Mircla Manea Bogdan Eduard Patrichi ‘Traian Manea PSIHIATRIE Note decurs Pentrastudenfli Pacutifl de Medicina Dentart [EDILURA UNIVERSITARK ,CAROL DAVILA" ‘BUCURESTI, 2007 B1SHN:978-973-708.293-0 citar Universtard Carol Davia” Bucuresti ‘UME. Carl Davia” Bucurept ete areas ‘Consill Neiona al Cerctiit Stine do Fnvapantal superior (CNCSIS), cu aviul a. 1123.062006 [EDITURA UNIVERSITARK ,CAROL DAVILA” BUCURESTI A UME. «CAROL DAVILA” BUCURESTI Cuprins |, SEMIOLOGIA PROCESELOR PSUMICE (7) Ti Semiologiaprocesclor de eunoastere (7) {LL Semiolog: seazatc si pereeptii 7) Lz Semologia atengei (14) 113 Semiologie memoriet (75) E14 Semiolopia sani (77) 1.5 Semiologis comunicei (23) 6 Semiolorinimaginatiet (30) L7 Semioloaie constinjei (3) 12 Semiologa afectivtt 4) 13 Semiologia vated 37) 14 Depersonalizarea (38) 2. PERSONALITATEA (40) 211 Definirea personalitai (40) 22 Teot ale persnalitai (42) 23 Strctura personalitatit (62) 24 Tipunle de perconaltate (74) 3.PSIHOPATOLOGIA (84) ‘E-TULBURARI MENTALE ORGANICE (104) “4 Demenfe (105) 442 Sindroml cmnestic organic (Kersakof) (108) 43 Detinum (103) 5, TULBURARI DE. PERSONALITATE St CoMPORTAMEN DATORATE BOLI, LEZIUNII St DISFUNCTIEL CEREBRALE (111) 6-TULBURARI MENTALE DATORATE CONSUMULU! DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE (123) 7.SCHIZOFRENIA (125) {# TOLBURARI DELIRANTE PERSISTENTE (135) 9. TULBURARI AFECTIVE (139) 30. TULBURARI NEVROTICE CORELANTE CU. STRESUL SI TULAURARISOMATOFORME (155)11, TULBURARI DE PERSONALITATE (PSIHOPATILE) (176) 12, TULBURARI DE ALIMENTATIE (164), 13, TULBURARI ALE DEPRINDERILOR, OBICEIURILOR SL IMPULSURILOR (756) 4, URGENTE PSIHIATRICE (188) 35, TERAPIA PSIHOLOGICA (193) 15.1 Pshoterapi de crentare dinamict (2°5) 15.2 Pehoterapi de orienta comportamesialt (297) 1533 Psiboterapi cognitiv-comparamentale (199) 154 Psiboterapi experimentele 200) BIRLIOGRAFIE @02) ANEXA: Exerople de ince de veiiare (2°3) Cuvint fnainte in conditile viet modeme cind stesul este suicieat de Inte, fiecare Persoant are uncori un comportament cae potie trece lnadecvat, Acest Iucro isi nu teebuie neapiratprivit ea feind parte din paologie, Pe do alta parte ins, afectu.! severe sunt teeute ex vederea datorittnerecunoasteri lor. Din aceasti Gauzi am porit Ie screrca Curyulsi de Piiatie petra 2 Femiliariza vitor mediei deni cu patologiapsibiatrich, Nv am ‘ort alceva dect #4 sensbilizim studeo( ca termealuiizat fn clinic, fir sa focem 0 analizh profunds semelor gi Simptomelor bollorpehice, i am evtet pe edt posbil notanile Ge care am considerat cf ru este nevoie, punctiod elemenele fare erputeaatrage atentia asupa celor mal importante tulburéi piace. ‘Cuts este conceput eu douk pic distinc, prim in eae sunt mecute elementle de semiologie gi cea de-a doua in cate fe tatath patlogia psibiatcd si enumerate alteratvele texapestice. ‘Spetim of sduce informaile necesre pent formate unei imagini asspra acestel discipline, tn care se pune pregnant problema atic pacienilor in echips si amme_psiiatre Prolog clinician, fs acest mod se pot abjine benefice osle mai nar astel indt rezulistele fompeutice sh justifce efortrile ‘epuse de specialist. ‘Suceint si eloevent, acest eurssperim si poaté fi folosit ca material de inceput fa procesl de initere general al vitoriter medi dent AutoitCAPITOLUL 1 SEMIOLOGIA PROCESELOR PSIHICE Piatra este tia care se ocups cu studulsimptomelor i 1 tubburslor pohice, stbilete condiile, suocesinea, imedependenta si dinanica tulburirlor ‘mintale. Intensitatea| rmanifestiilor in psiiatie cuprinde citeva forme: nevrotcl, pibotcy, tlburtidatratenedezvoliei si demente. Procsscle care ss la taza semiologiel sunt -procesele de ernoasere cuprind: seazaile gi perceptie, sesia, memoria, gdire, limba, imaginafias procesele afetive si tebuinelestabilese raportul subieetiv ‘oe individ realttea obiecivs; -voinja si activites prin care se realizect actunie, tn coaformitate cu score stabilite to mod congient ‘Semiologia este paren pikatrieleare se ocup® cu stdial ‘semnelor si simptomelor. Vom lncepe prin ecetea in revisth 8 ‘cere funefi psiice. LLL Semiclogia Proceselor de cunoastere 1 Semlologla senzatici ia perceptiel Semzajia este uw act psibie elementar, monomodal, care realizeazi imaginea singulera a unei Tusupiti a obiectelor #1 enomenelor lm inanjurtoare. Se datorearA ativntdiecte obieteor sau fenomcnelorasupra analiztorilr(organe de si: ‘chi rec togumente ).Ble evideniask propietificlementar> le materc: form’, rire, greutate, culoare, mos, gust. Ele repreziatl imagini subiective ale lui ebiectve Prtculiritile seazafiler: sunt incirument de ceflectare semnilocit a imi mateile prin icex-diul_ analizatorior supra cfrora acjoneazi direct, iar 0 ald particulariite © ‘constitiefaptl ei senza repeeznn2 retlectarea pe pln ideal a [poprictilor separate ale obectelr i fsnmrnelor conree Peseepilerepreznts proces de trans in informatit pshologice, modalitate prin care stimuli devin Congtieni. Sunt procese senzarale clementae cre se distng prin Snttism, unitate gh intepitate, Bie redau realtaten obiectivi fa Jagat de ansambla, Insupeleabiectelos sau fenomenelor sunt feflestte in condi de simultaneitate sa succesione ~ aspect, frultimodal, Perespia presupune sapcrtsi inte eaiiile hiectslui (asus generale gi escatale) si conde subictve ale individu (rebuine, tres, experi). Psihopatologia senzoraliih Sgro pn dt Sp de urs: cae calitatve TTulburivle caatitative se caractoiarazt prin modificares regula senzorial,Poate apres 0 scidere a pragull senzoral ce Setermind o suprasensibiliate Ta stimuli snbliminali. Fenomenul Doar denumirea de hipetesizie senzorils, De exemply, pictur apei dela. robint,sosital usi sunt percepute cu 0 Sonora ereseut mult mai amplt dect in realtate. Apare Tn surmena,suprasolcilaefzicl pies, afectun! nevotc. Cenestopatile ‘Terman intros de Dupe, reprezitso fori de hiperestezie coracterizats print-otuburare content a senza percep intero si proprioceptive. Sunt percepute senza penile, dias, | | | ce seal variabil care respect. nn tertriu nevos gi care nu Slut declangete de nie} o modificare organici. De exrmpli, fniciturt stu prestzi amorfl) to “minvs¥ sau ciorap” care par pe membele superiote sau inferiare de la degeie pint lt areata pumnol,eotluisau-umfrlu, rexpectv lend sau fenuneli De asemenca, cefaleca cu caracter migrator de Ia Reunoe vcciitall etre 2oaa frontal sau parietal este tot 0 ‘eestopstie. Apart tulburri nevrotie. “Opus hiperesteziei il reprezintS ipoestexia care se caraclerizeai pin ridicare (cregtrea) pragului senzoral asf ffadt are le o scidere a receptiviai fn diveyi stimuli. Petra a putes & percep stimuli rebuie si aib intensiats mal ah Bite decit sonvatul. Poate 6 tniaith tm cazal ezivni de alate aa eutn pare fn bipoacuzie frm patotoginpstiach ‘Sc iotlineyefn sti reactive str conversve disociative, tere) {chizotrenie, O mai putem intl Sn induciahipaotcs ‘Tutburirilecalitat Tuite repezints pecepfia deformati a unar obicee sa enomene existent In realtate H. By considera e8iuzi este fn genera o“eroarecogeitiv sau pereepiva Pot aparea in cooditi de normalise datoritt distans tuminosiii sau stiri afetive special. In fe vorbim despre {wail opioo geomierice.Persoanele corectea7S uyor eroarea fi 0 coreteazi. Tule patologie pot & clasifiate dup fecare analiator. ‘acicni su sunt convingi de earaterlpatologic sp modified SEnortamentul. Ele apar In efbusiile de inenstate psinotcd (Gehuzoenie), stile confuzive dar gi Tn sevrajul 'a aloo! fore taste ia afeefnile peice sunt: vinule, euitive, ustasive olfactve, ace, nterocetive. ‘Cole ai Gecveat inflnite sunt cele vimale. Vorn emumera ‘ateva puri de ilu viuae: “Metamorfopsii - impresia de deformare a obectelor yi pail pereeput;Micropsi (iliputane)-objotee percept a find ti mics ‘Macropsit(pantagricice) ~obiecteleperepate a find mat ‘ismegalopsi - obicctele porcepule ca find alumite sau largite; Porropsia. - objectele percepute mai apropate sau mei Indepiate, Callopsia~ obiectele sunt pereepute mal nframusefte; Pareidolia ~ interpretare imagiantivs ce poate ofer percept patologice un mare grad de bogie gi vivaciate. Ele cmt tens snxiogeoe. Falscle resunoasteri constau in ientifcarca gregith a iverseloe prsoane.Trebuie dferenjiat de confuzin de yersand Sn cae individu sermarea greeal io corectea23 Thiza sosilor~mupresia cpersoane sau fine care seaming foarte mult icit mu por fi desebite, persone cunoscute au fost, roulipiate cel mat adesea in Scop stl. Pot apirea in sthizoinie, demente. Thuile audiive represint’ perceperea modifiatt a unor 2gomo. Timpresiac8anumite sunte sunt ma apropite, mai puternice, ‘pai ditincte, seu dimpotrivi: digeree, estompae, inlepirate, Sunee reale (bide ceasuiui, spa de a robin!) sunt pereepute rept evint injurioase Ture gustatve gi olfsctive se deosebesegreu de btucinai, Reprerints percperea eronath 2 gustlui seu mirosuli ‘oral al difereloe substan sapide sau odoiice carr poartd ‘Jenumirea de peri. Apar mai fteevent fn Tezunile de Yb tempor “facile viserele sau iteroceptive reprezntt poceperea ‘ronal fuefilor uno organe sau apace. ‘Modiicares de schemé corporali consti tn perceperes denatart a formei, acim, gous spoil prope ii corp. Se mal poste fll tanspozta pros corpalul, roraren sau miscea lui, Ape tn schzofrenie. 0 talcinafile Lalcinaile ervezints percept fra obiect de pereepat (Hl By. i. By observa ci dfiniia expicdbalucinaia prin eroarea fundamental de yerceplie cate 0 creeazi. Halucinaile se Toles de un gr mate de convingere. THaluinsile propri-zise(psihosenzorale) CCaractristiile haluciatilor (dupa V. Predescu): ‘Proieti sp ‘alé nd sunt situate tn spajul eampin seu extacampin. ‘Convingerespacieatului _ asupra “gute” acestortlburi perceptual. Perecperes. lor prin modalitile senzoriale obiouite (exterceptive, iteroceptive, proprioceptive) si pe ctile senzvile normale ‘Grad varisb de intensiate (discret sau intense) Carta diferith (vag su distinct) ‘Compleat variabila (simple sau complexe), ‘Dora ineritente sau continue). ‘Reconani atetiv(nfal anxiogen lteori plc. ‘Natue senor! exteroceptive - uditive, vizuale, ofative, gustav, tactile, Eteroceptve -halicinafi visceral; proprioceptive ~ halucnait ‘moto (kinestzice). “ati” i aluciaafile ative ‘alucinapleaucitive sunt cole mai frevente Ia adul, pot fi clementare fon, itu, comune san complexe. In acest obsesi Inlnim gi comps ‘Compulste tendins interior imperativ eae il determin pe subioe sh indepineasco snumitl aeiuze sau se pindeasc ro anumia idee in tmp e© 0 rproba i 0 interzce pe plan ongticntTentatva de Te festa duce ls aparia amxictii de ‘mare intense. bile: teama irstionsi continu do un obec, d 0 int vie sav de © sitnie determinath care in reaiate mt prezinch tiiun priot Exemple de obi ~ agoafobi rca de locurideshise; = Clausrofobin- fie de cur tnhises “fiimfobia fea de abet acute; “hosofobia = fica de Boal, “ misofebia- fries de mizcres “anatofobi - fica de mere. dei prevatente - ocupt posite cenuals te edmpul congtinfi ia concoeéanys cu Sstemol iceativ a isu, se fit fa neconcordanid eu ralitatea, rieneazi cursul Andi, elle iel vin in jurul ei i 0 spin, poats tn ea potash 20 eliant. Pecienfi accept nto onrecaremasur contranrgumentarea rational. ‘dei detirante - sunt convingesi care pleact de Ia premize false, reflect deformat reaitatea, au caracter stabil, sunt iesbordbile la veriekr si experienfe, impenetrabile Ia ‘ontrangumente gi modifies comportameatul ‘Carctrsticiedeiralu (Melt): ‘Atuirofi: debut braze ca 0 revelatie sau pregtirea apart priniro fizh predelians. Aceast perioadi este marcati de utr neineeder,retragerea prsoanci, Confit la Hite positiuli, ea ta detirul expansiv din iso maniacal “Temaies: monotematicd versus politematis “Unit sau acuta in sisteme defiant. ‘Sistomatzae:- delrsstermatiat, monotematic, argumentat sputeat lgi i eredibilchir dad confrutal