Obiceiuri de Florii - Sarbatoarea Floriilor

George Cocosila

Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. De Florii praznuim intrarea

Mantuitorului in Ierusalim.

Obiceiuri de Florii - Obiceiul Lazaritelor

Mareste imaginea.
Inainte de a intra in Ierusalim, Hristos l-a inviat pe Lazar. Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului

omenesc.

In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar, fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete, Cap de Primavara.

Potrivit traditiei, intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut, lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. Urcand intr-un

copac sa ia muguri pentru animale, isi aduce aminte de placinte. Se grabeste sa coboare, cade si moare.

Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor, exista obiceiul ca in aceasta sambata, femeile de la tara sa

faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post.

Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita,

care era structurat dupa modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau

numai fetele. "Una din fete, numita Lazarita, se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor

unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care

povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac

pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit

de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatul ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc,

aruncarea scaldei mortului pe sub nuci".

Obiceiri de Florii - ramurile de salcie

In ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica, pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Ele sunt sfintite si

puse la icoane. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. Oamenii le

puneau si pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodeasca. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa

rodeasca. De aceea, nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca acestia sa nu ramana fara rod.
In ziua de Florii, stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite, ca albinele sa se bucure de binecuvantarea

divina.

In unele sate, matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. Insa, ramurile de salcie aveau in

principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.

Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie,

pentru a fi feriti de diferite boli. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. Exista si obiceiul ca

parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie, cand veneau de la biserica. Credeau ca asa vor creste sanatosi si

intelepti.

Obiceiuri din Saptamana Mare

Obiceiuri din Saptamana Mare

Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare se face curatenie generala

in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate

de namol si adancite. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind
Mareste imaginea.
necuratate".

In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat.

Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa, ajutandu-

si nevestele la treburile gospodaresti.

In Joia Mare, data limita slujbelor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere

de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la

biserica, in cimitir sau pe la casele lor.

Pana la Joia Mare, femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care, in imaginarul popular era o femeie

cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei

erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de

tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa

gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine

animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse. De fapt, Joimarita era, la origini, o zeitate a mortii care

supraveghea focurile din Joia Mare si care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca.
Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele

mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire,

crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse

pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina

din Vinerea Mare.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lasatul Secului, de San -

George sau de Sanziene. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate

de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma, in jurul lor se asezau

scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor, vecinilor si rudelor. Obiceiul se mai

pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtand

denumirea de "incalzitul mosului" dar, de cele mai multe ori, semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute, el avand mai

ales caracter de divertisment.

Joia Mare este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac si

nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui, se face

din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, cel mai adesea, forma rotunda. Aluatul

dospit se pune in tavi speciale pentru pasca, dupa care, de jur imprejur, se aseaza aluatul impletit din doua sau trei

sucituri si se lasa totul la crescut.

In mijlocul tavii se aseaza, apoi, branza de vaca, pregatita cu zahar, oua, mirodenii si stafide. Peste branza se face o

cruce, din acelasi aluat impletit, impodobita cu ornamente in forma de floare. Se unge totul cu ou si se coace in

cuptorul incalzit. Alta data, cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strangeau cu

multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca, astfel, gainile

si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. Se mai credea ca, in felul acesta, se dadea de stire Blajinilor - popor

mitic care traia sub pamant - ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor.

Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea

Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru

rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post

negru.

In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face

mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in

ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a

satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub

acesta. in scopuri terapeutice.

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a

mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de

Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale:

drobul, numit in Bucovina cighir, friptura si borsul de miel.

Spre deosebire de Craciun, pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea:

"Craciunul este satul iar Pastele este fudul". Principala grija a oamenilor, inaintea Pastilor, este aceea de a-si primeni

hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.

Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.

In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac,oua incondeiate, o bucata de

slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa

catei de usturoi, o ramura de busuioc, un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), carnati, un miel din

aluat copt intr-o forma speciala etc.

Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de

mandrie personala.

Obiceiuri de Paste
Articol preluat http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-
paste-88670.html

Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Pasti incepe, din punct de vedere liturgic, in noaptea dinainte; la

miezul noptii, cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Chiar daca romanii participa in numar

destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta, ei vin la Slujba Invierii, pentru a lua lumina. Apoi se duc

pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.

In biserica este obiceiul ca, in aceasta noapte, sa se sfinteasca painea numita pasti, fie sub forma de anafura sau

anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). In Bucovina, aceasta paine, sub forma de prescuri, o aduc la biserica

femeile, in Vinerea Mare, cand se slujeste Sfantul Maslu. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie, in Marea
Joi, ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut, impreuna cu vin si vase.

In Moldova mai ales, dar si in alte zone ale tarii, femeile pregatesc din grau pasca. Ea se framanta din faina curata de

grau, la care se adauga lapte, uneori si oua. Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui

Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac impletit in trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizand

crucea pe care a fost rastignit Hristos. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide.

Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat - flori, spirale, frunze, etc. In anumite regiuni ale tarii, ea este un aluat

simplu, ornamentat si cu cruce; aluat de paine sau de cozonac. Inainte de a se face pasca, femeile "se grijesc, se

spala pe cap, se piaptana, imbraca straie curate, fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21]. Si faza coacerii

este ritulizata: "cand pun in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului, zicand:

Cruce-n casa, / Cruce-n masa, / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22].

Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul. La pastile

evreilor, fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca, fara defectiuni

corporale, pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14, cand trebuia junghiat intre cele doua seri. Pragul si

partile laterale ale casei unde se consuma, se ungeau cu sangele lui, apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu

toate maruntaiele in cuptor, fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os.

Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre, putem spune ca preparatul traditional,

drobul, s-a impus intai in lumea urbana romaneasca, apoi, prin imitatie, si in cea rurala, ca un nou aliment, cu gust

distinct, care a inceput sa aiba un consum specializat, ritual. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg

arsenal de mirodenii, - sare, piper,enibahar, tarhon, patrunjel,marar.

Drobul a devenit, prin excelenta, alimentul care se identifica, in actualitate, aproape complet, - la fel ca pasca si ouale

rosii - cu sarbatorile Pastelui. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile

precrestine.", spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului, p. 166). Sau, am spune noi, are acest corespondent in religiile

pagane, suferind o resemnificare in crestinism. Mielul este insa, mai cu seama, semnul "blandetii, al simplitatii,

inocentei si puritatii. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. [23]"

________________________________________

[21] E. Niculita, Veronca, Op. cit., Vol. I, p. 339

[22] Idem, p. 341

________________________________________

In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima, painea dospita fiind interzisa, iar cel

ce o consuma, ucis cu pietre (Ies, 12-15). Aceasta paine aducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii

in noaptea iesirii din Egipt si simboliza, prin lipsa fermentilor de dospire, curatia, prevenirea starii de coruptie si

chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta.

