Interpretéri_geografice in istoria eoherere romin ! il. IN CE CONDITII A APARUT SI CE A INSEMNAT, LA ORIGINE, NUMELE ,,TARA ROMINEASCA” DE ION CONEA ‘Aga cum nu sint de acord asupra originii numelui ,,Muntenia”?), istoricii nu sint de acord intre ei nici in ceea ce priveste originea numelui Tara Romineasca. De fapt, ceea ce trebuie explicat din acest nume este numai ter- menul lui prim: Tard. Trebuie, adied, explicat cum a ajuns urmagul sau continuatornl rominese al latinului terra si aib& semnificatia Ini Tard din Romineased, adie& semnificatia de stat *). care s-au ocupat de aceasti problema se impart in doud: unii, care sustin ec schimbarea de sens s-a petrecut ,,pe teren rominesc’” gi altii, care sustin c& aceast& schimbare s-ar explica printr-un imprumut din afara, Principalul reprezentant al primei teze —,,pe teren rominesc”, fird influent din afaré — este N. Lorga. Tat’ ce spunea el, intr-o conferint& consacrat& special acestei probleme *) : »,De origine latina, terminul (nostru tara) se deosebeste ca inteles de acela pe care I-a avut in limba romanilor gi I-a pistrat in acelea ale popoarelor ( = celorlalte popoare de limbi romanice decit cel romin — LC), care pleac& de la dingii”” (1)*) ,,...Altfel e la noi. De la inceput, tara € un lueru mare... legat de un grup de oameni care-si trec mostenirea aceasta” ete. (ibid.) Si mai departe: ,,Cit& deosebire intre greoaiele cuvinte ,,...terre”, ,,terra”” ,,tierra” aceasta ...incilzit& ,,tari”” a noastri’” (p.161). Mai departe : ,,La noi, infelesul primar al cuvintului... a it cu totul gi a fost inlocuit prin »pamint” ...Astfel tari” inseamna, nici un adaos, pdmint rominese liber” (p.162). Si in sfirsit: ,,Para Romi- nilor e Tara Rominease’ ...fn zadar s-a obiectat c& titlul de ,, Domni a de geografie, vol. VII, p. 2751 tnsemna ,,pimint”, ,pamintul productiv”, tn timp ce (ard din Tara s,Patria” ‘saw ,,Statul’” rominilor. Infelesut cuvintului fara (Bucuresti, 1940),ee tab ai nostri, cei 4; -- gefi de 5 in Bales” mii sefi ite state, din ni 24”, purtat de prtyari pent Stmpramut” (p. 163) nay roproduck ~ m6 ae a gard de azi nu ma, < al timpulm, 1, romine’ i dea © ta Tara Rom! ‘eagos, nn face Je i direct continuar,, 4 Bo aveminare, UO SOT orga creden CH ora (al cdrul direct cor incepat at Prin urns.) ingelesul anticntT¢— spune TOF 4 en finael — 20 a} un Ta eee ‘ca—prin cel " eet, ci ol Dumal “ . ; i igaria si Po .-.? 8) si c& acest imprumut de a sau polonezi, fie mai probabi) care cuprind cuvinte corespunzitoare cv cel medieval” (2) 4), utului”, ca s-o numim astfel — 11 Se va ardta mai departe, schimba explica mai bine prin cauze intern din afara. la o influenta din af . mineasci). din numele Para Romi nu e de loe — Contrari in limba rominisimplu). Astfel, Dictionarul lui Tikt tul rominese fard il are, in Transiiv ] cum, pe de alta parte, orice dictionar mai cuprinzitor ii latine 7 F arath c& terra nu insemna, in aceastit limb&, numai pdmint pur si simple, | ci avea si o suma de alte semnificatii, dintre care cca mai importants era aceea pe care o are el la Varro, la Virgiliu, la Quintilian: yla terre (élément producteur), sol, terrain, terroir”, adicd—asa cum spun , dictionarele limbii franceze, explicind pe terroir : ,,la terre considé