este neverosimils "Delt nesistematizt in cae temele dlirante sunt disparate, grea devrait de Injeles prin natura discarsului denlnat * Rasunet afectiv- dlireongrucat tn conformitate cu saree etn, "Deli incongruent: stares afectvl este conraré confinutut Galan wT Delind indus (“folie a dew"); iaductoal ste 0 putere pernasivi asupra unei persoane putemie implicate afectiv ~ Frost eae pia derl, ‘Dupi temation delat tnsloit tn conyintalideiloracestea se chasfcs in idei dliante de tp expansiv,idei delirane de tip depresi i ide dlirante mixte. {si daticante de tp expansiv ‘eile de-grandoare prin care persoana este convinsh cl ispune do puter deosbit, clit speciale sau aver, bop ‘nemisuae. Apar in episoade maniacal. adite detente de invenyie tn cadrul cBcorn eristh convingeteaelabordrit de planus pest aparae sau descoperes tor loventit wile pentru omenire. Apar ia schioftenie, tulburazes dent. male delrante de reform socald constau th convingerea pecienul ef este reatoral unor planar filantopice a picit {hives lumi perecte. par in schizofnie eile deliaote de filiaie sint exprimate prin convingerea persoane lest descendent din fai emumite, delle delrate do tip exotoman constay in convingeea cl cx fubit de 0 pecan inat investi, sau eu 0 pocii social ‘deosebih, Apar in schizofienie. dei delirate mistice sut reprezeatate de convingeres cb esto purtitrul nei msn religioase, ch este mesarer divin, inger st instnfadivieasupremd. Apar m schizofrenic. dei deirante de tp depresiv eile delrante de persecfieconstau in convingere>c8 sunt perseculaf de peroune cunoscute eat necunoscue. “ge deli de urmarice din partea noe persoane, direct sau prin aparaura, cel ii adesea pentru ai fae 8 del deirante de otvice pia substanje puse ta alnente, in ps, penta sopra. “dele delirnte de relatio sau referiaft coustaa in ceonvingerea & attudines, compostamental i discurs!selr din jr he eferi lal geile delrante de gelozie se refer Ia conviugsrea of gesture, expesia mimes, atiudnile patenere sunt robe d= sale. sie delirante de prejuiciurepezin convingere: «8 este fut dee din ur Tile deliante somatice constau in convingerea ci diverse corgine au proms funsfionare deoarece Sa aflonat sopra for in ara prin diverse mijoace. « Idi dlirante ve vinovile: convingerea delrant eB toate elec din ur sut eavzate dec. eile delicn.> hipocondrisce constau Ta convingerea elo a existe nel bol incurable sau a nu defect fz Idei deliante de tansformare si posesiune in care apare couvingerea ch au test tansformati in alte Mie sau par din Comp a fost modificate ‘es ee ° ei delrante de negajie in care existh convingerea c3 “organee vitale din corp pret sat le-a fostextirpate. Apar ‘m sndroral Cota Alte tipuri de ‘ci detirante aa un aspest mi mbiguti tona afetive pe care evoluenz eile "det deliante do interpetare: tot ceea ce se pelrece ae 0 scmniieae spcialdmpotiva sa. Idi debaate ce inflveni: se aff sub ifTvesia unoe fore stedine cenopati) care ationeaa prin unde, radia, sugestie. Wei delimate de metafisice (coemogonice). a elucidat origina vei, a lm sufletuli torts 1.1.5 Semiologin comunicarit Comanicares verbalt Tulburrile comiciriiverbale sunt in strnsi tegiturd cu tulburrle do gindre ‘Aativiaten de comunicare de realizare a gindirit verbal, ojonslepoarth dem nirea de Himba. Este diet de limba care eprecinia un sistem de mijloce Ingvistice (onetee, lexice, {gamatieal) ca ajutorlebrora se eaizeszi comunieares. ‘Tulburilelibajvii sunt: dislogi, disfizi,dsai Dislgile sunt nrurici mentale consecutive modifictrler de forma i cotint ale sind, care evolueazd firs modifies ale ‘unc Kimbajul 9 sparattuilogomaotor. “Tulbarsile de forms se refer a intensitat, ile, mb 2wrotorie, episodul Crepes for ape in nian ‘Seferen apare in depress shite Vorbitea declamativi, patetich este ists in elburaes eli, iar cea prefioas, aniratéapae fa schzofreni. “Tlburarile tli Tahilemia consti in accelerarea chmului en lipsa de sistemazare a conunicii veiale. ‘Logore Inseamnd crejtetoa patologic} a ritouhi yi Muxulat (curgerea verbal nstipi). Apare in nixieai upoare, episod ‘maniacal, sehivofteni heberrenies iposetvitates vera simpli se ineineste la tii Bradifemiarepreaigascadarea tus, mai putin a feu cx voibitea manoton, cain depresic. Mutism psibic si abseuia comunichil verbele, dar cu sotrcitate pst poate fi: absolut serie, deen, oligoftenie, “reaciv: mu comuniel verbal, dar comics prin mimic. + dscontina (semimutsm): comunicd verbal doar in anumite moment: stiri confuzive,delirante ‘lestv: comied uma? eu anumite perscane, evil 8 poveseasa anumite stu: paranoia, ste ‘ulburtile coerenelverbale {in cadral tuburiitor coerenjei verbole se Tncadeszi ‘eatoaele forme: sincoerenja-verbals: exprim! in plan verbal iacoerenta tematich Ia nivelul discursului; tneoereifa ideativd le nivelul ropozilii, ncoerenia sintactcl. Apare ia suhizoftenie ™ salts de cavinte:comoricareiniatliibil, forma gravi de incoerent, euvine asoiate irk nicio lgatuc st semnifieate: schizoiene, demente verbigersia: forma exttem de ‘ocoerens, asocath ca ‘epetiia stereoip a unor cuvint, ex tena de ial: dements ~ psiweismsl: sonorianrea mecsnies « unor foneme fit ‘contin semantic: demenfe,oligofrenie. 2 - stereotprepetarea fn plan verbal in acoeasi forma unui ‘ewint schizofenie catatonies, demente = ecollis repetarea intocmai 2 cavintlor avzite Io iuricutor apare ia sindromul ecopatie. din deinene, sthizotenie,oligofreni palais: epetarea fntocmai a ultimului cuvént at une proportivaze: dement Pick. repetarea obsedanté unor euvinte, expresi ‘Trdsturilecarctrilerealiate din analiza lmbajulas Persoanele itt tnd s8 wilizeze in exces verbele la timpul prezen, pesonlitatea de tip paranoid fee abaz de promume persocle Ia persoans I singular, Timizit ia schimb vith SSogulsul de fa. pronumele personal, persoana 1 si flosese pesona 1 plural. Obsesionali si persoanele cu tulburare de persooltate de tip dependent prefers arcolul achotist. Opus lor, oats, pefedarticolul Mota. TTulburiile de contimut consiay in tendinja de a reda casinual ideilor tnt-o manierd nous, originals. Se produc alte ale sensu euvintelor ce sunt fuzioete, modiicate paclogismele-folosrea unui euvdnt eu at sens dec * neologisme - muse expr prin cuvinte obigait: active, uv inventte;pasive:cuvinte ealizae prin fuzionare ™ argonofaie: limba} cu multe neologisme active, ~ pargramatsme: fazele au expresii bizare, neofoemalis vedale, nu a semnifcaie. ‘isfaile sunt tulburr ale Yimbaju este spar in feeuni nenogie isle reprezinssimposiilitates pronuatiei unor suncte, silabe,cuvite dar noms atuni ind se aft fs context. Apar in rotaeism penta consosna “",stgmatism pentru consoana *s", babs, 2s“Tutor libajuetsris ‘Talbutile activitsit grafice urmeazh pe cele oral. Mai freevent ftiaite sunt urmtoarele: “Thipoctivitaes grafic plo la negative erfic apa in schinofteie, Sihiperactiviatea grafes apare in episodsl maniac. _uaforeen,corespondentullgotes,apare tn episod rsniacal, “Tpafomania: predleefia peat manifesare afich isociern de logoree, respect rigonit sists. Srcoerena gratick uvint, faze ipsite de legit TNeveotpile giafice: repetarea unei conjunei, cuvént faze, fe Hnbajula Semiologia comunierit nonverbale ‘Aspect vestimenta, gesture, audi sunt eM de comunicare importante altri de limba. "Tinuta vestimentard - modu de intercafonae gi aptare a persoane a normee de conviejie post fi fezordonat:scizofenie, stiri confuzive: * excentrici: episod maniacal “afinamentvestimentar tuburt histones; “ vestiisms reprint uta inadeevath sexu". ""Guvestsam: fnata adeevath sexu, dar toadeovath Privcea poate reda confinatul afeev al phismalei individlu: “obi structoare: episod maniacal, ns, hipomobil episod depresvg itt sti confuzve; etaat:schizotreaie, Expeesia minie8 poate Tmbrica edtowa aspecte, do la 0 hiperaetvitte mimiea (hipermimie) care expr sain thc, lao rmied imobld eu comisucite Buca codorate, oinege melageolic” la nivelul fant aga cum apare f. depres, sau ia mimiea artifical, de Imprunut, demenstsva cao 26 ‘ati, in patlogiapsiictried puter intni o mare varieta de modifi mime. Panomimien reprezin’S ansamblul gi ffecvenja. gestrilor, attainea si mani"estrile motowi. fn aceasti categorie se Focedeesz ‘Manirsmele ~ comportamentul motor se modificl iar rnigetle apar nemotivate artficinle, bizare. Migeile sunt in ‘Gocordanf ou sores afectiva gi coniaualidati, ‘Bizareri- grnde diferite de comportare manirist, gestrile my au caracter logic. ‘Semiologia conduit motort Tullurazea condiei motor poate fi umul din semnele Jmporane in azul uno boi psihice.Puter ft o exacerbare ‘clits motert‘hiperiners) care asocia2a © pantomimics bogatl, cu creseree activitjit motor. Forma extrema poarts denumirea de agitate psihomotorc cae ate etilogie polimorft fe un caracer dezordonat eu lipsi de. seop si eflciem Freittin pstbomotore are caracterstiei diferite in functie de tito lined In ¢eo Foti, To demeo(e seu stigofrenieagitja apare brusc Ja incitai aminime, are caracter sterectp, ou tending la agresivitate verbal ft demente fie ofigofeni. ‘Agitafia in stile maniacale poate Imbraca aspect iniasttafitin ats!» prodromale, poste asocia polipragmazie (@fectuarea mii ltr Ierur fo aceagi timp) san poate Trees spect exe —furoal maniacal, ‘Stile depresve pot include ca semn agitajis psihomotore Ea ge caractedizear’ print-o stare de nelinigte 51 dezordine ‘motore de mare viele{l, cum arf loviri, omucider,sinucer: ‘Su rptusal melanco! I epilepsie poate aparejntereiic faincitait minime furor epilepis, de asemenea cb mare agresivitate ur de amnezi. ft cada tulburinior de personalitate care Se pot decompensa tem fntnd uneos!alurateatmll cu teadinfa de a impresions 2sau sant, ia fa tlbaratea de tip antisocial agittia ponte ‘Seven sulcientdeinensd pntrs aa Ta cvait co eges. Tn sil reactive agitafin este generat de sentimental de frustare gi de perorismeleanxionse. Aglaia este dezorganizt, discret, pecintit se miged incontinay, 1 Sing maine, cor Compasiune in scizotienie spare imprevzibi, are intestate Gaubit dela redust. Ia extemi, incomprehensibilitaten Conduit, vorbiea§ migcrie aw caractersxbolc “Keatsin este o form specials de agitaic care se. maoifestt prin nevoie de migcare pertanents, disconfort mmscolat gi ruposibilatea de péstra@ anumita pote 0 priosdé varabild imp. Este generat de trtamentel eu acuroleptice (antisirice) Diminuareaactiviail motor hipokinee) Repreind inkibiia peihomotorie caractzrizats pen lentozea migehlor pink la Tnteruperea activist motoni (akinezie) COpmiea bese @ oredei mist pourta Uanumiea de bar Fading rotor constd in diinuacea pio8 la dipariic & “amplitdiny vicinal gest, activa Suposrea reprint nobiiatea complet, pacienji devin. inex, mu spund foliiiilor din afk sad FEspund foarte grey ex o mimic Impieti su iexoresv nl elinige in care intlaim stuponut ‘Stupoarea nevtics (serie) apare brass mai ales dup tsi confiuse gi se nsoqeste de mimick axons ‘Se poate nto stupoares pubis In depresie chad asociz faciesal melancolic, In sehizofrenie stupoare se insotete de facies azsimic,akietic, aparhipertoni (ontrack masclare) Tocalizate gi varebie, parteiparepasiva la ativitates antral ‘Stposrea conficivd ee caacerizeaA prin activate psibick proape suspends Interfere stiri delirent-oneieoie. (Cislepsia ese tolala inerie mtoic cu uyoaeh. hipertonie snusewlar gi pasarea ult timp a aceleisi por Rexsliaten eros) Forme ale caalepsi pal i Somnul cataleptic apare broie, cu Togustarea cémpului coasts, inhibitie materi compet, respiraie_imperceptiilt ‘Stat impresia mori parent. Data este lung, de ore pc [a ale. ‘Calatonia este stare de etiologic nepreczatt cu manifesiri muliple. co inereseazi activitatea motor. Datorith folisorsoi simptomatclogic eataconia este un sindzom Pemex i care pe primul plan se afl tulburrile SSmportamentulsi moter. EI (comportamentului motor) se {esligoarl pe un fond de inerfc gi catalepsic sau pe o stare de {fears tonih, persistent corolu in anumite poz, Sindrounal tote de ongine psbies evolueaad pe fondul de Tuciiate a conan ‘Plementele cetatonei sunt wnnitoarcle: sugestibilitates sa fnflusnjaea pin sugestc cu receptvitat extrem a pacienul ‘Rees aceepthrecomandsie interlocutorlui, exeeut automat toate ordiele care ise da sau are caracterimitaliv. Acesta este ‘Sturomal ecopatcelstit din ecoprace, ecolaie,ecomomin. ‘Nogatvimal reprint tendinta de a ru exeouta ordnele prinite; el este pasiv, opune rezistents ta ordine, novel Fiologice si activ, cdnd execu invers ordinal primi ‘sereotplle sunt tendinja de repotare a uneia si acelin marist in atten, iiaj mig. ‘Srpowzeseatatonicd sau agitaiacattonich cons fie int-o pouiie menfioul o perioads longi de timp, pezfi incomods am ae ti pera paibied™ 60 culeat tn pat xi menfine expul Rdieat ea goum ar avea 0 pera), fe dint-o dats fa niciun Tenn prevestitor se instal agitsia extrem asociat ou mare gad de violent. HHipertonia (contachurs) muscular genealint Flexibilitaes eros Simptomee pot fi Infinite in asocerivarsbile ceca ce ot ‘sean ed este obligatoru se Tndlnim pe toate fa un pacient Dz asemenca un singur simptom su poate pune diagnosticul de casio. 