unice, mai rar repetate, dureri abdominale, grefuri, scaune diareice cu mucus, uneori cu striuri de singe. Perioada de stare dureaz in medie 9-10 zile si se manifest ca gi alte diarei infetioase prin sindroamele toxic si diareic Simptomele sindromului toxic sunt: febra, slabiciunea, sciderea poftei de mancare. jn formele grave pot persista: cefalee, hipertermie, astenie, adinamie, somnolent&, pierderea constiinfei, convulsii, seme meningiene, _dereglari cardiovasculare (hipotensiune, tahicardie, hemoconcentratie, oligurie). La copii de varsté frageda cu enterocolit& se asociaz si semne de deshidratare: pielea uscat, limba saburali, ochii jnfundati, plica cutanat se reface mai incet; precum si tulburari metabolice: hipokaliemie, acidozi metabolica, azotemie. Sindromul diareic se manifesta prin dureri abdominale, aspectul scaunelor $i frecventa lor, Colici abdominale apar in crize, initial difuze, apoi localizate in fosa iliac stanga ‘Abdomenul, initial meteorizat, in formele grave poate si devind excavat. Un simptom caracteristic este tenesmul, senzafia imperioasé de defecare fiind ineficientd. Tenesmele pot favoriza aparitia prolapsului rectal, La examenul obiectiv al abdomenului se determina spasmul sigmoidian, Scaunele in dizenterie ta inceput sunt fecaloide, apoi devin sirace, frecvente, afecaloide, conjin mucozitifi si striuride singe, rareori puroi. In formele grave scaunele sunt sanguinolente (‘“zeam& de carne”), fetide. Forma usoaré este cea mai frecventé (50-80%) la copii si se caracterizeaz& prin: — subfebrilitate de 37,5~38°C de sourté durata, — _ vome unice (sau absente); — scaune de 5-10 ori pe zi, fecaloide cu mucus tulbure in cantit&ti mici, rareori cu striuri de singe, — __ dureri gi garguisment pe tractul intestinului gros, — spasm sigmoidian (in unele cazuri); - tenesme absente; 178 uneori la copii colita se asociaz& cu enterita, scaunele fiind abundente, lichide, neprelucrate, fecaloide cu mucus, durerile abdominale sunt localizate in zona periombilical’; tulburari cardiovasculare, neurologice, semne de deshidratare absente. Forma medie (20-40 %) se manifesta prin: Fi febra de 38-39°C cu durata de 2-4 zile, — vome repetate, apetit sciizut; —- tegumente si mucoase palide; 2 colici abdominale, tenesme, chemari false; ee limba uscat, saburala; ~ . garguiment in abdomen, spasm sigmoidian pronuntat; = anus beant, rezilent; i scaune de 10-20 ori in zi, s&race, fecaloide cu mucozitati si striuri de sange; > zgomote cardiace frecvente, asurzite, presiunea arteriala normal sau marita; “ semne de deshidratare moderata la copii mici Boala dureazd 2-3 saptimani Formele grave mai frecvent apar la copii de 1-4 ani si se caracterizeazi prin: — debut acut, brusc, brutal; — hipertermie (39-40°C) cu frison; = -vome repetate; in convulsii; - somnolenta, astenie, adinamie sau hiperexcitabilitate psihomotorie; ~ PA scade, colaps posibil; - Tespiratie aritmica, tahipnee, = semne de iritatie meningian’; - scaune foarte frecvente, in debut fecaloide, apoi sanguinolente cu mucozitati; 179 CC— golici abdominale difuze, tenesme; colonul sigmoid smant, dureros, _‘Bihne de deshidratare moderata sau sever: — — hepatomegalie, — apar complicatit atipice ’ ore APIS, creat) se cman 8 semne clinice absente. fin materii fecale se izoleaz& shigele. Diagnosticul se stabileste in baza datelor serologice ‘in reactia de henghtinare cndirect& — titrul de anticorpi creste de 4 ori si mat mult. . mk izeaza emne de intoxicatie ‘Forma frusti se caracterizeaz’ prin s c intoxicai absente, temperatura normala, frecventa scaunutui de 1 a in 24 ore, acesta fiind lichid sau sub forma de terci cu a i Durerile abdominale moderate, colonul sigmoid sensibil alpare. Diagnosticul se bazeazh pe examenele bacteriologice st Perologice. reste 2 forme sunt frecvente de regula in focare fiale sau colectivitati de ‘copii. i LR vtec dispepticd se