1. Precizai care sunt categoriile de legi (a se vedea piramida legilor).

Alegand drept criterii: obiectul de reglementare, procedura de adoptare, modificare

sau abrogare, precum si forta juridica, vom clasifica legile n trei categorii:
1. legi constitutionale;
2. legi organice;
3. legi ordinare.

2. Precizai care sunt instanele judiciare din Romnia.

Inalta Curte de Casatie si Justitie
Curtile de Apel
Tribunalele
Judecatoriile
Curtea Constitutionala a Romaniei

3. Precizai care este rolul Curii Constituionale a Romniei.

Activitatea Curtii Constitutionale nu priveste numai controlul constitutionalitatii

legilor, ci cuprinde si alte domenii strns legate de aplicarea si respectarea Constitutiei.
Avnd n vedere complexitatea si natura atributiilor Curtii Constitutionale, precum si
prevederile potrivit carora se realizeza aceste atributii, ea poate fi considerata o autoritate
politico-juridictionala. Caracterul politic rezulta din modul de desemnare a membrilor Curtii
Constitutionale si din natura unor atributii, iar caracterul jurisdictional din independenta si
inamovibilitatea judecatorilor, din principiile de organizare si functionare. Caracteristice
pentru Curtea Constitutionala sunt si dispozitiile legale potrivit carora aceasta
este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romnia, este independenta fata de
orice alta autoritate publica, iar competenta sa nu poate fi contestata de nici o autoritate
publica.

I. controlul de constitutionalitate al anumitor acte normative

II. vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romniei si
confirma rezultatele sufragiului . Aceasta atributie constitutionala este detaliata prin Legea
nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romniei. Enumeram exemplificativ cteva dintre
activitatile efectuate de Curtea Constitutionala n exercitarea acestei atributii: nregistreaza
cte un exemplar din propunerile de candidatura, solutioneaza contestatiile mpotriva
solutiilor date de catre birourile electorale de circumscriptie, valideaza sau anuleaza alegerile,
publica rezultatul alegerilor prezidentiale n presa si n Monitorul Oficial.
 III. constata existenta mprejurarilor care justifica interimatul[40] n exercitarea
functiei de Presedinte al Romniei si comunica cele constatate Parlamentului si
Guvernului ;
IV. avizeaza propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romniei.
Potrivit art. 95 din Constitutie decizia n acest caz apartine Parlamentului, dar se cere si avizul
consultativ al Curtii;
V. atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si
desfasurarea referendumului si de a confirma rezultatele acestuia ;
VI. constatarea neconstitutionalitatii partidelor politice;
VII. solutioneaza conflictele de natura constitutionala dintre autoritatile publice;
VIII. alte atributii-solutioneaza exceptiile de neconstitutionalitate, care poate fi
invocata de cetatenii care au litigii pe solul institutiei, avocatul poporului, oricare din
presedintii celor 2 Camere.