2»[Alte sipri de munifestiri ale actvitii motor: ticuile « rulburie ale acivitinmotort cn mili cu caracter Trxempenti,repeii gt rapid date de contactarea unor mugchi ‘pt de sub contol voigonal. Ele sunt miged praca. 1.1.6 Serfotogia imaginatiel tiiaia ete proces psc de per, sonar ite geezer flo, 0 scoped 3 Se Bak Sopa dt Pomel agai unt urmitoarele: forma einen (psi) reprecela de vi. reves tone fede sapailegdovigl, pind inte exe 58 panei wom ntenonal ctv) se poate case ast: ‘nodal const aoceeaelomeneoe vial magia eu agit ceva in expen Prope= (5 Fault neal cit wel icc ce perpetvis ae reer I poectares mental a eosin, sprig planar de ig eign crooue: ete aati imagiai idee su plana tone ei ‘Tlburileimagioajek sunt sri legate ou celé le gad. "Tulburdile cantative constau tn sciderea imaginici niet in oligotten, demene, depresc. Exelarea rnagnaich pue ta intxicai, episoads expansive, deiruri cronice din TENrofenie. Mitomania su pscudologi fantastic? imbaum spare in stece, delra de imaginafic. TRuatarea mitomand se carscerizeaz prin existe patra cape de eleborsre: ") organizaresromanesc attr e cups aspeca formal igouralut ear an este adecvat coofinutlui gi este cesizat de inerloctor; 0 1) alibiul exisentia indiferent de forma si_continutul rebatii, idele mers univee, unidirectional spre suprestimarea propriipersane; R) supemnicares: tecerea de la simpla exagerre Ja ‘abulsia cea ma spl, penta a ate atenkia asupra “) conduita de trams care apare in urma posibilei descoperti a earcteullfabularr al relat ‘Tubuditecalitative ale imaginsiet su ‘Simulafia reprezig® falsficateaadevarului in priviga stisi de stone. Fideltatea simularit depinde de: imsginatia, Fntelgcna itenistenta celui ce simuleaci. tasimulagin: up8 un episod psiotic acct real, pacientut _efleut prseverezi in scuzcle sale anterioare. Svprasimulaia; amplifcarea simptomatologiei unei feu somatie sau psibie preexstente Disimularet: ascunderes unor simptome psihice sa souatice, oi a uni boi, pena & Se sustrage de la tratamentl lento apaze in depresia cu rise suiciat. 1.17 Semiologi constingt ‘Are mai mule €fnijé fn functe de domeniul ta care este vet. Cousin este procesul de reflectare a propriulai eu st @ Fumi Snconjurstone (psihologc), ‘Madizal, consia reprint capactata de aprecire cores fs modiuli Sia prepril persoane, capacitate stins Tegatd de funefloneea noma" a procesclor mentale si care se manifest ‘ait period fn care subiectal este treaz (MJ Georgesc). ‘Sarea de contienfl (etarea de Tuciitate) este eapacitatea gi faraen reflect, ts intelegerea reali obiective. ‘Crterile de clsificare dupa Jaspers = tulburtilor de cong 3Detajaca de realitate cuprine wtoncle_ aspect: ridicarea praguslorsencorale ca poscepeea cealitit ia mod ‘romps, mai putin distinc, ipoprosexie de fxare,Ripomnezie Se Gminecia evenimentelor, fxarea evenimentelor ste fingrmenar, supericials MeTulburaren -memoric: apare atmevie postriteS, ev ical in privingaevocsri unoe fapte_ importante dio ee odertle inoul ciardack sunt farts bine fixate 5 redate rarn sti confizive; bipomezia si aronecia sunk generte perturbarea profund a Funefillor pice: ‘Decoientarea este secondarh tultuitor moezice prosexie, ae inctenstale dient 2 poste efei a spatial copra fa care se afl, spaiul fzie, ta orentarea cmp fn azar grave la orientarea apse "Bncocrengs idcativd gi cen a actvittevolveazh insofite de semnele enumerate mai $u5;incoerentaidcativai wement ‘Greet proportional ftensitatea telburiit de consti poate Gracia productivtte senzoriai psihoie (ivi Balocinaf). “Tulbuctile canittive ale congtinfel spar eel ma fecvent in afeeivnie nerologee ‘Sarea de vaghes func pshice se desfioara cu carta, tutta fsb controle aun, Fonne caSShuci = impreciie, difieutiti socitive, plerderee mobili idestive, Tebetudine ~ perplesitate, deaare, indore fas de situa in eae sf; io Mpgpoare = dezovieniare wyoars, hipokinezie, reduceres initiative, indiferetism, spate, Sboubilare - orentare incomples si diGolt in spatial imeciat, adipic, bradineze, informa vai despre propria sm upoare ~ ectivtatea psibomotorie pac suspend -Sspunde numa a stil foarte puter; 2 = sopor ~ reafile la stimuli senzoriali foarte reduse, socanoleng accent stom = apis: pierderea complet a contin, se realzeac prin dao funefilor de relajie,conservarea ron ‘eleliva a finciorveesatve, ‘pubortrile caltative sunt caracterizate prin modifiint do ava onpanish ele pereptekrealtitasoeiete cu destrctai ale Zinefilor cognitive. Taguntares edt contagi:fcalizarea consti asuprt mei ide smiatin, acjnmt de care nu se poste desprinds, vein a poate cupindeinteaga expeient prezen, duce (eformarea rele eaten, ‘Svea repusclarl const in iagustarea edmpului lari constinfel fn fete grade, cu debut gi sft brass, meafinerea Stonatismelor motor cu posibilitatea de efecture a unos acte Complexe Are loo alteraea profind3 a reflect senzornl #56 fot asora dei delant, talvinaii audtive imperative diate personaitstes nommall i exa patologicl "Teta exe crea penta mumtrl redus, de fs-tori de pereonaitate, aceasta find consierath ca find molt mai complex 4 ‘Modelo Ii R18. “attell (1965) ‘Astor cerceenai persoalitatea folosind aseminitor ii yseck moda atalics!fctriale. Conform lai Cael actorit ‘personalise sunt le dou categoni: inter gi extem. Cei Ceti formenzh perocaliateaspacent(acele tet care sunt bil de observa do clr celal). Factor intemi se als Fodewbtl clorextem si formeazs baza personalitii. Autorul (gseyo un mimi de [factor intern esenfial, pe bazacBrora se cate reaiza un profi sl persoualiaiipersoanelor. El elabores3 En Chestonar “de rersonaiate (16 PF), care evalues2s Uimitosele dimensuni ale personalitai: rezervatsociabil; mai Duta ineligentinteligent; sentimental-tabil emotional; docil Sutra, serior-nor-lant, expeditiv-congtineios; timid fventurs; dursensib teezitorsuspcies;practic-fatezst GGvectviclean sigur de sine-anxios; couservator-ingrijrat; dependent de grip*utonom; neconrolat-contolat; relaxat incorda “Teal ete critical pens fatal eS wateazhpersonalitatea ca pe un elemeat prca static, nu fine seama de variabilitates Fomporamentued umn in diferitesituapii, mu fine seama de {apt ch oameni se m-urizeaza psibologic. ‘Modell elo cit factor al lui MeGrae si Costa (1987) Ihre cercetitr scat controvese privind numazul fatorilor 4 bavd ai personal, Sola reprezeatsti de dimensiunea & ‘tno numir de cine! facon de personalitate constitu ua consens {ote divers specilgt) MeGrae gi Costa (1987) folosind analiza fBetorials asopra dateior obfinate cu sjutoral unor metode de fvalume. eifecte, gazeee in mod constant manifesarea Cimmtoror facies co persnaliaie sia trisiurle lor reprezentative peacficism: calm-ingtijora; rezisent-vulnerabil,sigur- esis we Ntxtraversiane: reeas-socabil; elevt-vorbires;inibat spoatan, 55= deschidere: convenfionaborginal; temBtorindrient, conservator-liberal, famabiltate;”irtabilamabil; insenibi-sensibils egoist attuist, covstinciocitate: nepistor-grjubx; nesris-de ineredere; negljent-eonstincos. ©) Abordarea umanisti Psihologit mang considers of obisctul_de study al psibologist ar gebui 8 fe experienta consteats, subieativd a Inviguisi, Ei pon accentol pe uniitates finfelor umane, pe Fibeatea lor de ai alege propiul destin, Teotia considers cb ‘umeni sunt orientai pent stinger proriui for potential 8 mnaxinului dezvolirit persone, in eedeal propritor mie Pinte cei mai importni exponent ai abordSci umaniste & petsonalii sont A. Maslow gC. Rogers. ‘Teoria ierarhielnevolor a lui Mastow. fa stdialpersonaliipi Maslow (1954) est interesat in primal tind de: mative care ii impulsioneach pe oameni. El Considered exitd dowd tipuri de motvai-- datortelipsei (de Gefcit), respect nevoia de educere de tsi’ fizilogice eum Sunt foames, seta ete; datorato creleri (de dezvoltare petsonala), care este legatd do stisfacerea unor nevoi cum sunt ‘ea de dragose,deaprciere et. ‘Studind motivele persoaneor insun nomtr mare de situa, Maslow aati ef geste au tendinja dea se zegis inten pattern specifi, cace poste forma o ieraric. In raport de importa Uebuitelor, .piremida” hui Maslow are cine: civeluri distinct: revel biologige fundamenial, de secure, de apartenents fun trip, de sting gi stat social, de autoreaizare. Nevote de fa taza istarhiei (fictologie) suat cele mai presante necesitind ‘atisfacerea or fonts clor slats la mivelul devi al ierahiet in opinia sa, nevoilecoprinse in acest erachie sunt innfseute i prezente la fof oameni 36 Conform autoruhi, motivajia deficitard provine din uevoi priate, ea foamea, Sea si din nevoi psibologice, ca nvcia de {ecutate.Aceste nevoicreeazi o tensiune care trebuie reds ‘Creterea sau dezvotarea personal nu este esenyiala pets supravighire si va avea loc nunsi tn condijile satisicei pevoilor allie Ie bara irariei (cele fiziologice). Maslow considerd e3 apogeul satisfacerii nevoilor este reprezrmat de rmotivelerealizinit de sine (eutoreaizare), care eprezinl nevoia persoanel de asi gsi implinicea de sine gi de api vaivifica Frugal #48 potejil. Conform autorule! numai 1% date ‘oameniisiaitoy sting satisacereanivelul superior al irae ‘Modelil teoretie asupra “motivated propus de Maslow caunoaste 0 seric de eritici (E. Jansch (1975; M. Maruyama, 1973) legate de, aspectal lui static, oxdinea secventala de satifacere a. trebuinelr, caracter tui caltual limitet.C. Mamali (198%), de asemenea, ersct madelu! teoretc al tu) Maslow, sublinind caactenu i states unideterminat. ‘Teoria fut C. Rogers (1959) © Rogers sustine of fiecae persoand este unick si are 0 nevoie bazl, primarl, de imagine pocitivl, respectiv de respectl i admiatia cera. In opinia 8, tof oameni se nase ‘0 tendo spre realizaea ds sine. fn centol teri! fui Rogers seals concept de sine (percept idea), de perspectivaasupra peteosoe, ete este dabandit fo cursl experienel d= viath a Perroanei, prin infermedial twturor pereepilor, valrlor si bindinlor eres conse ca eu. Sinele percept infuenteazs fodul in care persoana pereepe lumes sf propsul au comporiament Sinele ideal reprezits perepfia moduli in care individ ardor sau ac trebui si Be. Roger consderi ci o parte a pertonsiii umane 2 manifests prin dornja contnus spre erestere si dezvoliare. in toes sens, autrul susie fatale inele umane au 0 necesiate fundamenialt de autoectualizae, de agi dezvolia si realiza potentials propriu cit mai mul posibil. Pentru Rogers, fora 7motivational major este aceast endings de ealizre. oessth necesita este foarte importants, Rogers svtioe ck percoone evalueaz& prin pritama et toate experienfele de vs Experienfele. care incorjesea dezvoltarea sunt pereroute ct positive sow stl, ior cele care impiedicdautoactualiza sunt percept cu negative smu neplicute. Deoarece flcare persoan8 ire capaci i tendinge dirt, accasta fi elaboreaztproprial fet de valor speciice, etre pot smu fie ientce, dar care sun, Geseor, propiate cu ale ltrs ‘Oath necestate a personalitiii evident de Ropes este nevoin de pejuir.inacest sens, autorul sugjine core persoand tre nevoie efi prefuth de al, nevoie cae se manifest prin iagotte, efeofiuge sau respect. Acessit necesitate, 1 unele frac, poate devent alt de importants, tacit sf itefreze eu hevoia de actalizare; In aceste condi, persoane fnoep sh aba probleme. in general, cei din jr au tendina de a conditonapreiea de tan comportament adeevat,Fiecare persoanS cunosste rie sunt tipunle de comportment care pot cigtiga prejuiea cclorll eile peroanel in telaie eu prefucea suotdenumite cod de valore, ele find foarte importante. in hidarea Comporsmentului individual spre tipurile de comportament probate de socitate. Dact condiile de valorizare impun persoanci si eefioeze pe Sf opuse comportamen' viii de Suteactalzare, dar opreciate post de cilre acess, apare Smeninferea,cealizri nevoii respective (de autoctulizare). ‘Aceasté ameninjare coaduce la anxitste, deoarece yersosna ‘vine constienta de lipea de concordanjs dintre soni si ‘aril sale, Conform ators, dtoritameningii pr siuse de sccestl neconcordanf,persoans dezvoltl mecaaisme de sphrare: hegarea(efuzal admiter existent discordant; distor ions (falsiicare sau modiicaree aint sau expericnei ucplteate pentru ci sceasta ai devend mai pujin ameninjre) Aceste Frccaisme au seopul do a protet Sinele de conffuarrea ex Stuafa reall, Dezvolare Une personal sinatoase prrsupune 38 ‘exitena confictelo~ ttre condiile de valorae gi dorinia de sutoactalizae, “Autor gt calabo stort s-au adus contibutia in domeniut abort de metode de evaluare (de exemple, Inventarul fonentrit personsle estinat evaluiri realizar de size) i ‘cxeetn psihoterpeut.e Critcele adise corel se refer la terminologia neclar etn, accentuarea stiri de ine a indivdalu “Teoria consteuetcor personae a tui Kelly (1955) ‘utrul tories co7sidera et seopul pathologie’ trebuie 38 fe descoperivea acelor dimensiuai pe care peesoanele in cauz8 Je falosese pene ainterveta sau pers a expla aspecte legate de cle ins sau de lumes lor social. Kelly denumeste aceste ‘Simeasuni consrocte persoanle ale individului, care constiuie ‘nian de bazd a eae, Conform auloeuur indiviei wrebuie vizuti ca oameni de pings care observé ‘umes, formuleaza gi testeazi ipoteze Incivirit analizea2i. comportamente, clasific, interpreteaeA cevalucat aspecte legate dee tsi gi de Tumea lor. Acestia pot labora toni false, cn dnfe care pot distorsiona fell in care tralueazd evenimentcle,persoanee sau pee ni ‘Autor! teorie chboreach un instrument original de ewvidenire ale consrvctelor persnale specifice uni individ ‘esau Repertoruli de Vonstructe de rol (Rep Tes). Critic aati l atit Kelly, it gi Rogers g-auelaborat toile pornind de a observai late pe studenirelativsanatosi 4) Teoriie unidimeasionste ale personalititit ‘Teorle snaliante mai sus, ay incereat si descr persnaltatea ca un toieg si si formuleze predict asupra omportinentulii percosneler. Teodile unidimensionale se fconcentress4 asupe: ‘lulu jucat de un anuit aspect al personal ia modarea comportamentuls 8‘Teoria nevo de realizarea fui MeCesnd (1983) "Teoria cerceeaz’influcajele care se mavifesi asupre nevoit ‘uel persoane de aobfine success dea se sea Ia un nivel de fexeelen. Atkinson (1966) continui shite, adtugind ‘notivasie asociats-teama de ese. ‘Teoria locu conteoluul a ui Rotter (1954) Coretie a Roter au concentra spa misuri n care o persoand st percepe ea find capbild sex! contoleze propia Tings qeonel. iter) sau, dimpotriva, sible aceasta nor Facto! precum noroe,soata, ator perscane ct. (contrat exer). Rovter (1966) » sugerat ed exist diferente fire comportameatele famenior in raport de prcepfia locului de contol. Varibita se fefert la convingerile, studinileindivzitoe pvind Yoalizares factonlox eae controleazk comportementul, cnturéndiese ea ‘oracteistics de personalitate global ely bid. Aeesta se fefers la localzacea contoluiui evenimentlo: in intriral Devcoane san evenimenteleextere. Dacé petsoana are locut [Se contol interior va f ineinath sh considereecdceea cei se {evdnplé este realatl propsilor eforuri. Dac persoana are Tocul de contol exterior va inclinash pexceap8 cl ceba cs ise Inuit este consesigs nerocuu, «sic i sau a nor fsctork rd Lega cue. Pomind de ia tora evoli de realize (Atkinson, 1968), Rooter elnboreai o seat de attudini (Locus of Control Sale) pris eae dstinge pesoanele care explia ntl primi fe ca Toate a aefivnilor lr, ea find dependents de propsul lor omportament (contol inters), Fie de factor soft dincolo de froprul vomportament (contr exiem). Este vorba. despre Rigieatile (atnbuine) oferite de indivi pentra a expica furiele, cawzele succesului si eyeculu. Peroancle care se Consider capable de a exercta contol ssupra a ceca ce se fitimpla, vor ciuta modaiati de a face ff evenimentelor © seplteute, sau vor Fncerea redveerea efectelor negative da producer evenimenului Aceste persoane rezist, in gener fai bine Ia evenimentelorstresane fA de cele cu un local de ontol extra, cae accept ceea ce Ii se intmp8 fr a tncerca ‘Sacjoneze peat a schimba desfiurare lor. De asemenes, 2 onsite pierdereacontoluli este tesa Diferenfele individuale privind control se manifesta la annftorele rivelu: cogniiv (convingere privind posibilstea| dda exereita contol asupra evenimentelor;preferenfal(nevoia fonvolulul comportsmental (eforul depas pentru obtinerea ontolult), Conceptl local de contol a fost relaionat de citre Rotter eu alte variable ale prsonalitai:alienaren, autonomia, ‘competent, nevoin de succes. TDezvoltarea tendinjel (interne sau extere) a. loci coniuluui este consderath de autor ea depinzind de stutile ‘obiective de ipl de cau gi societate eorla auto-eficiente (eefficacy) a lui Bandura (1977) Bandura iniraduce in cereetare conceptal de anto-efcien’ care a fost pus in lepiturh en teoria asteptirii gi motivyin CConstngs propriet oficiente este legall de sinful compeietei propa. Persoanele care au coogtinja proprci eficienfe vor ftvest un efort mai mate pent realizarea unei sarin, fai de Cele cae 9 autsprecia mai seat dia scest punct de vedere. Penounele cae at conviagerea proprilor capaci sunt mal tence 9: depun tai malt eft in actvitate (Ge ex. activiteten sporiva; Weiaberg, Goulds Jackson 1975), Locul de contol si congSiotaproprisi ficient sunt legate de cauzele pe care pesoanee le sibuie evenimentelor. Problema stvbuiiy se refer a motvele prin care sunt explicate d= ce se fncdmplé anamite Iueras. Este apreciat fatal cA tipurle de atcbuiri fleute sunt importante in motivarea activator umane. Fxisth mai mute shud atributonale eare pot motiva atiunile persoarelor, 6Seligman (1973) @ idenifiat un stil atributional deprsive personne cote opiea2d intideauna peatre 0 anaizh neva a Fecunlor, Acest sti atsbupional depesiv determind pe. oana $8 fit ca nu ave puerea de a iaflenia evenimentle. Autorul Consider cb acest sil similar neajutoririt dobindite, care se ‘Sunifeatta'animaele flat neo staf Th cae sunk onsite de [utes de a preven! consernjle neplscule. Chir atv cid onaiilese modified st aeplicenile otf inpedicte, aestea ms (feel o reaetie novl. Vietimele unr abuzsi frees psihice (de curta pot nvata sb adopt, uneori un set de comportamente are ae aveamnd ou neaetorrea dobéndits.Lipsa de contol supra sitfilor este pereeputt ca un factor importmt care ‘Seerming. perscansle $3 manifeste pasivitste Ia prucerea (Muumentlor (de excrapl, moartea unei persoane a opiate, ole, ara este). Teoria personalitigit de tp A a lui Friedvman i Roseaman (197) "Teoria, cereteacd_un tip paticular de compostament i comzngele seestin, Tip A de comporament se carv'rizeaz prim nertbdare,agresivtase, competitivitae sun sextet de Tigris permancatl. Multe studi au evidenfiat legitv~ tre cet tip de compertament gi afefiunile coronarene 23 Structura personaliti In accepiunes clasiet persnalitstes este aletith din tei ‘componente structurle: temperamental (ature psihotip este exravertityvalubl, 20cibil omuncati, eu o mar: mobiltateefectva, Se dsera tei forme, hipomaniacal (vesel, bil, siton (realist, practic, umori!) gi peel (pas, submis, extraver). Dincolo de aceste repere Inendrate in normale, Kretschmer desrie si variants premorbidt a. pienic'tut — ciclotim — i anume_ciloidul (Gecentuarealabllitisfeetive, cu oscil dela paul depesiv la optimism, rispans en ional disproporinat fai de intenstaten Simufula). Psiboza manisco-depresivareprezinmodelul patlogie de Ia obser-yja chrua Kretschmer 2 descris, fa sens {avers varanele nomi i premorbid, 15fn afarasoestor frei spas cu variate “normale Keetschimer a deseris st spa dispasic submorbid sau chiar morbid ~n tind lepSta cu enti nozograie Prin tipologia elabora:s, Kretschrr 2 prluat ieile hipoceatice st galenice (leptosomul corespu de eu tpl “zie jar picsioul ew Spal “apoplectic") sare menial de a f sesizat predispoatiaf8 de unele psoze, sub rezorva cn tice eare Fhiruneseitenile deseise vor face boli rezpecive. ‘Tipologia lui Sheldon ‘Medic #i psibolog american, WH. Sheion ~ a elaborat 0 lasificare ‘a tipurlor de petsenalitae bazaid pe gradul de Sezvotare festurilor derivate din cele te foie blasodemice: ‘endoderm, mevodern si ectoderm. Sheldon sport in sul stu dela un numar impesionant de fotografi 2 unor student sia ‘conchizionat ef exist fe sructar fice de baz ~ pe ear l-a ‘enumitsomattipars endomort (pin, rotund), mezomort (rusculos) si estoroct (subse eg). Stadind Ta paralel = pe © penoads de cinei ani, temperamental yi carasteul a 200 de ‘oluntari Barbi» formato sere de creat intr somata Sf iristurle de persoraitae. Cu sjtorl aclisifactoriale = » Eesers 60 de trisitur de personalitte~ pe car le- reparizatin tte seni: viscerotonie, szmatotone i cerebrotnie “Tipurile deserse sunt urmitoarele pul endomort-viscerotoa: rotund, exravertt, sociabil, tolerant, amabil, ats de confort gi “lice ile vit, atayat de familie de eats 7 pul mezomort ~ somatotg: “viguros", extrait, msi dr, chiar agresiv,cuajos, daminato,atras Ce events; ipa ectomort~ cerbroton “eg, introvert, egos, resigur pe sine, refinat i inibat in comportsnent,inelinat spre eivtatensimboco-expresivs (era artctce). ‘Sheldon consigeret cd temperamentul este stor rei componente — viseettoni, somatotonia si ‘etebrotonis, eu predomianga wneia sa alte esta” 6 ‘Tipologia ui Pavlov ‘Avind in vedere eritesile hormonsle hipocatice, Pavlov realizaah tipologie bizath pe insusirle de functionals a ppocesclor findamentle (excitafia gi inbibifa) ale sistzauka (Gora), echilbrl gi mobiitate. Cele patra tipurt pivloviene corespund sipuilor siabilite de Hipocrat (cori, xsgvi, legmatie gi melsneoi) " ipul puter, dezechiibat (corespunde colriulu ‘ste earctrizat din punet de vedere psibologi prin rapiitatea miei, aexpresilor verbale, a proceselorinelecuae fective 3 comportmentale, prin lish de stiplnie, explozivtate, incpetuoatte; uneori poate tani, brutal; = tipul polemic, cehilibat, "mobil: corespinde singvinicutui yi fe manifest prin vioiciune tn misir, ‘daptabitate buns de situa noi, ssiptnire de sine ~ jovial eu tenvint la exagere, satsficut de sine, eu eapacitate de efor sin = sipal_puternic, echilibrt, inert (corespunde Aegmiicui exe caacterizat prin inertia. proceselor de reife si inhibife, are 0 dispozitie egals, este calm, perseverent;preznth focetinel8 fo mislsi si exprimare, mare Sudbiitate la nivel deprindzilor gi stron afecive, 0 amit Teofoare si inerie # conduite, rezisten.crescut In stimu tip slab (corespunde melancoleuli)s are un nivet cxesout de inibitie © proceselorcorticale, este