f rapport @ l’agriculture”. Cu alte cuvinte este vorba, in acest inte termenului latin terra, de ceea ce téranul romin —in general — numeste ypamint muncitor” (adic& pamintul care se ard gi care produce) gi de ceca te poporul romin de la munte — in special — numeste ,,tara”. Aceasta intelegea in adevir, in primul rind, plugarul roman prin terra gi aceasta intelege azi, in primul rind, si poporul romin de la munte prin fard (de unde rezult& e& nu poate fi adevarat ce spunea N. I or ga, o data ce aceasta ,,spiritualizaté” tara a noastr’ a ramas, totodata, in popor, si foarte ,,materialisté” — aga cum se exprima el — pastrind adic’ si intelesul de ager-ogor). Ei bine, in latinul terra cu acest ultim infeles sustinem noi ca-si are ‘ originea romineseul fard (cu intelesul lui din compusul Tara Romineasca). * in limba poporului romin de la munte (si in special pe fatada interna a Carpatilor) cuvintul tard are si astézi, in primul rind, intelesul de ,,Ses sau cimp, care se munceste gi produce bucate”. Orice ses sau, in ge~ neral, orice regiune joas& — situata fie la poalele muntilor (depresiunile carpatice externe), fie in interiorul lor (depresiunile carpatice interne), fie, in sfirsit, oriunde aiurea —este fard, dac& (numai cu aceasta cond: populatia ei traieste in sate strinse gi are drept ocupatie principala agricul- tura (dack, adic — aga cum am auzit gi notat noi de atitea ori pe teren— aceasta populatie ,,triieste in sate gi ,,ard gi seamdna*—saucu alte cuvinte »,face bueate”’.) Cu alte euvinte, nu chiar orice depresiune earpatica (interna sau externa) este ,,tara’’, aga cum gregit se crede. Depresiunea Petrosani- lor, de pilda, nu este ,,tara”, dupa cum nici Vrancea nu este si niei chiar Lovistea*), ba nici chiar faimoasa.... Tard a Oagului. In ceea ce ne priveste, am notat de mult acest sens de la munte al cuvintului ,,tara”, ins& fara s4 sesizim importanta faptului. 11 notas de asemenea — aga cum vom vedea — ¢i alfii, dar tot aga: fari st fi sesizat toaté semnificatia gi importanta lui*). In adevar, exist& — dac&i ne putem exprima astfel — unele valori do sau adeviruri de acestea, cum este de pilda infelesul eco- fic al termenului popular rominese de la munte fard, despre nsuri, cuvin “Eom ori ne-am gindit, in fata asocierii saf-semdndturi de care poporul romtn totdeauna nofiunea de ,,tari’, cd satul rominese (cuvintul) si-ar In satus ,,semanituri’, dectt in fossatum, matic despre Lovistea, vrem si spunem ci nol nu mai recunoa iglei al lucrarii noastre aparuté sub acest titha, In 19: d acelasi, adicd valabil si azi ca si atunci). fam vazut, si Tiktin (asa cum I mai notaserd, tn‘ | conta amb in alt& parte 5 enantio are de 40" stind din Mungi; sare pot fi Bae in 3 pa in espe plese a elobs eo ; ciobant, clopotiv™ “ance ase bares pest this Ee due pa enene Areanul, de i altul + pe muntele £0}. 4; culege izvoa- Mia o stink de Pe Toast cArUle TF vcabi, po cei 1 Boso! tererorul: (moneele oe cohent Oaks moss sau tot asta mo ype Mohora! Ca ana pe IODA Ta © es $i 0 aten- pion Py pot sve8 O82, "Cam @ jare sau un inter te intrebi Je Gilortul), POP tre de jos * » jo intimp! ta prilejul si Care win la odin sate 125 ama o sme) (nord-vest de oad i Ja munt x ‘probleme muntilor rile” loud Co oe pentru astfel i de la e yloeurile” pe fie deosebite perrtin satal vey, pentru a-si Tirgu-Jiu (15 km pemertiay epan — avunel eind Pe i de Ings nga asi o tard ‘Tirgu-Jiu) spur itoriul satului : ,spunem e are tare de. Valart) — o& pleao’ 18 FM, Se urma {a pritul rind tilde acolo se teeta OP720P® sndo oamenti traiese Im Brimu) rind Ja noi, unde este poali de Tein consecinfé — comp! a de pe urma vitelor” (3i wm Bi tot astfel, numai pe teren Seri nu. mac say drimiare ae fac gn. Vance, a eral Toes inde ch aceeagi i d vale : Ines eajan (dar gi fran) pe cei de Ia pe wrinceni mocani*), aga cum si incolo”, care sei la ne until Neamfului, vom afla e& populatia de pe mai ln tord de Vrancea, See tee intro ,.nol mantenil” gf ,,cei de valea Bistritei face de ase Sat aa Cami ‘Bin’afiabaibiintr-o 2i k ”"8), Si tot numai pe teren poti si afli, asa 2 a a- Se 1 chapatng MAabemhoes. ch satencele venite ey pian” E Humorului si mai din jos, unde se fac bucate”, sint numit Ds at. dh citre sitencele venite din satele dinspre munte (din comuna’ un Moldovei, de pildi), sitence pe care, in schimb, ,,taranele” le numesc vmuntene”, ; Dar nu numai pe laturile externe ale Carpatilor Meridionali si Ori- e : deopotriva, si pe laturile lor interne, dinspre Tranalvaniy ae tot. La stinele din Muntii CAlimanu- ae 2 Cl, ,,jos la sate (adic& in Cimpia Transil ai) etary cle, gic! 1a stine, e mtnte” 4), Acelagi Inert il arr afla, dupi Rotesatutul#) sta ee ‘odnei, ai Birsei, Pagérasului, Sebesului *), fun Stine sus, este munte, iar J0s, la sate, este tara. - rod, spun — A un fopt deosebit ‘sep pe AmPortant, acela cA, 1a muntc sateoe din targuleae t ‘tin Cele situate imediat = vom reveni coca auttte na Joeuitor dintr-un sat si $i sedem in sate ise “Imp de bucate, Be rises: interesant EG) 51 spunemfn sfirgit — €4 8% inchidom o Wj ; Muntii Apuseni nu stau I nicl Mjgoarele Ariesului si pina a. de Ia Hox tribiese mocanit, iar de Ia pont In jre rasdrit — adica pe ac, Penis qaranii') Ne oprim aici cu exemplele ane le poate verifica, ined, gi ast: ul muntilo: vom spune cf de pildi, vei afla of © mofii, ¢& de la Cim i din muni, de- © §i Se fac bucate”? la iegir ea Ariegy plo se unde sint sate sau documentele ; de tern, pe care zi Ie fata tocuiui, ""™ Pe care ovl- * qrobuie si spunem, insd, ci asupra ¢ chiar cu totul nici invowtele verlag sare, o& Soest Infoles rw no lipsese chiar cv aL 0 scrise, numai ci — eu o singurd tie, cum vO ‘edea — aceste izvoare nu sint altceva decit lyte sim: { excep i de teren, in care a fost notat inci i: Pan ‘at incidental gi ne insmnunte (ard, a cArui semnificati, ined, nw numa es respect at tori nu au ee ia nici macar nu au sezizat-o. ned din notau Teofil FrincugsiG in a lor ,scriere etnografic&” Rominii din “Muntii pute (ond) or t iru ca dupi ei si noteze, in 1898, si Silvestru Moldovan (9) ina sa ,deseriere” Zarandul gi Muntii Apuseni — c& moti spun fard, in opozitie eu munte, regiunilor joase, agricole, din jurul Muntilor Apuseni : De la comuna Orfaliu — serie Silvestru Moldovan — — Ariegul igi ia rimas bun de la falnicii munti...gi, dupa graiut t mofilor, iese la fara”. Si totusi, cum am spus, importanta faptului n-a fost sesizata de nimeni, nici chiar de... ingigi autorii citati (cu totii, mofi din | | Apuseni), ceea ce se vede gi din aceea ci —in aceleasi pagini, in care ardtau co inteleg mofii prin fark — ei folosese totusi, totodata, si denumirea... »Tara Motilor” (care este 0 constructie cirturireascd, nestiinfified), inte- legind prin ea... muntii in care tr&iese mofii (pentru care moti, ins&, aceast&é denumire dat’ muntilor lor este un non-sens)*). (ioe. ei ¥) Aceeasi ¢ da vestich a Munfilor Apuseni. Un exemplu: tn august 1960, un oy een x ain Soartao vantiigin tauntl, aturl de_calu-i tnedreat cu ,clubéra”, In directia nord-vest. Intrebat unde se duce, a rispuns : pmar'in fara, la Bing (> Belus). (Informatie: Ton Tonescu-Dunareanuy *) Passim (de pilda, p. 5 gi 62). y ») p. 227, ) Denuinirea de Mofilor, atit di it folosita si In 2! re, ar trebui pird- eet! ected: for, attt de gresit vo tard” al motilor, care st prins — cu ia oat me cc cI ea eo ° dupa farina. Este extrem de probabil ci acest Ndecit traducerea germanului Motzen- citati de el, cate seriseserd despre ar e Mart plicat lucrart asupra lor au Pijeesta ¢ adevitrul : ed, adled, romtnii ‘ajungind si spund si ei, Tara site fi luat eé dupa un presupus rominese& cu intele, 0 uvintulni {ar sul 6 ationsts snregistr are im ay urmatorul ye Worrorte Dar coo nai Proty manteni ° Ergin Tara Hateg " pe care atin Petra) ‘lin Iuerare® _ ante De soa hotarele pets pom igo sole "Yoiana-SibitiN eopierea Seb oe in ctl of mol Sfobani din satul Loman hf ola grofi, plates eer vile ; ian muntele de Ia dor ara patra ptm ini es Poin te, cu mile do oi Vit Pee gue ano De tan uni “i stau toath vara “0h '7.C.), alfii se due pe . ietiessunde ca Se ‘nu aa fin, num iar i Aas aia se duc iarna j jarbi pe urma bueatelor . ; ae — a ae text cum nu se poate mai clar ed 5, ete innile unde ,,se giseste (toamna gi... iarna) iarb& pe urma bueatetor”, et be ‘ar fi aceste regiuni. ,,Se due apoi pe tari... spune localnicul f trila si, dup aceea, enumerd eiteva din aceste ,,fari”, punindu. f po socotindu-le in mintea lui — si eu drept euvint =,Pe ra -egalit x e, auch deopotriva indreptatite si fie numite stdin ratiig, pies tu. ‘minia, Hatigul e gesul Hategului, ,unde oamenii to; Banatufe gest! Banatului, iar Ruminia este tim cu oile, vin poienar, de ari (adicd lomiinari, adie ty j—1.0.), de stau vara cy olteana si munteand, unde atitia pastori transhumanti ardeleni isi petreceau iarna en ile, * Multé vreme s-a crezut (intre alfii, de N.I or g a — a r ; iy sa cum am ai ba ines s0 mai crede es Bp heer, ca stank cind pastorii ardeleni neau, inainte de unirea Transilvaniei cu vechea Rominic. & Olena Meee turmele win fara” (subintelegind c& tree Carpati; falas gan tert spre Cimpia Dunirii), intelegeau prin acest {ard ee ximint roe Uber” (vorba lui N. Tor ga) si nu — adica N nu numat ond evats ts, 8 piistorii aceia spunean c& se due ,,i , aun eo Corpafii in vechea Rominie (spre Cisne Pog ‘aubeae Recanen ak pre Cimpia Dunirii Nae! (,,Cimpia’ centrala a podigeenitt (depresiu r site ee Seecieatts dela nord de ‘adea gi Satu ove SBS 8s ianw semni sere GH@ lara Ia’ pari". pe. Apsteath 9 coments deja Pavenita (ita departe)ORIGINEA NUve 1, ~ . ; e& pistorii carpatici in — gaptntt ete do orice alti easing Qadar, termenul tard in teloge, telegeau (si inty simple, C imp Nteleg Asoumin de la munte, ctr veoh t por fe joast, produciitoare de Bi regi’ a ajuns inst, de mui wale si inst Meeem. Tar intrebarea la cary ‘ty, ot: cum s-@ ajuns la acest din urma co’ ul semantic a fost ex, inteles ¢ y fs Plicat de intr-o influenta din afari. Termeni uit istorici, asa « 3 ta ect termenul terra din Wet"! tard-,stat™, arent Am ari altee¥® Oy] staipinit de un dominus, stat”, au Spus ei, nu este pamintfori Iucreazdi pentru din; peyocuitori SI medi¢vale, care ab (hay ne aoorta rid Z CCAS stp MK . Ar fi fost, . a0 Apfluents, care de BYU loc in eadrul relatiilor dintee a penton f Limba do deat aati, $i statele feudale vecins Uses fen cAror Amba do ei Toon? latina. Cu alte envinte, la noi ar ft re erat nf etm on Se ea caine infeles Now ar fi coborit si in popes ? WP4 acces, termennl Nei ee nu numai cd n-a fost imprumut, dar si c& acest: ps enului j,fari” a aparut inti t d stea, oficialitatea si l-a insugit, ES in popor, de la care, dup Si, deoarece s-a sustinut ci rominescul = stat) nu-i decit latinul medieval — polonez si maghiar ae mu 4 fi petrsg = interes — credem — sé vedem ce inteles (sau intelesuri) are acesta in- tr-unul din cele mai importante documente ale istoriei poporului romin : vestita Diplom&’ a ioanitilor din 1247. d, in acest an, regele Bela al IV-lea al Ungariei face cunoscuta Inj donatie c&tre cavalerii ioaniti, el spune : ,,... damus et conferimus ... totam terram*) de Zeurino cum alpibus ad ipsam pertinentibus et aliis attinen- tiis omnibus ...excepta terra kenezatus Lytuoy woiavode ... excepta terra Harszoc ...”, adicd : ,,... dim gi déruim ... intreaga fard a Seve- rinului cu munfii ce tin de ea si cu toate celelalte ce atirn’ de ea... afarh ae 1) Bste foarte interesant eA aceste lucruri au fost totusi spuse, si tnci foarte cla ned de acum o jumatate de secol, de edtre un tindr cercetitor romin (geogral si lingvist), ‘izut pe clmpul de lupti in primul rizboi mondial. Si este interesant de stiut acest Iucru cu Imai , etl elt aceasta se intimpla intr-o vreme cind ad nee ae me — vazut, adiek expresit Daa ge maaan Ana tes ig pe, a ee ° ret ei sau cu o nuanfa de colectivitate ; — , { wintul fara tsi avea un alt contrar In limba, starts crt ator ean - »s mai vechi al cuvintului a lisat unele urme. Se me “I ‘mai ales Muntenia, simplu ie a neenrn F fost mult cautal le Cae Fonts sma, iu “i, a se seobort E , pentru ei, Bas >. ae aD. Pugchila este singurul f ae rominese $1 opozitia sau antiteza& de fara Hato i ee tn afar 1 sorol «-* is aivi voiovoautt! + are @ avea, i Mmentio «fe ul terra PAT inteles economico do pa’ srmen rolagi 1 ei to tor produ Mievir, cind documen ui r ce am rere sare" In woaam pertinentibus area Jui prim dif, Popular rom dipibus ad tees og una este a ‘ ‘ sat ram a ce fin de 6% ine oe parfile jonse, azricol: a spiitere Goveriulal es mie e-ar refers Smit ‘ ue fee ter a a injelege a As, prin acel ape next. ff specificai aparte ri oe te aed a ‘todatd, c& mungii DY NE. “terra henezatus Bituoy. E de observat, peste, mai " car Front, cond dipam TONER she, o mare parte Or cp a Hagegului — 4 desi aceasta infin gi intreage depresiane ie, dar c& era formata din f paticd a Tiras era formate si rs din ge sau regiun, 7 inseam nu 0 ai el er Tor mare decit era format eee in i: Jase, intra. saw submontane. De acer ened din ft cu onesatele Tai Toa impreuna gi i diruim, PIER or emul terra exDFim © notiune de aceeas: areas” ar reiegi, 8@ pa cnezate, c& el are 4, semni- feng cb nofunes exPAMAE Le ea fr Dich 0 Ia natura : pene TE ‘pe care-I acopera si ci, astfel, terra nu e tot una cu tara”, * : ‘Vumai ci, undeya mai departe in textul diplomei, regele mai darn iste aceloragi cavaleri ined o terra, a cirei valoare este masurata in ... pluguri : ,,Conferimus etiam eisdem terram quadringentorum aratrorum in Feketig vel alibi ultra silvas ...” sau, in traducere: ,,Le mai diruim lor un pamint de 400 de pluguri in Feketig sau in alti parte in Transilvania ...”), — ceea ce iaragi nu mai las nici o indo- iali cd, in wnele eazuri, termenul terra din documente avea, totugi, exact infelesul termenului nostru ,,fard” 4), i a Cu ad i : ince naa era et kane atl ” vi Veni . Tat le exemplu piers Yenirea ungurilor, prima menfiune documentark en privire ki 3) Este ineresant rin fark” on oat traduedtoral reda termenul tatinese terra prin aonaeMss, elt 91 trdducerea Iui. rom KIEL atneased, Ne-am redat dupa volumv 4959: tn care Dinan RE REY 91 XV at para sea ote seine arn Th atit in limba latina () citat: tap. 3, track : ‘M romineste ; Fominese tari’ n-ar { atv i’ termenul terra nu ar: azul lui On ag antstoge $1 at prin ,,tar’ tae in Mseamna ca ne aflan tied dinte, UMP Si ed ar fi com 2 tre terra tara” tn al »pamint” lap. 287 . rORIGINEA, NUMELU: 1 sfantilor Apuseni ai sity ‘edict finutul Abruante 1 Her tienes agadar, cu terra ce) to consecint’, concluzia la to; srr, oF Yeritorin fonda le awe ei de yesursele 1ui naturale, ‘Po, ndiferent, fied 3 Sy ero mune’ (cu pluguy ott! © ea camer jatatil de feudalul stapin2)’ 0 sapa, on ¢ fi exPlontn teren, in timp ce ,,tarar sata" in rec CoD evenim 1a Intrebarea pe ¢ ste numai tonite eT f ini de Tara Romineasey 2 PUs-o ma erat eau gta Tyim al acestui nume : Tex (ropriu-zis, nurain’® CT oar@: Am inteles’ den Stata ene ter reiel™ Giovale, cu infelesul Ini de teritorke (Cort Gia da) trebu noi Mepitatea NVI dominus (si inditerent Mes, documentele lati. citi autor ini), sau trebuie sf wuciterent de f SUpra clirnia se exe {ntre Limit , tie si vedem formele de reli er ‘economic geografic ,,tar’”, cu care poporulronge estine™ ett wotetda, age cu. & denumit CIES aes ante dena n'y populatie de agricultori legati de un wat nina evade Sineamintim ch inceputurile teritoriale ale cet ae numit Muntenia si Tara Romineasca ai aa ale statului feudal car wmumele lui prim de Muntenia (indiferent dace bese ey deuide rnenul munte sau, cum 8-2 sustinut, ea: ip dack la baza acestuia sti ter- evalahi, care a intemeiat statul: Munteni), Sau o mone eee Muntenia, eare ne arat& c& inceputurile tent). $i nm © numai numele de tmbuis chutate in nord, of mai ete'gl succssitinea caritalciny eects niet care ne mai arat& clar, in plus, gi de, necesiunea capitalelor acestui stat, fri, corlad dups Intomaletee:tedaha teetinpte iad (ast counsel toed: feeb 4pr0 tad-est,) ‘adlek-Ginsehe haenmedyr ta inneprieale Ne Sabi Graica secinl x spre locuri unde, la inceputurile lui, a Beat ul sii se cheme Muntenia, clitre toeuri care, dup ce’ ‘euprins Intro granitele Ini jan yimpus” asi rice Rte rer a : sytard” : hard?” decit Bio oe statul rominilor cel care, acum, cuprindea mai mult’ ae br. VII al publicafiei Probleme de goografie” s-a aritat in ce tenia; s-a can, gi in ce conditii geografice a, aparut numele de Mun- ee sey” anume, ci dac& statul respectiv s-a numit asa, a fost +p. 9, Obeuth ooo? bee Bs sot, a ‘un pasaj din documentul latinese, respectiv : terran ae a iusta Onpoy terram ..., quam. primitus ez donatione regia» !stinutul numit Abrud, situat lingi {inutul Ampoiu...”" etc, in care vedem tradus pe terra nu prin fara, ci, prin sinut. Tata, deci, pe Tinga terra ‘Obruth, Apuseni, si terra Onpoy- ine aici, in treacat, cd cele mai multe nume din s ‘ara Oagulul, Tat Nisiuduluj, ‘Tara Almajului (din Banat) ete. nu sini, a8 oh gregit si Gi it ai oare, la orie tru bunul motiv cA t tara”), zilele noastre de unii cerceta- ¢ regiuni, au tradus, gresit, pe , terra Kévar, tradus prin ».Para numai o semnalim, ara ; Meridionali pe ., «ig poi, CarPatit i eente), astfe uri Aa latera wad stat, munte), \” 3 tari leg a toate, eonsecin el afetel Eoteristicd OF acest goon a i ie fe ce rt con: fae explc ox agini, este explica, fot © prezentele Ye fara Romincas: cum, ip gi Dui nume BUA Lost prin, ‘ le in induntru, in condiy; : dezvoltat gi s-a va alte ¢ sustinem, 0 i 7 ib aceasté forma (rom; din afar si de realithfi SULTS nm apare sul interne ale statu, do vist nele do Tara Rominehee Ora doet ea c&elnu este altces,, cased) deat in seco at XV an unimentele interne ale secolels, incepa fi erie i rOmUNER *oralja din doeiba slavis. Noi subscriem in deeit traducerea: 47 toate redactal est nume — Romineascd anterioare, XV s2V07 ga: dach serise in romineste, aceasta o — aici, parereg I rimele dooumente interne era tenis. tot actin ae ee einai bund dovads c& Po) d istoricii ceilalti, dar nu stin di ponte anterioare. ,8@ poate” —rispun locumente...”” Li se poate fi tn socolele aS ie i Od oan ena nu trebuie lnati ‘igur gi, ie i locum x e pra insti, acestor eens fe Ree unei coneluzii sau ipoteze totdeauna drept eee eaoate inck raspunde cu urmatoarele cuvinte foatte Yeros es aa situatie in care, de asemenea, lipsea .. dncamantal Mee ED ot at teria, nickiri, Teg eos ce vi spun ett a trebuit si se intimple” (N. Tor ga, Conferinte bueovi nene, Bucuresti, 1919, p. 85). Si, oricum : de ce si cautim aiurea originea numelui de care ne eeupim, eind acest nume poate fi explicat, foarte fire si logic, prin condifit din fauntru ? mbig ‘inte, conereti i Nias » teritoriul patriei noastr i i telegindu-se, ins, nu num: feria ie ta is interne gi externe, si cele mar amen nied in sate fae bet de deal si podis, unde de asemer Treinni nn siné aga deiatringe (age neo vatat, Ins’, oi nici satelo din ace! $i nit. ,,bucatele™ mage tt €4 cele »,de tara” proprit-7 ‘mal dogeay3P° Wari” gi ch, astfel dealt’ de la. © © mare zona intermedi: Munte fonsiderate, ele au ince Ot s,tars”? — gi aceast: PREM Gocumentele tatin.s ; 5 SpeMNeitenas aac Jeuti, In geo abr de ance prise $i subalpine Viata economic i saturaxeoRrafie, explicat. ineasca ! t primit condi i (romi. statulai altceva ecolelor m insii, asc’ — tae — > astfel ma. stim poate » luata ipoteze avinte oni A NUMnLy, it, in perioada mig, a gure, Pe lov, tottiilor, Popul, eto comportind-se, art," PUcata iio Is munte, unde jit! in largnl dopresiuniio, °Y sngels (14)*) dospro sates” dievalo) de pe vaio "a} ee in gospodarii indiviqy 0” puso apartinea”” — statu i politic’ generati «a istorie Rstfel si euprind’ inty, jee. Tao clnd statul « ey, — mai mult ,, ud im Tari a me {ee vyechi). Si i-au zis aga intemei ij romini transhumanti, in munte pe cea de ,,farir * asadar, unii termeni geo, i Bi ae ieee Earnie ee’ Ra, Pe ling’ intelesurile oan de prefioase. Un astfel de termen s-a vizut ch cate in tint acolo de ,,fardi”, de infelesul si valoarea istoricd a cirtin nen ‘vapat. ‘ aa Ca atit mai interesant si mai preti te gpaniio-valoare istorioh Si aub vn cit acoect. 7" ‘™e™ %o ot Asa cum am spus, intelesul actual economico-geografic al termenului {ari in grainl poporului romin de la munte, infeles care este acelagi cu ¥) Pe una din harfile-anexe ale primului volum al lucririi lui Sulzer, Geschichte 4 irasalpinischen Daciens si, anume, pe ,,Carte det Wallachel”, tn nord-vestul Munteniel pote reglunea deluroasd a Argesului, sti scris : Zara de sus”, pentra ca, peste yesul din sud~ Teen serisi, ,,Zara de jos”. Pp *) Desigur, in evul mediu, deci $i in epoca de tntemelere a statulul de ale ciral zane ne-am ocupat, poporul romin tela ‘munte — ale cirul ayezirt se risipeau nu noma de la poalele muntilor, ci si pe versantit scents, depisind pe ae -versanfii muntilor din coljul nord-vestic al depresiunil subcarpatice oe i aa acai fapg a — se Amparien i douk: ve de Parle versantil munti opulatia. de farant taPetmputt ect din ‘ frau gi wnil alti adied far, acestora din wrmdy »-dran " 5 al He spones eget a 8 octombrie 98 ain wan ama 400 de gle tiara tela pats rare dotre ‘zn ttresum 1» deriv) 19,805) gic DEST si" OC ard — Fe cjesal primar. nex re, Were orev, de 1a patrung,,., 4H0" ingeles Merman’ §i PINK ass “ie eapinires Tone (au DUM; a nts i Pala, penta ci q.!) | teft iste (gi, 0 dat 60 deeasy ox pate ‘cu totii pastori nom,, mer a spt, Bg etmeaareere Ii De ver ae; : romint ram! i de plugar, un alt ter Bu ar 6 PG ale > oct intro ¢impy uitat); ar; Tle ee yim fost HES tavi (de Io e@Fe a0 sar. 0 en Ce fm rezumat : fay), Lcaqnodl Seierrnes ingens, } ‘e sprint aj rom Oe fovadd ch poporul ron, | (B & termentl eum dol — : astizi, nu MUMAi pis, He exact ce insemna CHa NS ceputurile I oe: legat de un anume teriton, at cel @ \eret, ‘ practicat mere ritul, ci si plugdriay : APOA B TEOIPADHTECKON see Pee ee TOBUAX TOABMIOCH Mv rorKopaiiii 1. fet BOBHMKHOBEHMA HASBAHME B oaHAMATO @ MS APA POMBIHSICKS” 4 PESIOME 4 Cream pasamamsx teopiit ¢ nponexomjleHut HapOAHOTO PyMBIHCKor ; p ue CP ee iad eee ‘asama Baxaxm: ,llapa Pomanacke”, neppuit TepMuH KoTOpor me Lei ‘OK MCHHA, O3HA' waeT He UTO MHOC, KaK terra v8” M MTaIbAHCKOMy ,,paese” 1! caexonateabno TAK Ke esau igurasicich pac ah); vail 06) TAPA Pe My TepMuHy ,,patrie” (por des’ Roumaing sv lta PoMEIRAIC RO" (Le pays” mau ,,La patri {eopui ymsepactaey, veo eenautmnaereat epee Cua HO TOBIN cx080, yuorpeGaasmeees: i Mpoece, B pesyabTare KoTOpo! MEMCKOM sBEKE Ty AMM B CMHCHIE fea? (terra), > i ” repute Te. cormacno pHillec! 7 ” a npeye =crpana) oGbacnae B penne Beka B WaTMHCKOM A3)! mix ¢ Pymuraueii (Llo-: NOWBAAcTHAN. BesbLMO?