | 0 + 0,25 Plastic-moale 0.25 +0,50 Plastic consistent’ | 0,50+0.75 Plastic vartoask | 0.75 + 1,00 qt 21 Din Tebelul 1.19 rezult® c& plmfntul analizat este plastic-consistent. Pagina TA Aplicati in Geotehnics (Laborsor gi Proiectare ~ Exemple) Problema 17: Determinares indicitor de plasticitate gi consistent Un pimént are umiditatea naturald w = 25 % gi greutates volumicd In stare naturalé y=17,5 kim”. Dack un metru cub de material cu umiditate naturala pierde prin uscare 7.N de ap&, ajunge la limita ° de friminiare, Dacd la | metry oub de material cu umiditate natural se adaugi 14 N de apt pmantal sjunge la limita de curgere, Se cere: 4) Indicele de plasticitate Ty, si clasificarea pkmintului ce naturk; b) indicele de consistenté Ic si caracterizarca plméntului analizat din punct de vedere al stBrii fie. Solute: 3) Sehderea umidici, a, pentru I m? de material ca urmare a pierderil » 70 N de apt este: 2 199 = BGs, = M925) 09 - 546 17,5010 Deei limita de frimémtare, A,, pentra 1 m? de material ca urmare a adlugisi a 14 N de api este 4, ~ 29x 1992 29s Gy A(t + 0,25) 17310" 100=10% Lee 100, Deci limits de curgere este: w= 25+ 10-35% Cunoscand fimita de frimfintare, wp, respectv limita de curgere w., s¢ poate determina indicele de plasticitate ty, care are valonrea: ly Din Tabelul 1.8 rezult& c& piméntul analizat are o plasticitate mijlocie. wp we= 35-20 15% +) indicele de consisienia, ic, are valonrea: Din Tabelul 1.19 rezulté ck pimméntul analizat este plastic-consistent Tigine Toe Aplicafi in Geolehnics (Leborstor§i Proieclae - Problems 18: Indict geotehnich de structurd gl de stare incorcdrile de identificare cfectuate pe pamanturile X si Y au furnizat urmitoarele date din Tabelul Exemple) 1.20) Tabelul 1.20 Proprietates UM. Pamantul X | Pamantul ¥ | jimita de curgere|(%) | 62 34 Limite de frdemintare | (%) | 26 9 Umidiates | |38 2B Greutatea specific’ | (gf/em’) | 2,72 2.67 u Gradul de saturaie_| - 4,00 4,00 Care din cele dout plminturl = 12) confine un procent mai mare de particule argilonse; b) sve greutate volumicd in stare uscaté mai mare, ) «sp greutate volumied fm stare maturalé mai mare; 4) ar 0 potozitate mai mare. Raspcnsurie vor 6 insofite de justificdrile corespunzitoxre, Solutie 8) PAmintul cu indice de plasicitate mai maze, confine mai multe particule de argil& Pentru pmantul X, lp = 62 - 26 36% Pentru pamintul YJp= 34-19 =15% Dei pamantul X are mai multé argila, b) Tindnd seama ck ambele plondniurt sunt saturate reult8 valorle indicilor porilor: Sty Ahan too . 003 Ye to | 2.267 e, 1082087 hy Cunoscind valorile ex gi ev se poate determina greutates volumica fn stare uscaté pentru cele douk p&imantusi, Rezultd: 134gf fom? 1606 Jem? Tage Tae ‘Aplicatit in Geotshnict (Laborato si Proiectare- Exemple) ) Cunoseand greutigile volumice in stare uscatl se determint greuttfile volumice in stare naturald: 4) Porozitiile celor dovk phmanturi pot determinate plecind de In valosile indicilor p ° or determinsti Ja punctul b) dup cum urmeazA: = 282100 ive, 1¥067 Problema 19: Indiei geotehnics Indicele de consistenth al unui pimint are valosrea Le ~ 0,60 iar imitele d» plastcitare atorile w= 80% gi wr = 30%, Greutatea specificd este ys = 27 Nim’, Si se determine 2) porozitatea péméntului in cazul fn care este satura, i b) ca cat trebuie sh scedé umiditater piméntului peri ox indicele