caracerzat prin crsbliate deosebih lied de energie, rezisten so¥zt la fort 5 tes, stabiitae fo munifetrileafcive, independent setzats fn atime; in geecal este plitsi, abstut, rst. ‘Dey experimentele cercetsilor pavloviene au fost fEcute pe animale extapolrile la om au ovaloare practic’ recunoseut “Tebuie Hout precizare eX, fn reabnte, se tense foarte rar tipun temperamentale pure, najortatea eamenilorprezentind partiulritale mal ur tps ”‘Tipotogia oi Jung 6. Jung ~psilog gi psbiats elvan, dscpe si preten al lui Freud, a fondat 0 feorie propre, numith “psbologie fnalitea” Tipologia hi poreyte de la orienarea mental a ‘ndvidlui spe lumen extrioad sau spre cea intriar: * tinal extvetit-eupende indivi Teli ve umes cextemf, cre dinamisml velit practice, si mai putin vis incrioge, Sunt oament usor adapebil I exigefele mediulu, bil in munca, voi, expansvi, cu 0 deosebit capacitate de a ip snl care fe solicit ineresul i Si bazcez8 condita Si planuril de vija ass cum le sugereazA cicumstanjele extern, ‘ameni, conde socile fn care tese; “ipl introvert -cuprinde indivi orienta cite propeia vii ineroar, avind tendinja de a se izola ff de hamaea texted, dea se inchid fn sine, penta ai clabora propre tei 8 50 glsi In permanent contact cu sentimenele for. Sunt fefiexvi, tmizi, Tachi 1a sine, polin abil tn desflgurares Sctvtijior exteme, pun capabiis inirunte dificulle veh {pire cele out tipuri mu exist o demarcaje net ‘reduetbila, ei existenia lor se constatt Ia fieare om, doer bservaia la uni predoming exaversiunea, jar It al “Tipologia lui Heymans, Wiersma, Le Senne fn prima. jumiate a. secoluui XX, psihologi, oldest Hleymans 91 Wiersma au studiat 110 biograf ale uno personaje cre au destigurat och pe mai multe mil de persane. Bh au constatat eB mimerossele trisitui de pevonalitae Cepindea de un amimit mimi de “factor? emotiviates, ‘ctvtata gi rezonanf, Ulterior, n Franfa, Le Seane a prelua i fa dezvolatsceatthUpologie. Tipologia are in vedere umstori factors emosvitstea ~ este seaibilitats la evenimea' externe fou inter, unele chierbanale,exprimath pra emofis actvitates in sensu earateologio al termes, desemneazs dispociia “e's ena, upurnga de a trece dela iee a scans re:manja— teste repercusivnes ni evenimeat asupra psc nus indivi in ‘tel wi evesiment produs asupea une pesoane post f Fre fuel cnt reatiaacestela este media i poate f THERM alc hed recta aoesteaeste tarv i elabora ‘ai et “face” tn cle dot varante (emotv i 0 exo ac fon i iar sein) ies cir Ie propuse dese aur psn Pcl news do dapoifie variably, vor si vimesct i 8 soa aspen fr sein cela, sunt indiferens ‘state au peel Infumuseeze eaten mergind def coh pin la june, sot osc aro bear, macabre, Boga: mance tr nga i dp bul lor plac, ful serimenal: media, inwover, desea vlan! sels de ine, sunt aio care emi a Tad spies st is, vulnembii,seupulsi erent Sea eeat sper, inh peu in relago eu celal #0 ‘Grommet init gs eer accea fste neces ca iterventia priapilr sk Ge echilibral! uaitar, ‘sonvergets, perfect modula ate permisvitate i sever ate. In. cenig, mecanismele patogenice derivate e~ viaja familia pot carenteafetivs gi dezechilbl permanent l fri ‘modele comportimentale” parental alterate,tlrisi de penonalitae sau chiar afctates stiri de sindtate rentals a sno ‘atidiai educative exteme, excesiv permisive stu simpotva rigie, cu acentunreasistemuhi pani (malratarea copii). Atitudiile educative neadsptate poriculaiailor tengeramentale le coplui pot f, de asemenea, —nocive, conflictele fail, cu probleme exstniale: sricie,vivaitate intr so, aleoolisn erone, pn divori ete. (V. Visa, ayes). ‘Sistem! de mati i val se consoideazs in go's ito ‘maniertcomplementard educfilntrafaiial. "Nuanarea metodelr de formare a unor aii siai'ase se face in finjie de etapsle de dezvltae Gocul ~ tn revionda rescolar, dezvolarea sentimentlui propel idea i — la pubertate si adolesools — pentrx a-ptentampion “erzele de Feotiate, dezvoltarea unui sentiment bine defint al moralitit ‘rin ear ‘superego-ul ovine capabil sh se schimbe 58 se ‘spteze a sits noi de vii). Tn deqvoltare.pertonalitii ~ va rol important Ml ocupa, indueafe calturi mediulei din care provise indivdal. Se considerd e& personaiaten modala este personalitaten pica entry cultura unet popula dalimitate gt cho persuzaliate 2 nomml ese cea car se apropie cel mai mult de personaitatea| frodalé a aceei cul. Des teisiturile Baza ale prsonalititi ium carter nn versal, difrenele tansculturale duc la ‘dificil consistent ale acestora In conchuze, peonalitstea reprezintS 0 siructur, un sistem indivi, Fldnducl se deoseboase de cx La formarea per-nalittitcontrivie o diversitate de factor cediaes; edueatia, cultura ete. Complesitatea.personalitii Getemnind necesi'atss participant mai multor discipline la studirea ci: iologce, psihologiee, sociale, eultrale. Cereetsile ofert 0 serie de rispunsuei ex privire la natura, erolarea personal, ipotezele care stau la baza fecscia| Give ele, ofeini in acelai timp @ anumith nota specifica ‘Majoctate teorilor ru incereat st descr pessonalitatea ca un inveg si st formuleze predict asupra comportamentului persoanelor. Teor'le vnidimensionale se concentreazi supra roluli jovat de en anumit aspet al personaitiit im modelarea Ccomportamentuhi. Malt dinte pihologt canteporani prefers © orieatare ecletig, respectiv combinarea de elemente provenind din difeits moduri de abordare, fa scopul obyierit ‘ined vat integrstonce prope sua pent a ajuta fa rezolvarca ‘une probleme prastie. Ts accepiunen chsick persooalittes este aletvits din tri compoaentestritrale: Yemperamentel(latura »dinamico- enerptich a persona tii); apttudinile (sistema instrumental ‘operation! eaact | (sistem de attain tristtri voi). Pentnt a sprjnt iojelegerea si cuprinderea ‘unei mari diversitafi de fenotrane specific psibicuui, acestea au fost ‘gupete dap amum.e Insusirtasomindtoare in tpuri_ de Personal. Valowentipologei are un earacter orienta. Tipul Du eepreziods un “P'ototip” al umaniti, ma este un model Cxemplar. O abumit* tpelogie mu presupune o ierarhizare a ‘ipurlor, Un individ poate fi caracterizat, fo acelasi timp, din perspectiva mai mele’ polo. aCAPITOLUL 3 PSIHOPATOLOGIA Lista categorilor dup Clasificarea Intemational Malaitor (CD10) F00-Fo9 “Tulbursi mentale onganiceiaclusiv psibinie FOU Demeata i boala Abheimee FO0.0-Demenja in boala Alzheimer cu debut timpuria [FOD.|- Demena in boala Alzheimer 21 debut adv F002. Dementa tn boala Alziaitaer atic, sau eu debut int F009- Demenfa in boala Alzheimer, nesecifcatt FOl- Dementa vascula FOI.0- Demenfa vascular cu debut act FOILL- Demenja muinfacet FOL: Dementa vascular subeorislt POLS. Demenfa vaseulari mts subcortical FOILS: Als demenga vasculard FOL9- Dementa vascularanespecicatt contiald st FO2- Demin in ate boli, casfieat a8 pate FOLO- Deen in boul Pek Fo2.1- Demensa in boala Creutefel-iacob FO22- Demenja in bosla Huntington F023. Demenia in bos Parkinson F024. Demenga in boala cu virusul iminodefiienei uumane RIV-SIDA 4 FO28- Deraenta tn alte boli specifcate, clasts tn sl yore 03. Deena nespecifiatt Trebuie adiugat un al S-len caracter penteu @ specifica |) demenga ia F00-FOS dap cum vernes2x | XO. fra simptome adionale | X1- alte simptome predominant deliante { Xz alle simptome predominant halucinatorit 13+ alte simptome predominant depresive a: alt simptome mixte Fo. Sindromal amnestc organic neindus de alcool sou alte substan psioastive FOS. Delirium neindus de alcool sau alte substante proactive FOSO- Delirium nesuprapus pe dementt, conform escriei de mai sos 05.{- Delirium suprapus pe demengs FOS Alt dliciam FOS. Delirium nespeciicat, FO6- Alte tubucisi mentale datorte Teviuni, disfunetot cerebral gi boll somatice F060 Starcahalocinatoric organics 06. 1- Tulburarea eatntons organick 062. Tulburaeadelranh organict (schizofteni 063. Tulburti orgaice ale dspoziii(aeetve) 30 Tulburare organic manieals Tulburareorganied bipolar ‘32 Tutborare organic depresiva 33 Tulbuare organic afectva mixta F064. Tulburae oxganics arxioasa 06.5. Tulburare organics disociativs ike) asF06,6- Tabara organics Ibil-emoyonal (ascnies) F06.7-Tulbarare organi cogntvl ufoard O58. Ake ulburani mentale specfieate storate feciui,disfnete cexebrale gi boli somatice FO6S- Tulburare menial nespecificts fatorath funcieicerobrale gibi somatice POT Tulburtei de personalise si comporament ‘lorate boli, eiuai i distunfiicerebrale F070. Tuburareorgania de personalitate OT 1-Sindeoml postencefalitc O72: Sindroml organic cerebral (posteaums"s) FOTR- Alte tulburir de personaliate gi comp. vament atoat boli, lezivi gi disfonctitcerebrale FO7.9- Tulburare organic nespeifcath de per alitate i comportament, datrat boli, leiunl i disfunticicersorale FO9- Tulburare mentals organics sau simptcnatica, especitiatt FIOFIs ‘Tuburisi mentale gi comportamentale daterte uit de substan pshoactive 10 Tulbursi mentale si comportement datorate liza sleootuli FIL. Tubberti mentale sf comportameniale datorate wii opoizlor F12- Tulburti mental gi comportamentaledatorate itz canabiniziloe F13-Tulburti mentale si comportamenialedstrate liz sedativlor i hipntielor 6 [FI4 Tulburrm nate si comportamentaledatrate uiizaci Fs. Tulburi vata si comportamentae datorate wilizari alto simulente incusiv eaeina sale si comportamentaledatorate utili 17. Tubburs meatal gi comportamentale datorate wii ruta FL Tulburts mata gi comportsmentate datrate utilize solver voit 19. Tulbusi matte sf comportamentaledatorate utilise mai mor drogu 2 altor substante psthoactive Categorie cu al 4lea gi al S-Jea caracter pot fi folosite peniraspecifieazea sti clinics, dup eum urmesz FIX.) Itoneafe cut (00 Necoraplicat OL Gx teaumatiom sau alts lezivne corporat 102 Cu ata complicatie medica (03 Gu delirium 04 Gu distersun perceptuale 15 Cuca 106 Cu convalsi (07 lntoxicatie patotogica FIX. Utila noc 81X2. Sinn dependent Dineen ste 21 tna abc do nanan ® 22 fn prezent in supraveghere clinich contin 0 regi de Iles peters sonra) 23 rea obtiet arin tae cx drogur aversive su blocante 24" In present utilizind substania ‘ependent aetivl) 25 Usilizare contin 26 Uniizare episodic (dipsomanis) FIX3- Starea de seve} 30 Necomplicat 31 Cuconvalsi FIX Staea de sevaj eu dium 40 Fick consi ‘41 Caconvalsi FIX. Tulburaea psihoticl 50 Schizoftenia-ike 51 Predominant deat 52 Predominant halacizstoie 53 Predominant pelimort ‘54 Predominant ev simprome depesive '5 Predominant cr sroptome maniacale {S6.Cusimptome nixte FLX Sindvorm ampestic 8 FIX7 Tulbararepsihotics rezidual gi cu debut ‘ardiv 7OFleshiback- wi (cme morii paroxistice) A Tulburare de personattae gi compartment ‘72 Tolbvrareafesivs rezidual "73 Dement 174 Alt deteriorate cognitivipersistenta [75 Tulburatepsbotil ce debut tsriv FIX& ale comportaentale futburisi mente FIX). Tulburare metals i comporamental, nespecifcat 20-F29 Schizofena, ulburarile shizotipale, si tlburail delirante 20- Schizofrenie F200 Schizoftene paranoid 20. Sehizofeniehebettens F202 Sebizafenie catatoni £203 Sehiantenienediferenia® F204 Depresie pstechizatend, F205 Schizofreniereiduala £00. Sebizafeni simpla F208 Alls ecbizofrenie F209 Sehizotrenie nespecitieas ‘A 5Jeacaracter poate Fi folost pentru a clasifia mosalitatea cevolutiv: F20.X0- Contious£20Xi- Episodic, cu deficit progresiv F0X2- Episode cu deficit stabil, £20 X3- Episodic, remitent 20 X4- Remisiuneincompletd F20.XS- Remisione completa F208: Alia F209: Pevioada de obsecvate su 1 an F2L-Tulburare schizotpala F22- Tuli deliantepersitente F22.0-Tulburare defiant F228 Alte tulbucindelirance persistent 22.9: Tulburae deliranta persistent nespectfic 23. Tulburis psibotice acute gi teanaitori F230. Tulburare psinoicd acutd polimort fora simptome deschizofeaie 23.1. Tolburare psiboticd acuti poli eu slmplome deschizoftenie 123.2. Tlburae psitotcs acultschizafcnie-tihe F233. Ale tulburisi