intdlneste numai la copii in primal an de viafA si se caracterizeaza prin: debut treptat, lent; - ‘temperatura normal; - stare generala nealterata, — scaunele _dispeptice, mucozititi si singe; = -vome absente. aston it itive. Di sticul se stabileste prin coproculturi pozit ‘ Fecmatitiiel tip toxiinfectie alimentard este caracteristic’ aga ffeclangeazh in caz de infectare prin alimente contaminate, apoase, nedigerate, fara 180 penensmenne incubatia dureazi 8 ore ~ zile); debutul acut cu semne de intoxicatie progresive; é apar frisoane, paliditatea sau cianoza tegumentelor, convulsii, vome repetate; durerile abdominale sunt difuze; scaunele lichide, abundente, apoase; insuficiengé cardiovascularé pana la stare de colaps. Diagnosticul se stabileste bacteriologic prin izolarea schigelelor din vomismente si materii fecale. Forma hipertoxicé. Din debut se instaleaz toxicoza grava cu afectarea sistemului nervos central si cardiovascular, cu convulsii, pierderea constiinjei, sciderea brusc’ a presiunii arteriale, aparitia cianozei, acrocianozei, extremitatile reci Apare stare de soc toxicoinfectios. Uneori decesul survine preventiv diareei. Aceasta forma clinica e foarte rara in prezent EVOLUTIE. Dizenteria acuti evolueazi_—_favorabil, convalescenta se instaleaza intre a 5-10-a zi de boala prin cedarea febrei, disparitia colicilor, tenesmelor, semnelor de deshidratare, scaunul devine fecaloid, fir singe, mucozitafile dispar mai tarziu. Evolutia dizenteriei e in functie de varsta copilului, antecedentele personale, bolile concomitente, terapia tardiva si insuficienté. Vindecarea clinici nu coincide cu repararea mucoasei intestinului care se refine pe un timp mai indelungat (5 s&ptméni — 2-3 luni), Forma prelungiti (trenanta) se marcheaza la copii slabiti in caz de tratament tardiv gi indeosebi in infectiile mixte. Reparajia mucoasei intestinului gros dureazi un timp indelungat. Sunt posibile acutizéri. Copilul devine excitabil, doarme prost, oboseste repede, pofta de mancare scade, nu adaugé in greutate. Diareea mucosanguinolenti (sau fir amestec patologic) la fel dureazi 1-3 luni. Din materiile fecale periodic se izoleazi shigele. 8 zile (mai frecvent 2-3Dizenteria cronica: la copii se inegistreaz® rar (Ia 1-2% din bolnavi) gi posed’ o evolutie continua sau recidivanta. 23 of Pent forma contnud sunt caacteristice scaune de 2-3 of ini chide sau terciforme eu mucoriti, pur, uneor s ‘Bnze, dure abdominal, inapetens sere ponderalé, ceria eronied recidivanta se manifests prin reciive, Gince ale dizenterci acute i depistarea trehuag tip de shigele. Mai freovent recive apar in c@zur de Tnfogie, iar neori sunt provocate de etori alimentar, spraintefi virale gi bacteriene,dismicrobism intestinal ec, Tn prezent dizeteria eronicd se diagnosticd. 20 ~ grava b) _caracterul scaunelor (cu mucus, singe), pneumatoza intestinala. IIL. Conform evolugiei: ~ far& complicat — cu complicati ~ cu acutizari TABLOU CLINIC. La sugari escherichioza cu ECEC se caracterizeazi prin doua sindroame clinice de baz: toxic si de deshidratare. in forme tipice, de gravitate medie debutul este acut, cu 30% mai lent dupa perioada de incubatie de 3-8 zile. Temperatura se ridic& in 2-3 zile, voma repetati este persistent, dar nu frecventa, anorexie, adinamie, alte semne de intoxicatie. Scaunele devin lichide, apoase, de culoare galbend intens& (pat& pe scutece), fara incluziuni patologice sau cu putin mucus transparent. Abdomenul balonat, dureros, gargumente. Tahipnee, tahicardie, simptoame de deshidratare moderata. In formele grave: febra (38-39°C) de durati, voma frecventi, uneori cu aspect “zat de cafea”, deshidratare severa progresiva, apar semne clinice de hipopotasemie: adinamie, hiporeflexie, hipotonie muscular ce conduce la ileus paralitic, 206 hipotensiune arteriala, modificari din partea cordului — zgomote asurzite, suflu sistolic, limite