4. Precizai care este diferena dintre Legea Constituional i Legea Organic

1)Legile constitutionale.
a) Din punct de vedere al obiectului de reglementare, legile constitutionale se refera la
instituirea, organizarea si exercitarea puterii. Altfel spus, ele cuprind regulile privind
guvernarea (determinarea autoritatilornvestite cu puterea publica si a modului lor de
desemnare sau constituire, repartizarea si, implicit, delimitarea competentelor ntre aceste
autoritati, stabilirea formelor si mecanismelor de adoptare a deciziilor).
Sub acest aspect, constitutia nu fixeaza doar cadrul si procedura impuse guvernantilor,
ci determina si "breviarul" problemelor care fac obiectul guvernarii, adica specifica "materia"
guvernarii. Pentru a limita puterea guvernantilor, constitutia sau legea constitutionala
consfiinteste, implicit sau explicit, principiile vietii sociale din tara respectiva si cuprinde
reglementarea, de principiu sau detaliata, a drepturilor, libertatilor si ndatoririlor
fundamentale ale cetatenilor. Toate acestea reprezinta expresia culturii, a sistemului de valori,
n ultima instanta, pe care se sprijina sistemul politic si juridic al statului respectiv. Celelalte
legi, chiar daca reglementeaza asemenea aspecte, detaliaza doar prescriptiile constitutionale si
se subordoneaza cu totul acestora.
b) Din punct de vedere formal, legea constitutionla este supusa, de regula, altor rigori
de adoptare sau modificare dect legile ordinare. Ea urmeaza o procedura speciala proprie.
Acesta este criteriul distinctiv cel mai usor de sesizat.
c) Din punct de vedere al fortei juridice, legea constitutionala este superioara tuturor
celorlalte legi, ceea ce atrage stricta aliniere a ntregului edificiu normativ la ceea ce stabileste
legea constitutionala.
2)Legile organice Acestea sunt o categorie intermediara ntre legile constitutionale si cele
ordinare.
De regula, ele au ca obiect de reglementare domeniile expres prevazute de Constitutie
(de ex. sistemul electoral, organizarea justitiei, organizarea administratiei publice). Textul
Constitutiei precizeaza tipurile de legi pe care le poate adopta Parlamentul Romniei n art.
72. Sunt enumerate mai multe relatii sociale a caror reglementare trebuie facuta prin lege
organica. Acesta nu epuizeaza nsa domeniul rezervat legii organice.
Printr-o interpretare sistematica a articolelor Constitutiei se pot identifica si alte
domenii n care legea organica este cea care trebuie sa intervina. Pentru identificarea acestora
Constitutia utilizeaza doua procedee :
1. cel direct, de nominalizare n alt text dect cel al art. 72 a relatiilor sociale a caror
reglementare se realizeaza prin lege organica, de ex art. 5 alin. 1 relativ la cetatenie ;
2. interpretare sistematica a mai multor dispozitii constitutionale - art. 44 alin. 1 relativ la
dreptul de proprietate raportat la art. 72 alin 3 lit. k, regimul juridic al proprietatii si
mostenirii.
Prin nsumarea acestor procedee Constitutia stabileste un domeniu rezervat legii
organice destul de vast chiar daca limitat doar la materiile expres enumerate n art. 72 alin. 3,
precum si la alte articlole n care se prevede expres ca domeniul respectiv este reglementat
prin lege organica.
Procedura lor de adoptare difera de cea a legilor ordinare, fiind mai pretentioasa, fara a
se situa, nsa, la nivelul de exigenta al procedurii de adoptare a legilor constitutionale. Legea
organica are o forta juridica inferioara constitutiei, dar superioara legii ordinare.

5. Explicai principiul separaiei puterilor n stat, artnd atribuiile fiecrei puteri i

rorurile complementare ale acestora (puterea legislativ, executiv, judectoreasc).
Conform acestui model, puterea statului trebuie divizat n diferite compartimente cu
puteri i responsabiliti separate i independente. Cea mai normal separare a acestor puteri
este cea tripartit, care se ntlnete la majoritatea naiunilor moderne, unde este vorba de
puterile legislativ, judiciar i executiv, cu meniunea c aceste funcii nu au voie s se afle
n aceeai mn.
Legislativ
Legislativul este una dintre cele trei puteri fundamentale independente i este
nsrcinat cu dezbaterea i aprobarea legilor n sensul coninutului i formei acestora, precum
i cu controlul asupra executivului i judiciarului.
Judectoreasc
Rolul puterii judecatoresti este de a interpreta i aplica legile n numele statului.
Aceast putere se concretizeaz printr-o ierarhie de curi de justiie. n Romnia, curtea
suprem este nalta Curte de Casaie i Justiie.
Executiv
Executivul (guvernul) se ocup cu implementarea legilor n practic i cu
administrarea birocraiei de stat. n fruntea guvernului se afl prim-ministrul.
Rolul acestei puteri nu este emiterea legilor (rol al legislativului) i nici nu este interpretarea
lor (rol al judiciarului). Guvernul ns poate propune legi spre aprobare de ctre legislativ.

6. Explicai dou drepturi ceteneti reglementate de Constitu ia Romniei i protejate de

Convenia European a Drepturilor Omului.
ARTICOLUL 16-Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile
legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza
egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

ARTICOLUL 33 - Accesul la cultura

(1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile
culturii nationale si universale nu poate fi ingradita.
(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale,
stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii
contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.