dc consistenta s8 devin8 le = 0,90, 2) Din relafia Lui fc rezultf umiditaten care ¢ «ade fapt umiditates de saturatie: W™ Wan = ML — Teor — We) = BO ~ 0,6(80~ 30) = 50% Porcritatea se obfine din expresia umiditii de saturaje prin intermediulindicelul portor wy, ‘ Joo" _05%27 1, 10 n= —t-100= 25100 = 57.45% Tre TH135 b) Din relatia indicelui de consistentS rezultf: r= wy, ~1, wr, — p) = 80 ~0,9(80— 30) = 80-45 = 35% Desh y= 50-35" 15% Tare sa Aplicatil in Geotehnics (Laborator gi Priecters ~ Exemple) nalizei granulometrice gi limitelor Problen de plas Rezultatele analizei gronulometrice pentru pAménturile A, B si C ca gi valor si plasticitate wi Wy determinate in laborator sunt prezentate in tabelul de mi paminturile A, B, C conform diagramei ternare din Figura 1.12 STAS (243-83. jimitelor de curgere * jos, S8 se clasifice Tabelul 1.21 Pamint we) | wr) fe Praf iX [3s 0 % B 35 50 20 c _ joo 38 aes Solutie: Indicit de plasticitate pentru cele tres p8manturi au urmitoarele valori: -12N%=8% Try = (50 - 20) % = 30% Too = (38 - 15) % = 23% i ‘Tindnd seama de compozifia granulometricd i de valorile indicilor de plasticitate conform STAS (743-83 (Figura 1.12) revollh c& plméntul A este un nisip prifos, paméntl B este o argild, iar pamantul C este o argil prifoass. yy 109 Aral prefs isipase Js - Iisa t hip SD Prat risipos unites i Lip Z | op BL (By LI. § » £4 0 PRR) ae LU LLL o 1 3% do 3 6 wD Peat (0.00320.030nm) Figura 1.12 Toa Ta ‘Aplicailin Geotehnicd (Laborator qi Proiectare ~ Exemple) 2. Cireulafia apet prin pamaaturi Problema 1: Curba de suejiuse i calculul canticit de ap ce poste tranzita un material argilos Pentru un pimant argilos determinat in laborator curbs de suctiune din Figure 2.1 o Umiditaten (74) Cunoscind ch drenajul gravitajional corespunde unui indice sorbitional, pF ~ 3, s& se determine ‘greutatea de apa ce poate fi drenath dintr-un metro cub de pimAnt argilos sanurat cu ye~ 13 kim’, Din Figure 2.1 rezultf ch in cezul pmantulvi argilos enalizat umiditaten de saturaje este waa = 40 % iar unviditates corespunziteare indicelui sorbitional pF =3. este w= 15 %. Voriatia umidithpi pimantulul ergilos seturat corespunzAtor variatiei valorii indicelui sorbitional, pF pe intervalul 0-+ 3 din Figura 2.1 este w =(40:-15)%4 = 25% Renulth c& greutaten apei ce poate fi drenat& dintr-un metru cub de pimant ergilos saturat conform varieyiei de umiditate Aw este Problema 2: Determinares distribufiel de echilibra a urnidithil sub un sistem rutter ‘Sub sisternal rutier al unui drum 2 ‘umflare gi curba de suctiune redt ghsegte un strat de argild préforsa avind curba de contractic- in Figura 1.8 9 Figura 2.3. Greutaten volumict medie « argitei se-va considera y= 20 kN/m?. Nivelul epelor subterane se ghsegte la 3,00 m sub sistemal rutier. Si se determine distibuia de echilibru umiditi in stratul de argilé prafonsa ul Metoda de calcul distribuiel de echilibra a umididttii, atunci cénd nivelut apei subterane se stisegte [a adincimi relay miei (pad In| metts in risipur, 3 meri to prafuri si 6-9 mets in arte), se bazeezd pe urmatoarea relatie experimentali (Croney, 1952); ; ua-heasp : @ty unde: Tagine Wi Aplicait ie Geotehnich (Laborator qi Peoiectare - Exemple} - weste presiunes apei din port - h este sucfiunea exprimatl ca indifime echivalent& de coloant ds ap’;

    Vous aimerez peut-être aussi