extinse, la ECG ~ intervalul Q-T se mireste, voltaj diminuat, se reduce unda T, poate fi sub linie, apare o undi suplimentari U. Valorile de potasiu in plasma se micsoreazA brusc si considerabil (sub 3 mmol). Sunt posibile forme grave cu predominarea sindromului toxic (s0° toxiinfectios, neurotoxicoz8) la copii cu deshidratare moderata. Rareori la sugari se declanseazi forma generalizaté — septic cu focare diseminate destructiv-purulente (pleurezii, meningo-encefalite, pieloneftite, peritonite etc.). Formele grave se tnregistreazA in 4-6% din cazuri, iar formele usoare - in 40- 80% din cazuri Escherichioza cu Esch. enteroinvazive sau dizenteriforma Este o forma ce evolueazi rapid, cu simptome similare dizenteriei. Incubafia dureazi 1-3 zile. Debutul e acut, cu febra (38-39°C), frison, intoxicate evidenti (adinamie, cefalee, inapetenfa, tulburliri de somn etc.), dureri abdominal spastice, crampe, chemiri false, tenesme. Scaune lichide de 5-10 ori in zi, adesea cu mucus si striuri de singe. Abdomenul e suplu, sigmoidul spasmat, dureros. Maladia dureazi 5-7 zile, in formele grave un timp mai indelungat Escherichioza cu Esch. enterotoxigene, holeriforma Perioada de incubatie nu depiseste 1-3 zile, debutul e acut cu greturi, vome repetate, dureri in epigastru, scaune lichide, apoase, frecvente pani la 10-15 ori in 24 ore, cu aspect de fierturd de orez. Apar semne clinice de deshidratare moderata, fareori sever’, de regula isoton’. Durata bolii e de 3-5 zile. Febra nu este caracteristica, 207Escherichioza cu Eschenterohemo- ragice Perioada de incubatie cuprinde 1~7 zile. Mai bine a fost studiata escherichioza cu Esch. coli 0157, Debutul ci e acut, bolnavul acuzi dureri in abdomen, greturi, vome repetate, ‘scaune lichide, frecvente. Starea se agraveaz& mult catre a 2-4-a zi, durerile abdominale se intensificd, apar scaune sanguinolente (sange lichid) eu putine materi fecale, febra, grejuri, voma poate SH nu revind, Se pot alatura socul toxiinfectios, sindromul de coagulare intravascular diseminata, deregléiri, neurologice — convulsii, pareze, comé, sindromul hemolitico-uremic Gaser exprimat prin anemie hemoliticd, insuficient& renalé acutd, icter, tulburari neurologice, sindrom hemoragic cu letalitate frecventd. Date de laborator: anemic, trombocitopenie, bilirubinemie pe contul fractiunii neconjugate, in singe se marcheaz4 concentrat creatininei si a ureei, apar hematuria, proteinuria. Boala ins poate evolua gi in forme usoare si medi sau sub forma de portaj de Esch. enterohemoragice. Tabelul 11 Particularitati clinico-epidemiologice ale escherichiozelor continuare iareigene (Maleev, 197) Categoria Particular Partculariati escherichiilor epidemiologice clinice 1] Enterotoxigene | Cava sporadice sau in | Se declangeaza (ETEC) ‘grup. Se imbolndvesc | mai frecvent dows adulfi $i copii dupa Tan | forme clinice: de viata. Se intalneste la | 1) cuevolutie turigai din file holeriforma, dezvoltate cind viziteazA 0 | 2). “diareca ard in curs de deavoltare | turigtilor”. Domina exicoza, scaunele apoase, uneori cu aspect | “fierturd de orez” 208 Enteroinvazive | Suntmairarecazurile | Adesea boala IEC) sporadice, mai frecvente in | evolueazdi ‘grupe. Uncori evolueaza ca | dizenteriform cu infectie spitaliceasa febra, exicoz’, chematr false, tenesme, dureri in abdomen, Scaune lichide cu mucus si singe. _| Enteropatogene | E posibila numai la copii | in trecut boala se (EPEC) in primul an de viati | numea “dispepsie a) clasaT toxics” cu febra, vom, diaree Domind toxicoza ‘cu exicozi. in unele cazuri b) clasa I E frecventi la adulti si | _ evolucazi cu copii. Adesea sub forma de | febra, intoxicatie infectii spitalicesti pronunfata si diaree, Are aspectul gfe salmonetozei. Enterohemoragice | Sugarii nu se afecteazi. | ~ Variate forme (EHEC) Sunt frecvente erupfii in alinice de colectivtati de copii, scoli, | gravitate — de la