Traditiile populare ale romanilor, dar si ale crestinilor, inca din cele mai vechi timpuri, sunt departe de traditia iudaica,

ce presupunea o sarbatoare a durerii, la care alimentele rituale, pasca si mielul, se consumau in graba, insotite de

ierburi amare, dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. Pasca primilor crestini era o paine dulce, care se

sfintea de catre preoti, apoi se impartea saracilor. Amintirea acesteia este pasca de astazi.

La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. Dupa sfintirea din dimineata primei zile de

Paste, pasca dobandeste puteri purificatoare, asemeni anafurei. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura.

Tot in cosul care se duce la sfintit, femeile pun carnati, oua rosii si impistrite, colaci, branza, slanina, drob, usturoi,

sare, prajituri si alte alimente. Acestor alimente, sfintite, li se atribuie puteri vindecatoare.

In unele locuri se spune ca, cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. In trecut albusul de ou rosu sfintit

se usca, se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata, ai vitelor si oamenilor. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun

picior scrantit. De asemenea, pentru friguri, omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. Slanina,

consumata ca atare, se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite. Hreanul sfintit se pastra in

pamant, crezandu-se ca el curateste apa fantanilor, vindeca de boli si friguri. Daca cineva il consuma cand vine de la

biserica, se spune ca va fi iute si sanatos tot anul.

Sarea era folosita la sfintirea fantanilor, iar azi e pusa in mancare. Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri

de masele, iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. Despre usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica; dar

folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura.

Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere, care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina,

furtuni, sau mari primejdii. Noaptea Invierii este deosebita, ea simbolizand noaptea luminii, a izbavirii omului din iad,

din pacat si din moarte. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos.

De aceea, in zilele noastre, Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. Seara sau la miezul noptii, cand oamenii

merg la slujba Invierii, aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. In Bucovina e obiceiul ca, in noaptea

Invierii, sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte, ca sa fie luminata gospodaria, in cinstea luminii pe care a

adus-o Hristos in lume, prin Invierea Sa.

Multimile participa, in toata tara, la Slujba Invierii. In unele locuri (Moldova, Bucovina) la miezul noptii, cand se spune

ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos, se aud impuscaturi si pocnituri. Dupa unii etnologi, acestea s-ar face

pentru alungarea spiritelor rele, dar in acest moment ele nu au nimic de-a face, in acest context, decat cu invierea din

mormant a lui Hristos; vestesc deschiderea mormantului Domnului.

In unele locuri era obiceiul ca, in noaptea Invierii, sa se aprinda, pe dealuri, "focurile de veghe". In jurul lor, oamenii
istoriseau intamplari din viata lui Hristos. Flacaii sareau peste aceste focuri, pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele

sa nu aiba putere asupra lor. In zilele noastre, ele se mai fac, sporadic, prin curtile bisericilor, ca oamenii sa prinda si

momentul Invierii.

Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat", la care se raspunde "Adevarat a-nviat",

salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine.

La intoarcerea de la slujba de Inviere, crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint, peste care toarna

apa neinceputa. Exista apoi datina de a se spala, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos

si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte, asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa

fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor." Atunci cand se da cu banul pe fata, se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul.

Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana, ca si banul", "sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe

apa." In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca, daca te speli cu el, vei fi onorat

ca busuiocul.

Familia crestina se asaza apoi la masa pascala. Dupa aceasta masa, capul familiei ciocneste oua cu sotia si la

formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua, ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase, iar

dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei. De obicei, cinstea de a ciocni

oul mai intai revine celui mai in varsta. Se crede ca, facand acest lucru, membrii familiei se vor vedea si pe lumea

cealalta.

Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii, pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit"

sau ca e bine sa mananci ouale nesarate, caci altfel ti se vor rosi mainile. In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa

dormi, ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti, o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa.

Dupa credinta populara, e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca, daca din intamplare te ratacesti

printr-o padure, trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. Baiatul, daca vrea sa

ciocneasca oul cu o fata, il incearca sa vada daca este tare, ciocnindu-l usor de frunte. Fata incearca oul baiatului in

dinti.

In unele locuri, atat in Bucovina, cat si in Transilvania, exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. Dupa

traditionalul "Hristos a inviat, baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei,

fie pe fata ei, rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala." Se mai practica in ziua de

astazi si udatul cu parfum, in loc de apa, prin partile Transilvaniei si Banatului. Baiatul primeste cateva oua rosii si

este invitat la masa pascala.

Ofranda pascala pentru morti devine, elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori. In sud-

vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana".

Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente. Oferita de cea mai batrana

femeie din neam (sau de o alta femeie, chiar de o fetita, daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura), ea este

destinata, in virtutea acelorasi analogii, doar celor de un sex cu mortul.

Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. Impreuna cu prima joie de

dupa Rusalii, formeaza, in credinta populara din Transilvania, Joile verzi, tinute inca de femei, care cred ca, daca

muncesc de aceste sarbatori, le va merge rau.

Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea,

miercurea pentru tunete si trasnete, joia pentru grindina, vinerea pentru rodirea pamantului.

Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii, tinuta vineri. Sarbatoarea isi are

originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin, pe la anul 450, cand se spune ca viitorul imparat Leon cel

Mare a intalnit prin padure un orb, care i-a cerut apa. El a cautat si a gasit un izvor, cu apa caruia s-a vindecat orbul.

Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul

tamaduitor, la care s-au facut multe vindecari si minuni. In prezent, sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului,

considerata Izvorul tamaduirii, ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu, de la care vine tot darul.

In aceasta zi se face, in toate bisericile, aghiazma, pentru tamaduirea de boli. In trecut, se faceau procesiuni cu

icoana Maicii Domnului la camp, pentru ploaie. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor,

considerate sacre in traditia populara. In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in

aceasta zi. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca, cu aceasta apa, casa, animalele, pasarile si fantana.

In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. Se lua un petic sau ciucure, ca semn de la bolnav.

La revarsatul zorilor, se lua apa de la izvor, lasandu-se semnul luat. Se inchina si se spunea "Maica Domnului, ajuta-

ma" apoi se umpleau vasele. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave, in speranta ca se vor insanatosi.

Ritualul prevede ca, daca te-ai departat de izvor, sa nu vorbesti cu nimeni. Iar daca esti intrebat ceva, sa raspunzi:

"curand intrebasi, curand sa fie leacul" [24]

In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent, manastirea Izbuc din Banat, si

alte izvoare locale, la care se spune ca s-au tamaduit oameni. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in

care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune.

Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii, fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma,
care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul, si se indoia de Invierea Mantuitorului. In popor se crede

ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. De asemenea, se crede ca

cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca, in acest interval, usile raiului sunt deschise, iar ale iadului,

inchise. Despre cei ce se nasc in aceasta perioada, se spune ca vor avea noroc toata viata.

Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. In aceasta zi, prin sate, inca se mai fac hore. Mai demult, tinerii se

legau frati "de sange", "pe datul mainilor" sau "pe par".

In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor, Pastele Mortilor, Pastele

Rohmanilor sau Matcalaul. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice, care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei

Sambetei, se crede ca ar fi copiii nebotezati, morti dupa nastere sau oamenii de demult, cu o credinta mai curata

decat a pamantenilor.

La acesta sarbatoare, se impart bucate pentru morti, cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta

din acestea. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea. Se faceau, in unele locuri, sarbatori

campenesti, unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci.

Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi.

De Ispas se organizau nedei, targuri (balciuri), jocuri ale tinerilor. In calendarul pastoresc, sarbatoarea marca

momentul urcarii ciobanilor la munte. In unele parti ale Moldovei, se taia din varful cozii vitelor par, care se ingropa

intr-un furnicar, ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile.

S. Fl. Marian mai consemneaza, in unele parti ale Moldovei si Munteniei, obiceiul tinerilor de a culege flori de alun,

despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut

doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor.

________________________________________

[23] Ivan Evseev, Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Timisoara, Amarcord, 1994, p.105

[24] M. Radulescu Codin, Op. cit., p.56

1 T.Pamfile, Op. Cit. P.53

Dr. Iuliana Bancescu, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Bucuresti
Obiceiuri traditionale
de Pasti

Element fundamental al calendarului religios dar i al celui popular, ciclul Pascal alctuiete un
sistem complex de srbtori i zile marcate de anumite gesturi ce au ca scop asigurarea bunului
mers al vieii.
n comunitatea tradiional pregtirile pentru srbtoarea Patelui ncep nc din prima zi a
Postului Mare, care dureaz apte sptmni. Ciclul pascal se continu dup Duminica nvierii, cu
nc apte sptmni, pn la nlare.
Fiecare dintre aceste sptmni este punctat de srbtori cu rezonan n calendarul religios,
dar i de obiceiuri populare sau de gesturi i acte mrunte menite s influeneze pozitiv mersul
lucrurilor sau s remedieze abaterile de la regulile impuse de calendarul popular.
Complexitatea acestor manifestri precum i nterferenele dintre calendarul popular i cel
religios reprezint o trstur esenial a srbtorilor tradiionale romneti.

Foto: Icoana pe sticla. nvierea lui Iisus, Copyright: Muzeul Bran - BRAN
Din Bunuri culturale mobile clasate n Patrimoniul Cultural National
I. Sptmna Mare, Sptmna Patimilor

1. Marea Seac

Tradiii:

Se ine pentru a nu seca grnele i ca s nu sece laptele vacilor.

Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Credine i superstiii:

Cine nu ine Marea Seac va fi chinuit de dureri de cap.

E ru de srcie.
n Marea Seac, cei care au rie merg la ru i se scald ca s se lepede de boal.

2. Miercurea Patelor

Tradiii:
 Joimria, Joimrica

n acest zi ncepe s se manifeste o divinitate feminin care controleaz torsul, denumit Joimri
sau Joimric. Despre ea se spune c este sor cu Muma Pdurii. Rolul Joimriei este acela de a
pedepsi fetele lenee sau nevestele tinere care nu au terminat muncile casnice specifice perioadei
de iarn.

Foto: Rzboi de esut n Casa-Muzeu "Constantin Brncui", sat HOBIA, com. PETIANI, jud.
GORJ
Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Obiceiuri:

Colindatul cu Clii-Mlii (Dolj)

Form de colindat specific Olteniei cu funcie de satirizare a femeilor care nu au terminat de tors.
Acest obicei avertizeaz asupra pedepselor severe ale Joimriei. n seara de miercuri spre joi, dup
apus, grupuri de copii colind cte doi din cas n cas, sunnd din clopoei. Textul performat este
unul simplu, enunnd pe un ton satiric necesitatea finalizrii torsului clilor precum i rsplata
ateptat de ctre cei care colind: "Clii-Mii,/ Toarce clii!/ Ori i-ai tors,/ Ori i-ai ros. (...) S te-
nduri i s ne dai/ Cele ou-ncondeiete (...)". Copiii primesc ou care vor fi nroite n ziua de vineri.

Credine i superstiii:

Cenua cu care se face focul n miercurea Patelor e bun de aruncat pe straturi.

3. Joia Mare - Joia Neagr; Joia Verde; Moii de Joimari; Nunta Urzicilor

Tradiii:

Deschiderea Raiului

n aceast zi se spune c se deschide Raiul, care va rmne deschis pn la Rusitori (apte sau
nou zile dup Rusalii).

Nunta Urzicilor

n aceast zi ncep s nfloreasc urzicile, marcndu-se astfel momentul din care acestea nu mai pot
fi consumate. Interdicia are ca substrat simbolic i credina c Iisus a fost btut cu urzici n timp ce
era pe cruce.

Obiceiuri:

Moii de Joimari

n aceast zi morii se ntorc la vechile lor locuine, unde vor sta pn n smbta dinainte de Rusalii
sau pn n Duminica Mare. Locul predilect al acestor suflete este streaina casei, de aceea n curi
se aprind focuri pentru mori, pentru ca acetia s aib lumin i cldur. Se dau de poman colaci
i se aprind lumnri pentru cei decedai.
n ziua de joi se mparte de diminea fiertur de gru, varz, fasole, cartofi care se pun n ulcele
noi, mpodobite cu brebenei. Pentru morii uitai se face un colac special, lung, numit uitata, care se
d de poman. Femeile dau de poman orez fiert cu prune. Din prunele mprite se pstreaz
cteva, acestea fin un leac pentru abub (umflturi ale gingiilor).
Pentru mori, se d ap de poman: se arunc pe mormnt o gleat sau dou de ap sau se duce
ap la femei btrne.
Foto: Cimitirul din MOTENI, com. FRNCETI, jud. VLCEA
Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Joimria

Joimria sau Joimrica este o divinitate feminin de sorginte popular care controleaz torsul.
Despre ea se spune c este sor cu Muma Pdurii. Rolul ei este acela de a pedepsi fetele lenee
sau nevestele tinere care nu au terminat muncile casnice din timpul iernii, torsul fuiorului i esutul
pnzei: "Pute-a cli,/ Pute-a fetil,/ Pute-a lene de copil,/ Pute-a pnz neesut,/ i-a nevast
nebtut". Pedeapsa este arderea unghiilor i tierea degetelor. Femeile care nu au terminat munca,
pun la fereastr un crmpei de pnz esut n anul precedent i dau foc clilor i fetilei pentru a
se feri de furia Joimriei. Pentru a se proteja de Joimri, se ung uile cu usturoi i se aprind paie
sau crpe prin case i gunoi n curte.

Foto: sat VAIDEENI, com. VAIDEENI, jud. VLCEA

Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Strigatul peste sat

Obiceiul constituie o form de judecat satiric a comunitii prin care erau denunate abaterile de la
norme, observate n anul precedent. La lsatul serii flcii se adunau pe dou dealuri i ncepeau s
strige de la unul la altul: "Auzi, mre, auzi?"/ "Ce i-i, mre?". Rspunsurile acestui tip de dialog ritual
puncteaz defectele fizice sau abaterile comportamentale ale membrilor comunitii, constituind un
fel de cronic a satului, uneori trivial, dar avnd un puternic scop moralizator.

Aprinderea focurilor

n aceast noapte se aprind focuri rituale, avnd un pronunat caracter funerar. Deoarece se crede
ca n aceast zi sufletele morilor se ntorc n gospodrie n curi se aprind focuri pentru ca acetia
s aib lumin i cldur. n acelai scop, foc se face i n curtea bisericii. Lemnele pentru acest foc
se adun miercuri dimineaa i sunt de regul din tufe de alun uscat. Lemnele nu se taie, sunt rupte
cu mna, i sunt adunate de copii sau de femeile n vrst.

Credine i superstiii:

Joi n Sptmna Patimilor nu se spal rufe deoarece se crede c la mori, n loc s se duc
pomana, se duce apa murdar de la splat.
Se perie cnepa i se ncepe torsul ei, ca s fie spor peste an.
Dac n Joia Mare se pune cloc, ea va scoate numai cocoi.
Se d de poman uliului ca s nu mnnce puii vara.
Cine doarme n aceast zi va fi lene ntreg anul.
Se ine pentru a fi ferit de secet sau de piatr.
Joia mare se ine pentru primejdii i pomenirea morilor. Cine nu o serbeaz viseaz ru i i ies n
cale strigoi.
Se d foc la gunoiae ca s nu rmn erpii n curte.
Cine postete din ziua de Joi Mare pn n ziua de Pati i nu mnnc nimic, acela va ti cu trei
zile nainte c va muri.
n aceast zi se planteaz pomi, creznd c se vor prinde mai uor dect n alte zile.
Buba rea (crbune, erizipel) se vindec cu prune pstrate din ziua de Joi Mare.
Oule nroite n aceast zi nu se stric niciodat iar dac sunt ngropate la hotar, peste acel loc nu
va bate piatra.
Fetele care vor s fie scoase la joc fur mtrgun din curtea unui vecin i o ngroap pe pragul
bisericii ca s treac proetul peste ea.
n Joia Mare se face cte o cunun de flori pentru fiecare membru al familiei i se arunc pe
acoperi. Cel a crui cunun se usuc prima, va muri n decursul acelui an.
Dac moare cineva n sat n Joia Patilor, oule roii nu vor iei frumoase.

4. Vinerea Mare - Vinerea Seac; Vinerea Sntoaderului; Vinerea Furnicilor; Vinerea Ierbii; Vinerea
Omanului
Tradiii:

Pasca

Alturi de oule roii, pasca reprezint simbolul alimentar al srbtorii Patelui. Potrivit regulilor
cultului cretin ortodox, pasca este preparat din aluat dospit.
n mod tradiional, pasca este preparat din fin de gru la care se adaug produse lactate, ou i
zahr. Fiind un element central al mesei pascale, fiecare dintre etapele de preparare sunt marcate
de o serie de prescripii rituale. Astfel, fina trebuie s fie curat, de gru ales, cernut prin sit
deas; cojile de ou folosite pentru aluat nu se arunc dect pe o ap curgtoare; fina de pe lopata
cu care se bag pasca n cuptor se adun i se presar pe stratul de varz; cnd se bag n cuptor,
se face cruce cu lopata sus pe pereii i apoi la gura cuptorului. Aceste prescripii se aplic i
persoanei care prepar pasca: femeile se spal pe cap, se piaptn, i pun haine curate i fac
mtnii sau spun rugciuni nainte de a ncepe iar cnd se apuc de frmntat, se nchin.
Pasca reunete semnificaii complexe, pornind de la simbolistica ingredientelor (grul - simbol al
renaterii) i a formei (rotund - deoarece se spune c scutecele lui Iisus aveau aceast form sau
dreptunghiular - dup forma mormntului lui Iisus) pentru a condensa ideea biruinei vieii asupra
morii. Corelat cu simbolurile renaterii i regenerrii incluse n caracterul acestei srbtori, pasca
devine un aliment cu virtui revitalizante i revigorante pentru cei care o consum.

Oule vopsite

Aliment plurivalent prezent n multe din srbtorile calendaristice i obiceiurile ce marcheaz

momentele importante din viaa omului, oul rou are, o simbolistic complex, nscris n sfera
naterii i renaterii vieii pe pmnt.
Acestor atribute li se adaug cele conferite de alegerea culorii rou culoare a vitalitii, a forei
biruitoare i, n contextul srbtorilor de Pati, un simbol al sngelui Mntuitorului.
n mod tradiional, oule erau vopsite cu culori naturale, obinute din diferite plante. Pentru rou se
foloseau cojile de ceap, zeama de sfecl, frunzele de mr sau corn, coaja de prun, mce sau arin.
Pe lng oule monocrome se fceau i ou ncondeiate, numite sugestiv "muncite" deoarece
uneori procedeele erau complicate (vopsiri succesive pentru realizarea modelelor, aplicarea de
mrgele sau chiar ornamente metalice) i durau o perioad considerabil de timp. Aceste ou
decorate nu erau destinate consumului ci folosite ca obiecte de decor.