pstbotice acute, prevomisant detcane F23.8- Alte tulbuse psiboice acute gi anziterb F239. Tulburiri pshotice acute gi traitor nespecifiate Se poste ulin al S-leacaracter pent a identifica rezenta sy aber seesulul acu soci. ‘XO Flr ses acutasocat XU Custres acu asociat 24. Tutburare dlr indus 25. Tube seizoafeesive £250. Tlburee schizoafectivi de ip maniacal 90 25.1. Tulburare schizoaetva de tip depresiv F252. Tulburae shizaaectivs de tip mit F258. Aloe buraeischizoafective F259. Tulbu-wreschizoafectva nespecificats F2H- Alte rulburts psitice nonorganice 29. Psihozanoo-organicd,nespeifiat BOD ‘Tulburi ale dispo ziti’ fective £30- Episod mani-al F500 Hiporsinie 30.1- Mani” Sid simptome psibotce F302: Mane cu simptoimepsibotice F308: Alive isoade maniacale F309. Episo: maniacal especifiat St Tulborare afectvs bipolar SLO. Tulb rare afectvas bipolack ex episod actual bipomaniacal FL I+ Tulborare afeativa bipolar cu episod actual maniacal fr simptor psiboice F312. Tulburice afectvl bipolar cu episod actuat rmaniaal cu simptome eihotce FIL2 Tulbwrare afeciva bipolar cu episod actual epresiv wor sau mod "30 ir sindcom somatic i eusindeom somatic, FL. Tulburare afectiva bipolars co episod actual Aepresiv sever ft simptome pshotice FILS. Tub rare afoctiva bipolar cu episod actual depres sever cu siptomepsihotioe 31.6 Tale aleetva bipolar cu episod actual mixt oOF31.7-Tulburare afectvs bipolar actual in ressvne LE: Alte rib fective bipolve F319. Tulbacare active bipolar, i presiare 32 Episodul depresiv 52.0- Episod éepresiv wsor (00 fir sndrom somstic (1 cu sndrom somatic 32.1 Episod depesiv mediu 10 fir sindrom somatic 1 eu sindeom somatic 32.2 Eplaod depresiv sever fra simptome psitotce 323+ Episod depres. sever cu sinpine patie F328- Ate epsoade demresive 32.9 Episod depress, frk yreckare 33: Tulburare depres recent 33.0. Tulburae depresivt ecureuil, episod actual sor 100 fi sindrom somatic 11 eu sindzom somatic F33.1+ Tulburare depresiva recuenth episod actual media 10 fra sindrom somatic Leu sindrom somatic F332. Tulburace depresivs. recuont, episod sctusl sever firs simpiome psbotice 335 Tulburare depresiva reemend, episod secusl sever ou simptome psiotice 35.4. Tulbarare depresivrecuret etal in emisie 35.8 Ale tube depesivereeurenie F33.9- Tulburaredepresva recurent 8 precizare 34. Tulburiipersistente ale disposi’ (fete) F340- Celotimia 2 EMAL Distioia FRG Alte tulburisi le dispoztiei (otetive) persistente F349. Telburtsi ale dispoztet (afetive) persstente, ‘ici prcizare 8 Alte flburi ale dispozte (afetive) ¥380- Alte albu ale dispoziie (afective) rola 00 episod afectiv mixt 38.1 Alte tubo ale disposi (fective) recarente “TO tulburare depresiv recurentiscuts| FSS. Ate tulburtri ale dispoztiei (afetive) specifiate 39. Alte tlburii ale dispots(afesve), fis previzare P4049 ‘Tulburici nevrotce, burst legate de factori de sires $i fulburtd samatoforme P40. Tulbursi anxos fobice F40.0- Agorafobia (00 fir tulburare de panics (1 cx talburare de panied F40.1-Fobii sociale 40.2. Fobit specific (aolats) 40,8 Alte alburie suxios fobice F409. Tuba anxios fobice, fr precizare él Alte tlburiianxioase F410. Tubburarea de panied (anvetatea cpisodied paroxistiod) AL. 1- Amxietaten geoealizat 41 2- Tulburareaanxioa gi depres mixth 4L3- Alte tulbursianxioase mixte 341.8 Alte ube anioase specifica 'P41.9- Talburreanxioas, fara preceare 42. Tulburare obsesivcompulsiva '42.0- Ca dei sau ruminai obsesive ta prim plan FZ. Cu comportameat compulsiv (stualur ‘obsesionsle in prim plan 22 Fomaa mints, cide obsesive si compertament comput 42.8. Alte tulbrai obsesiv compulsive F429. Tulburare obsesv compulsive preciare A3- Resi In un factor de sees important gi tube de sdaptare 43.0- Resetis acura I un factor destres 43.1- Stare de ates postraumatic 43.2. Tulburii de edaptare 20 race depresiva seurtt 2 reactie depresiva prelungta 22 reacje mit, ancoasl st depresivt 23 cu predominea(a unei perurbria altor emofi 24 ou predominenja une perurbis a conduit 25 eu perurvarea mint de emofi si conduite 28 eu predomineafa alto simptome specfice 43.8. Alte reac Ia un factor deSres imporant F43.9- React la uo factor de ses important, 8 precizare 44. Tulbure dsociative (de converse) Fd. 0- Amaia disociativs ad. 1- Fug dsocatva 44.2 Stupoarea disoeiativa 44.3. Ste de trans gi posestune Fé. Tbr motorit isoiative -Fe45- Convule disoeatve 4 AAG. Ancsteciedisocitiva gi ager sonzoriale F447. Tul wii disocitive (Be coaversie) mixte F448. Alte tulburiedisocatve (de converse) 80 sint-oml Ganser ‘B1 peronaltatea mulip 52 euburaicisociative (de conversi),specifiate F449. Tulburisi disocintive (de converse), fc preczare 4. Tulburarisomatoforme 45.0- Somstizarea FAS. Telbrarea somatoforma nedifereniatt F452 Tulborares hipocondtiacs 453. Disfinctia neurovegetlivssomstoforms 4.4. Sindcomul direros somatoform persistent 45.8 Alte slbuchi somstoforme 459. Tuller somatoforme, ft procizare és. Alte tuburs! nevrotce 48.0: Neusstenia [F481 Sind-omul de depersonalizare-derealizare F488. Alt ialbore nevrotce specifica 48.9: Tulbucsi nevetie, firs preciare E5059 Sindroame comportamentale sociate eu ‘ziologice gi factor Fick perturba 50-Tulburiei de limentaie 500+ Anor.xa metals F50.1- Anorexia mental atic 50.2 Bulirua (bulimia nervoass) 503. Bulle atipica 50.4 Hipefagiaasociat eu alte perturb fziologice 50.5. Virani asociate eu alte perubir fiziotogice 9550,8. Alte tulburiidealimeniyie 50,9. Tulburatea de alimcnai, fe: preczare FS1-Tulburie ale somnulsi nonorganice 51.0: Iosomaia nocorgenied S11. Hipersomnia nonorganick 1.2 Tulbure ale stmuluveghe-somn nonorganice 513 Somaambulisin SLA Teroare nocturms FSIS. Cosnarus 51.8 Alte tlburil ale somnulu aacrganice SL. Twburi ale somnului aonorganice, fa prociare F52- Dsfunet sews nedetoateuneiufeure sau une boli crpaniee 520. Absenta sau pierdrea doris senuale 52. 1- Aversunea sexual gi ipa pacer sexaale 52.2. Egeclefspunsul genital 525. Disfueya orgasmicd 52.4- Ejcularen prevoce 525- Vaginisreul onorgan 52.6- Disparcania nonorganiea 52.7 Actvitatea sexual excesivs F52.8- Alte daft somal, pedarcrate une tuburdsi 90 use bol organice 529+ Disfnetiasexuald natoratt une ulburri sau nei boli onganice, ik pesckzare 55. Tulburdri_ mentale si comportamentale asociate puerperal, neclasiiate in parte #530. Tulburit mentale gi tulouri uyoare ale comporamentuli atociate puerperaiii, ecasifiate fn alt pane 96 53.1. Tulbucid mentale. si mufburtri severe ale comportamentului asoeate puerperaiii, eclasitiate “o alt rane F538 Alte ulburiri mentale si twbursci ale comportement asocate puerperal, neclsificate fy al pare F539- Tulburlri mentale le puerperalittit, Siri preczare 54. Factor psihologci sau comportamentolasocitiboilor seu tlburrlrclasifiate nal parte '5S- Aburol de substate care nu anireneacs dependents F550- Antidepresive FSS1- Laxative 552. Analgezice F553. Amtiscide S54 Vieni 555. Steroizi si hormoni FSS.6 Preparte speifice bazate pe plante gi medi popalare SS.8- Alte substan care mu antreneazi dependent 1550. Fak precizare perturb psiologice seu ae fctorilorfizci 60 Tulburiispecifice ale personal 60.0-Personalitatea paranoidt 60.1 Personaitatea schizoids F602- Personalitatee socials "F603 Peronalitates emojional-abils 30 tp impulsiv ‘31 ip borderline 760.4. Persoalittes histioni 60S. Peronalitates anaalesth 0.6. Persoalitaten anxioash (evita) 60.7. Personaltatea dependent 60.8 Alte abun specie ale personals 60.9. Tulburs ale personaliii, fr8prcizare 61 Tulburici minte ale personal gi alte wlbusfri ale personal F610. Tulburarea mint a persona F6LI- Modificisi jenante ale personaliti, necesita fa F60 sau F62 F62 Modifctr durabile ale personality nestbuite une Jeziua sau vei bol cereale 620. Modificrle durbile ale persoaslittit éops 0 ‘xpericttcatasrofiek 62.1- Modificarile duabile ale personaliiit dup o boat psbiaies [F628 Alte modificari durable ale personalits F629. Modititeie Curabile ale’ personal precizare i, fa 63 Tubucri ale obiceurlr si ale impulsuitor F630 Jocl patologic 63.1- Teodingapatologica de a da foe (poms) F622. Tendinga patologica dea comite Sri (clepromsani) 623. Tricotlomania 63.8 Alte tulbural ale obiceiurilor gale imp'lor 62.9: Tulburi ale obiceiuaio i ale impulsiy og, fk preczare 54 Tulburii ale identi sexuale F640. Transsenualial ot | | i 64.1. Tre~svetigmal bivalent F642. Tu'suriri de identiate sexual al coptiriet R63. is ruburaei de identtate sexual F4.9-Tulburaea de idemitate sexusla, fr preciare P65 Twbuci! ale preferngl sexual F650: Fetsismal 6S.1- Trenavestisma fetiist, 65.2. Exuitonisnal 65.3. Voyeurism 6S Pecnfia 655. Sad-enszochismy 656 Tulturar multiple ale prefernfe’ sexuate F658. Alte rlburiri ale pretend sexuale 65.9. Tulbuci ale preferige sexe, fr8 procizare 66 Probleme sihologice si comportamentale ssocate \ezvolii sexual orieotiri sexuale 'F66.0-Tultri ale matures sexuale 1766.1 Orestarea sexual epodistonica [F662 Frobleme relaionae legate de orenarea sexual F668 Alte lbaran ale dezvoltcipeihoservale F669. Tolouriri ale dezvokari psihosextale, Ark preczare 68 Alte tlbur.i ale persoalitii gi comportmmentlui Ia sult P680- Ac-ntunrea simptomelor fice din cauze pbologice 'FEBI- Producerea intentionstA seu simularea de Simmptome sau a unci incapacity fie fzi, fie psihologicd ((ulbuete factice) ORS. Ave tlburasi ale personae gi ‘comporamentula a eda ”69 Tulbutsi ale personality compustamentutu a sul, fra preciare F70-F79 Retardul mental 70 Retdul mental gar FTL Retard! mental mediu F1z Retadul mental grav 73 Retard mental profund 78 Ale forme de etatd menial P79 Retardl mental rt precizare 'F20-F89 Tulbustet ale dezvoltiipstologice P80 Tulburti specitice ale dezvoltisi vor gf libajubi 80.0- Tuburir specifics ale artic ax orbit F80.1- Talburarea achizte!limbajuli de tp expexiv 'F802- Tulburrea ache’ limba de tip recep FEO3- Afazin dobinditi cu epilpsie.(sindromul Landau-KlefTaet) ROS. Ake tlburdsi ale dezvoltici vorbis Finbsjula F809. Tulbursi ale dezvolsil vorbis i limbajla, fans preczare 81 Tulburtispocitie ale achiiilorseolare F81.0- Tulburarca specified Teta FELL Tulburaea spell ontog aft F512. Tulborreaspeciinarimetiet 3. Tulburrea mini a achizitilor gore FHLB: Alte tubo ale achizitiloryolare FSL9- Tulburii ale achizilorgcolare, fk precizare 82 Tule specie ale dezvolri moti 100 | L 53 Tulhurilspecifice nxt ale dezvoltisi 4 Tulburts lobete ale dezvolait 'F840- Autism infant .1- Autism atipic 862 Siodromal Rett 4.3. Alte tulburtridezintegrative ale copiliii FEA Tulburares biperchineticl esciati ex retard mental si mig stereotipe FBS. Sindzombl Asperger F843. Alte talburti globule sle dezvotae F849. Tuburir global ale deavoltii fir presizare FES Ate tuibuiri ale exvotaripshotogice 89 Tulburiri ale deevoliti psthologiee rl precizare F90.598 Tulburisi ale comportamentelui si tlburiri cemofinale care spar in mod obigaut in timpul copilicict i ssolesenie +90 Turi hiperchinetice £F90.0- Pertwaresactvitai ga stenii 90. 1- Tlburarea hiperchinetic si tlburarea conduitet F90.8- Alte sulburi hiperchinetice 909: Tlburaihiperchinetcs, fir precizare 91 Totburil ale conduitet F91,0- Tulburtri ale conduted limitate ta medial fami £91.L-Tulburii ale condaite,tpul nesoializat F912. Tulburdi ale conduit, tipul scializat 91.3. Tulbutdi opoaitonae, cx provocare OLR: Alt tulbur ale condite! 91.9. Talburii ale conduitel, fit presizare 0192 Tabu mint ale conduit gale emilor 92.0: Tulburarea conduit’ eu depres 928 Ale tulbuan mint ale conduitel i emoflor F929. Tulburési mixte ale condutei sale eof fart precizare 93 Tulburae emotionle eu debut specifi in copitine 92.0- Angoasa de sepacare a copii F93.1-Tulburareasnnios foie opitet 93.2. Anxiettea social copies 933. Rivalitates ite fej 93.8. Alte tulburar emofinate cu debut in eopilarc 93.9. Tulburiiemorionae ale copie, esp. cific £94 Tulburarea funcfoniei sociale debutind in mac pci. Incopilrie adolescent 'F940- Mutismal elctiv 4.1 Tulburarea reactionals de atagament a corre, 942. Tulburaea de atsgament’ a cops, co ezine F948 Alte tulburri ale fanciowaliti so°le ale copltsii F949. Tulburarea funcfonalitaii sociale a copii, ira precise 95 Tiowi F950. Ticul wanzitoriu 195.1 Ticul motor eau vocal eronie 952. Forme asoctind tcurile vecale gi tiurle motor ‘pulipe(sindromol Gilles dea Toure) 95.8. Alte oun F959. Tian, nespecifiat 102 F96 Alte tvibursi de comportament. si alte tulburiri ‘emofionale eae spar in mod obignuit in timpul copiarisi i adolescent 98.0 Fiver nonorganic O81 Encopresis nonorganic OBZ. Tulourarea de alimentaje din prima si a dova copie F983. Pic dn prima sa doua copitiie 9B. Migcs stereotipe 985. Balrismu F986 Vorbire precipita FORE Atte tlburasi ale comportamentuui_ si emotionsle specfice ew debut in mod obignuit in mpal ‘copied gi adoleseentei F989. Tumuriri ale comportamentulvi yi emotionale specifice co debut in mod obigauit in timpat copilriei_ i olescente, nespeciieate 99 Tuburare mental nespociticas 103CAPITOLUL 4 ‘TULBURARI MENTALE ORGANICE, I patologia pihiavics tndlnim difeite imensitii ale tulburitilorpehice Fecare dot cle are eltevacaractrisii pe ‘ae vom incereas le trecem in revist (. fonezca). “Tulburrle de inlenstte nevroted sunt afestiuni de slaba intensitteclinied, mu ae azociazS cu moditictr de consent Sunt considerate de sorginte exopent, deoarece se consderi ca find faverizate deo ead din afd. Din puoetol de vedere al pocientilor acest se considers bolnavi, uu-ori ered e& au 0 IMefiune fosrte grav motiv pentre cae slits sjurorul Bi se invesigheaz, urmeasé multiple tatament, solicits Ing. fn prvings cauzei declamatoare nu este important. elemeatul feaumatzant of important este semnifiaia care ise asbuie de cite pessoa respetiva, Adept ipotezeipilanalitice considers find importants senmificatiafactorir piliotrvmatizanti ce Jntervn de timpuria in visa fasul. Pesioaca de fastare din primis an de vats creeao vulnrablitate care raxne pe tat Derioaltenstenge indivduli. La aparifia aor factor, ndvidul Fescfloneaci mai polemic gi exist seul spare. tlburinlor nevrotce. Psihozele sunt considerate tulburisigribice majore. Ele corespund denumirt popular de “nebunie™ De eele mai multe fo pacieni ma au continga boi, de cele mai multe ori mu se considers bolnavi sau in eazat prezentri ts medic acuzi ngte imptome mai pin importante pentru patoloyipshiatie. De fexemply aos insomni, dar tec pecaents helucintio, ‘V. Predescu sustinut mai spoi de M.D. Gheorghe considera cl aceste flburiri sunt de sorpite endogeni, susfinte de ‘odin biochimice, Natura genetic face osib transmiterea eetitar. fn eadral acestorafecfiun’ indie simptome psiotioe oe in sfera seaooraliii, godt, afectviani, Evoluji tn general episodic ae o durstvariabill. Se consider ch aceastépeioads 4 de 6 luni. Flecare episod ae istrie naturel eu 0 perioadt de dezvltare, uoa de manifestare gi una de remisiune. Tulbucarea su episodul eu debut bruss, blow zgomotos ace un prognostic “ban. Din contra debutal leat, insidios cu tablou Splomatologc les va avea un prognostic rezevat, eva 82 Cronicizearh. Remisiunile se reve ca durattsisau calles iar tplnoadele de boat se lngese.Periodele de boa trata se remit tui repede, evo calitate mai buna remisivnil ‘Caractetiare ulbarilor de pereonaitae ‘Tubriile de personaltae sunt determinate de dezvolri iearmonice ale aoeseia, Dacd Ie adi vorbim de tulburir ale personality, I copit gi adolescent putem vorbi de dezvolir Gizamorice ale persona. Tolboririle de personalita> se carctrizeah prin tlsttun de inadaptabilitte care sunt saile, urabile,infleibile gl care se menjin pe toatl perioads viel Persoanele nt inceares sls Schimbe, ci sb adapeze societata la nevole ft. Nu considers trite scestea ca find anormale, ci ‘eunsfer vina asupracelorial. Vsloile etce gi idealusile morale fe percanelor cu tlburiri de personalitate sunt de multe on in Geracord eu cxle ale societal. Au o instabilitate afetivi, cu schimbar rapide ale stiri de cispozite. Rlaileinterpesooale fe nae ca dificullate iar menfinerea lore face cu greutats 4.1 Dementa ‘Arsamblu de enti cinie si nosografice determinate de ‘oli sa leiunieronie sau progresive ce antcneazi dsfuncia Coriell, in cate exsth o deteriorare copeitiva este include Scozvialtates, atefia, memoria, gindiea, linbajul si orectarea. Derenfa produce clin in functionareainelecaa gi modifi ale setviiflr eotdiene wzuale cur at spalatul, imbricatl, ‘limentaia, iglena personal. De asemenes spar altetei ale ancilor social faite 10sClinica demseaye, Elemental esenial tn demenfif epreziatt ecloul memoriel gi al godin eeea oe detemnint moificarea aetvitii alice. Memoria este deteriora in toate elementete ei invegistrarea, stocarea, redaea informatio. In privinga gindint apore 0 seldere » capaci, tml, floxului gi enereaet ietive ir capacitates de rafionare est2 mult allel. Ateafia {ste modifica in sensu aparitiet une ipoprosexis pacino poste urmiri mei mole informait in aclast timp. Acivitile uncect fate anterior sunt perdu. ‘Evolufia est progresiva. in faza nial pacieni pot 38 ageeciee erie ulburdrile de memorie peru ca ulterior iestea sve adioceasd ge s8 mule msi consintizezs. Dementa Alzheimer este 0 boald cerebral degenerative pemara a clzei cauzk este necunoseuil, Se inerimincseh ta Eologia dementel Alzheimer seidewea seeticolin-s.eraze, Inodiicarea buyrilclinsterazei presinapice Ia nvelul hipocampulu,amigéale gt neocortexuhi. Alf newrotansratort ineriminai ae putea GABA, dopsmina, glutmatul,“c. La rivelul crelrufii se remazed ‘redvcerea mareati e perulaiet ‘euronale Jn edieva zone st anume: hipocamp, locus cerleus, ovicnul frontal i temporo-pacietaly apar’ deponerescene euros Debutul este insiios gi progresv si poate dure? 3 asi, vista de debut poate fi lx miilocal wait adue adicd "jurul visti de 50 de ani~ debut presen, sau pesc 65 de ani ~ debut sen, Evolujia este fa fancied virsa de debut Aste, © mens fu debut tardv ate 0 evolujie mai lets sf este caactrizatt print-o deteriorare global funcilr cognitive. Forte rar poste ffs in timp momental debutul dar se poate diagnosticauyor ‘upd simplomatologie afeciunea In sine. Clinic, elemental ‘stil Hl repezinthsiadromal demengial, Aiciapartulburile Ce inemorie, faigabiliates atengii, tulburkt ale rindi ‘state, calulul mental na poate fi efeetuat, Bagajul “ofioal ces, Afaia const fn impostbiiatea deaumii obi: ieloe 106 formulisii corecte @_propoztilor. Agnozia semnifes| incapacittea reeunessert obiectale, datontsdefectului de fgrare_guoziek. in eadrul seliviifi, apraxia const in Fempesbiitatca efectuisi’ unor acivitsti simple penta c8 with frsturle pe care tbuie SA Je Tact (lacheianul nasturilor la Cimasi). Manieatinle perturbt semiticativ fanetionarea profesionald gi 300i Ti, Prevalenia este de 24% In populis trecuth de 65 de an Pot apirestlowr perceptual - alucinati sau de gine ~ dei delta, In sors afectvitii de notat este depres eae 32 poate asovia. fn stad inal ale boli apar modifica masive de Taba ca sala d= cowine, verbigeraia, Evolutia dementet ese 05-10 a0 Demenfa vascular (denumit inant de tip arterioseertic) ate feovent it nit 9h e stueaza dupa demenja Alzheimer. [ate asociatl eu sfeeumile cardio-vasclare care doc la apis fa ercier a modificsiloriechemice eronice prin infarcie sau emoregi.. Alp ficor de rise asociafi sunt diabetul i Gislipidemil. Din punetul de vedere al_clinicii demenga ‘escolar prezintS un ebut seu! say insdios. Debutol acut ese Secundar unui ace? ot vascular cercbral sever. Simpiomele eurologce i tuba nile cognitive gi afective coexist fecvent fn acest ca. Dementy prin farete multiple este seeundar uno tcldente ischemice minore, ae debut lest, asociazl rubursri cognitive si aoctive. ‘Altres func{i"or cognitive este inegalt; pot apirea pierderea memocri, emne neurologice de focar, deteriorre Inlectull. Asoea-\ ffecvent stare confuzionalé cu aspect tdulant fa reasul apantiet predominant nocturne Toso de lai mat sles Ta nvell paul, abiitate emoyional,relburér featve. Dia panet de vedere somatic se noteazi hipertensiunea arterial, dar valor creseute ale plierDementa Pick Tulburwe organic detemints: de 0 avofie progresivd. si selectvsfronto-temporals care poate debut perioeda presenils ‘sau seill. Debutl este lent progresi in jurul vist de 60 de SiManifestiricomportamentale: eufer:s, desinhibiie, familariate excesiv, impudiitate to eazl afeetirit bull frontal. Apaeschimbii de caaeter eu deterorare social, urmatt de. deterioraren-memoriei, a vosbii si war fenomene textapiramidal, Lexiumileneurologice pot si situate gla nivel lobilor temporal in sensul spanfiei auofiler. Manifetrle ‘omportamentae le preced pe cele ale memes Dementa in boala Creutafeldt- Jakob Dement progresivaasocats cu semne neucclogicesecundare feziunilor cerebrale {encefalopaia spongiform’ »subacu) rorliie spastic progresivi, senne extapicmidale, migedi Coreceetouie, Debutul este mareat de obwsela neustifcat tcuze sometce, spot se insaleszS tulburinle cognitive gi ‘modifeile comportamentale. Evol este api chive exis Dementa in SIDA Este 0 afeciune cx tablou cline comple deficit cogaiiv rogresiv, simptome de intense pSi.otc,miclopati, neuropati, Debutea2i rar cao meningoenecfaliti, on fatigablitnte, efile, bradilalic, hipomnezic. Apoi axociazt anxitnte, tlburici de personaite, deprese gi tentative de sid 4.2 Sindromul amnestic organte (Korsakoff) Este un sincrom sever corateriat prin alerates memorici de fixare i de lungs durath cu pistrarea fuaclilor cognitive. Se caroctrizesos prim armnezie de fare datort alte memoriei i mnestice (tena credible dae care mu = fu itp) care ump golurie de memorse. Cauzele care pot 108 | | | | i etemnina un sindrom amnesic sant urmitoarele; aumatisne ceanicererale,tumori cerebral, aceidente vascular, intoxcatia fr monoxid de carbon 43 Delirium Deliriumol este ua sindrom caracterizat prin stare confizionalt de origin organied si cauze multiple, care asocia28 fulburict ale pereepiei, atefes, memorici, gai, Comportamentlui, Duta ste confuzionale este variaba, cei thai adesea pf in 4 siptimdni cu posbilitatea de a se menjine pind la 6 huni, Este 0 urgent medical, Poate apices la orice ‘std dar ete rai freevent peste 60 de ani. Din punt de vedere Uline simptomul central reprint} modiicarea de contins de fa cbnobilare pak la coml, Fatigabiliatea stenii,alterarea rmemortei de seuth dur incoerenfa ideo-verbal, incapaciatea Ge judocath $i rejionament, iluile i halucinafifle viause, ‘deorietares teropore-spajild. ato allopsibicd_ insgese tabloulpsthopatologie im ezzl deliriunwulu. Secundertaror halucinator se mai_poate mentiona aparitia depresici si mati, ca si modiicarea comportamentulul. Se inverseaza Ciel! veghe-somn ea veghe noctum’ si, somnolent# dium. CCouzzi deiviului sunt multiple. Hyman cltat de Georgesou le lasted sf: vmedicameate antieolinergice neuroleptics, sedative, ee); “abun de drogur, “Sindromul de sera a sleoo, doguri, benzodiazepine; “auce metabolice: hipogliceia, cioza hepatic, wemis; “Geficientevtaminice:B1, BIZ, ci nicotine: radcrinopati hipo sau hipertroidisal, bosla Cushing: efit orieeinfecte sisted, SIDA, meningite; “Gauze nearologice: taumatisme eraniocerebrae, accideste vasculze,tumert cerebral; “toxin: monoid de earbon; 109 (aatidepresive wisitive,-eardiovasculare: TA; ‘alte e2uze: bol sistemice. Fratanentul Dementa de tip Alzheimer este progresivi i este cel mab fieovent tip de demenis, Tastiirea precooe a. tatnentul {Specific ponte. Treen’ ovoljin —progrdient, irbunti prognosticul a in acest fl poate crest supravieqire peieniloe fx demenft de tip Alzheimer Inhibitort de aetilcholinesteezt (donepezil ~ cept i ‘ivistigmina | -— Exelon) i medicaa antightaterpich ‘Goemantina ~ Ebixa)imbunitatesecogniia