internate. in cazuri cu | usoare la foarte Esch. coli 0157 se grave. Ultimele detrmini consumarea | uneori evolueaz produselor din carne | cu hemocolit ‘ermic insuficient ‘Complicati: prelucrate sindrom hemolitico- uremic, 30c toxiinfectios, SCID. Cele mai grave forme sunt in escherichioza o1s7 209DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL al escherichiozelor se va efectua cu infeofii intestinale acute de alte etiologii: salmoneloza, sigeloz&, rotaviroza, hole’, gastroenterite cu stafilococi si cu bacterii conditionat patogene, campilobacterioza. DIAGNOSTICUL se bazeaza pe date clinice, epidemiologice, ins necesita confirmare prin metode de laborator bacteriologice si serologice. Este necesari determinarea serogrupului si serotipului escherichiilor izolate din materiile fecale, masele vomitive, spalaturile gastrice, singe, urind, din focare secundare Un diagnostic exact oferd determinarea enterotoxinei, insi tehnica respectiva este dificil (inoculéri pe soarece-sugar, inocularea toxinei in culturi de jesuturi). Mai poate fi aplicata metoda de imunofluorescenta. Pentru diagnosticul serologic se ofectueaza RHAI Cresterea titrului de anticorpi se determina in 60-70% din cazuri, Valoare de diagnostic are titrul 1:80 — 1:160, la sugari anticorpii se depisteazé mai rar gi in titre mici EVOLUTIE. Escherichiozele evolueazi acut, cu simptome clinice ce dureaza de la cateva zile pand la | lund. Unde repetate sau acutiziri ale bolii de regula sunt cauzate de superinfecti bacteriene sau virale. in caz de complicafii prin dismicrobism, evolutia escherichiozei poate fi mai indelungata. COMPLICATULE sunt cauzate de asocierea cu infectii respitratorii virale acute, activarea florei endogene conditionat patogene. Pot fi otite, pneumonii, pieloneffite, piodermii etc. PROGNOSTICUL este rezervat la nou-niscufi si sugari. Diagnosticul si tratamentul precoce poate preveni cazurile de deces. ‘TRATAMENT. Tratamentul patogenic al escherichiozelor cu diarei apoase este comun, consta in rehidratarea cu solujii de electrolifi pe cale orala in formele usoare si medi si perfuzionala ‘n forme severe. Antibiotice vor fi indicate in forme severe in caz de diaree tip invaziv si in forma septic’. Pot fi utilizate ampicilini, co-trimoxazol, _nitrofurane, _—_doxiciclin4, 210 fiorchinolone. Concomitent se recomanda eubiotice. Pentru tratamentul formelor generalizate a escherichiozelor se recomanda cefalosporine din generatia I-III cu ftorchinolone. in perioada de reparatie se recomanda enzime, eubiotice, terapia local PROFILAXIE. Misurile de profilaxie sunt identice cu cele aplicate in infectiile intestinale de alt& etiologie. Ele includ igiena personala si alimentara, mai ales la ingrijirea nou-nascutilor, sugarilor, copiilor mici, respectarea integrala a asepticii, regimului de dezinfectie in stationare. Izolarea copiilor cu diaree se face cel putin pentru 6 zile in saloane separate. in focare se efectueaza dezinfectie terminal. Masurile antiepidemice constau in protectia apei si alimentelor de contaminare, folosirea apei fierte si a alimentelor preparate termic. BOLI INFECTIOASE GASTROINTESTINALE ACUTE CU STAFILOCOCI, VIRUSURI, ENTERO- BACTERI CONDITIONAT PATOGENE. CAMPILOBACTERIOZA Bolle infectioase cu poarta de intrare in tractul digestiv sunt produse de variate specii bacteriene. in practic& etiologia poate fi precizat& numai in 30-40% din cazuri, Actualmente prin studierea detaliata a fost determinaté o mare parte din aceste boli la copii sunt provocate de stafilococi, virusuti, diferite enterobacterii condifionat patogene. BOLILE DIAREICE ACUTE (BDA) CU STAFILOCOCI Bolile in, cauzi au atras atentia medicilor pediatri prin severitatea lor si posibilitatea de a produce variate afectiuni la copiii de varsté frageda. La inceputul secolului XX au fost publicate descrierile unor epidemii de toxiinfectii_ alimentare au iii I