Semnificaiile simbolice ale oului, precum i atributele pe care le adaug culoarea, i confer oului
caliti pozitive remaracbile: pus n apa de splat mpreun cu un ban de argint aduce frumusee,
sntate i noroc; aezat sub perna fetelor de mritat aduce mplinirea prin cstorie; pzesc casa
de spiritele rele sau alung vremea rea; pstrate la icoan sau la grinda casei aduc spor n
gospodrie.
Vezi i pagina: Patele i oule nvierii

Credine i superstiii:

Oule nu se fac cu alte culori dect rou deoarece morii le vor gsi seci pe lumea cealalt.
Oamenii in aceast srbtoare pentru c altfel le va merge din sec tot restul anului.
n aceast zi nu se pun rsaduri i nici cloca pe ou pentru c vor iei seci. Nu se coace pine i
nu se seamn nimic i nici nu se lucreaz la vie.
Nu se mnnc urzici pentru c Mntuitorul a fost btut cu urzici.
Se ine post ca s fie belug n cas.
n Vinerea Mare fetele se suie n clopotni i sun clopotul ca s creasc cnepa.
n Vinerea mare oamenii se spal ca s nu se umple de bube sau de friguri.
Ca s fie protejate casele livezile i animalele erau afumate i nconjurate de trei ori.
Vinerea Mare se ine pentru gndaci.
Dac plou n Vinerea Mare, va fi un an mbelugat.
Cojile de ou folosite pentru pasc nu se arunc dect pe o ap curgtoare, ca s nu atace peste
var uliul ginile sau puii.
Covata i lopata n care s-a preparat pasca nu se spal, ci doar de ud cu ap, pentru c dac sunt
splate va bate grindina, iar cine nu le ud deloc, se va usca.

5. Smbta Mare

Tradiii:

Pasca

n unele zone pasca se face n Smbta Mare. Din anafura de Pati sau din crucea patei se spune
c a fcut Dumnezeu, n Smbta Patelui, toate florile i toate seminele (cerealele). A sfrmat
crucea de la pasc mrunt i a aruncat n pri peste lume i toate au rsrit. Crucea de la pasc se
pstreaz, iar atunci cnd se apropie o furtun mare, se face cruce cu ea n direcia grindinei i se
spune: "cum s-a schimbat pasca la fa n cuptor, aa s se schimbe i furtuna care vine. Acestea
sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru c Iisus Hristos s-a rstignit pe cruce".
 Patele Blajinilor

Cojile de ou consumate n aceast zi se arunc pe o ap curgtoare. Ele vor da de tire Blajinilor

c a sosit Patele. Din cojile de ou roii se nfrupt i cei care au murit spnzurai sau necai.

Foto: Ou ncondeiate, Trg de Sf. Nicolae 2-4 decembrie 2005, Muzeul ranului, Bucure ti
Copyright: cimec.ro, Autor: Ania Moldoveanu
 Deschiderea cerurilor

Se spune c n noapte de Pati, la miezul nopii, se deschide n fiecare an cerul. Cine privegheaz
n aceast noapte, dac va vedea cerul deschis, va primi de la Dumnezeu tot ce va cere.

Foto: Biserica "Nasterea Maicii Domnului" - Colnicu, com. FRNCETI, jud. VLCEA
Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Obiceiuri:

Aprinderea focurilor
n aceast noapte oamenii fac focuri n curi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ine pn la
miezul nopii. De la miezul nopii se merge la biseric, la slujb. n unele regiuni, focurile sunt
ntreinute de cei tineri pn dimineaa.

Strigatul peste sat

Obicei practicat i n Joia Mare, prin care se denunau public, sub forma unui dialog, abateri ale
membrilor comunitii, observate n anul precedent.

Credine i superstiii:

Singura zi n care femeia poate s bat brbatul este n smbta Patelui.

Cine moare n Smbta Patelui nu e nici cu morii nici cu viii.
Dac pomii nu rodesc, gospodina le mnjete tulpinile cu aluat de pasc.
n aceast noapte oamenii merg la cmp pentru a vedea comorile arznd. Comorile care ard de
seara pn la miezul nopii sunt comori rele, iat cele care ard de la miejul nopii pn la ziu sunt
comori curate.
Oasele i resturile de la miel sunt ngropate la rdcina unui mr sau pr sntos pentru ca familia
respectiv s fie tot anul sntoas.
Se ud vitele cu ap sfinit de la Botez, spre a avea noroc de ele.
Cine fur ceva n noaptea Patelui va putea fura tot timpul anului fr s fie prins.
Straturile de flori plantate n aceast zi se fac frumoase.
Din aluatul de pasc se face o pasc mai mic pentru vaci care trebuie sfinit i mprit
animalelor pentru a fi protejate i a da lapte mult.
Ca s nu i fure nimeni de la cmp, nu se d nimic din cas n Smbta Patelui.
Cnd se iese de la nviere nu se mnnc nimic cu carne, ca s nu vin lupii la vite.
Dup ce se iese de la nviere nu se mnnc ou, c pe urm miroase gura.

II. Ziua de Pati, nvierea

Tradiii:

Splatul ritual

n dimineaa zilei de Pati oameniii e bine s te speli pe fa cu ap n care s-au pus un ou rou i
un ban de argint. Oul se pune pentru ca oamenii s fie sntoi i rumeni la fa ca acesta iar banul
ca s le mearg bine i s fie curai ca argintul.
Oul rou mai simbolizeaz sngele lui Iisus iar banii de argint monedele cu care Iuda l-a vndut.
Obiceiuri:

Ciocnitul oulor roii

n unele zone, oamenii se adun n curtea bisericii ca s ciocneasc oule, urmnd diferite reguli.
Oule sunt examinate cu atenie i se alege oul cu coaja cea mai puternic (oul de gin are coaja
cea mai subire). Oul care se sparge i rmne celui care are oul ntreg. Uneori copii ciocnesc oule
pe bani: cel cu oul spart i d un bnu celui cu oul ntreg.

Foto: Ou ncondeiate, Trg de Sf. Nicolae 2-4 decembrie 2005, Muzeul ranului, Bucure ti
Copyright: cimec.ro, Autor: Ania Moldoveanu

Bricelatul, Alegerea craiului, Plugarul

n aceast zi se alege feciorul care a ieit primul cu plugul la arat. Flcul ales drept crai este dus pe
brae cu alai pn la ru, unde tinerii amenin c l vor arunca n ap. Dac nu promite o anumit
cantitate de butur, flcul va fi aruncat n ap. Dup aceasta este adus pe brae pn la biseric
i este aezat pe un scaun numit "scaunul judectoriei" de unde poate ncepe judecata celor
vinovai.

Junii Braovului

Ceata se constituie de Bunavestire sau de Florii iar n ziua de Pati dup ce au asistat la Vecernie,
ncepe hora junilor. n timpul jocului vtaful apoi armaii i junii arunc de cte trei ori buzduganul. n
schimbul unei taxe, i pot ncerca norocul la aruncarea buzduganului i alte persoane. A doua azi,
nsoii de lutari, colind pe la casele cu fete mari, pentru a aduna ou roii i bani sau vin pentru
masa junilor la care va participa ntreaga colectivitate.
Ceata i continu activitatea pn n Duminica Tomei.

Credine i superstiii:

Cine moare n ziua de Pati sau n Sptmna Luminat va merge direct n Rai deoarece n aceast
perioad porile Iadului sunt nchise.
De Pati cine merge la biseric pune n sn un ou rou ca s fie totdeauna rumen la fa.
Se spune c toi cei care ciocnesc ou roii unul cu altul se vor vedea pe lumea cealalt.
Omul al crui ou se sparge mai repede este mai slab i va muri mai curnd.
Cojile oulor roii nu se arunc afar n ziua de Pati pentru c se duce norocul.
Fetele mari i flcii tineri se uit n apa din fntn cnd se ntorc de la slujb, ca s fie frumoi tot
anul.
Cine mnnc n ziua de Pati ca, va fi tot anul alb la fa.
n ziua de Pati e bine s se consume nti carne de pete sau de pasre, pentru ca oamnii s fie
iui ca petii i uori ca psrile n anul ce urmeaz.
De o parte i alta a pragului casei se pune o glie de iarb verde ca s fie belug n cas.
Usturoiul sfinit n aceast zi mpreun cu smirn i busuioc este folosit de fete ca s fie plcute i
aprate de farmece. Usturoiul i busuiocul acestea, semnate ca s se nmuleasc, sunt bune de
leac.
Cu lumnarea de la nviere se nconjoar casa ca s fie protejat. Lumnrile de la nviere se
pstreaz tot anul i se aprind pe timp de furtun, inundaii, fulgere.
Cine doarme n aceast zi, va avea viermi n straturi.
n ziua de Pati nu se mtur pentru c face grul secar.
Nu se cerne n ziua de Pati deoarece din tre se fac lcuste care vor ataca culturile.
Cine vrea s tie dac va avea noroc, s ia un ou rou sfinit din ziua de Pati i s-l pstreze pn
la Patele urmtor. Dac oul e plin nuntru, e cu noroc, dac e gol, nu.
Cine vrea s aib noroc la pescuit, ia o bucic de anafur i o arunc n ap ca s prind tot anul
pete.
Dac plou n ziua de Pati, perioada pn la Rusalii va fi ploioas. Dac bate grindina, anul va fi
mbelugat.

III. Sptmna Luminat, Sptmna Patilor, Sptmna Alb

1. Lunea Alb

Tradiii:
 Datul n scrnciob

n unele zone, oamenii se dau n scrnciob sau n nvrtitori pentru a fi sntoi tot anul.

Obiceiuri:

Umblatul cu pasca

n ziua de luni dup Pati, uneori i marea, se merge pe la rudele cele mai apropiate pentru a vesti
nvierea Domnului. Merg fiii la prini, nepoii la moi i finii la nai. Se duce o pasc, cteva ou
roii, fructe i butur. Sunt primii cu cozonac i ou roii iar la plecare se primete tot o pasc i
ou roii.

Plugarul

n a doua zi de Pati, cel care primul cu plugul la arat este dus pe plug pn la ru i este aruncat n
ap. Biatul ales trebuie s fac apoi cinste pltind o anumit cantitate de butur. Tnrul ales
plugar ascunde sub gunoiul din curte grapa i colii de la grap, dup care se ascunde i el n curte.
Cnd ies de la biseric ceilali feciori, aceti trebuie s caute grapa, apoi pe tnr. Cnd l gsesc, l
leag cruci cu paie, l aeaz pe grap i este dus la ru unde este udat cu ap.

Udatul

Feciorii prind fetele i le duc la o fntn unde le ud cu dou-trei cofe de ap sau le iau pe sus i le
arunc ntr-o ap curgtoare. Fetele astfel udate au anse mai mari s se mrite n anul respectiv.

Credine i superstiii:

Cine moare n Lunea Alb merge n Rai nejudecat.

n Lunea Alb se dezleag splatul rufelor.
Lunea Alb se ine ca s nu se rtceasc drumul n cltorii.
Luni i mari dup Pati nu se lucreaz pentru c e ru de boal-rea (epilepsie).
Cine i petrece lunea Patilor pe un pod vede toate strigoaicele care trec pe acolo.

2. Marea Alb Marea Dracului; Marile oprite; Oloagele

Credine i superstiii:

n aceast zi nu se lucreaz pentru c e ru de viermi i de secet.

Oloagele se in pentru a nu avea probleme cu picioarele.
Marea de dup Pati se ine ca s nu fie oamenii trsnii i ca s nu se mbolnveasc de pelagr.
n aceast zi nu se toarce.
Mari dup Pati nu se umbl cu minile n ap pentru ca s nu se umfle buricele degetelor.
Se ine pentru ca s nu fac porumbul tciune i s nu mnnce gndacii grul.

3. Miercurea Luminat Nunta oarecilor; Paparuda

Obiceiuri:

Paparuda, Paparuga, Dodoloiul

Paparuda este un obicei agrar fr dat fix, executat n mod special pentru provocarea plocii n
timp de secet. Este practicat de fete de vrst mic, 10-12 ani, uneori ignci, care, mbrcate n foi
de boz (sau alte vegetale), cu cununie de flori mpletite pe cap, merg prin sat incovnd ploaia i
dansnd. Oamenii le stropesc cu ap, pentru a provoca ploaia. Se practic n toat ara, dar mai
ales n zonele de es.

Credine i superstiii:

n miercurea de dup Pati nu se lucreaz pentru c e ru de purici.

Cine nu ine Nunta oarecilor, i stric oarecii lucrurile.

4. Joia Patilor Joia Nepomenit; Joia Necurat; Joia Rea; Slobozitul Presimilor; Foca

Tradiii:

Foca

Foca se srbtorete n prima joi dup Pati. Se fac colaci care se duc la biseric pentru pomenirea
morilor. Pn a se merge cu colacii la biseric, se face foc sub pomi, ca s moar viermuii i
omizile.

Obiceiuri:
 Aprinderea focurilor

n Joia Luminat se aprind focuri pentru cei mori. Focul se face din nou bee de alun uscate. Se
crede c sufletele vin s se nclzeasc, de accea se invit vecinii i se dau de poman oale noi
mpodobite cu flori i colaci. Femeile dau de poman la cimitir pentru cei mori colaci, butur, vase
i haine noi. Peste morminte se arunc i ou roii.

Foto: Cimitir din satul MOTENI, com. FRNCETI, jud. VLCEA

Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Slobozitul Presimilor

n afar de focurile care se aprind n aceast zi, o alt practic cu caracter funerar este slobozirea
apei pentru cei mori, la fntn. O fat car 40 de glei de ap pentru o persoan decedat. La
sfrit, se pune martor o persoan de acelai sex cu cel pentru cel care a murit i fata este
ntrebat: "Eti martor/ c ai crat apa lui (...)? Pe cine ai martor/ c ai crat apa lui (...)?". Fata
rspunde: "Eu, luna i soarele!". Imediat dup accea se ncrucieaz dou lumnri i se aprind la
cele patru capete, i se arunc n fntn, puse ntr-o troac. Lumnrile rmn n fntn pn
cnd se sting iar fata care a crat ap primete un cadou (gleat, can cearaf), dat peste fntn.
La final se organizeaz o mas la iarb verde, cu 40 de colcei, cte unul pentru fiecare dintre
gleile de ap.

Foto: Fntn cu cruci, sat BOROTENI, com. PETIANI, jud. GORJ

Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Credine i superstiii:

Joia dup Pati este inut pentru boale. Nu se lucreaz pentru c e ru de tifos.
n Joile dup Pati (n numr de nou) nu se toarce i nu se neap pentru c e ru de boale i de
btut piatra.
Btrnii in aceast zi ca s nu vin ploi toreniale.
n aceast zi se d de poman pete.

5. Vinerea Scump Fntnia, Izvorul Tmduirii

Tradiii:

Destuparea fntnilor

n aceas zi se crede c se desfund izvoarele pentru ca oamenii s aib ap. De accea, izvoarele
i fntnile amenajate n aceast zi vor avea ap abundent i nu vor seca niciodat.

Credine i superstiii:

Se ine pentru mntuirea sufletelor i pentru ca oamenii s aib leac de boale.

La Izvorul Tmduirii curge singur untul din lemn, cu care se pot tmdui unele boli.
Vinerile dup Pati se in numai de esut: cu pnza esut n aceast zi nu se ngroap nici mortul,
pentru c nu e primit pe lumea cealalt.
n aceast zi toate apele sunt sfinite; cine nea ap i se spal pe prile bolnave ale trupului, se
nsntoete.
Se ine pentru rodul plantelor i mportiva grindinei.
Ziua de vineri dup Pati se ine pentru slobozirea izvoarelor morilor.
n aceast zi se serbeaz Izvorul ploilor, adic ncep ploile. Se ine pentru ca vara s fie ploioas.
Oamenii i ud vitele cu ap ca s aib rod mult i s nu bat piatra.
Se ine pentru izvor n gospodrie. Cine ine, are spor la casa lui.
Vinerile dup Pati sunt rele pentru orbit.
6. Smbta Tomei

Obiceiuri:

Pomenirea morilor

n aceast zi se dau de poman pasc, ou roii i lumnare.

Foto: Cimitir, sat PIETRARII DE SUS, com. PIETRARI, jud. VLCEA

Copyright: cimec.ro, Autor: Odeta Catan

Credine i superstiii:

Smbetele de dup Pati (n numr de nou) se in pentru a nu-i apuca boalele urte.

7. Duminica Tomei Patile Mici; Patele Morilor; Drute

Obiceiuri:
 Pomenirea morilor pentru cei necai

Pentru cei mori necai, n aceast zi se aprind lumnri care se pu pe pmnt. Se crede c n jurul
lor se adun sufletele celor necai fr voie.

Text adaptat: Analist-etnolog Ania Moldoveanu, ania.moldoveanu@cimec.ro

Surse

Ion Ghinoiu, Srbtori i obiceiuri romneti, editura Elion, 2002.

Artur Gorovei, Credini i superstiii ale poporului romn, editura "Grai i Suflet Cultura
Naional", Bucureti, 1995.
Elena Niculi-Voronca, Datinele i credinele poporului romn adunate i aezate n ordine
mitologic, vol. I, II, editura Polirom, Iai, 1998.
Marcel Olinescu, Mitologie romneasc, editura 100+1 Gramar, Bucureti, 2004.
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului romn, editura Paideea, 2001.
Tudor Pamfile, Srbtorile la romni, ediie ngrijit de Iordan Datcu, editura Saeculum I.O., 1997.
Narcisa Alexandra tiuc, Srbtoarea nostr cea de toate zilele, volumul II, editura Cartea de
Buzunar, 2006.
Ofelia Vduva, Pai spre sacru. Din etnologia alimentaiei romneti, Editura Enciclopedic,
Bucureti, 1996.

http://www.crestinortodox.ro

cIMeC - 2012
<a href="http://www.trafic.ro/top/?rid=cimec" target="_blank"><img border="0" alt="trafic ranking"
src="http://log.trafic.ro/cgi-bin/pl.dll?rid=cimec"/></a>

I. Sptmna Mare, Sptmna Patimilor

1. Marea Seac

2. Miercurea Patelor

3. Joia Mare

4. Vinerea Mare
 5. Smbata Mare

II. Ziua de Pasti, nvierea

III. Sptmna Luminat, Sptmna Patilor, Sptmna Alba

1. Lunea Alb

2. Marea Alb

3. Miercurea Luminat

4. Joia Patilor

5. Vinerea Scump

6. Smbta Tomei

7. Duminica Tomei

Surse

Text adaptat: Analist-etnolog Ania Moldoveanu, ania.moldoveanu@cimec.ro

Realizator pagina web: Vasile Andrei, vasile@cimec.ro

Etnografie

Traditii si obiceiuri in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor

Saptamana Mare, ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Patimilor, are menirea de a

pregati credinciosii pentru Inviere.

Pentru a simti bucuria pascala trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamana atat sufletul, cat si trupul, inasprind

postul pe cat ne sta in putinta macar in aceste ultime zile, care sunt si cele mai importante din Post. Dupa cum spune

Sfantul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea
ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos.

Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie

sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi.

Pentru Saptamana Patimilor sunt caracteristice urmatoarele traditii: pastrarea linistii, a tristetii generale; focuri

rituale; respectarea stricta a postului; interdictia unor importante lucrari casnice; ingrijirea locuintelor;

curatenia prin curti; intreruperea provizorie a lucrarilor principale in camp; confectionarea hainelor noi

pentru sarbatoare; taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori; tocmirea lautarilor pentru hora satului;

impartasirea la biserica; iertarea reciproca intre oameni

Numita si Saptamana Neagra in Bihor si Maramures, Saptamana Mare gaseste pe toata lumea ocupata, toti se

pregatesc sa intampine marea zi a Invierii Domnului.

In aceasta saptamana se face curatenie generala in casa, in curte si in acareturi: se matura curtile, se repara

gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc peretii, se spala perdelele si mobilierul, se sterg

geamurile, se aerisesc toate hainele, asternuturile si covoarele. Se face curatenie si in grajdul animalelor, varuindu-se

inauntru.

Barbatii muncesc la camp pana cel tarziu in ziua de joi, cand revin in gospodarie si isi ajuta nevestele la treburile

casnice.

In Maramures, in aceasta saptamana oamenii poarta haine de doliu, iar casa o imbraca tot in negru si albastru

inchis. Stergarurile se schimba in ziua de Inviere cu cele albe, iar femeile isi schimba portul.

Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului.

Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pasti, fiecare credincios luand aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al

pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu (dar care aducand in aceasta zi mir si ungandu-L pe Hristos, devine

mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti

fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi

de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptamanii in care

trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului.

In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si impartaseasca. Tot in Joia Mare, in Maramures nu se

da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile. Seara, lumea se duce la

priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru.
Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi

aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite.

Patru lucruri sunt praznuite in Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-

a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce

voiau sa-l ucida.

Exista si cateva superstitii referitoare la aceasta zi:

- nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg;

- daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul;

mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii;

- in credinta populara aceasta zi este termenul final cand femeile trebuie sa termine de tors canepa.

Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim:

- se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzand pentru

fiecare mort cate o gramajoara, daca vreti sa fie si ei luminati pe lumea cealalta in unele locuri se duc la biserica

bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica

coliva si colaci;

- o alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi

bune de mancat;

In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic, nici macar

clopotele nu se trag. Daca trebuie vreun mort ingropat, se-ngroapa numai cu bataie de toaca. De cand se slujeste

Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele.

Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tinguirii lui Hristos, care se afla acum in mormant. La

sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul

Aer este o panza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita

icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos.

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor

traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de

Pasti.

Traditii in Sambata Mare:

- se sacrifica mielul si se prepara drobul, friptura si borsul de miel. De Paste nu se pregatesc foarte multe feluri de
mancare.

- pe vremuri era obligatoriu ca femeile sa imbrace, la slujba de Inviere si in zilele de Pasti, macar o camasa noua,

cusuta in orele de taina ale noptii, iar barbatii sa aiba cel putin o palarie noua.

La miezul noptii, lumea porneste in liniste spre biserica, pe drum se vorbeste in soapta, iar la slujba toata lumea sta

cu mare evlavie. Dupa ce iau lumina, oamenii merg in cimitir la capataiul mortilor familiei si aprind si acolo lumanari,

ca si cei trecuti dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului. Lor li se da de pomana si in ziua de Inviere, dar si peste

o saptamana, cand e Pastele Mortilor. De aceea, culoarea cu care s-au vopsit ouale de Pasti nu se arunca, ci se

pastreaza o saptamana, cand se rosesc din nou oua, se duc la biserica, se slujesc si apoi se duc afara, la morminte,

si se dau de sufletele celor dusi.

Copiii abia asteapta sa vina de la slujba de Pasti, ca dorm o ora, doua, si se scoala sa mearga prin vecini, sa

vesteasca Invierea si sa primeasca oua rosii si banuti. Baietii merg intai, in zori, si apoi fetitele, dupa ceasurile zece,

unsprezece. Ca asa e credinta, in ziua de Pasti trebuie sa-ti intre intai in casa un baiat, ca sa ai spor si bogatie, ca

daca-ti intra o fata, ti-aduce saracie si ghinion.

La masa de Pasti, la amiaza, se aduna cei ai casei, se mananca miel si cozonac si se petrece in liniste, fara muzica

si galagie. Batranii ies apoi la portile caselor si vorbesc, povestesc.

In Maramures si Bihor se fac vizite in sat la alte familii, a doua si a treia zi de Pasti, cand se organizeaza si hora

satului sau higheghe. Se angajeaza lautari, si acolo, in mijlocul satului, se aduna toti, tineri si batrani, si petrec.

Un obicei, in zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face dupa Pasti, aproape de Rusalii, cand vremea e

secetoasa si holda de grau are nevoie de ploaie. Se aduna sapte feciori (cate zilele saptamanii), in fata bisericii,

fiecare cu cate un snop de spice in mana. Merg in cimitir si scot doar cu mainile goale cea mai veche cruce. Insotiti

de preot si de tot alaiul satului la Valea Chijicului, crucea este pusa sa pluteasca pe apa si preotul citeste de

dezlegarea ploii. Apoi, toata lumea arunca cu spice si cu flori peste crucea din apa, rugandu-se sa aduca ploaie si sa

fie holdele bogate. La terminarea slujbei, cei sapte feciori scot crucea din apa si o duc la loc, in cimitir.

In intervalul dintre rastignirea pe cruce si Inviere, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormant trei zile si

in acest timp S-a coborat cu sufletul la iad, sfaramandu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit

sa ne arate ca este posibila o viata spirituala, biruitoare si fericita, si fara de trup. Pana la El, oricine murea se ducea

la viata chinuita din iad, intrucat toti treceau pragul eternitatii cu sufletul transfigurat de pacat. Aceste trei zile de viata

ale lui Iisus cu sufletul despartit de trup formeaza inceputul Raiului. Incepand din acest moment, sufletele celor drepti

sunt asezate in Rai pana la Invierea lor cu trupurile. Aceasta inviere, numita si Invierea de Obste, va avea loc la a

doua venire a Mantuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorat la iad a fost acela de a incredinta si celor de
acolo, care au trait pe pamant inaintea Sa, Vestea cea buna a mantuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si

a pacatului.

Alina T.