gi incetinese delinat ogni “Tratamentele antoxidente (Giagko Biloba, ites E), neurotopele (Picetamul) sau ansiaflamatoarele nesteridiene pot ameliors prognostcul demenei de tip Alzheimer. ‘Abordares demenfei vareulare coasts in depstarea s tratarea cauzelor eccidentelor vascular (hipertensiune arterial, diabet haat, patologeeardia). Simptomele nomcogaitve dia demenie se cootrl-ark ex antipsinotie in doze miei (agit), benzodiazepine ov durath Sour de acfiune (asomais), earbarszepini sau ac valproic (ecresivitata, ostltate, ait $1 antidepeesive (ria liate, siesta, dspociia depresiva. no CAPITOLUL 5 TULBURA I DE PERSONALITATE SI COMPORTAMENT DATORATE BOLI, LEZIUNM $I DISFUNCTIEL CEREBRALE “Tulburares organicd de personalitate Se carciee=A prin mocificarea semnifcativa a compertamentus anterior imbolniviri. Poste apare dup Secidente vaseulare cercbrale, traumatisme craniocerebale, fuori in special de lob frontal. Are Toc sedderea capaciit de 8 persevera fn activi i cae necesia peroade lungi de efectuare {er comportamentul emotional este alterat:labiltte emojionals, tbuns dispoziie superficial nemotivaa, veselic inadecvat, sti tnplosve ct agrestate, apaie, Se mai pot Intl: deinhibiia etestilr 31 impulsurilor cu acie antisocial - fart lipsa fevers pens ‘eiena personals, bulimic. Ideaia este de intestate delicate ip paranoid, cw preocupare pena o tema tied abstracts zeigia. Are Joc slterarea stmulut gi fuxuli ieatv. ia sensu creer sau seideri Muxului ideativ, viscontate; apor oiburiri cognitive si comporiament sexual erat ou bipersealtte sau schimbarea peeferitei sexual. Sindromul postcomofional ‘Apare dupa aumatism cranian si se manifests cu cofales siamefel, intabiitay, toleran la rusirare este se&zuth astl cb feacfoncazi dispreporionat a ineiisi miaime, difieulaji de Covcentare, seri ale memorii, performanfe intelectuale {eduse,Aceste simone pot fi insofite de depresie seu anxitate Sceentute de tex unei afeefiuni _neurologice permanente ‘Scoundar feziuii erebrale, Ponte asia consurul de alcool. ut‘Sindrornl post-encefalitic ‘Afeetune ce include menifestiti comportsmentale dup 0 encefalit viralt saa bocterans, care are durta varibilt gf de bice! este reversibila, Simptomateogia variazA tn funcie de varsti, agentul patogen, Se deseria de ascmenea iitbiliate, fulbvriri» cognitive, tulburs ale somuli, modificlri ale pettus fn eonaul creper sau sedderi ‘ui, schimbir ale fomportanentuli sexual, nerespectaea normelor sociale, fist neurologice! paralizie, afazc, suedtte, apie onstractiva CAPITOLUL 6 TULBURARI MENTALE DATORATE CONSUMULUI DE SUBSTANTE, PSIHOACTIVE Jn cada acest capitol vom Iva fn discuie © mare peste din sutsianfele care determi cuba psibie. In aceast categorie funt incase opioii, sedatiele gt hipnoticele, alcool, cafes, tinal, easaisul, et. "Tantesubstafelo se supun aceloragi legi, determina modifies in comportament, perturb fnetioaree organism. fete de vechimen consumula, de cantttea de sistant folositsdiscutim de efteva stadt fo evoluyiatulburti, Aces tuiburiet erm enoscute anterior sub demumirea de toxicoman “Termeni folosif a acest capitol sunt urmdtor: Intoxicatia Se caracerizeaz8 prin tuburi psibce gi eomportnestale ‘vribile in eursul sau dap ingesia acutl a unei substane Depinde de cantata ingerath, valnerbiltatea persousc. Se remite dup metabolizaregeliminare din organism. "Tabloulcinc al intoxicate: abiitatesdspoaiit gia i agresiviate oprotexe, ipomnazie inoerenfa ideo-verbald 2 dinate “tulburkei de coordonare motorie “tuba neurovegetative 13Abuzul sau (olosiea dSunitoare,nocivi Se refer fs sdminste permanente si epetate (aprcximativ 1 an) nei substane, care determind perrbarea tne bligatilor sociale, familial, Adminisacea se meatie gi se fubsprecid onstinele dezastuoase ale consumo’ (boli somatce,condusul masini Exist feeventcomorbditsia cu 0 seyive somatic ‘Adictia ___ ReprezintinevoinpsiieS de a consuma substanjaobiguit. fn aceasta staf are foc subordonares oictci activi eceia ddea-i procura droga (eabetan)indfeent de consent Tolerant Acestfenomen presupune un onsum dest de indetngat de substan, Se carateizeaed prin nocesitatea crested consideabile a canttifior de substan pentew a ajage Ta intorieatie sau efetal dont sa prin dimincares semi ava a efecto a aul continu al aceleias cant de substan Abstinenta ‘Apstnenta presupune dezvoltarea unui sindom ({vic sau pine) specific unetsubstaje, datoratInceiril snk recent ‘wului subset respecive,vote sasu accidental. Apare eceriorare (demise a nvel profesional, social Dependents Ete stares fisicd gi pibicd determina de durata mare 2 consul (a. ‘Din punct de vedere psihic vorbim de nevoi repriaSilt. de consum, ie fie ita in disci tolrana seal ‘Criterit de diagnostic pena sindromal de dependents (DSM w-tR): -Substanga lush cant mai mari i pe o darth ma mace de tp deca a intengionat, us “Dorin puerica si persistent sau efortar infructuoase de afnceta sau contolanlzaren substante; Rutile socvle sau profesonale sunt abandonate din ‘euza cogsumilu de sbstante; ‘plerderea unei nari perioade de timp pentru a procura substan 0 fol su ase reeupera din efetce sales “Gontumal de svstanfe se menpine in ciuds consecinielor rocive ale aes; "Aparija.sindromulsi de abstinent (sevraj) Ya oprirea consumes “Evideafera folate Vor ff enumenie.substanfele si tulburarile pe cae Te deteraini: Oploidcte fnvzcest grup de substan ‘se Incadteaci heroina, morfina, coceina, metadora, hidromorfonl in ifione + folo"topiul ca analgetic de ctr Hipocrat, arin Extreml Oren, bar no Misi Negre gi al Meatiteranelopil era calves. . Toyeaa pare in timpul sa a citova ore de Ia consum si reptenind urgent tedialt cate se poate complica cv edem ‘almooar seat com’, exits prin stop cardio rexptator.Instalarea Preeti depinde de alea de administrare,astfelc8 administra Steavenoasl dace I 9 nstalare mai rapid a simptomatologii ‘Dinauiea simptorelorfntaait i fntoxicaia cu opioide (D. Prelipecani) ese: roe, eufore inal urmati de somali, ‘Goate, wlburiri ce atenje $1 memorie, twlburrt formate de (lode inoereny consipaie, great} varia, feb, Fipotensivne atrial “Jenajul a opie nu are rscur fatale; probleme deoscbite pat in momectul iad se asocierh fection somatice severe FRncruperca sau re-ucerea canstajii de opioid dupa un simp Ihinim de viliewe se 2 siptimanl duce Ts aparijia sevraju Fee, ia aci2 ore de fa ukima adminisare, sau redveerea usristies a delor. Maxim de severiate ape a 36-72 dear (oreazs 57 ail. Se coracterzea pria nevaisiepsihomotoi Urimare, rnores, wanspiali,piloroerecie, ida, mialgi ffisoane,tahicarde, greats vrsitar ‘Cannabis (marihuana) CCanobisul este eatalogat drept un drog upor deoareve mu df complicajt somatce severe. Dup8 inhale, efeetul apare in Citeva minute iar actunea Ii dkzeu28 cdteva ore. Intoneaia este Sota de consumo recent gt ve caractrizead pin upavitiaeufriei pe fundalul anxitti, incoordonare moteris, ineoerent ideo Verbal, posibiltatea'asocerit ideatiei deurante, enioare tn Tiger, fetagere socials, alerace = timpali wait Asociaze tabicardie, hiperemie conjunctival, La opie apa gest, iretur,irscbiitate ‘Sedative s hipnotice ‘sceauth categorie int benzodiazepines, barbiturcele gi ate anxioltice. Ne vom refori la meprooumat, diazepam gi Serivaee ui. Datorit wlzirit ecveate a acestor medicament exist posibiltatea induceri unor efece nederite. Din aceasté oust medicafiaanaioitia este bine 38 fie administra fo cure sour gf indeafe precisa, Invoxicatia este datorath coosumului fecent. Un element imporaat 1 reprezinti vulnerbitatea individusla, in funeia de doxt pot aperea react fete: familantate snadecvas,labiliate emotional, incoeregl io ‘erbals, ineoordonare mtere, hipomcaie gi hipoprosexi, Dlackout-uri ca amezia datolor gi evenimentelor recente (Asocine’idesje deiants, manifestir Raluciatori. Pein efectl ‘lasei_apar efecte hipnosce, anesteice, relmare muscular, tfeete aniconvulsivants, In eazsleresteri dozei se poate sjunge Ja stupor si eon. Oprzea medica determina sevrajul El apare ia 6-7 ove pind Ia cdteva ile de la ultima administre, dup consume! Indelunget iin doze mad. Se manifest prin tabicardie, emor, greta si visit, aaxitts, distor, nein 16 sca agitjie pslho-motore, izii sau talucinatii auitive 9 zale, ieafic lian. Sinptomatelogia se menfixe 2-5, siptimint Cocaina (crack) ‘Administarea acetei substan se poste face prin isle sav inject, fecal e este de ip stimulant eu insalare rapids Cece putemice, Intoxicaia apare fn timpl administi. Se Inenifesté prin tendinga exagerath de comunicare, femiarate fxcesivi, apie psiio-motore, manifest halucintors, insoerenfd ideo-verbal, ideaie. deliraots, reducerea sau ‘sipefiilizareasomnulsi, Consumal de cocsint se poate asocia ca acto ansocale (cresterea criminal), activate enirict fuplt, vite dinamice, scenic, cinematografice, Supradozarea ponte determin stop cardiac datoia colburailor de rtm cardiac. Oprzca coasumetut determina apariia sevraulus care apare la clteva ore. Se manifest prin itabiltat, labia dspociiona8, ‘ube ale ctv ipnice,eenzatie de epuizare fic Arnfetaminele (Extasy) Intoxieajia apare io timpul consumului, Este un drog sintetic cu posiiltatea de a. detennina. cependentt opis. CConsuml de Extasy prodace evfere, sentimental de ereyete @ Torii energie, eu Senzati fizz specials, sciderea apetittu shimentar, Se deseria fenomene psibeice cu hatucinapt viauale taleieoseopice gi eaiedelirach care determina comporissnent Aelant.Sevrajl se manifest prin tanspirai, tremor, srisoane, zeal, virsitar, alinit,iescibiliate ‘Tratamental Intoniafia ce opioide (heroin, moriins) poste duce te complicatitredutabile cu rise vital: com, edem pulmonar saa Hop respiror. Pe Hingi manevele generale de sbordas a intoxicapilor(6plitari gastric, adminisrare de ckrbune ativat, pingtive,asistare respirator, controlul convulsilr), cea ou utopioide este una dine puncte intoxicai eu dropnti care benefciea de un atidot specif: naloxcea. ‘Siadromul de abtinnf I opoide na peezin tipi rs let ‘eatamentl eato de svbtiute (metadons) si pentra

Vous aimerez peut-être aussi

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5820)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2515)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3045)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  D'Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  D'Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7770)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20114)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  D'Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2340)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13283)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3314)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  D'Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9991)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7503)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  D'Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (10370)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (25894)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7879)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20391)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12957)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2559)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2508)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9765)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2572)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  D'Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5734)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9975)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6705)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• Life of Pi: A Novel

  

  D'Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13495)