7. n ce situaie ne putem adresa cu o cerere Curii Europenee a Drepturilor Omului?

Poti sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului in legatura cu cazuri in care ti-a
fost incalcat unul sau mai multe drepturi prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor
Omului. Epuizarea cailor de atac din tara(6 luni), incalcarea unui drept din conventie.
Concret, problemele cu care diversi cetateni se adreseaza CEDO includ:
- tortura si relele tratamente asupra detinutilor, actul de detentie, disfunctiile din cadrul
proceselor civile sau penale
- discriminarea in exercitarea drepturilor, drepturile parintilor copiilor institutionalizati
- respectarea domiciliului si a corespondentei
- restrangerea drepturilor de exprimare a opiniei, de comunicare sau primire a unei informatii,
de reuniune si de a demonstra
- expulzarile si extradarile
- confiscarea bunurilor, exproprierile

8. n ce situaie putem vorbi de o prioritate a dreptului european n defavoarea celui na ional

(a se vedea art. 20, al.2 din Constituia Romniei)?
Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate
reglementrile internaionale, cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin
dispoziii mai favorabile.

9. Care este analogia dintre rolul Curii Europene de Justiie i cel al Cur ii Constitu ionale a
Romniei?

Curtea de Justiie interpreteaz legislaia UE pentru a se asigura c aceasta se aplic n

acelai mod n toate rile membre i soluioneaz litigiile juridice dintre guvernele naionale
i instituiile europene.

Curtea Constituional este unica autoritate de jurisdicie constituional din Romnia,

independent fa de orice alt autoritate public.

Ambele autoritati sunt independente, desi au la baza aceeasi legislatie.

10. Realizai o corelaie ntre drepturile consumatorului (reglementate de Codul consumului-

legea 296/2004 republicat n 2008) i un drept fundamental reglementat de Constitu ia
Romniei.

Articolul 27(Codul Consumului)

Consumatorii beneficiaza de urmatoarele drepturi:
b) de a fi informati complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si
serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai
bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;
ARTICOLUL 31(Constitutia Romaniei)
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaie de interes public nu poate
fi ngrdit.
(2) Autoritile publice, potrivit competenelor ce le revin, sunt obligate s asigure
informarea corect a cetenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de
interes personal.
(3) Dreptul la informaie nu trebuie s prejudicieze msurile de protecie a tinerilor
sau securitatea naional.
(4) Mijloacele de informare n mas, publice i private, sunt obligate s asigure
informarea corect a opiniei publice.

11. Explicai i exemplificai dou obligaii ceteneti reglementate de Constitu ia

Romniei.
ARTICOLUL 55
(1) Cetenii au dreptul i obligaia s apere Romnia.
Cetatenii au obligatia de a se alatura armatei, de a se inrola,sau de a participa la
activitati de potectie a tarii.

ARTICOLUL 56
(1) Cetenii au obligaia s contribuie, prin impozite i prin taxe, la cheltuielile
publice.
Toti cetatenii care detin imobile, proprietati sau alte bunuri impozabile, au obligatia
de a achita impozite, cu exceptia ONG-urilor.

12. Realizai un draft (model) de plngere adus Comisariatului Regional de Protecie a

Consumatorului.
RECLAMATIE

1.Numele i prenumele: Popa Ion

Adresa: Aleea Mihail Sadoveanu,nr.6 Iai
Nr. telefon : 0755767990
2. Denumirea i adresa agentului economic care a comercializat produsul sau a prestat
serviciul: SC.Altex Romnia.SRL
3) Produsul sau serviciul reclamat (elemente de identificare i caracterizare): Smartphone
Lenovo A319, Dual SIM, Black
4. Data achizitionarii produsului / serviciului: 30 august 2015
5. Detalii cu privire la deficientele reclamate: Imposibilitatea accesrii datelor mobile.
6. Pretentiile reclamantului: Soluionarea problemei, sau nlocuirea telefonului.
7. Documente probatorii anexate: Factura nr.37/30.08.2015
8. Produse predate pentru efectuarea cercetarii i starea calitativa a acestora: Smartphone-ul i
documentele anexe.

Data:
31.08.2015

Semntura: